Sunteți pe pagina 1din 21

1.

Raportul juridic civil -Subiectele-sunt persoanele fizice şi dubla cetatenie, dintre care nici una nu continutul acestora: drepturi reale sau
persoanele juridic titular de drepturi şi este româna; drepturi de creanta.
Raportul juridic civil este o relaţie social obligaţii civile.
patrimonială sau nepatrimonială
-Conţinutul-reprezintă totalitatea Din categoria persoanelor juridice fac În cazul drepturilor reale având în
reglementată de normele de drept civil.
drepturilor subiective şi a obligaţiilor parte: continut dreptul de proprietate, subiectul
Caracterele raportului juridic civil civile pe care le au părţile. pasiv este nedeterminat, fiind alcatuit din
pluralitatea celorlalte subiecte de drept
a) Raportul juridic civil este un - persoane juridice particulare sau
-Obiectul-constă în acţiunile ori civil, cu exceptia titularului dreptului de
raport social private;
inacţiunile spre care sunt îndreptate proprietate.
părţile. - persoane juridice cooperatiste sau
obstesti;
Prin caracterul social al raportului juridic
Partile raportului juridic civil - persoane juridice mixte; Subiectul activ este determinat, putând fi
civil se întelege ca este un raport juridic
3.2.1. Definitia subiectelor de drept civil - persoane juridice de stat. o persoana, daca este vorba despre
care se stabileste între oameni, aceasta în
proprietatea exclusiva sau mai multe
sensul ca normele juridice civile
persoane, daca este vorba de proprietatea
reglementeaza relatiile dintre oameni Dupa criteriul nationalitatii, deosebim: comuna.
Prin notiunea de subiecte ale raportului
priviti individual ca persoane fizice sau
juridic civil urmeaza sa înteleaga
organizati în colective ca persoane
juridice. persoanele fizice sau juridice care au - persoane juridice care au nationalitate
calitatea de a fi titulare de drepturi si Proprietatea comuna îmbraca
româna; urmatoarele forme:
obligatii civile care constituie continutul - persoane juridice care au nationalitate
b) Raportul juridic civil are acestor raporturi. straina.
caracter volitional 3.2.3. Determinarea, pluralitatea si - coproprietatea este proprietatea pe cote
Ţinând seama de prevederile Decretului schimbarea subiectelor raportului juridic - parti care are ca obiect un bun
nr. 31 / 1954 vom defini persoana fizica civil individual determinat. Fiecare
Caracterul volitional al raportului juridic
si persoana juridica astfel: coproprietar îsi cunoaste cota ideala din
civil implica doua aspecte: primul ca iau
dreptul de proprietate, dar nu are o parte
nastere pe baza unei norme juridice care A. Determinarea subiectelor determinata din bunul privit în
exprima vointa si autoritatea de a elabora raportului juridic civil materialitatea lui;
Persoana fizica este subiectul individual
norme juridice ale puterii legislative, iar
de drept, omul privit ca titular de drepturi
cel de-al doilea ca, de regula, aceste
subiective civile si obligatii civile. Determinarea subiectelor raportului
raporturi juridice iau nastere pe baza - indiviziunea este proprietatea pe cote -
manifestarii de vointa a subiectelor sale juridic civil presupune cunoasterea parti care are ca obiect o universalitate
sau a cel putin unuia dintre ele, în cazul Persoana juridica este subiectul colectiv partilor raportului respectiv. juridica. Astfel, fiecare coindivizar îsi
actelor juridice unilaterale. de drept, entitatea care, îndeplinind cunoaste cota parte ideala si abstracta din
conditiile prevazute de lege, este titulara dreptul de proprietate, dar nu are un
Aceasta determinare se
de drepturi si obligatii. anumit bun sau anumite bunuri pe care
c) Raportul juridic civil are la baza realizeaza în mod diferit, dupa cum este
sa le detina în exclusivitate.
pozitia de egalitate a subiectelor sale vorba despre raporturi care au în
Persoana care dobândeste drepturile continutul lo 10310x2323k r drepturi
civile subiective ce intra în continutul absolute si raporturi care contin drepturi Între coproprietar si indiviziune se face
Pozitia de egalitate a subiectelor
raportului juridic civil poarta denumirea relative[3]. deosebirea tinând seama de obiectul
constituie un caracter specific dreptului de proprietate: coproprietatea
raporturilor juridice de drept civil, pe de subiect activ, iar persoana careia îi
revin obligatiile civile corelative, poarta priveste un bun individual, în timp ce
când în celelalte raporturi, cum ar fi: În cazul raporturilor civile care au în
denumirea de subiect pasiv. indiviziunea presupune o universalitate
raportul de drept administrativ sau drept continutul lo 10310x2323k r drepturi juridica.
financiar, unul dintre subiecte se afla absolute, este cunoscut sau determinat
într-o pozitie de subordonare fata de 3.2.2. Categoriile subiectelor de drept numai subiectul activ, care este însusi
celalalt subiect. civil titularul dreptului subiectiv activ, care - devalmasia este acea forma a
este însusi titularul dreptului subiectiv proprietatii comune, caracterizata prin
civil, subiectul pasiv fiind nedeterminat, faptul ca partea fiecarui proprietar
Retinem deci ca pozitia de egalitate a Exista doua mari categorii de subiecte de alcatuit din toate celelalte subiecte de comun nu este determinata, bunul
subiectelor raporturilor juridice civile se drept civil: drept. apartinând proprietarilor comuni fara
releva prin aceea ca sunt subordonate
cote - parti. Aceasta forma de proprietate
unul fata de celalalt si ca aceste raporturi este specifica sotilor.
iau nastere, se modifica sau se sting prin - Subiecte individuale - în aceasta În cazul raporturilor civile care au în
vointa lor libera si în mod egal categorie intra persoanele fizice; continutul lo 10310x2323k r drepturi
manifestata. relative, este determinat atât subiectul În toate cele trei cazuri, proprietatea
activ (creditorul) cât si subiectul pasiv comuna înceteaza prin împartire sau
- Subiecte colective - în aceasta categorie partaj, cu exceptia cazurilor de
Structura raportului juridic civil intra persoanele juridice. (debitorul).
proprietate comuna pe cote - parti,
fortata si perpetua, care se mentine
Raportul juridic civil are ca elemente Aceste doua mari categorii se B. Pluralitatea subiectelor independent de vointa copartasilor.
constitutive: partile, continutul si subclasifica dupa cum urmeaza: raportului juridic civil
obiectul.
În cazul raporturilor juridice civile
Din categoria persoanelor fizice fac De cele mai multe ori, raportul juridic obligationale ( de creanta), pluralitatea
- Partile sau subiectele raportului juridic parte: civil se stabileste între o persoana ca poate fi:
civil sunt persoanele fizice sau juridice subiect activ si o alta persoana ca subiect
în calitate de titular de drepturi pasiv.
- minorii sub 14 ani, care sunt persoane - activa, când exista mai multi creditori;
subiective civile si obligatii civile.
fizice lipsite de capacitatea de exercitiu; - pasiva, când exista mai multi debitori;
Exista însa si situatii în care raportul - mixta, când exista mai multi creditori
- Continutul raportului juridic este juridic civil este stabilit între mai multe si mai multi debitori;
alcatuit din totalitatea drepturilor - minorii între 14 si 18 ani, care sunt persoane, fie în calitate de subiecte
subiective si a obligatiilor civile pe care persoane fizice cu capacitate de exercitiu active, fie în calitate de subiecte pasive.
restrânsa; În cazul de pluralitate în domeniul
le au partile.
raporturilor obligationale, regula o
În cazul raporturilor juridice civile reprezinta divizibilitatea, obligatiile civil
- Obiectul raportului juridic civil consta - majorii (persoane fizice cu vârsta peste nepatrimoniale, subiectul pasiv, fiind fiind conjuncte.
în actiunile sau inactiunile la care sunt 18 ani), care au capacitate de exercitiu; determinat, este constituit din
îndrituite partile sau pe care acestea sunt pluralitatea celorlalte subiecte de drept
civil, cu exceptia subiectului activ. Obligatia conjuncta este aceea care leaga
tinute sa le respecte.
Dupa criteriul cetateniei, întâlnim Pluralitatea activa este mai rara, mai multi creditori sau mai multi
urmatoarele categorii de persoane fizice: întâlnindu-se totusi în raporturile debitori, respectiv subiecte active sau
Pentru a ne afla în prezenta unui raport patrimoniale ce decurg din creatia pasive, între care, dupa caz, creanta sau
juridic civil trebuie întrunite cumulativ intelectuala, prezentându-se sub forma datoria este divizibila.
- persoane fizice care au cetatenie coautoratului[4].
aceste elemente.
româna;
- persoane fizice care au cetatenie Astfel:
Elementele raportului juridic civil: straina. În aceasta categorie sunt incluse În cazul raporturilor juridice civile
si persoanele care nu au cetatenie nepatrimoniale se va tine seama de
(apatrizii), precum si persoanele care au

1
- în caz de pluralitate activa, fiecare În ceea ce priveste raporturile juridice subiecte de drept (art. 7 din Decretul nr. acte juridice pot fi încheiate de
dintre creditori nu poate pretinde de la patrimoniale care au în continutul lor un 31 / 1954). persoanele cu capacitate restrânsa de
debitor decât partea sa; drept real, poate fi schimbat numai exercitiu si fara încuviintarea prealabila
subiectul activ, nu si subiectul pasiv, a parintilor sau a tutorelui (ex. încheierea
deoarece acesta din urma nu este În ceea ce priveste data mortii, sunt de unui contract de munca, depunerea unei
- în caz de pluralitate pasiva, fiecare determinat. retinut doua situatii: sume de bani).
dintre codebitori nu este tinut decât
pentru partea sa din datoria comuna.
Schimbarea subiectului activ se poate - în cazul mortii fizic constatata, data - persoane lipsite de capacitate de
realiza prin: cesiunea de creanta, mortii este cea trecuta în actul de deces; exercitiu;
Exemplu: Plata reparatiei acoperisului subrogatia personala, novatia prin
unei cladiri cu mai multe apartamente se schimbarea de creditor, iar schimbarea
face în mod egal de fiecare locatar - în cazul mortii declarata judecatoreste, Lipsa capacitatii de exercitiu are la baza
subiectului pasiv se poate face prin:
(proprietar). data mortii este aceea pe care a stabilit-o prezumtia absoluta ca anumite categorii
stipulatie pentru altul, novatie prin
instanta de judecata prin hotarârea de persoane fizice nu dispun de
schimbare de debitor, delegatie proprie.
ramasa definitiva. maturitatea psihica necesara pentru a
Exceptia de la aceasta regula o reprezinta participa singure si nici chiar asistate, la
solidaritatea. 3.2.4. Capacitatea civila raporturile juridice civile.
b) Capacitatea de exercitiu a persoanei
fizice
Obligatia solidara activa este aceea în Capacitatea civila reprezinta calitatea de Sunt lipsite total de capacitatea de
care fiecare creditor poate cere a fi subiect de drept în raporturile exercitiu urmatoarele categorii de
debitorului întreaga datorie. Având în vedere ca participarea proprie
juridice civile. persoane fizice:
Solidaritatea activa poate lua nastere la raporturile juridice civile implica
printr-un act juridic (ex. un testament, o dobândirea unei maturitati în gândire si
conventie). Capacitatea civila reuneste în continutul ca aceasta este conditionata potrivit legii - persoanele care nu au împlinit vârsta
ei doua elemente: capacitatea de de împlinirea unei anumite vârste, de 14 ani;
folosinta si capacitatea de exercitiu. capacitatea de exercitiu a persoanei - persoanele care indiferent de vârsta,
Obligatia solidara pasiva este aceea în fizice este aptitudinea persoanei fizice de suferind de alienatie sau debilitate
care fiecare debitor este tinut sa a-si exercita drepturile si de a-si asuma mintala au fost puse sub interdictie prin
plateasca întreaga datorie creditorului. Capacitatea de folosinta reprezinta acel obligatiile prin savârsirea de acte juridice hotarâre judecatoreasca.
Solidaritatea pasiva ia nastere, de regula, aspect al capacitatii civile care consta în proprii, conform art. 3 alin. 5 din
prin savârsirea unei fapte ilicite, aptitudinea generala si abstracta a unei Decretul nr. 31 / 1954.
cauzatoare de prejudicii. persoane de a dobândi drepturi B . Capacitatea civila a persoanei
subiective si de a-si asuma obligatii în juridice
cadrul unor raporturi juridice concrete. Capacitatea de exercitiu nu poate fi
Desi între obligatia solidara si obligatia recunoscuta decât acelor persoane care
indivizibila exista asemanari, acestea nu au vointa, precum si experienta necesara Ca si în cazul persoanelor fizice,
trebuie confundate, principalele A. Capacitatea civila a pentru a-i da seama de semnificatia si capacitatea civila a persoanelor juridice
deosebiri fiind urmatoarele[5]: persoanei fizice consecintele actelor juridice pe care le trebuie analizata tinând seama de cele
a) Capacitatea de folosinta a persoanei încheie. doua elemente ale sale: capacitatea de
fizice exercitiu si capacitatea de folosinta.
- în ceea ce priveste izvorul lor, numai
conventia poate fi izvor atât pentru Criteriul avut în vedere de legiuitor este
solidaritate, cât si pentru indivizibilitate, În limbaj juridic, este considerata vârsta. Drept urmare, în functie de a. Capacitatea de folosinta a persoanei
existând si izvoare proprii, si anume: persoana fizica orice individ uman, luat vârsta, persoanele juridice se împart în : juridice
legea pentru solidaritate, respectiv natura izolat, în calitatea sa de subiect de drept.
obiectului obligatiei pentru
indivizibilitate; - persoane cu capacitate deplina de Capacitatea de folosinta a persoanei
Orice persoana fizica, în calitatea sa de exercitiu; juridice este acea parte a capacitatii
subiect de drept, se bucura de capacitatea civile care consta în aptitudinea generala
- sub aspectul întinderii, solidaritatea de folosinta si capacitatea de exercitiu, în de a avea drepturi si obligatii.
functioneaza numai fata de cei între care conditiile prevazute de lege. Capacitatea deplina de exercitiu se
s-a nascut, pe când indivizibilitatea se dobândeste la vârsta majoratului,
transmite si succesorilor; respectiv 18 ani. Astfel, persoanele juridice pot fi
Capacitatea de folosinta a persoanei împartite în doua categorii, dupa cum
fizice este aptitudinea generala si sunt sau nu supuse înregistrarii: Art. 33
- în cazul indivizibilitatii pasive, abstracta de a dobândi drepturi În mod exceptional, femeia care se din Decretul nr. 31 / 1954 prevede:
debitorul chemat în judecata poate sa subiective si de a-si asuma obligatii casatoreste înainte de aceasta vârsta "Persoanele juridice care sunt supuse
solicite introducerea în cauza a celorlalti civile. dobândeste capacitatea deplina de înregistrarii au capacitatea de a avea
debitori, pentru a fi obligati împreuna la exercitiu din momentul încheierii drepturi si obligatii de la data
executarea prestatiei datorate, în vreme casatoriei. înregistrarii lor."
ce, în cazul solidaritatii pasive, debitorul Retinem în completarea acestei definitii
chemat în judecata poate sa solicite si dispozitiile cuprinse în art. 6 din
Decretul nr. 31 / 1954, potrivit carora, Capacitatea deplina de exercitiu dureaza, Capacitatea de folosinta a persoanei
introducerea în cauza a celorlalti
nici o persoana nu poate fi lipsita de în principiu, tot timpul vietii; cât timp juridice se sfârseste odata cu desfiintarea
codebitori solidari, numai pentru a se
capacitatea de folosinta si ca persoana persoana juridica se bucura de (încetarea) acesteia, prin unul din
întoarce împotriva lor, pentru partea
fizica nu poate renunta nici total, nici capacitatea de exercitiu deplina, ea poate urmatoarele moduri:
datorata de fiecare dintre ei.
partial la capacitatea sa de folosinta. încheia acte juridice civile prin
manifestarea propriei vointe, fara a avea
C. Schimbarea subiectelor nevoie sa fie asistata sau reprezentata sau - reorganizarea sub forma comasarii
raportului juridic civil Capacitatea civila a persoanelor fizice sa obtina încuviintarea prealabila din (absorbtie sau fuziune) sau sub forma
începe în momentul nasterii ei. De la partea unui ocrotitor. divizarii totale: - dizolvare;
aceasta regula se face si o exceptie
În aceasta analiza este necesara distinctia reglementata de art. 7 din Decretul nr. 31
între raporturile patrimoniale si / 1954, care dispune ca drepturile - persoane cu capacitate de exercitiu - transformare.
raporturile nepatrimoniale. copilului sunt recunoscute de la restrânsa;
conceptia lui, cu conditia de a se naste
Putem vorbi despre capacitate de
viu. Aceasta conceptie este exprimata în
În cazul raporturilor nepatrimoniale, Este recunoscuta persoana care se afla folosinta anticipata si în ceea ce priveste
adagiul infans conceptus pro nato
subiectul activ este titularul unui drept între vârsta de 14-18 ani. persoana juridica. Art. 33 alin. 3
habetur, quotios de commodis ejus
netransmisibil, iar subiectul pasiv este prevede: "Cu toate acestea, chiar înainte
agitur (copilul conceput se socoteste
nedeterminat, iar în cazul raporturilor de data înregistrarii sau de data actului de
nascut atunci când este vorba despre Aceasta capacitate de exercitiu restrânsa
patrimoniale trebuie distins între recunoastere ori de data îndeplinirii
drepturile sale). Este ceea ce numim este o capacitate intermediara, fiind
raporturile reale si raporturile celorlalte cerinte ce ar fi prevazute,
capacitatea de folosinta anticipata a cuprinsa între cele doua extreme
obligationale (de creanta). persoana juridica are capacitatea chiar de
persoanei fizice. (capacitate deplina si lipsa totala de la data actului de înfiintare cât priveste
capacitate). drepturile constituite în favoarea ei."
În cazul raporturilor patrimoniale care au Capacitatea de folosinta a persoanelor
în continutul lo 10310x2323k r un drept fizice înceteaza odata cu moartea Persoanele cu capacitate de exercitiu b. Capacitatea de exercitiu a persoanei
de creanta, poate fi schimbat atât acestora, aceasta pe motiv ca moartea restrânsa nu pot încheia sub nici o forma, juridice
subiectul activ, cât si subiectul pasiv persoanelor fizice face sa înceteze nici chiar cu încuviintarea prealabila
(debitorul). capacitatea lor de a mai fi considerate ocrotitorilor legali, acte de donatie sau de
garantare a obligatiilor altuia. Anumite

2
Capacitatea de exercitiu a persoanei moment dat unei persoane fizice sau Bunurile imobile sunt acele bunuri care Bunurile scoase din circuitul civil sunt
juridice este acea parte a capacitatii juridice. au o asezare fixa si stabila, în sensul ca acele bunuri care nu pot face obiectul
civile care consta în aptitudinea de a-si nu se pot misca dintr-un loc în altul. actului juridic civil, acestea fiind
exercita drepturile civile si dea-si inalienabile (ex. teritoriul României).
îndeplini obligatiile civile, prin Este de retinut ca ori de câte ori se face
încheierea de acte juridice de catre vorbire despre un drept sau obligatie Potrivit reglementarile cuprinse în Codul
organele sale de conducere. patrimoniala cu caracter real, aceasta se Civil, bunurile sunt de trei feluri: 3. Bunuri individual
refera pe de o parte la patrimoniul acelor determinate (res certa) si bunuri
subiecte de drept ca universalitate, iar pe determinate generic (res genera)
În conformitate cu prevederile art. 35 de alta parte, la bunurile concrete asupra - mobile prin natura lor, în sensul ca
alin. 1 si 2 din Decretul nr. 31 / 1954, carora acel drept se exercita sau acea se pot deplasa dintr-un loc într-altul fie
persoana juridica îsi exercita drepturile obligatie urmeaza sa se îndeplineasca. prin forta lor proprie (ex. animalele), fie Bunurile individual determinate sunt
si-si îndeplineste obligatiile civile prin cu ajutorul unei forte straine, cum sunt acele bunuri care potrivit naturii lor sau
organele sale de conducere care încheie lucrurile neînsufletite, conform art. 473 vointei exprimate în actul juridic, se
acte juridice în numele acesteia. Asadar, între bun si patrimoniu, exista din Codul Civil; individualizeaza prin însusiri proprii,
corelatia de tipul: parte - întreg. - mobile prin determinarea legii - specifice (ex. o casa individualizata prin
precizate de art. 474 din Codul Civil, locul de situare - localitate, strada,
Începutul capacitatii de exercitiu a prin care sunt redate toate drepturile numar).
persoanei juridice este dat de momentul 3.4.2.4. Clasificarea bunurilor reale asupra lucrurilor mobile, drepturile
înfiintarii acesteia, însa realizarea A. Importanta clasificarii de creanta, precum si toate actiunile care
efectiva a capacitatii de exercitiu astfel bunurilor au ca obiect apararea pe cale judiciara a Bunurile determinate generic sunt acele
dobândita este conditionata, în practica, drepturilor reale imobiliare; bunuri individualizate prin însusirile
de desemnarea organelor sale de - mobile prin anticipatie - în sensul speciei sau categoriei din care fac parte.
Clasificarea bunurilor reprezinta
conducere. Sfârsitul capacitatii de ca, desi prin natura lor, anumite bunuri
importanta deoarece ea determina pe de
exercitiu a persoanei juridice corespunde sunt considerate a fi imobile. Prin
o parte asemanarile si deosebirile dintre Aceasta individualizare se poate realiza
cu încetarea capacitatii sale de conventia partilor, avându-se în vedere
anumite categorii de bunuri, iar pe de prin cântarire, masurare, numarare (ex.
folosinta[6]. situatia de viitor, se considera a fi mobile
alta parte, regimul juridic pentru fiecare alimente, bani).
(ex. recoltele si fructele înainte de
categorie în parte.
strângerea lor).
Obiectul raportului juridic civil
4. Bunuri fungibile si
3.4.1. Definitia obiectului raportului bunuri nefungibile
B. Criterii de clasificare si categorii Bunurile imobile se considera a fi tot
juridic civil
de trei feluri, în conformitate cu
de bunuri în functie de aceste criterii reglementarile din Codul Civil: Bunurile fungibile sunt acele bunuri care
Prin OBIECT AL RAPORTULUI în executarea unei obligatii, gasindu-se
JURIDIC CIVIL urmeaza sa întelegem într-un raport de echivalenta, se pot
actiunile pe care subiectul activ le poate 1. În functie de natura lor, bunurile se - imobile prin natura lor, în sensul ca prin
schimba între ele (ex. banii, titlurile de
pretinde, iar subiectul pasiv este obligat împart în bunuri mobile (miscatoare) si existenta propriu-zisa, sau în modul
valoare sau alte bunuri generice).
sa le îndeplineasca în legatura cu bunuri imobile (nemiscatoare); artificial sunt încorporate solului si au
bunurile si valorile sociale la care se 2. În functie de regimul circulatiei menirea ca prin fixitatea lor sa poata fi
refera drepturile si obligatiile lor. juridice, putem vorbi despre bunuri folosite (ex. "fondurile de pamânt si Este de retinut ca stabilirea raportului de
aflate în circuitul civil si bunuri scoase cladirile" - art. 462 Cod Civil; "morile de echivalenta poate avea loc prin cântarire,
din circuitul civil; vânt sau de apa asezate pe stâlpi"- art. numarare sau masurare.
Având în vedere ca bunurile formeaza 464 Cod Civil; "recoltele care înca se tin
3. Dupa modul cum sunt determinate,
categoria cea mai reprezentativa la care de radacini si fructele de pe arbori,
avem bunuri individual determinate si
se refera conduita subiectelor în cadrul neculese înca"- art. 465 alin. 1 Cod Civil. Bunurile nefungibile sunt acele bunuri
bunuri determinate generic;
raporturilor juridice civile se impune o care având individualitate proprie
4. Dupa cum pot fi sau nu, înlocuite,
cercetare amanuntita a lor. determinata pe baza unor trasaturi
unele cu altele în executarea unei
- imobile prin destinatie - în sensul ca specifice nu se pot înlocui unele cu altele
obligatii civile, avem bunuri fungibile si
desi sunt mobile prin natura lor, prin pentru a elibera pe debitor de executarea
3.4.2. Bunurile bunuri nefungibile;
destinatia care le este data, anumite obligatiei ce-i revine (ex. un tablou facut
3.4.2.1. Definitia bunurilor 5. Dupa cum folosirea lor implica sau
lucruri se considera a fi imobile (ex. de un anumit pictor, o carte cu dedicatie
nu consumarea substantei sau
tractoarele, masinile si animalele pentru etc.).
înstrainarea lor, distingem între: bunuri
munca câmpului - art. 468 din Codul
Prin bunuri urmeaza sa întelegem consumptibile si bunuri
Civil; obiectele destinate ornamentelor
toate bunurile care sunt utile omului în neconsumptibile; fixate în zid - art. 469 din Codul Civil). 5. Bunuri consumptibile si
viata social juridica si care sunt totodata 6. Dupa cum sunt sau nu producatoare bunuri neconsumptibile
susceptibile de apropiere sub forma unor de fructe, avem: bunuri frugifere si
drepturi patrimoniale pe care sa le poata bunuri nefrugifere; - imobile prin obiectul la care se aplica -
exercita în cadrul unor raporturi juridice 7. Dupa cum pot fi sau nu împartite fara în sensul ca se au în vedere drepturile Bunurile consumptibile sunt acele
civile. sa-si schimbe destinatia lor, bunurile pot reale imobiliare si actiunile care au ca bunuri care se consuma la prima lor
fi divizibile si indivizibile; obiect apararea pe cale juridica a întrebuintare (ex. alimente, lemne,
drepturilor reale imobiliare - art. 471 din combustibil).
3.4.2.2. Sensurile notiunii de bun Codul Civil.
Bunurile neconsumptibile sunt cele care
Lato sensu, prin "bun" se înteleg atât 2. Bunuri aflate în pot fi întrebuintate în mod continuu fara
lucrurile cât si drepturile existente asupra circuitul civil si bunuri scoase din ca prin aceasta sa se consume
lor. Spre exemplu, potrivit art. 475 din circuitul civil materialmente substanta sau sa fie
Codul Civil se prevede ca oricine poate implicata înstrainarea lor (ex. terenuri,
dispune liber de bunurile ce sunt ale lui. cladiri etc.).
8. În functie de corelatia dintre ele,
distingem între bunuri principale si
Stricto sensu, prin "bun" se înteleg bunuri accesorii; 6. Bunuri frugifere si
numai lucrurile, animalele etc., asupra 9. Dupa modul de percepere, avem bunuri nefrugifere
carora pot exista drepturi si obligatii bunuri corporale si bunuri incorporale; Bunurile aflate în circuitul civil sunt
patrimoniale. Astfel, potrivit art. 479 din bunuri care pot face obiectul actelor
Codul Civil, poate avea cineva asupra juridice. Bunurile frugifere sunt acele bunuri care
bunurilor sau un drept de proprietate sau 10.Dupa cum sunt sau nu supuse în mod periodic si fara sa-si consume
un drept de folosinta sau numai servitute. urmaririi si executarii silite pentru plata substanta dau nastere la alte bunuri
datoriilor, avem bunuri sesizabile si Aceasta categorie de bunuri se numite fructe.
bunuri insesizabile. subîmparte în:
3.4.2.3. Corelatia dintre bunuri si
patrimoniu Potrivit art. 483 din Codul Civil,
1. Bunuri mobile si bunuri - bunuri care pot circula liber, distingem trei categorii de fructe, dupa
imobile neîngradit; cum urmeaza:
Este de mentionat faptul mai întâi ca - bunuri care pot fi dobândite,
orice persoana are un patrimoniu. detinute sau înstrainate cu respectarea
Bunurile mobile sunt acele bunuri care anumitor conditii prevazute de lege (ex. - fructe naturale: sunt acelea care se
au o asezare fixa si stabila, fiind regimul juridic al armelor si munitiilor, produc fara interventia omului (ex. mere
Pornind de la aceasta premisa absoluta, susceptibile de a fi stramutate sau materiale explozibile etc.). padurete, pasuni necultivabile etc.);
patrimoniul poate fi definit ca fiind transportate dintr-un loc într-altul (ex. - fructe industriale: sunt acelea care
totalitatea drepturilor si obligatiilor care animalele, fructele desprinse de pomi, se produc ca urmare a activitatii omului
au valoare economica, care apartin la un mobilele etc.). (ex. culturi agricole, orz, vita de vie etc.);

3
- fructele civile: acestea reprezinta Bunurile sesizabile sunt acelea ce pot a) Conditii esentiale – sunt acela manifestarea hotararii de a incheia actul
echivalentul în bani a folosirii anumitor forma obiectul executarii silite a conditii , care nu sunt indeplinite , fac ca juridic civil
bunuri (ex. chiriile, dobânzile etc.); debitorului, conform art. 409 din Codul actul juridic sa nu fie valabil incheiat,
de procedura civila. Sub aspect terminologic consimtamantul
respective , cele prevazute de art 1179 in
Codul civil-capacitatea, consimtamantul are dou sensuri
Bunurile nefrugifere sunt acele bunuri
care nu au însusirea de a da nastere Bunurile insesizabile sunt acele bunuri , obiectul si cauza. La acestea se mai
periodic unor produse, fara a li se care nu pot fi urmarite pentru plata unei  Consimtamantul in sens retrains
adauga : forma ceruta ad solemnitatem ,
consuma substanta. datorii. adica manifestarea unilateral de vointa la
an cazul actelor solemne , autorizatia
incheierea actului juridic civil , in cazul
administrative prealabila pt incheierea
actelor unilaterale , vointa unilateral este
Este necesara o diferentiere a fructelor Potrivit prevederilor din Codul familiei, anumitor acte juridice
vointa manifestare de autor, pe cand in
de productie, aceasta în sensul ca bunurile mai pot fi împartite în: bunuri b) conditii neesentiale
productele sunt foloasele trase dintr-un comune si bunuri proprii ale sotilor. cazul actelor bilateral , multilateral avem
(intamplatoare acele conditii care pot fi
bun, consumându-se substanta sa (ex. de-a face cu vointa fiacarei dintre parti
prezente ori pot lipsa, fara sa puna in
piatra dintr-o cariera)  Consimtamantul in sens larg ,
Astfel, potrivit art. 30 din Codul familiei, discutie valabilitatea actului
adica acordul de vointa al partilor in
sunt bunuri comune acele bunuri
3. In functie de sanctiunes actele bilateral sau multilateral
7. Bunuri divizibile si dobândite în timpul casatoriei de oricare
bunuri indivizibile dintre soti cu exceptia cazurilor nerespectarii lor distingem
prevazute de art. 31 din acelasi cod. Conditiile de valabilitatea a
Potrivit acestui din urma articol, se a) Conditii de validitate- sunt acele consimtamantului
Bunurile divizibile sunt acele bunuri care constituie cu titlu de bunuri proprii
pot fi împartite, fara ca prin aceasta sa li conditii a caror nerespectare
urmatoarele: bunuri dobândite înainte de Pentru a fi valabil si a produce efecte
se schimbe destinatia economica (ex. încheierea casatoriei, bunuri dobândite sanctioneaza cu nulitatea actului juridic
juridice consimtamantul trebuie sa
stofa). în timpul casatoriei prin mostenire, legat civil
indeplinineasca , cumulative ,
sau donatie, afara de cazul în care b) Conditii de eficacitate – sunt urmatoarele conditii:
dispunatorul a prevazut ca ele vor fi acele conditii a caror nerespectare nu a
Bunurile indivizibile sunt acele bunuri
comune; bunurile de uz personal si cele
care nu pot fi împartite fara sa-si schimbe atrage nulitatea actului juridic, ci alte  Sa provina de la o persoana cu
destinate exercitarii profesiei unuia sanctiuni , ca , de ex inopozabilitatea fata
destinatia lor economica (ex. discernamant
dintre soti, bunurile dobândite cu titlu de
autoturisme). de terti  Sa fie exprimat cu intentia de a
premiu sau recompensa; manuscrisele
stiintifice sau literare, schitele si produce efecte juridice
Daca bunul indivizibil formeaza obiectul proiectele de inventii si inovatii;  Sa fie exteriorizat
unei obligatii cu mai multe subiecte, se indemnizatia de asigurare sau  Sa nu fie alterat de vreun viciu de
creeaza o indivizibilitate naturala, astfel, despagubirea pentru pagubele pricinuite
consimtamant
fiecare debitor este tinut sa execute persoanei; valoarea care reprezinta si
înlocuieste un bun propriu sau bunul în Capacitatea de a incheia actul juridic Consimtamantul s a provina de la o
întreaga prestatie.
care a trecut aceasta valoare. civil persoana cu discernamant autorul
manifestarii de vointa trebuie sa poate
8. Bunuri principale si Este conditia de fond si esentiale care aprecia si sa aiba puterea de a discerne
bunuri accesorii 2. Actul juridic civil cu privire la consecintele juridice ale
consta in aptitudinea subiectului de drept
cicil de a deveni titular de drepturi si manifestarii sale de vointa
2.1. Condiţiile actului juridic civil Persoanele fizice cu capacitate deplina
Bunurile principale sunt bunurile care au obligatii civile, prin incheiere de acte de
o existenta de sine statatoare si respectiv drept civil. de exercitiu sunt prezumate ca au
Conditiile actului juridic civil
o destinatie si un regim juridic propriu. discernamantul necesar pentru a incheia
Constituie o capacitate de folosinta a acte juridice civile. Cazurile in care legea
Art 1179 Cod civil enumera , sub
persoanei – indiferent ca este fizica sau prezuma anumite persoane ca lipsita de
Bunurile accesorii sunt acele bunuri care denumirea de “ conditii esentiale pentru
juridica-si apare ca o premise a dicernamant sunt conuscute sub
sunt legate prin destinatia lor de alte validitatea contractului “, componentele
capacitatii de exercitiu a acesteia , denumirea incapacitati legale( ex
bunuri si ca atare, nu pot fi folosite decât structurale ale oricarui act juridic,
cealalta premise fiind discernamantul minorul sub 14 ani si cel putin sub
împreuna (ex. cureaua pentru ceas). aratand ca acestea constau in:
juridic. interdictie judecatoreasca sunt
considerati ca nu-si pot reprezenta cu
 Capacitatea de a contracta
9. Bunuri corporale si Cine nu are capacitatea de a incheia un exactitate consecintele juridice ale
 Consimtamantul partilor
bunuri incorporabile act juridic civil? actelor juridice pe care ar urma sa le
 Un obiect determinat si illicit incheie. Minorul intre 14 si 18 ani este
 O cauza licita si morala Potrivit art. 43 din Codul civil nu are considerat a avea discernamant juridic in
Bunurile corporale sunt acelea care au curs de formare). Exista si situatii in care
capacitatea de a incheia acte juridice:
existenta materiala perceptibila
simturilor umane.
Aceste componente sau elemente sunt  Minorul care nu a implinit varsta persoanele cu deplina capacitatea de
necesare pentru ca actul juridic civil sa de 14 ani; exercitiu se pot gasi , temporar, in situatii
fie valabil si, pe cale de consecinta, sa  Interzisul judecatoresc. in care le lipseste discernamant necesar
Bunurile incorporabile reprezinta produca efecte juridice (ex. Cazuri de betie, hipnoza,
valoarea economica ideala cu existenta somnambulism , manie puternica) ,
abstracta, fiind cu ochii mintii (ex. Cu privire la persoana juridica, regula
CLASIFICAREA CONDITIILOR acestea se numesc incapacitate naturale.
drepturile patrimoniale). capacitatii acesteia de a face acte juridice
ACTULUI JURIDIC CIVIL
isi gaseste temeiul in art. 205 Cod civil ;
Consimtamantul trebuie sa fie dat cu
potrivit careia persoanele juridice care
Se disting urmatoarele categorii de
1. In functie de aspectul la care se intentia de a produce efecte juridice(“
sunt supuse inregistratrii au capacitatea
bunuri incorporabile[11]: refera distingem: conditii de fond si consimtamantul trebuie sa fie emis in
de a avea drepturi si obligatii de la data
conditii de forma stare de angajament juridic”).
inregistrarii lor , iar celelalte persoane
Se considera ca lipseste intentia de a
- drepturile real, altele decât dreptul juridice de la data autoritatii constituirii
a) Conditii de fond- cele prevazuta produce efecte juridice in urmatoarele
de proprietate; lor.
de art 117 Cod civil , respectiv situatii:
- proprietatile incorporabile. În  Cand manifestarea de vointa a
aceasta categorie sunt incluse bunuri a :consimtamantul , capacitatea , obiectul Capacitatea civila nu trebuie confundata
caror existenta depinde de activitatea si si cauza cu discarnamantul , deoarece fost facuta in gluma
de puterea creatoare a omului, fie dintr-o b) Conditii de forma – cele care  Cand manifestarea de vointa a
activitate în curs (ex. fondul de comert), privesc : manifestarea de vointa atunci Capacitatea este o stare de drept fost facuta din prietenia sau pura
fie dintr-o activitate trecuta si cand acesta este ceruta ad validitatem , complezenta
materializata în creatii spirituale (ex. concretizarea manifestarii de vointa in Discernamantul este o stare de fapt a  Cand manifestarea de vointa a
dreptul de autor si alte drepturi conexe); carui existenta poate fi dovedita
anumite elemente de probatiune ; fost facuta cu o rezerva mintala ,
- titlurile de valoare, fiind incluse în
aceasta categorie valorile mobiliare (ex. indepliniria anumitor formalitati cerute cunoscuta de destinatarul acesteia
Lipsa discernamantului poate fi
actiuni, obligatiuni), precum si efectele de lege pentru a face actul juridic civil  Cand manifestarea de vointa a
dovedita chiar la persoane majore
de comert (cambia, biletul la ordin si opozabil tertilor. fost facuta sub o conditie pur potestativa
cecul); Consimtamantul din partea celui care se obliga-art. 1403
- drepturile de creanta. 2. In functie de obligativitatea sau Codul civil –potestativ asp. Depinde de
10. Bunuri sesizabile si neobligitivitatea lor , conditiile actului una dintre partile contractante
Consimtamantul este una din conditiile
bunuri insesizabile
juridiv civil pot fi: de fond ale actului jur civil si consta in  cand manifestarea de vointa este
foarte vaga

4
reprezentare a realitatii poate sa fie -sa provina de la cealalta
Consimtamantul trebuie sa fie asupra naturii actului care se incheie (de parte. Conform art. 1221 din Noul Cod Civil,
exteriorizat . pentru a putea produce exemplu: o parte crede ca incheie un exista leziune atunci cand una dintre
efecte juridice civile , vointa trebuie contract de renta viagera iar cealalta Fiind un fapt juridic, parti, profitand fie de (a) starea de
exteriorizat vointa interna next nu parte considera ca este vorba despre un dolul poate fi probat prin nevoie, (b) lipsa de cunostinte sau (c)
produce efecte juridice , aceste nu contract de inchiriere), fie asupra orice mijloc lipsa de experienta a celeilalte parti,
identitatii obiectului din cauza (de de proba, inclusiv martori stipuleaza in favoarea sa o prestatie de o
trebuie sa fie alterat prin uicii de
exemplu: una dintre parti crede ca sau prezumtii simple. valoare considerabil mai mare, la data
consimtamantul legea civila care ca
inchiriaza un spatiu comercial iar incheierii contractului, decat valoarea
formare a vointei sa fie libera , cealalta parte are in vedere un teren 3.VIOLENTA propriei prestatii.
neinfluantat , nealtenata viran-)
Eroarea viciu de consimtamant Violenta este acel viciu de
este falsa reprezentare ce cade fie asupra consimtamant care consta Leziunea poate fi și o pagubă materială
calitatilor substantiale ale obiectului in pe care o suferă o parte contractantă.
2.2.Viciile de consimţământ actului juridic – error in substantiam, fie amenintarea unei persoane Partea prejudiciată poate cere, în
asupra persoanei cocontractante – error cu un rau care ii produce o condițiile legii, anularea actului pentru
in personam; temere ce o determina sa leziune .
VICIILE DE Eroarea-indiferenta incheie un act juridic, pe
CONSIMTAMANT este falsa reprezentare a care altfel nu l-ar fi
Existenta leziunii se apreciaza si in
unor incheiat.
functie de natura si scopul contractului.
Prin consimtamant se intelege imprejurari mai putin
exteriorizarea hotararii de a incheia importante la incheierea Dupa natura raului cu care
Victima leziunii are doua posibilitati.
un act juridic civil. actului juridic civil si care se ameninta, se distinge:
Aceasta poate cere, in primul rand,
Pentru a fi valabil, consimtamantul nu afecteaza insasi
anularea contractului, daca leziunea
trebuie sa indeplineasca urmatoarele valabilitatea actului. Violenta fizica – vis –
depaseste jumatate din valoarea pe care
cerinte: existenta atunci cand
o avea, la momentul incheierii
-sa fie exprimat in cunostiinta de cauza, 2.DOLUL SAU amenintarea cu raul
contractului, prestatia promisa sau
adica sa provina de la o presoana cu VICLENIA priveste integritatea fizica
executata de partea lezata si daca
discernamant ori bunurile persoanei
disproportia persista pana la data cererii
-sa fie serios sau, mai larg, sa fie Dolul, numit si viclenie, Violenta morala – metus
de anulare.
exprimat cu intentia de a produce efecte este acel viciu de – existenta atunci cand
In al doilea rand, aceasta poate cere
juridice consimtamant amenintarea cu raul se
reducerea obligatiilor sale cu valoarea
-sa fie liber, adica sa nu fie alterat de care consta in inducerea in refera la onoarea, cinstea
daunelor la care ar fi indreptatita.
vreun viciu de consimtamnt eroare a unei persoane, ori sentimentele persoanei.
Potrivit Noului Cod Civil, prin mijloace viclene sau
Structura leziunii difera
consimtamntul este viciat atunci cand: dolosive, pentru a Dupa caracterul
in functie de conceptia care
este dat din eroare, este surprins prin dol, determina sa incheie un act amenintarii, se deosebeste
sta la baza reglementarii ei.
este smuls prin violenta sau obtinut prin juridic. In esenta, deci, intre :
leziune deci dolul este o eroare
In conceptia subiectiva
sunt considerate vicii de provocata (nu spontana, ca Amenintarea legitima
leziunea presupune doua
consimtamant:eroarea,dol eroarea propriu-zisa). (justa) cu un rau, care nu
elemente : unul obiectiv,
ul (viclenia), violenta si este
constand in disproportia de
leziunea. Dupa consecintele pe viciu de consimtamant
valoare intre
care le are, ori nu, asupra (spre exemplu, creditorul il
contraprestatii si
1.EROAREA valabilitatii actului juridic, ameninta pe debitor cu
unul subiectiv,
se distinge : darea sa in judecata in
constand in profitarea de
Eroarea este falsa cazul in care nu-si
stare de nevoie in care se
reprezentare a realitatii la Dolul principal (dolus indeplineste indatorirea pe
gaseste cealalta parte.
incheierea unui act juridic civil. dans causam contractui), care o are)
Ea este alcatuita dintr-un singur care Amenintarea
In conceptia obiectiva,
element: falsa reprezentare a realitatii in este dolul ce cade asupra nelegitima(injusta) cu un
leziunea are un singur
mintea persoanei. Fiind de natura unor elemente importante, rau; numai
element : paguba egala cu
psihologica, eroarea a fost intotdeauna determinate la incheierea aceasta are semnificatia
disproportia de valoare
destul de greu de probat. actului juridic si care juridica a viciului de
intre contraprestatii.
Pentru a fi viciu de consimtamant, atrage anularea actului. consimtamant, atragand
eroarea trebuie sa indeplineasca, Dolul incident (dolus anulabilitatea actului
Pentru anularea actului
cumulativ, urmatoarele conditii: incidens), numit si incheiat sub imperiul unei
juridic civil pentru leziune
a) elementul asupra caruia exista incidental ori temeri insuflata de o
este necesar sa fie intrunite
reprezentarea falsa a realitatii sa fi fost secundar, care este dolul ce asemenea amenintare.
urmatoarele conditii :
hotarator in incheierea actului, adica cade asupra unor
-leziunea sa fie o
daca realitatea ar fi fost cunoscuta actul imprejurari nedeterminate Ca si dolul, violenta –
consecinta directa a actului
nu s-ar fi incheiat; pentru incheierea actului viciu de consimtamant este
respectiv;
b) in situatia actelor bilaterale, partea juridic, neatragand alcatuita din doua elemente
-leziunea sa existe in
care nu este in eroare trebuie sa fi stiut ca nevalabilitatea actului (se :
raport cu momentul
elementul asupra caruia cade falsa poate cere, insa, o reducere -un element obiectiv,
incheierii
reprezentare a realitatii a fost un element a prestatiei, daca e cazul). exterior, care consta in
actului juridic;
hotarator pentru incheierea actului amenintarea cu un rau;
-disproportia de valoare
Asa cum se poate observa din Dolul, ca viciu de un element subiectiv,
intre contraprestatii trebuie
continutul art. 1207-1211 Cod consimtamant, este alcatuit constand in insuflarea unei
sa
civil,Eroarea poate fi de mai multe din doua elemente : temeri persoanei
fie vadita.
feluri: -un element obiectiv, amenintata; ceea ce
In functie de natura realitatii in care a material, constand in altereaza consimtamantul,
intervenit eroarea, se disting: utilizarea de in cazul violentei, este
Eroare de fapt – care este mijloace viclene tocmai aceasta temere
3. Nulitatea actului juridic civil
falsa reprezentare a unei (masinatiuni, siretenii, insuflata victimei
situatii faptice la manopere dolosive) pentru violentei.
incheierea actului juridic 3.1. Noţiune
a induce in eroare.
(care priveste obiectul -un element subiectiv, Pentru a fi viciu de
actului, valoarea, intentional, constand in consimtamant, violenta 3.2. Cauzele de nulitate şi regimul lor
cocontractantul); intentia trebuie sa intruneasca, juridic
Eroare de drept – care este de a induce in eroare o cumulativ, urmatoarele
falsa reprezentare a persoana, pentru a o doua conditii : 3.3. Efectele nulităţii
existentei ori continutului determina sa incheie un act - sa fie determinanta
unei norme de drept civil. juridic civil. pentru incheierea actului Nulitatea actului juridic civil
juridic
Pentru a fi viciu de civil
In functie de consecintele pe care le consimtamant, dolul -sa fie injusta
produce, eroarea poate fi de trei feluri: trebuie sa indeplineasca, (nelegitima, ilicita). Noţiuni generale
Eroarea obstacol este forma cea cumulativ, conditiile :
mai grava a erorii care impiedica -sa fie determinat pentru 4.LEZIUNEA
formarea actului; in acest caz falsa incheierea actului juridic

5
1.Definiţia nulităţii contravin scopului edictării dispoziţiei comune cu aceea dintre nulitate şi Principalele deosebiri dintre nulitate şi
legale încălcate, menţinându-se însă reziliere. inopozabilitate sunt următoarele:
Nulitatea este sancţiunea de drept civil celelalte efecte ale actului juridic
care lipseşte actul juridic civil de efectele respectiv. În cadrul acestei concepţii, se Efectele nulităţii se produc în principiu - nulitatea presupune un act
contrarii normelor juridice edictate afimă că nulitatea este, în principiu, retroactiv, iar rezilierea operează numai juridic nevalabil, în vreme ce
pentru încheierea sa valabilă. În alte parţială şi remediabilă. pentru viitor, totuşi, în cazul actelor inopozabilitatea presupune un act juridic
cuvinte, nulitatea este sancţiunea ce juridice cu executare succesivă, nici încheiat cu respectarea dispoziţiilor
intervine în cazul în care, la încheierea nulitatea nu produce efecte pentru trecut. legale referitoare la condiţiile sale de
actului juridic civil, nu se respectă validitate;
dispoziţiile legale referitoare la 3. Delimitarea nulităţii de alte sancţiuni
condiţiile de validitate a actului juridic. de drept civil - în caz de nulitate, efectele
3.Nulitatea şi revocarea privesc atât părţile actului juridic, cât şi
Din această definiţie, pot fi desprinse terţii, însă, în caz de inopozabilitate,
trăsăturile caracteristice nulităţii, anume: efectele actului juridic se produc faţă de
1. Nulitatea şi rezoluţiunea părţi, dar drepturile şi obligaţiile născute
- este o sancţiune de drept civil; Revocarea, ca sancţiune de drept civil, din actul respectiv nu pot fi opuse
constă în înlăturarea efectelor actului terţilor;
- priveşte numai actele juridice, juridic civil datorită ingratitudinii
nu şi faptele juridice stricto sensu; Rezoluţiunea este acea sancţiune ce gratificatului sau neexecutării culpabile - cauzele de nulitate există în
constă, în desfiinţarea retroactivă a unui a sarcinii. momentul încheierii actului juridic, pe
- intervine atunci când sunt contract sinalagmatic cu executare uno când, inopozabilitatea presupune, de
încălcate normele juridice care ictu, în cazul neexecutării culpabile a Revocarea se aseamănă cu nulitatea prin regulă, neîndeplinirea unor formalităţi
reglementează condiţiile de validitate a obligaţiilor de către una din părţi. aceea că şi ea reprezintă o cauză de ulterioare închierii actului juridic;
actului juridic; ineficacitate a actului juridic civil.
Asemănările dintre nulitate şi - nulitatea relativă poate fi
- constă în lipsirea actului juridic rezoluţiune sunt următoarele: Însă, între cele două sancţiuni civile acoperită prin confirmare, în timp ce
de efectele ce contravin normelor există importante deosebiri, anume: inopozabilitatea poate fi înlăturată, în
juridice edictate pentru încheierea - ambele sunt cauze care atrag materie de reprezentare, prin ratificare.
valabilă a acestuia, deci nu priveşte, ineficacitatea actului juridic civil; - revocarea presupune un act
întotdeauna, actul juridic în întregul lui; juridic valabil încheiat, pe când nulitatea
- atât rezoluţiunea, cât şi, în presupune un act juridic încheiat cu
- actul juridic este lipsit numai de principiu, nulitatea produc efecte nerespectarea unei condiţii de validitate; 6.Nulitatea şi reducţiunea
acele efecte care contravin scopului retroactive;
urmărit de dispoziţia legală încălcată; - nulitatea este aplicabilă oricărui
- ambele presupun, în principiu, act juridic, în timp ce revocarea se aplică,
- momentul în raport cu care se o hotărâre a organului de jurisdicţie. în principiu, liberalităţilor; Reducţiunea este sancţiunea civilă
apreciază conformitatea actului juridic aplicabilă în cazul actelor juridice
cu legea este acela al încheierii actului Principalele deosebiri dintre cele două - cauza nulităţii este încheiate cu nesocotirea unor interdicţii
juridic; sancţiuni de drept civil sunt următoarele: contemporană momentului încheierii stabilite de lege pentru ocrotirea unor
actului juridic, pe când revocarea persoane sau pentru restabilirea
Funcţiile nulităţii: - nulitatea presupune un act presupune cauze ulterioare încheierii echilibrului contraprestaţiilor într-un
juridic încheiat cu nerespectarea unei actului juridic; contract sinalagmatic cu titlu oneros şi
a) Funcţia preventivă constă în condiţii de validitate, pe când comutativ.
efectul inhibitoriu pe care îl exercită rezoluţiunea presupune un act juridic - prescripţia extinctivă este
asupra subiectelor de drept civil, tentate valabil încheiat; supusă unor regului diferite. În consecinţă, deosebim, pe de o parte,
să încheie actul juridic civil cu reducţiunea liberalităţilor excesive,
nerespectarea condiţiilor sale de - nulitatea se aplică oricărui act adică a legatelor şi donaţiilor făcute de
validitate. juridic civil, în vreme ce rezoluţiunea cel ce lasă moştenirea şi care încalcă
intervine numai în cazul contractelor 4.Nulitatea şi caducitatea rezerva succesorală, iar, pe de altă parte,
b) Funcţia sancţionatorie intre sinalagmatice cu executare uno ictu; reducţiunea unei prestaţii pentru leziune.
în acţiune atunci când funcţia preventivă
nu şi-a dovedit eficienţa, constând în - cazul de nulitate exită în Principalele deosebiri dintre nulitate şi
înlăturarea efectelor contrarii normelor momentul încheierii actului juridic şi Caducitatea este acea cauză de reducţiune vizează următoarele aspecte:
juridice edictate pentru încheierea constă în nerespectarea unei dispoziţii ineficacitate ce constă în lipsirea actului
valabilă a actului juridic civil. legale referitoare la încheierea valabilă a juridic civil valabil încheiat de orice - nulitatea este aplicabilă tuturor
actului, însă cauza rezoluţiunii apare efecte datorită intervenirii unei actelor juridice, pe când reducţiunea se
c) Funcţia de mijloc de ulterior momentului încheierii şi constă împrejurări ulterioare încheierii sale şi aplică fie liberalităţilor excesive, fie
garanţie a principiului legalităţii în în neexecutarea culpabilă a obligaţiei de care este independentă de voinţa contractelor cu titlu oneros şi
domeniul actelor juridice civile asigură către una din părţi; autorului actului juridic. comutative.
prin realizarea funcţiei preventive şi a
celei sancţionatorii respectarea normelor - rezoluţiunea şi nulitatea relativă Spre deosebire de nulitate, caducitatea se - nulitatea implică un act
juridice civile care reglementează sunt supuse unor regului diferite în caracterizează prin următoarele trăsături: nevalabil încheiat, pe când, în cazul
condiţiile de valabilitate a actului juridic privinţa începutului prescripţiei reducţiunii liberalităţilor excesive şi al
civil. extinctive, iar nulitatea absolută nu este - presupune un act juridic valabil aplicării teoriei impreviziunii, actele
supusă prescripţiei extinctive. încheiat;
juridice au fost făcute în mod valabil,
dar, ulterior, intervine ineficacitatea
- produce efecte numai pentru
totală sau parţială, datorită încălcării
2. Concepţia despre nulitate viitor;
rezervei succesorale sau datorită
2. Nulitatea şi rezilierea apariţiei unor împrejurări, neavute în
- presupune o cauză ulterioară
vedere de părţi în momentul încheierii
încheierii actului juridic;
actului juridic, care duc la ruperea
Într-un trecut mai îndepărtat, se echilibrului contractual;
considera că un act juridic lovit de Rezilierea este sancţiunea de drept civil - împrejurarea care determină
nulitate nu poate produce nici un efect, ce intervine în cazul neexecutării caducitatea este, întotdeauna, străină de
- cauza nulităţii constă în
deci, în principiu, nulitatea era totală şi culpabile a unui contract sinalagmatic cu voinţa autorului actului juridic.
nerespectarea unei dispoziţii legale
iremediabilă. executare succesivă şi constă în încetarea
referitoare la încheierea valabilă a
efectelor contractului respectiv numai
actului juridic, iar reducţiunea este
Mai târziu, ţinându-se cont de faptul că pentru viitor.
determinată fie de încălcarea rezervei
nulitatea, ca sancţiune a actului juridic 5. Nulitatea şi inopozabilitatea
succesorale, fie de existenţa, de data
civil, nu reprezintă altceva decât Rezilierea se deosebeşte de rezoluţiune
aceasta în chiar momentul încheierii
mijlocul juridic prin care se restabileşte prin aceea că intervine în cazul
actului juridic, a unei disproporţii vădite
legalitatea încălcată la încheierea actului contractelor sinalagmatice care se
execută prin prestaţii succesive şi că Inopozabilitatea este sancţiunea care între contraprestaţii.
juridic civil, a fost formulată concepţia
operează numai pentru viitor. În intervine în cazul nesocotirii unor cerinţe
proporţionalizării efectelor nulităţii în
consecinţă, comparaţia dintre nulitate şi de publicitate faţă de terţi, prevăzute de
raport cu finalitatea legii, spunându-se că
rezoluţiune prezintă numeroase puncte lege pentru anumite acte juridice.
trebuie înlăturate numai acele efecte care

6
4. Clasificarea nulităţilor actului juridic - ipoteza când actul juridic declarată de organul de jurisdicţie
civil încheiat este lovit de nulitate absolută, competent.
însă ulterior este îndeplinită cerinţa Cauzele de nulitate relativă
legală nerespectată în momentul
încheierii lui;
1. Nulitatea absolută şi nulitatea relativă Cauzele de nulitate
- situaţia când forma ad Următoarele cauze atrag nulitatea
probationem nu a fost respectată, dar relativă a actului juridic civil:
operaţiunea juridică este valabilă;
În funcţie de natura interesului ocrotit După cum rezultă din chiar definiţia - nerespectarea reglulilor
deosebim nulitatea absolută şi nulitatea Atragem atenţia că nu trebuie confundată nulităţii actului juridic civil, această referitoare la capacitatea civilă a
relativă. clasificarea nulităţii parţiale şi nulităţii sancţiune de drept civil are drept cauză persoanei, însă numai atunci când: actul
totale cu clasificarea în nulităţi absolute generică nerespectarea la încheierea juridic este încheiat de persoana lipsită
Nulitatea absolută este aceea care şi nulităţi relative. actului juridic civil a dispoziţiilor legale de capacitate de exerciţiu, actul juridic
sancţionează nerespectarea, la încheierea care reglementează condiţiile sale de de administrare s-a încheiat fără
actului juridic civil, a unei norme valabilitate. încuviinţarea ocrotitorului legal şi este
juridice ce ocroteşte un interes general, lezionar pentru minorul de 14 şi 18 ani,
obştesc (deci a unei norme juridice 3.Nulitatea expresă şi nulitatea virtuală Într-o exprimare globală, se poate spune actul juridic de dispoziţie s-a încheiat
imperative de ordine publică, desigur, că sunt cauze de nulitate a actului juridic fără încuviinţarea prealabilă a
care instituie o condiţie de validitate civil următoarele: ocrotitorului legal sau a autorităţii
pentru încheierea actului juridic). tutelare, actul juridic s-a încheiat pentru
În funcţie de modul de consacrare - încălcarea dispoziţiilor legale persoana juridică în lipsa ori cu
Nulitatea relativă este aceea care legislativă, distinge nulitatea expresă şi privind capacitatea de a încheia actul depăşirea puterilor conferite, actul
sancţionează nerespectarea, la încheierea nulitatea virtuală. juridic civil; juridic s-a încheiat cu nerespectarea unei
actului juridic civil, a unei norme incapacităţi speciale de folosinţă,
juridice care ocroteşte un interes Prin nulitate expresă se desemnează - lipsa ori nevalabilitatea instituite pentru protecţia unor interese
particular, individual (deci a unei norme acea nulitate care este prevăzută, ca consimţământului; individuale;
juridice imperative de ordine privată, atare, într-o dispoziţie legală. Cele mai
care instituie o condiţie de validitate multe nulităţi fac parte din această - nevalabilitatea obiectului - lipsa de discernământ în
pentru încheierea actului juridic). categorie. actului juridic civil; momentul încheierii actului juridic civil;

Desigur că, dacă legiuitorul precizează Prin nulitate virtuală se desemnează - nevalabilitatea cauzei actului - viciile de consimţământ (eroare
în mod expres că, în situaţia respectivă, acea nulitate care nu este expres juridic civil; gravă, dolul, violenţa şi leziunea);
este vorba de o nulitate absolută, sau prevăzută de lege, dar care rezultă
după caz, de o nulitate relativă, nu mai neîndoielnic din modul în care este - nerespectarea formei cerute ad - nerespectarea dreptului de
este necesară stabilirea felului nulităţii în reglementată o anumită condiţie de validitatem; preemţiune în cazul prevăzut de art. 14
raport de natura interesului ocrotit, iar validitate a actului juridic civil. alin (a) din Legea nr. 54/1998 privind
aceasta chiar şi atunci când s-ar ajunge la - nesocotirea limitelor circulaţia juridică a terenurilor şi în cazul
o altă soluţie decât cea la care s-a oprit autonomiei de voinţă; prevăzut art. 15 alin. (2) şi art. 30 alin.
legiuitorul. (3) dn Legea nr. 16/1996 a Arhivelor
4.Nulităţi de fond şi nulităţi de formă - nerespectarea dreptului de
naţionale.
2.Nulitatea parţială şi nulitatea totală preemţiune;

- fraudarea legii.
După felul condiţiei de validitate Regimul juridic al nulităţii
Această clasificare se face după criteriul încălcate la încheierea actului juridic
întinderii efectelor nulităţii. civil, nulităţile sunt de fond sau de
formă. Cauzele de nulitate absolută
Nulitatea parţială este acea nulitate 1.Regimul juridic al nulităţii absolute
care desfiinţează numai o parte dintre Nulitatea de fond este acea nulitate care
efectele actului juridic civil, celelalte intervine în cazul lipsei ori nevalabilităţii
unei condiţii de fond a actului juridic Următoarele cauze atrag nulitatea
efecte menţinându-se întrucât nu
civil (consimţămând, capacitate, obiect, absolută a actului juridic civil: În cazul nulităţii absolute, regimul
contravin legii.
cauză). juridic al acesteia se concretizează în
- încălcarea dispoziţiilor legale
Nulitatea totală este acea nulitate care următoarele reguli:
Nulitatea de formă este acea nulitate referitoare la capacitatea civilă a
desfiinţează actul juridic civil în
care intervine în cazul nerespectării persoanelor, însă numai dacă este vorba: a) nulitatea absolută poate fi
întregime.
formei cerute ad validitatem. de nerespectarea unei incapacităţi invocată de oricine are interes, de
speciale de folosinţă a persoanei fizice, instanţă din oficiu, de procuror, precum
Trebuie totuşi reţinut că nulitatea parţială
instituite pentru ocrotirea unui interes şi de alte organe prevăzute de lege;
presupune, cu necesitate, un act juridic
cu un conţinut complex, în sensul că obştesc; de lipsa capacităţii de folosinţă
actul juridic are mai multe clauze şi deci 5.Nulităţi amiabile şi nulităţi judiciare a persoanei juridice; de nerespectarea b) nulitatea absolută poate fi
principiului specialităţii capacităţii de invocată oricând, pe cale de acţiune sau
mai multe efecte, deoarece numai într-o
asemenea situaţie s-ar putea pune folosinţă a persoanei juridice; de excepţie, acţiunea în declararea
problema desfiinţării unor efecte şi a nulităţii absolute fiind imprescriptibilă;
Unii autori mai împart nulităţile, în - lipsa totală a
menţinerii altor efecte. De altfel, se poate
raport de modul de valorificare, în constimţământului; c) în principiu, nulitatea absolută
constata că în practica judiciară cazurile
nulităţi judiciare şi nulităţi amiabile. nu poate fi acoperită prin confirmare.
de nulitate parţială nu sunt foarte
- nevalabilitatea obiectului
numeroase.
Nulitatea amiabilă apare în situaţia în actului juridic civil;
Următoarele situaţii nu reprezintă care părţile se înţeleg cu privire la
nulitatea actului juridic încheiat de ele şi - nevalabilitatea cauzei actului 1.a) Nulitatea absolută poate fi invocată
nulitate parţială, trebuind deci să nu fie
lipsesc de efecte actul respectiv prin juridic civil, dar numai atunci când: de oricine are interes, de instanţă, de
confundate cu aceasta:
voinţa lor, fără a se mai adresa organului lipseşte cauza datorită absenţei scopului procuror sau de alte organe prevăzute
de jurisdicţie competent. imediat; cauza este ilicită sau imorală; de lege.
- situaţia în care, dintre mai multe
acte juridice, aflate în strânsă legătură, se
Nulitatea judiciară apare în situaţia în - nerespectarea formei cerute ad Nulitatea absolută este menită să
anulează în întregime numai unul;
care părţile nu se înţeleg în acest sens ori validitatem; ocrotească interese obşteşti, aşa încât
- ipoteaza în care, deşi nevalabilă în care ar fi vorba de un act juridic căruia trebuie să se dea posibilitatea unui cerc
nu i se poate pune capăt prin-un act - nerespectare dreptului de mai larg de persoane sau organe să
ca un anumit act juridic, manifestarea de
simetric celui prin care a luat naştere, preemţiune în cazul prevăzut de art. 52 invoce o asemenea nulitate a unui act
voinţă produce efecte ca alt act juridic, în
deci nesusceptibil de o nulitate amiabilă, din Codul silvic; juridic civil.
baza conversiunii;
precum: recunoaşterea de filiaţie,
căsătoria, adopţia etc., fiind astfel - încălcarea ordinii publice; Atunci când spunem că instanţa poate să
- cazul în care actul juridic lovit
de nulitate relativă este validat prin necesar ca nulitatea actului juridic să fie invoce din oficiu nulitatea absolută a
- fraudarea legii.
confirmare; unui act juridic, avem în vedere ipoteza

7
în care una din părţi declanşează un intereselor sale. Renunţarea la un civil care a fost încheiat cu încălcarea
litigiu civil având ca obiect executarea asemenea drept are ca efect acoperirea dispoziţiilor legale referitoare la
unui act juridic, iar instanţa, constatând 2.Regimul juridic al nulităţii relative nulităţii relative şi se realizează prin condiţiile sale de validitate.
că actul juridic ce constituie fundamentul confirmare.
pretenţiei supuse judecăţii este lovit de Generic, efectul nulităţii constă în
nulitate absolută, va respinge cererea de Aşadar, confirmarea este acel act juridic desfiinţarea raportului juridic civil
chemare în judecată ca nefondată, fără În cazul nulităţii relative, regimul juridic unilateral prin care se renunţă la dreptul născut din actul juridic civil lovit de
însă a pronunţa şi nulitatea actului juridic al acesteia se concretizează în de a invoca nulitatea relativă. Ea poate fi această sancţiune şi, prin aceasta,
respectiv. următoarele regului: expresă sau tacită. restabilirea legalităţii.

Având în vedere condiţiile exercitării a) nulitatea relativă poate fi Pentru a fi valabil, actul de confirmare După executarea actului juridic civil
acţiunii civile, rezultă că nulitatea invocată, în principiu, numai de persoana expresă trebuie să îndeplinească lovit de nulitate, distingem următoarele
absolută nu poate fi invocată de o ocrotită şi al cărei interes a fost nesocotit următoarele cerinţe: ipoteze:
persoană complet străină de actul juridic la încheierea actului juridic;
respectiv, întrucât o astfel de persoană nu - să provină de la cel îndreptăţit - dacă actul juridic nu a fost
ar justifica un interes propriu, care să fie b) nulitatea relativă trebuie să invoce nulitatea relativă şi să fie făcut executat până în momentul în care este
în legătură cu cauza nulităţii absolute a invocată, pe cale de acţiune sau pe cale în deplină cunoştinţă de cauză; anulat, aplicarea sancţiunii nulităţii
actului juridic respectiv. Persoana care de excepţiune, în termenul de prescripţie înseamnă că acel act nu mai poate fi
invocă nulitatea absolută a unui act extinctivă, acţiunea în declararea - viciul care afecta actul juridic executat nici după acest moment, deci
juridic trebuie să urmărească obţinerea nulităţii relative fiind prescriptibilă; lovit de nulitate relativă să fi încetat în partea sau părţile actului juridic se află în
unui folos propriu din anularea actului momentul confirmării; situaţia în care nu ar fi făcut actul juridic
c) nulitatea relativă poate fi respectiv;
respectiv.
confirmată, expres sau tacit, de partea - să cuprindă obicetul, cauza şi
interesată. natura obligaţiei şi să facă menţiune de - dacă actul juridic a fost
motivul acţiunii în nulitate relativă; executat, în tot sau în parte, până în
1.b) Nulitatea absolută este momentul declarării nulităţii, aplicarea
imprescriptibilă - din cuprinsul actului să se nulităţii înseamnă desfiinţarea
2.a) Nulitatea relativă poate fi invocată, desprindă intenţia de a acoperi nulitatea. retroactivă a actului juridic, precum şi
Indiferent că se valorifică pe cale de în principiu, numai de persoana restituirea, reciprocă sau, după caz,
acţiune sau pe cale de excepţie, nulitatea interesată. Confirmarea tacită rezultă din fapte care unilaterală, a prestaţiilor efectuate în
absolută poate fi solicitată oricând. nu lasă nici o îndoială asupra intenţiei de temeiul acelui act;
Nulitatea relativă este menită să acoperire a nulităţii relative.
De la regula potrivit căreia nulitatea ocrotească un interes individual. - dacă actul juridic a fost
absolută este imprescriptibilă extinctiv Confirmarea, indiferent că este expresă executat, iar, până în momentul
există totuşi o excepţie privind regimul Nulitatea relativă poate fi invocată: ori tacită, are ca efect validarea actului declarării nulităţii, una din părţile
juridic al unor imobile preluate în mod juridic lovit de nulitate relativă, iar acest acestuia a încheiat un act juridic cu o
- de cel al cărui interes a fost efect se produce retroactiv, adică de la
abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 terţă persoană, prin care fie s-a transmis
nesocotit la încheierea actului juridic; data când a fost încheiat actul juridic
decembrie 1989, potrivit căruia, „prin dreptul născut din actul nul, fie s-a
derogare de la dreptul comun, indiferent confirmat. constituit ori s-a transmis un drept în
- de reprezentantul legal al celui
de cauza de nulitate, dreptul la acţiune se strâsă legătură cu dreptul născut din actul
lipsit de capacitate de exerciţiu, care de
prescrie în termen de un an de la data nul, aplicarea sancţiunii nulităţii
altfel este cel care încheie actul juridic
intrării în vigoare a prezentei legi”. presupune desfiinţarea retroactivă a
pentru incapabil; 3.Comparaţie de regim juridic între
actului juridic executat, restituirea
nulitatea absolută şi nulitatea relativă prestaţiilor efectuate în baza acestui act,
- de succesorii părţii ocrotite prin
norma juridică încălcată la încheierea precum şi desfiinţarea actului juridic
1.c) Nulitatea absolută, în principiu, nu subsecvent.
actului juridic;
poate fi acoperită prin confirmare
Deosebirile de regim juridic între
Confirmarea expresă ori tacită a nulităţii
- de creditorii chirografari ai nulitatea absolută şi nulitatea relativă pot
părţii ocrotite; fi exprimate, sintetic, în felul următor:
absolute fiind, în principiu, inadmisibilă, 2. Enumerarea principiilor efectelor
rezultă că un eventual act de confirmare nulităţii
- autoritatea tutelară poate invoca - dacă nulitatea absolută poate fi
ar fi şi el lovit de nulitate absolută.
nulitatea relativă a actului juridic invocată de oricine are interes, de
încheiat de sau pentru incapabil; instanţă din oficiu sau de alte organe
Există însă şi unele excepţii:
prevăzute de lege, nulitatea relativă Ipotezele menţionate mai sus permit
- de ocrotitorul legal. poate fi invocată, în principiu, numai de
- confirmarea, ratificarea sau evidenţierea celor trei principii ale
executarea voluntară a unei donaţii nulă cel al cărui interes a fost nesocotit la efectelor nulităţii:
absolut pentru lipsa formei cerute de încheierea actului juridic;
lege, de către moştenitori sau de către cei 2.b) Nulitatea relativă este prescriptibilă - retroactivitatea efectelor
care reprezintă drepturile donatorului, - nulitatea absolută este nulităţii;
după moartea acestuia, acoperă această imprescriptibilă, în schimb, nulitatea
Nulitatea relativă, fiind instituită pentru
nulitate; relativă este supusă prescripţiei - repunerea în situaţia anterioară;
ocrotirea unor interese individuale, extinctive;
urmează să cedeze în faţa intereselor
- căsătoria încheiată împotriva generale pe care le asigură instituţia
- anularea atât a actului juridic
dispoziţiilor privitoare la vârsta legală nu - dacă nulitatea absolută nu poate iniţial, cât şi a actului juridic subsecvent
prescripţiei extinctive. Interesul general, fi, în principiu, acoperită prin
va fi declarată nulă dacă între timp acela deşi are prioritate faţă de interesul
dintre soţi care nu avea vârsta cerută confirmare, nulitatea relativă poate fi
individual, nu îl nesocoteşte pe acesta confirmată, expres sau tacit.
pentru căsătorie a împlinit-o ori dacă din urmă, întrucât cel care apreciază că
soţia a dat naştere unui copil sau a rămas 3. Principiul retroactivităţii efectelor
prin încălcarea dispoziţiilor legale la
însărcinată; nulităţii
încheierea actului juridic i-au fost aduse
atingeri propriilor interese nu este lipsit
În cazul unei refaceri a actului juridic,
de posibilitatea de a cere desfiinţarea
primul act rămâne lovit de nulitate
actului juridic lovit de nulitate relativă, Efectele nulităţii Prin principiul retroactivităţii
absolută, iar actul refăcut este un nou act
desigur înăuntrul termenului de efectelor nulităţii înţelegem regula
juridic, care îşi va produce efectele de la
prescripţie extinctivă. potrivit căreia nulitatea produce efecte
data încheierii sale, iar nu de la data când
a fost întocmit primul act. nu numai pentru viitor, ci şi pentru
1.Definiţia efectelor nulităţii trecut, adică efectele nulităţii se produc
Validarea actului juridic nul absolut, prin din chiar momentul încheierii actului
2.c) Nulitatea relativă poate fi acoperită juridic civil.
îndeplinirea ulterioară a cerinţei legale prin confirmare expresă ori tacită
nerespectate în momentul încheierii lui, Prin efectele nulităţii actului juridic
dă posibilitatea actului juridic să îşi Principiul retroactivităţii efectelor
Este firesc ca persoana interesată să civil înţelegem consecinţele juridice ale nulităţii actului juridic civil decurge din
producă efectele de la data îndeplinirii poată renunţa în mod valabil la dreptul aplicării sancţiunii nulităţii, adică
condiţiei de validitate iniţial principiul legalităţii, în sensul că
de a invoca nulitatea relativă, dacă urmările datorate desfiinţării în
nerespectată. restabilirea legalităţii, încălcată la
apreciază că acest fapt este conform întregime sau în parte a unui act juridic încheierea actului juridic civil, impune

8
înlăturarea efectelor produse în temeiul - menţinerea, până la data - cazul în care proprietarul unui - actul juridic ce urmează a fi socotit
actului respectiv. anulării, a efectelor produse de un bun mobil îl înstrăinează, după care valabil să îndeplinească toate condiţiile
contract cu executare succesivă, adică dobânditorul din acest act juridic de validitate, iar acestea să se regăsească
Excepţii imposibilitatea obiectivă de restabilire a înstrăinează acel bun mobil uni terţ de în chiar actul juridic desfiinţat;
situaţiei anterioare; bună-credinţă, iar ulterior primul act
- păstrarea de către posesorul de juridic este anulat, astfel va fi menţinut - manifestarea de voinţă a părţii sau,
bună-credinţă a fructelor culese în - cazul celui lipsit de capacitate actul juridic încheiat cu terţul de bună- după caz, a părţilor să fie favorabilă
intervalul de timp cât a durat buna sa de exerciţiu sau cu capacitate de credinţă; conversiunii, adică din această
credinţă, caz în care neretroactivitatea exerciţiu restrânsă, care este ţinut să manifestare de voinţă să nu rezulte
efectelor nulităţii se întemeiază pe ideea restituie prestaţiile primite numai dacă a - cazul în care deşi cel care a fost inadmisibilitatea conversiunii.
protecţiei posesorului de bună-credinţă, profitat, integral sau parţial, de declarat mort pe cale judecătorească
deci pe principiul ocrotirii bunei- avantajele patrimoniale prilejuite de acel poate cere, după anularea hotărârii Nu este vorba de conversiune în
credinţe. act juridic; declarative de moarte, înapoierea următoarele cazuri:
bunurilor sale, totuşi, dobânditorul cu
- cazul căsătoriei putative, în - cazul aplicării principiului titlu oneros nu este obligat să le - actul juridic nu este încă desfiinţat,
sensul că efectul retroactiv al declarării nemo auditul propriam turpitudinem înapoieze, decât dacă se va dovedi că la bucurându-se de prezumpţia de
nulităţii căsătoriei este înlăturat faţă de allegans (nimănui nu îi este îngăduit să data dobândirii ştia că persoana declarată validitate;
soţul ce a fost de bună-credinţă la se prevaleze de propria incorectitudine moartă este în viaţă;
încheierea căsătoriei, care păstrează sau imoralitate pentru a obţine protecţia - unele clauze sunt anulate, iar altele
statutul de soţ dintr-o căsătorie valabilă judiciară a unui drept) la actele juridic cu - cazul celui care, întemeindu-se menţinute;
pe perioada cuprinsă între momentul obicet imoral sau cauză imorală; pe înscrierea din cartea funciară, a
încheierii căsătoriei şi cel în care dobândit un drept real imobiliar cu bună- - actul juridic apare ca nul datorită
hotărârea judecătorească de anulare a - cazul în care se încheie, cu credinţă şi printr-un act juridic cu titlu denumirii greşite date de părţi;
căsătoriei devine definitivă; încălcarea unei condiţii de validitate, un oneros, însă numai după trecerea unui
act juridic prin care se transferă termen de 3 ani de la data la care a fost - dintre două acte juridice încheiate
- cazul copiilor dintr-o căsătorie proprietatea unor materiale de înregistrată cererea sa de înscriere a de aceleaşi părţi, se desfiinţează numai
anulată, în sensul că anularea căsătoriei construcţie care sunt încorporate în dreptului real imobiliar respectiv în unul;
nu produce nici un efect faţă de copiii din terenul proprietatea cumpărătorului, iar cartea funciară. Acţiunea în rectificare
această căsătorie nu numai pentru trecut, numai după aceasta se anulează actul - refacerea actului juridic;
va produce efectele faţă de terţele
dar nici măcar pentru viitor; juridic; persoane care şi-au înscris vreun drept
- validarea actului juridic prin
real, dobândit cu bună-credinţă şi prin
- modificarea numelui de familie - cazul când dobânditorul dintr- confirmare sau prin îndeplinirea
act juridic cu titlu oneros, întemeindu-se
numai pentru viitor, în cazul anulării ulterioară a cerinţei legale nerespectate
un act juridic prin care s-a transmis pe cuprinsul cărţii funciare;
recunoaşterii de filiaţie, precum şi în dreptul de proprietate sau un alt drept la încheierea lui;
cazul anulării căsătoriei; real principal, lovit de nulitate, ar putea - cazul subdobânditorului de
- novaţia.
invoca uzucapiunea; bună-credinţă şi cu titlu gratuit al unui
- cazul declarării nulităţii unei drept real imobiliar, însă numai dacă au
societăţi comerciale înmatriculate în - cazul în care a intervenit Principalele aplicaţii ale conversiunii
trecut 10 ani de la data la care s-a
registrul comerţului. prescripţia extinctivă a acţiunii în actului juridic sunt următoarele:
înregistrat cererea lui de înscriere a
restituirea prestaţiilor executate în respectivului drept în cartea funciară; - cazul manifestării de voinţă,
temeiul actului juridic lovit de nulitate.
care este nulă ca vânzare-cumpărare, dar
4.Principiul restabilirii situaţiei valorează antecontract de vânzare-
anterioare (restitutio in integrum) cumpărare;
6.Reguli de drept care înlătură principiul
5.Principiul anulării actului subsecvent quod nullum est nullum producit efectum
ca urmare a anulării actului iniţial - cazul actului de înstrăinare lovit
(resoluto iure dantis, resolvitur ius de nulitate, însă valabil ca act de
Principiul restabilirii situaţiei revocare a legatului ce avea ca obiect
accipientis)
anterioare este acea regulă de drept bunul la care se referea şi actul de
Regulile de drept care, în concurs cu
potrivit căreia tot ce s-a executat în baza Desemnăm prin acest principiu regula de principiul quod nullum est nullum înstrăinarea desfiinţat;
unui act juridic anulat trebuie restituit, drept potrivit căreia anularea actului producit efectum, îl înlătură sunt
astfel încât părţile raportului juridic să juridic iniţial atrage şi anularea actului - cazul actului de înstrăinare a
următoarele:
ajungă în situaţia în care acel act juridic juridic subsecvent, datorită legpturii lor unui bun succesoral de către moştenitor,
nu s-ar fi încheiat. juridice. - principiul conversiunii actului nul ca atare, însă valabil ca acte de
acceptare a succesiunii.
juridic;
Acţiunea prin care care se solicită În practică, aplicarea acestui principiu se
restituirea unor prestaţii efectuate în concretizează în două situaţii specifice, - regula error communis facit ius; Regula error cummunis facit ius
executarea actului juridic anulat trebuie anume:
fundamentată pe îmbogăţirea fără justă - principiul răspunderii civile Această regulă, denumită de unii autori
cauză. Totuşi, atunci când este vorba de şi „principiul validităţii aparenţei în
- în cazul „actelor autorizate”, anularea delictuale.
un contract sinalagmatic, iar ambele autorizaţiei administrative conduce la drept”, înlătură nulitatea unui act juridic
părţi şi-au executat obligaţiile înainte de anularea şi a actului juridic civil care se încheiat într-o situaţie de eroare comună,
anularea acestuia, nu ar mai fi îndeplinite întemeia pe acea autorizaţie; obşteacă.
condiţiile materiale ale intentării acţiunii Principiul conversiunii actului juridic
întemeiate pe îmbogăţirea fără justă - în cazul a două acte juridice, din care
cauză, într-o asemenea ipoteză, unul este principal, iar celălalt accesoriu, Prin conversiunea actului juridic se
înţelege considerarea manifestării de Principiul răspunderii civile delictuale
restituirea prestaţiilor executate urmează anularea actului principal atrage şi
a fi fundamentată pe plata nedatorată, anularea actului accesoriu, în temeiul voinţă în sensul în care reprezintă un act
Partea vinovată de cauza de nulitate
întrucât obligaţia fiecăreia dintre părţile principiului accesorium sequitur juridic valabil, iar nu numai în sensul în
solicită anularea actului juridic civil, deşi
contractului sinalagmatic apare ca şi principale. care reprezintă un act juridic lovit de
nulitate. În cazul conversiunii, cealaltă parte contractantă ar urma să
când nu a existat vreodată.
sufere un prejudiciu tocmai datorită
Excepţii manifestarea de voinţă este calificată ca
anulării actului respectiv, prejudiciu care
Sub aspect procedural, cel interesat echivalentă unui anumit act juridic, chiar
Aceste excepţii se întemeiază fie pe dacă nu este valabilă ca alt act juridic. va trebui să fie reparat de cel culpabil.
poate să aleagă una din următoarele două
căi procedurale: să solicite, în acelaşi principiul ocrotirii bunei-credinţe a
În legislaţia noastră, înlăturarea nulităţii
timp, atât declararea nulităţii, cât şi subdobânditorului unui bun cu titlu Pentru a opera conversiunea actului
ca urmare a principiului răspunderii
restabilirea situaţiei anterioare sau să oneros, fie pe necesitatea asigurării juridic, trebuie întrunite cumulativ
următoarele condiţii: civile delictuale priveşte cazul
solitice mai întâi anularea actului juridic, securităţii şi stabilităţii circuitului civil.
minorului. În măsura în care minorul ar
iar, dacă instanţa va dispune defiinţarea
- să existe un element de diferenţă între săvârşi un delict civil cu ocazia încheierii
acestuia, să declanşeze un al doilea - cazul actelor de conservare sau
de administrare a bunului, menţinerea actul juridic nul şi actul juridic ce actului juridic, atunci el nu va putea cere
proces, având ca obiect restituirea
urmează a fi considerat valabil; anularea actului respectiv, deoarece
prestaţiilor efectuate în baza actului acestora fiind justificată de interesul
economic ori social sau de ocrotirea cealaltă parte ar fi prejudiciată; cel care a
juridic anulat.
- actul juridic pentru care a fost emisă săvârşit fapta ilicită trebuie să îl
bunei-credinţe;
manifestarea de voinţă să fie anulat despăgubească pe cel care a fost
Excepţii
efectiv şi total; prejudiciat de acea faptă, prejudiciul

9
respectiv urmând să provină tocmai din 4.2.1. Începutul prescripţiei extinctive actioneze pentru valorificarea dreptului Dupa intrerupere, incepe sa curga o noua
anularea actului juridic în cauză, aşa sau. prescriptie, timpul scurs anterior cauze
încât cea mai potrivită formă de reparare 4.2.2. Suspendarea prescripţiei de intrerupere nefiind cuprins in
a prejudiciului este menţinerea actului extinctive 2. Cauzele de suspendare sunt termenul de prescriptie.
juridic ca valabil. Practic, în baza mentionate expres de lege.
principiului executării în natură a 4.2.3. Întreruperea prescripţiei Art. 2537 C.C. Prescriptia se intrerupe in
3. Cauzele de suspendare sunt limitativ urmatoarele situatii:
obligaţiilor şi al principiului reparării în extinctive
prevazute de lege.
natură şi integrale a pagubelor, actul
4.2.4. Repunerea în termenul de a. Printr-un act voluntar de executare
lovit de nulitate va fi menţinut, întrucât CAZURI GENERALE sau prin recunoasterea dreptului a carui
reprezintă cea mai bună reparare a prescripţie
DE SUSPENDARE A actiune se prescrie, facuta de cel in
prejudiciului ce s-ar putea produce PRESCRIPTIEI folosul caruia curge prescriptia.
cocontractantului prin fapta ilicită a 4.2.5. Calculul prescripţiei extinctive
Recunoasterea trebuie sa fie completa,
minorului. Art. 2532 C.C. prescriptia nu incepe sa neindoielnica si expresa sau tacita.
CURSUL PRESCRIPTIEI curga sau se suspenda in urmatoarele
EXTINCTIVE situatii: b. Prin introducerea unei cereri de
chemare in judecata sau arbitrare; prin
4. Prescripţia extinctivă în reglementarea a. Intre soti, cat timp dureaza casatoria inscrierea creantei la masa credala; prin
INCEPUTUL PRESCRIPTIEI si nu sunt separati in fapt depunerea cererii de interventie in cazul
noului Cod civil EXTINCTIVE urmaririi silite, promovate de alti
4.1. Noţiunea şi efectul prescripţiei b. Intre parinti, tutori, curatori si cei creditori; Prin invocarea dreptului a carui
Prescriptia incepe sa curga de la data lipsiti de capacitate de exercititu, cat actiune se prescrie.
extinctive cand titularul dreptului la actiune a timp dureaza ocrotirea si socotelile nu au
cunoscut sau a trebuit sa cunoasca fost date si aprobate. c. Prin constituirea ca parte civila pe
Prin notiunea de „prescriptie extinctiva” nasterea lui. parcursul urmaririi penale, sau in fata
se intelege institutia de drept civil ce
c. Intre orice persoana care instantei de judecata, pana la citirea
poarta aceasta denumire, care grupeaza In cazul obligatiei de a da si a face, administreaza bunurile altuia si cei a actului de sesizare. Prin orice act prin
totalitatea normelor ce se refera la prescriptia curge de la data la care caror bunuri sunt administrare, cat timp care cel in folosul caruia curge
stingerea dreptului la actiune, dar si prescriptia devine exigibila. administratia nu a incetat si socotelile nu prescriptia este pus in intarziere.
insasi stingerea dreptului la actiune in au fost date si aprobate.
sens material. Prescriptia dreptului la actiune in d. In alte cazuri prevazute de lege.
restituirea prestatiilor, incepe sa curga de d. In cazul celui lipsit de capacitate
Normele juridice in materia prescriptiei la data ramanerii definitive a hotararii sau cu capacitate restransa, cat timp nu EFECTELE
extinctive, asa cum rezulta din prin care s-a desfiintat actul. are reprezentant legal sau ocrotitor legal. INTRERUPERII PRESCRIPTIEI
prevederile Decretului nr. 167/1958 sunt
de ordine publica. Instanta In cazul prestatiilor succesive, e. Cand cel indreptatit la actiune Art. 2540 C.C. Intreruperea prescriptiei
prescriptia curge de la data cand fiecare trebuie sa foloseasca o anumita sterge prescriptia inceputa inainte de a se
judecatoreasca este obligata sa cerceteze,
prestatie devine exigibila. procedura, cat timp nu a cunoscut ivi cauza de intrerupere, iar dupa
din oficiu, daca cererea formulata de
parte a fost introdusa in termenul de rezultatele acestei proceduri, insa nu mai intrerupere incepe sa curga o noua
In materia repararii pagubei cauzate prin mult de 3 luni de la inregistrarea cererii. prescriptie.
prescriptie, iar partile nu au posibilitatea forta ilicita, prescriptia incepe sa curga
sa modifice, prin vointa lor, cadrul legal de la data cand pagubitul a cunoscut sau f. Cand titularul dreptului sau cel ce Efectul intreruperii prescriptiei profita
ce reglementeaza materia prescriptiei trebuia sa cunoasca pe cel ce raspunde de l-a incalcat face parte din fortele armate celui de la care emana actul de
extinctive. ea. ale Romaniei, cat timp se afla in stare de intrerupere si acest act nu poate fi opus
De lege ferenda s-a propus 141j98b in mobilizare sau de razboi. decat celui impotriva caruia a fost
In materia asigurarilor, prescriptia indreptat actul de intrerupere.
doctrina juridica revenirea la sistemul incepe sa curga la expirarea termenului g. Cand cel impotriva caruia curge
Codului civil, care permite partilor sa de plata a primei de asigurari. prescriptia este impiedicat de un caz de REPUNEREA IN
invoce sau nu prescriptia sau sa prevada forta majora sa faca acte de intrerupere, TERMENUL DE PRESCRIPTIE
conditii diferite de cele reglementate de In materia nulitatii actului juridic, cat timp nu a incetat aceasta impiedicare.
norma juridica in care sa opereze prescriptia incepe sa curga in caz de Forta majora temporara, constituie caz Este beneficiul acordat de lege titularului
prescriptia extinctiva. violenta, din ziua cand s-a produs de suspendare, numai daca survine in dreptului la actiune, care, din motive
amenintarea; in cazul dolului, din ziua ultimele 6 luni de expirare a termenului temeinice, nu a putut formula actiune in
Din punct de vedere al naturii juridice, cand a fost descoperit si in caz de eroare, de prescriptie. justitie inauntrul termenului de
prescriptia extinctiva este o sanctiune de cand cel indreptatit a cunoscut cauza prescriptie, astfel ca, organele
drept civil si reprezinta stingerea erorii. h. In alte cazuri prevazute de lege. judecatoresti sunt indreptatite sa
dreptului la actiune in sens material solutioneze in fond cererea de chemare
atunci cand el nu a fost exercitat in In materia raspunderii pentru vicii, In materia succesorala, prescriptia in judecata, desi a fost introdusa dupa
prescriptia incepe sa curga de la nu curge impotriva creditorului implinirea termenului de prescriptie.
termenul prevazut de lege.
implinirea unui an de la data predarii ori defunctului in privinta creantei pe care o
Prescriptia extinctiva transforma receptiei bunurilor; in cazul are asupra mostenirii, cat timp aceasta nu Art. 2552 C.C. Cel care, din motive
dreptului subiectiv civil si obligatia constructiilor, de la implinirea a 3 ani de a fost acceptata de succesibil. temeinice nu si-a exercitat in termen
la data predarii si receptiei constructiei, dreptul la actiune supus prescriptiei,
corelativa din perfecte (aparate printr-o
iar in cazul lucrarilor curente, prescriptia Prescriptia nu curge contra poate cere organelor judecatoresti
actiune in justitie) in imperfecte sau
curge in termen de 3 luni sau 1 luna. mostenitorilor defunctului, cat timp competente, repunerea in termen si
naturale (aparate numai pe cale de
exceptie. Asadar, prescriptia extinctiva acestia nu au acceptat mostenirea. judecarea cauzei.
este un mod de transformare a
EFECTELE Repunerea in termen nu poate fi dispusa
continutului raportului juridic civil.
SUSPENDARII PRESCRIPTIEI decat daca partea si-a exercitat dreptul la
SUSPENDAREA PRESCRIPTIEI actiune inainte de implinirea unui termen
Prin prescriptia extinctiva se stinge EXTINCTIVE
dreptul la actiune in sens material, iar nu 1. Suspendarea prescriptiei poate fi de 3 zile, socotit din ziua in care a
invocata numai de partea care a fost cunoscut sau trebuia sa cunoasca
insusi dreptul subiectiv civil. Dreptul la In cazul cand apar situatii care impiedica impiedicata sa faca act de intrerupere. incetarea motivelor care au justificat
actiune in sens material reprezinta pe titular sa actioneze, legiuitorul a depasirea termenului de prescriptie.
posibilitatea recunoscuta de lege reglementat suspendarea cursului 2. cand cauza de intrerupere a incetat,
titularului dreptului subiectiv civil de a prescriptiei. prescriptia isi reia cursul, socotindu-se si O serie de dispozitii legale folosesc
obtine realizarea dreptului sau si timpul scurs inainte de aparitia cauzei de repunerea in termenul de prescriptie.
executarea obligatiei corelative prin Suspendarea este acea modificare a suspendare. Astfel:
recurgerea inclusiv la forta coercitiva a cursului prescriptiei, care consta in
statului. oprirea de drept a curgerii termenului de Totusi, prescriptia nu se va implini · Legea 18/1991 – Legea fondului
prescriptie pe timpul cat dureaza anumite inainte de expirarea unui termen de 6 funciar, art. 13 alin 2, “mostenitorii care
Dreptul la actiune in sens material se situatii prevazute de lege, care il pun pe luni sau mai scurt. nu-si pot dovedi aceasta calitate, intrucat
deosebeste de dreptul la actiune in sens titularul dreptului la actiune in terenul nu s-a gasit in circuitul civil, sunt
procesual, care nu este supus imposibilitatea de a actiona. INTRERUPEREA socotiti repusi de drept in termenul de
prescriptiei. Oricine se poate adresa PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE acceptare. Ei sunt socotiti ca au acceptat
oricand cu o actiune depusa la instanta mostenirea prin cererea pe care o fac
CARACTERELE SUSPENDARII Consta in modificarea cursului comisiei de reimproprietarire”.
judecatoreasca.
prescriptiei in sensul inlaturarii
1. suspendarea este cauzata de prescriptiei scurse, inainte de aparitia · Legea 112/1995 – art. 5 alin. 4,
imprejurari ce il impiedica pe titular sa unei cauze intreruptive si inceperea unei “mostenitorii sunt socotiti de drept
4.2. Cursul prescripţiei extinctive alte prescriptii.

10
acceptantii succesiunilor, de la data REGIMUL - legalitatea - legea reglementează Aşa cum prevede art. 7 din Decretul
punerii cererii prevazuta de lege”. TERMENULUI DE DECADERE începutul, conţinutul şi încetarea nr.31/1954, capacitatea de folosinţă a
capacităţii de folosinţă; persoanei fizice încetează în momentul
Termenele judiciare de repunere in Art. 2548 C.C: decesului sau în momentul rămânerii
termen, opereaza prin hotarare - universalitatea - este recunoscută definitive a hotărârii de declarare
judecatoreasca, dupa aprecierea a. Termenele de decadere nu sunt tuturor persoanelor; judecătorească a morţii (în situaţia în
motivelor pentru care termenul de supuse suspendarii si intreruperii.
care moartea biologică a persoanei nu
prescriptie a fost depasit. - egalitatea - persoanele fizice au o poate fi constatată). Efectul hotărârii
b. Forta majora impiedica curgerea
capacitate egală de folosinţă; judecătoreşti declarative de moarte este
termenului de decadere. Daca termenul
IMPLINIREA/CALCULUL de decadere a inceput sa curga, el se identic cu cel al decesului constatat în
- generalitatea - presupune aptitudinea mod obişnuit.
PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE suspenda, insa este socotit ca implinit
dupa 5 zile de la data cand suspendarea a persoanei fizice de a avea toate
NOTIUNE SI REGULI DE CALCUL incetat. drepturile şi toate obligaţiile civile; Capacitatea civilă de exerciţiu a
persoanei fizice este aptitudinea
Prin implinirea termenul prescriptiei, c. Atunci cand realizarea dreptului - inalienabilitatea - se referă la acesteia de a-şi exercita drepturile şi
intelegem cunoasterea momentului in presupune exercitarea unei actiuni in imposibilitatea persoanei fizice de a de a-şi asuma obligaţiile, personal şi
care expira termenul de prescriptie. justitie, termenul de decadere este renunţa la aptitudinea sa de a avea singur, încheind acte juridice civile,
intrerupt pe data cand cererea de drepturi şi obligaţii, indiferent dacă potrivit art. 5 alin. 3 din Decretul nr.
Art. 2551 C.C., dispune urmatoarele chemare in judecata, sau cererea această renunţare ar fi totală sau parţială. 31/1954.
reguli: arbitrala, ori punerea in intarziere sunt Orice renunţare în tot sau în parte la
aplicabile regulile privitoare la capacitatea de folosinţă este lipsită de În momentul în care încheie un act
a. Termenele stabilite pe saptamani, intreruperea prescriptiei. efecte juridice. juridic civil, persoana fizică trebuie să-şi
luni, ani, se implinesc in ziua
corespunzatoare din ultima saptamana manifeste voinţa în mod conştient, să
- intangibilitatea - priveşte aibă reprezentarea actului pe care îl
ori luna, sau din ultimul an.
imposibilitatea îngrădirii persoanei în încheie şi a consecinţelor lui juridice.
RENUNTAREA LA
b. Termenul stabilit pe zile nu ia in BENEFICIUL TERMENULUI DE capacitatea de folosinţă, în afara Această conştientizare a acţiunilor
calcul prima si ultima zi a termenului, DECADERE cazurilor şi condiţiilor prevăzute de lege. omeneşti producătoare de efecte juridice
care se va implini la ora 24 a ultimei zile. şi a consecinţelor lor poartă denumirea
Cand termenul de decadere a fost stabilit Limitele capacităţii de folosinţă sunt de discernământ. El este variabil de la un
c. Termenele stabilite pe ore, nu iau prin contract sau dispozitie legala care stabilite de art. 7 din Decretul nr. individ la altul, în funcţie de vârstă, sex,
in calcul prima si ultima ora a ocroteste un interes privat, cel in folosul 31/1954, potrivit căruia, capacitatea de educaţie şi grad de cultură. Aşadar,
termenului. caruia a fost instituit poate sa renunte folosinţă începe de la naşterea discernământul nu se înscrie în anumite
dupa implinirea termenului, la beneficiul persoanei şi încetează o dată cu tipare prestabilite, ci este propriu fiecărui
decaderii. moartea acesteia. individ în parte.
PROROGRAREA TERMENULUI
Daca renuntarea intervine inainte de De la regula dobândirii capacităţii de
Daca ultima zi a termenului este o zi Având în vedere experienţa suficientă,
implinirea termenului, sunt aplicabile folosinţă din momentul naşterii, există
nelucratoare, termenul se considera regulile privitoare la intreruperea gradul de maturitate a indivizilor
excepţia potrivit căreia, drepturile
implinit la sfarsitul primei zile lucratoare prescriptiei prin recunoasterea normali, legea a stabilit sub forma unei
copilului sunt recunoscute de la
care ii urmeaza. Art. 2554 C.C. drepturilor. concepţie, însă numai dacă el se naşte prezumţii, că toate persoanele care au
viu. Prin această excepţie este reiterat în ajuns la o anumită vârstă au discernă-
PREZUMTIA DE Partile nu pot renunta la termenele de legislaţia actuală adagiul infans mânt. Existenţa unei anumite vârste
EFECTUARE IN TERMEN A decadere de ordine publica, si nici nu le conceptus pro nato habetur quoties de constituie un criteriu obiectiv în
ACTELOR pot modifica, micsora sau mari. ejus commodis agitur (copilul conceput aprecierea existenţei discernământului,
este considerat născut întotdeauna când dar această prezumţie poate fi infirmată
Actele de orice fel, se considera facute in Decaderera poate fi opusa de partea aceasta va fi în interesul lui). de date subiective, care pot stabili
termen, daca inscrisurile care le constata interesata. Astfel, copilul conceput, dar nenăscut, contrariul.
au fost predate oficiului postal sau este chemat la moştenirea tatălui său,
telegrafic, cel mai tarziu in ultima zi a Organele de justitie sunt obligate sa dacă acesta a încetat din viaţă înaintea Capacitatea deplină de exerciţiu se
termenului cand inceteaza in mod aplice din oficiu termenele de decadere.
naşterii copilului. dobândeşte în momentul în care
obisnuit activitatea acestui oficiu.
persoana fizică devine majoră (art. 8
Copilul conceput poate dobândi din Decretul nr. 31/1954). În sistemul
capacitate de folosinţă anticipată nostru de drept persoana devine majoră
5. Capacitatea civilă a persoanei fizice
numai dacă sunt întrunite în mod la împlinirea vârstei de 18 ani,
TERMENELE DE 5.1. Prezentare generală cumulativ următoarele două condiţii: pornindu-se de la prezumţia că la această
DECADERE vârstă discernământul este complet
5.2. Capacitatea de folosinţă a persoanei - copilul să se nască viu; format.
Decaderea este o sanctiune de drept civil, fizice. Drepturile personalităţii
care consta in stingerea dreptului civil, - să fie vorba de drepturi, nu şi de În mod excepţional, femeile care se
neexercitat in termenul de decadere. 5.3. Capacitatea de exerciţiu a persoanei obligaţii. căsătoresc pot dobândi anticipat
fizice capacitate deplină de exerciţiu, de la
Decaderea stinge insusi dreptul În ceea ce priveşte prima condiţie, de a 16 ani şi chiar de la 15 ani (cu anumite
subiectiv. se naşte viu, este suficient ca acel copil
Capacitatea civilă a persoanei fizice încuviinţări speciale).
să fi respirat doar o singură dată şi apoi
INSTITUIREA să fi decedat, ca să se aprecieze că s-a
TERMENELOR DE DECADERE În conformitate cu prevederile art. 5 din Potrivit art. 11 din Decretul nr. 31/1954,
Decretul nr. 31/1954, capacitatea civilă născut viu. Acest fapt poate fi în mod sunt lipsiţi de capacitate de exerciţiu:
este formată din capacitatea de simplu dovedit prin existenţa aerului în minorii care nu au împlinit vârsta de
Art. 2545 C.C. Prin lege sau prin vointa
partilor, se pot stabili termene de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu. plămânii copilului. Spre deosebire de 14 ani, alienaţii şi debilii mintali
decadere pentru exercitarea unui drept legislaţia noastră, alte legislaţii (interzişii judecătoreşti), categorii de
sau savarsirea unui act unilateral. Capacitatea de folosinţă a persoanei (franceză, italiană, spaniolă, germană) persoane care sunt lipsite de
fizice este definită de art. 5 alin. 2 din impun nu doar ca acel copil să se nască discernământ. Deoarece aceste persoane
Neexercitarea dreptului subiectiv in Decretul nr. 31/1954, ca fiind viu, ci să fie şi viabil. Neviabilitatea au capacitate de folosinţă, dar nu îşi pot
termenul stabilit, atrage pierderea lui sau aptitudinea unei persoane de a avea poate fi cauzată de prematuritate, exercita drepturile şi nu îşi pot asuma
impiedica savarsirea lui. drepturi şi obligaţii. Ea este o noţiune malformaţii congenitale incompatibile obligaţiile, actele juridice civile sunt
generală şi abstractă, legată indisolubil cu viaţa, contractarea intrauterină a unor încheiate în numele lor de
Este lovita de nulitate absoluta clauza afecţiuni grave.
de existenţa fiinţei umane, constituind o reprezentanţii lor legali (părinţi,
prin care se stabileste un termen de
calitate a tuturor persoanelor. Ca şi tutori sau curatori).
decadere ce ar face dificila exercitarea Din punctul de vedere al conţinutului,
dreptului sau savarsirea actului de partea capacitatea civilă, capacitatea de
folosinţă nu poate fi ridicată unei capacitatea de folosinţă a persoanei Minorii cu vârsta cuprinsă între 14-18
interesata.
persoane, deoarece aceasta ar însemna fizice cuprinde aptitudinea de a avea ani au capacitate de exerciţiu
Daca din lege nu rezulta ca este in mod pierderea calităţii de subiect de drept. toate drepturile şi toate obligaţiile restrânsă. Se apreciază că aceşti minori
neindoielnic un termen de decadere, civile. Aceste drepturi şi obligaţii nu pot au discernământ, dar nu au experienţă
atunci sunt aplicabile regulile de la Capacitatea civilă şi capacitatea de fi enumerate de lege, având în vedere juridică, motiv pentru care ar putea fi
prescriptie. folosinţă au următoarele caractere faptul că ele sunt foarte numeroase şi prejudiciaţi în momentul încheierii
juridice: foarte diverse. anumitor acte juridice civile. Ei pot
participa personal la încheierea

11
actelor juridice, însă nu le pot încheia - un patrimoniu propriu; fundatia este destinata realizarii unui
decât cu încuviiţarea prealabilă a scop ideal);
ocrotitorului legal (părinte, tutore sau de administrare. Nici unul dintre
- un scop propriu in acord cu
curator), experienţa acestuia întregind-o
pe cea a minorului. De asemenea, aceşti interesul public (general). - in sens restrans, se intelege scopul
minori sunt asistaţi în faţa instanţei de concret urmarit de fiecare persoana copartasi nu poate face fara acordul
judecată de către ocrotitorii lor legali. juridica, scop inscris in actul de
infiintare.
celorlalti acte de dispozitie, cu privire la
Minorii cu capacitate restrânsă de
exerciţiu au însă posibilitatea de a Organizarea de sine statatoare a Scopul trebuie sa indeplineasca
încheia, fără încuviinţarea ocrotitorilor persoanei juridice desemneaza acel urmatoarele conditii: sa fie in acord cu intregul bun.
lor legali, o serie de acte cu caracter element constitutiv ce consta in interesul public, sa fie determinat, sa fie
personal: - minorul care a împlinit vârsta alcatuirea ca un tot unitar sau legal (in acord cu legea).
de 16 ani poate încheia un contract de structurarea pe activitati, precum si Daca totusi a fost facut un asemenea act,
muncă şi poate dispune de rezultatele precizarea persoanelor care vor valabilitatea lui depinde de rezultatul
muncii sale; - de la aceeaşi vârstă, reprezenta persoana juridica in raport cu Scopul stabileste limitele capacitatii de impartelii: daca bunul sau partea
tertii. Cu alte cuvinte, organizarea folosinta a persoanei juridice, capacitate materiala vor intra in patrimoniul
minorul poate dispune prin testament de
dispunatorului, actul de dispozitie va fi
1/2 din bunurile de care ar putea dispune proprie priveste doua aspecte: ce e guvernata de principiul specialitatii.
retroactiv valabil. in caz contrar, tot
dacă ar fi major; - mama minoră poate organizarea interna, structurarea pe
retroactiv, acesta va fi desfiintat.
introduce o acţiune în stabilirea compartimente (cercetare, productie,
paternităţii unui copil născut în afara comert) si desemnarea organelor de
căsătoriei; - tatăl minor poate face o conducere si a persoanelor care Desi regula unanimitatii urmareste
7. Modalităţile juridice ale dreptului de
recunoaştere de paternitate. reprezinta persoana juridica. si actele de administrare a bunului, in
proprietate practica juridica s-a admis punctul de
Importanta acestui element constitutiv
În cazul unor anumite acte juridice cu este dedusa din faptul ca persoana vedere ca actele de conservare a bunului
7.1. Proprietatea comună pe cote-părţi pot fi facute de un singur copartas, fara a
caracter special, ocrotitorul legal nu îl juridica participa la raporturile juridice
obişnuită sau temporară fi necesar acordului celorlalti.
poate reprezenta pe minor şi nici nu-i civile ca un ansamblu unitar.
poate încuviinţa actele, legea cerând 7.2. Proprietatea comună în devălmăşie
manifestarea de voinţă expresă a Din cel de al doilea principiu, decurge
minorului, chiar în lipsa capacităţii de Patrimoniul propriu este acel
consecinta ca fiecare copartas poate sa
element constitutiv al persoanei juridice
exerciţiu a acestuia. Astfel, minorul în I) Proprietatea comuna pe cote parti dispuna liber si neingradit de cota sa
care consta in totalitatea drepturilor si
vârstă de 10 ani trebuie să-şi dea obisnuita sau temporara ideala de drept. Aceasta nu schimba
consimţământul la încheierea adopţiei şi obligatiilor cu continut economic, avand natura juridica a bunului, intrucat
ca titular persoana juridica. Similar opereaza doar o subrogatie personala,
la desfacerea acesteia; în ipoteza unui
persoanei fizice, patrimoniul persoanei De regula, proprietatea comuna pe cote referitoare la inlocuirea unui copartas cu
divorţ al părinţilor, minorul de 10 ani parti are un caracter temporar, ea
trebuie să fie întrebat căruia dintre juridice cuprinde o latura un altul.
activa, formata din drepturi nascandu-se ca o consecinta a mostenirii
părinţi doreşte să-i fie încredinţat; la cand in urma defunctului raman mai
împlinirea vârstei de 14 ani, minorul patrimoniale (reale si de creanta) si
multi succesori. Situatia s-ar schimba doar in ipoteza in
poate solicita instanţei de judecată o latura pasiva alcatuita din obligatii
care instrainarea s-ar face tot
patrimoniale (contractuale si
acordarea unei pensii de întreţinere de catre un coproprietar, care in felul acesta
către părintele căruia nu i-a fost extracontractuale). Patrimoniul trebuie Doua principii caracterizeaza ar dobndi proprietatea exclusiva si
sa fie distinct de patrimoniul persoanelor proprietatea comuna pe cote parti
încredinţat. integrala asupra bunului.
fizice ce alcatuiesc persoana juridica, obisnuita, si anume:
Capacitatea de exerciţiu a persoanei precum si fata de patrimoniul altor
persoane fizice sau juridice, ceea ce ii incetarea coproprietatii temporare are
fizice prezintă următoarele caractere a) copartasul nu are un drept exclusiv
permite sa-si asume o raspundere loc de regula prin imparteala, cunoscuta
juridice: legalitate, generalitate, asupra unei parti determinate din bun in sub denumirea de partaj. in felul acesta
egalitate, inalienabilitate şi proprie, autonoma. materialitatea sa; se pune capat starii de coproprietate ori
intangibilitate. de indiviziune, in sensul ca bunul sau
bunurile stapanite in comun pe cote parti
Conţinutul capacităţii de exerciţiu a b) fiecare copartas are un drept exclusiv
Importanta juridica a patrimoniului sunt impartite intre
numai asupra unei cote parti ideale din
persoanei fizice este diferit, după cum priveste urmatoarele aspecte: drept.
este vorba de o capacitate deplină de
exerciţiu sau de o capacitate restrânsă copartasi, fiecare dintre ei devenind
proprietarul unui bun dintre cele ce
de exerciţiu. a) exista entitati care au organizare La randul sau, fiecare dintre aceste
formau obiectul coproprietatii, in cazul
proprie si scop propriu, dar nu au principii genereaza drepturile care revin
in care bunul poate fi impartit in natura.
Capacitatea de exerciţiu a persoanei calitatea de persoana juridica lipsindu-le fiecarui copartas si anume:
fizice încetează în următoarele situaţii: patrimoniul propriu (spre exemplu
sucursalele, nu insa si filialele care in caz contrar, bunul se atribuie in
Din primul principiu enuntat, rezulta
- deces sau declarare judecătorească a intrunesc cele trei elemente intregime unuia dintre copartajanti cu
consecinta ca nici unul dintre copartasi
morţii (moment în care încetează şi constitutive); obligarea sa la plata catre ceilalti a
nu poate infaptui acte cu privire la bun in
capacitatea de folosinţă); intregul sau fara acordul celorlalti.
echivalentului valoric al cotei lor.
Aceasta consecinta poarta numele
- punerea sub interdicţie judecătorească; b) patrimoniul propriu sta la baza
de regula unanimitatii.
raspunderii; Daca nici unul nu doreste sa preia bunul,
acesta va fi vandut la licitatie,
- anularea căsătoriei încheiate înainte de
achivalentul valoric fiind impartit
împlinirea vârstei de 18 ani. Aceasta regula se refera la urmatoarele
c) patrimoniul permite persoanei potrivit cotelor lor, copartasilor.
acte:
juridice sa participe la viata publica in
nume propriu (proprio nomine)
Articolul 728 Cod civil stabileste regula
-Actele materiale care privesc folosinta
6. Persoana juridică ca dreptul de a cere incetarea indiviziunii
bunului, sunt permise copartasilor, cu
d) patrimoniul propriu explica este imprescriptibil. Regulile
conditia de a nu schimba destinatia
6.1. Elementele constitutive ale referitoarela indiviziune sunt aplicabile
dispozitia art. 37 din Decretul nr. bunului. Cat priveste fructele, acestea se
persoanei juridice insa si in materia coproprietatii.
31/1954 conform careia persoana cuvin coproprietarilor proprotional cu
juridica supraordonata nu raspunde cota fiecaruia.
Avand ca punct de plecare dispozitiile pentru obligatiile persoanei juridice in aceeasi masura este aplicabila si
legale cuprinse in art.26 lit. e din subordonate si nici invers. dispozitia din art. 728 Cod civil, potrivit
Decretul nr.31/1954, literatura de careia nimeni nu poate fi silit a ramane
in diviziune.
specialitate este unanima in a considera Scopul persoanei juridice are -in matria actelor juridice, trebuie
ca elementele constitutive general doua sensuri:
valabile pentru existenta unei persoane
juridice sunt: facuta distinctia intre actele
- in sens larg, se intelege scopul in fine, incetarea copropritatii poate avea
formulat in acte normative care se
- organizarea de sine statatoare; de dispozitiune si cele
exprima generic, aratandu-se domeniul
si obiectul de activitate (spre exemplu, loc si in situatia cand unul dintre

12
intrucat nu cunosc intindera dreptului restituirea bunului nu se intemeiaza pe
lor. dreptul de proprietate, ci pe obligatia
copartasi devine titular al tuturor sot. Cu toate acestea, nici unul dintre izvorata din contract, adica pe un drept
de creanta, motiv pentru care asemenea
3) Proprietatea comuna pe cote parti actiuni sunt personale si nu reale.
celorlalte parti, prin succesiune, soti nu poate poate exista indiferent de calitatile
juridice ale coproprietarilor.
Uneori, in practica, se confunda actiunea
cumparare, donatie etc. instraina si nici nu poate greva un teren in revendicare cu actiunea in granituire,
sau o constructie ce face parte din Proprietatea comuna in devalmasie are mai ales cand cererea de determinare
bunurile comune, daca nu are un caracter "intuitu personae", ea prin semne exterioare a limitelor intre
Dreptul de proprietate comuna in consimtamantul expres al celuilalt sot". neputand lua nastere decat intre soti. proprietati vecine este insotita si de
devalmasie cererea de restituire a unei portiuni de
teren, ocupata prin mutarea hotarului
incetarea devalmasiei, este legata de 4) Proprietatea comuna pe cote parti
despartitor. Trebuie avut in vedere ca
Notiuni generale incetarea imprejurarilor care i-au dat poate avea ca izvor contractul, legea,
actiunea de granituire, care este tot o
nastere. succesiunea, uzucapiunea etc., spre
actiune petitorie, urmareste doar
deosebire de devalmasie al carui unic
delimitarea proprietatilor limitrofe. Cand
Dreptul de proprietate in devalmasie izvor il constituie relatiile de casatorie.
prin actiunea in granituire se cere insa o
constituie a doua ipostaza in care se in consecinta, incetarea sau desfacerea
parte determinata din terenul limitrof, pe
infatiseaza dreptul de proprietate casatoriei are drept efect, printre altele si
care vecinul ar detine-o fara drept,
comuna. incetarea devalmasiei matrimoniale.
granituirea implica si o revendicare, iar
5) Actele de dispozitie sunt supuse in reclamantul trebuie sa-si dovedeasca
Caracteristic proprietatii devalmase, spre Modalitatea de incetare o constituie dreptul.
desebire de proprietatea comuna pe cote imparteala, care se poate face prin
parti, este faptul ca la invoiala sau pe cale judecatoreasca. cazul proprietatii comune pe cote parti
devalmasie titularii nu au precizata o
cota parte din drept, aceasta
apartinandu-le tuturor, impreuna si imparteala judecatoreasca, numita si principiului unanimitatii, pe cata vreme
nefractionat. partaj, presupune mai intai stabilirea
masei bunurilor comune apoi stabilirea
cotei de contributie a celor doi soti la in cazul devalmasiei opereaza prezumtia Caracterele juridice ale actiunii in
Legislatia noastra nu cuprinde o dobandirea bunurilor. in aceasta faza
revendicare
reglementare generala a dreptului de procesuala, devalmasia se transmforma
proprietate comuna in devalmasie. practic intr-o coproprietate pe cote mandatului casnic.
parti. in fine, dupa evaluarea si lotizarea Actiunea in revendicare este o actiune
lor, bunurile sunt impartite in reala, deoarece poate fi promovata
Notiunea, caracterele si regimul juridic materialitatea lor98. impotriva oricarei persoane care incalca
al devalmasiei, au fost totusi configurate
dreptul de proprietate. Caracterul real al
in baza dispozitiunilor cuprinse in Codul 8. Apărarea dreptului de proprietate dreptului de proprietate se transmite si
familiei cu privire la comunitata de Comparatie intre proprietatea comuna
actiunii in revendicare prin care este
bunuri a sotilor, precum si cu importanta pe cote parti si proprietatea comuna in 8.1. Acţiunea în revendicare aparat dreptul.
contributie a literaturii de specialitate97. devalmasie
8.1.1. Definiţie, caractere juridice,
exercitare Actiunea in revendicare are un caracter
Singurul caz de proprietate devalmasa a) Asemanari
petitoriu, deoarece pune in discutie
cunoscut in dreptul romanesc actual, il
8.1.2. Acţiunea în revendicare insasi existenta dreptului de proprietate.
constituie comunitatea de bunuri a
1. 1. Ambele sunt modalitati Aceasta deosebeste actiunea in
sotilor, numita si "devalmasie imobiliară
ale dreptului de proprietate, implicand revendicare de actiunea posesorie sau
matrimoniala".
cel putin doi titulari concomitent si un actiunea care se intemeiaza pe un drept
8.1.3. Efectele acţiunii în revendicare
bun unic sau o masa de bunuri. de creanta.
Izvorul acestei devalmasii il constituie
faptul dobandirii de catre oricare dintre Actiunii in revendicare nu i s-a consacrat
2. 2. in ambele cazuri, Actiunea in revendicare este in
soti a unui bun in timpul casatoriei. o dispozitie speciala in Codul civil.
proprietatea comuna inceteaza prin principiu imprescriptibila din punct de
Atunci cand trateaza prescriptia, vedere extinctiv. Dreptul de proprietate
imparteala dupareguli identice. art.1909 alin.2 Cod civil dispune ca, 'Cel nu se pierde prin neuz, asa incat el va
ce a pierdut sau cel caruia i s-a furat un putea fi aparat intotdeauna prin actiunea
3. 3. in ambele situatii, lucru poate sa-l revendice, in curs de trei in revendicare. In acest sens, art.21 din
Cu privire la administrarea, folosinta si ani'; art.1910 Cod civil, se refera tot la
drepturile coproprietarilor se intind Decretul nr. 167/1958 prevede ca
asupra intregului bun sau a tuturor revendicarea bunurilor mobile; la randul 'Dispozitiile decretului de fata nu se
bunurilor cealcatuiesc obiectul dreptului sau, art.1730 Cod civil prevede ca, atunci aplica dreptului la actiunea privitor la
dispozitia asupra acestor bunuri, ele se cand vanzarea s-a facut fara termen,
de propriette comuna. drepturile de proprietate, uzufruct, uz,
'Vanzatorul poate chiar sa revendice abitatie, servitute si superficie'. Atunci
obiectele vandute'. cand insa un bun imobil este dobandit
realizeaza de soti de comun acord. Cu
b) Deosebiri prin uzucapiune, sau un alt bun mobil a
Referitor la revendicarea bunurilor fost dobandit prin posesia de buna-
toate acestea, legea instituie prezumtia imobile, Codul civil nu contine nici o credinta, dreptul de proprietate al
dispozitie, desi actiunea in revendicare proprietarului initial s-a stins si el nu va
imobiliara este extrem de complexa si mai putea avea castig de cauza intr-o
1) La proprietatea comuna pe cote parti,
mandatului reciproc al sotilor in ceea ce importanta, dand nastere unei practici actiune de revendicare.
judiciare foarte bogata.
fiecare coproprietar cunoaste cota sa
priveste administrarea, folosinta si
Vom defini actiunea in revendicare ca
fiind acea actiune civila reala prin care 9. Efectele contractului
parte abstracta din drept, spre deosebire
dispozitia cu privire la bunurile comune. proprietarul care a pierdut posesia
bunului sau solicita restituirea acestuia 9.1. Obligativitatea contractului în
de la posesorul neproprietar. In acest raporturile dintre părţile contractante
de proprietatea devalmasa, in cazul
Articolul 35 alineat 2 din Codul Familiei sens, jurisprudenta a decis ca actiunea in
revendicare este 'actiunea prin care Obligativitatea contractului în
careia cotele nu sunt cunoscute si se proprietarul neposesor reclama bunul de raporturile dintre părtile contractante.
precizeaza ca "Oricare dintre soti, la posesorul neproprietar'. Actiunea in
revendicare se distinge de actiunea Reguli: ► contractul este obligatoriu
stabilesc doar cu prilejul partajului. posesorie, desi indirect, contribuie si la între părti. Potrivit art. 969 Cod civil:
exercitand singur aceste drepturi, este redobandirea posesiei bunului. „convenTiile legal făcute au putere de
lege între părTile contractante”.
2) Fiecare coproprietar poate dispune in Conform art. 1270 alin. (1) NCC:
socotit ca are si consimamantul celuilalt cazul proprietatii comune pe cote parti Actiunea in revendicare se distinge si de
actiunile contractuale care urmaresc „Contractul valabil încheiat are putere de
de cota sa ideala de drept, spre deosebire
inapoierea bunului incredintat unei lege între părTile contractante”.
de codevalmasi care nu o pot face,
persoane. In cazul acestor actiuni,

13
Concluzii: - obligativitatea contractului respectat, adică le este opozabil. în raporturi, de exemplu: se pot efectua situatiile juridice, care au fost create prin
legal încheiat de la care părTile nu se pot consecinţă, dacă una din părţile liberalităti, se pot executa alte obligatii. anumite contracte.
sustrage; contractante, prin neexecutarea
obligaţiilor, produce o pagubă celeilalte, Revocarea stipulatiei. Un element de Prin simulatie se întelege procedeul prin
- obligativitatea priveşte în primul rând ea va răspunde în temeiul răspunderii noutate adus de Noul Cod civil este care aceleaşi părti încheie două
părTile contractante, ceea ce este civile contractuale, spre deosebire de constituit de reglementarea revocării contracte, unul aparent denumit contract
cunoscut sub principiul relativităTii terţii care nesocotesc drepturile izvorâte stipulatiei. Astfel, conform art. 1287 simulat, prin care se crează o anumită
dintr-un contract şi care vor răspunde în
contractului. alin. (1) NCC, „Stipulantul este singurul aparentă juridică ce nu corespunde
temeiul răspunderii civile delictuale (art.
îndreptătit să revoce stipulatia, creditorii realitătii, şi altul secret, denumit
1349 şi urm. C. civ).
►trebuie să existe o simetrie între sau moştenitorii săi neputând să o facă. contraînscris, care corespunde vointei
modul de încheiere a contractului şi Stipulantul nu poate însă revoca reale a părtilor şi prin care se anihilează
modul de modificare, desfacere ori 9.3. Excepţiile de la principiul stipulatia fără acordul promitentului în tot sau în parte aparenta juridică creată
desfiinTare a acestuia; relativităţii efectelor contractului dacă acesta din urmă are interesul să o prin actul public, simulat.
execute”.
Potrivit art. 969 alin. 2 Cod civil: EXCEPłIILE DE LA PRINCIPIUL Conform art. 1293 NCC, „dispozitiile
„ConvenTiile se pot revoca, prin RELATIVITĂłII CONTRACTULUI Conform frazei I din art. 1286 alin. (2) referitoare la simulatie se aplică în mod
consimTământul mutual sau din cauze NCC, „StipulaTia poate fi revocată cât corespunzător şi actelor juridice
autorizate de lege”. Se pune întrebarea dacă principiul timp acceptarea beneficiarului nu a ajuns unilaterale destinate unei persoane
relativităTii efectelor contractului la stipulant sau la promitent”. determinate, care au fost simulate prin
Conform art. 1270 alin. (1) NCC: cunoaşte excepTii. Răspunsul este diferit acordul dintre autorul actului şi
„Contractul se modifică sau încetează după cum este vorba despre dobândirea Revocarea stipulatiei nu înseamnă destinatarul său”.
numai prin acordul părTilor ori din cauze de drepturi ori despre dobândirea de liberarea promitentului de obligatie, ci în
autorizate de lege”. obligaTii din contractul încheiat între loc să aibă drept creditor pe beneficiarul Pentru existenta simulatiei, actul secret
alte persoane. initial, va căpăta un alt creditor, după trebuie încheiat concomitent sau
Concluzie: numai prin consimTământul cum arată dispozitiile 1287 alin. (1) eventual înainte de încheierea
părTilor se poate modifica sau desfiinTa Astfel, în privinTa dobândirii de NCC: „Revocarea stipulatiei produce contractului aparent.
contractul. obligaTii de către un terT faTă de efecte din momentul în care ajunge la
contract, răspunsul este categoric promitent. Dacă nu a fost desemnat un Formele simulatiei:
ExcepTiile trebuie să fie prevăzute în negativ. Nimeni nu devine obligat fără a- alt beneficiar, revocarea profită
mod expres de lege sau în contract. şi fi manifestat voinTa în acest sens. stipulantului sau moştenitorilor acestuia, 1 – contractul aparent este fictiv – adică
Promisiunea faptei altuia nu este decât o fără a agrava însă sarcina promitentului”. nu există în realitate. De exemplu, un
Cauze autorizate de lege: debitor pentru a scoate de sub urmărire
aparentă excepTie de la principiul
relativităTii efectelor contractului. În Aceasta înseamnă că de efectele un bun, încheie o vânzare aparentă. În
A) denuntarea unilaterală. Conform art. revocării stipulatiei vor profita, după caz, realitate, vânzarea nu are loc.
cazul promisiunii faptei altuia, singurul
1277 NCC, „Contractul încheiat pe fie un beneficiar desemnat în subsidiar,
obligat este promitentul, căruia îi revine
durată nedeterminată poate fi denuntat fie stipulantul ori moştenitorii acestuia. 2 - contractul deghizat – adică sunt
o obligaTie de rezultat, terTul neavând
unilateral de oricare dintre părti cu ascunse anumite elemente ale acestuia.
cum să devină obligat.
respectarea unui termen rezonabil de 2) Invocarea contractului de către un tert
preaviz. Orice clauză contrară sau în cadrul unei actiuni directe. Deghizarea poate fi:
Prevederile Noului Cod civil confirmă
stipularea unei prestatii în schimbul
această opinie exprimată în mod constant
denuntării contractului se consideră Se recunoaşte de către lege dreptul unei A) totală – atunci când se ascunde
în literatura de specialitate. Astfel,
nescrisă”. persoane străină de contract de a actiona adevărata natură juridică a actului. De
conform art. 1283 alin. (1) NCC, „Cel
care se angajează la a determina un terT direct împotriva unei părti, invocând exemplu, în realitate se încheie o donatie
Cazuri: în contractul de închiriere fără contractul fată de care terta persoană pe care o deghizează sub forma
să încheie sau să ratifice un act este Tinut
termen – art. 1436 alin. 2 Cod civil; în rămâne străină. Prin recunoaşterea vânzăriicumpărării; sau
să repare prejudiciul cauzat dacă terTul
contractul de mandat, mandantul poate actiunii directe bazată pe contractul fată
refuză să se oblige sau, atunci când s-a
revoca mandatul - art. 2030 alin. (1) lit. de care tertii rămân totuşi străini, se evită B) partială – când se ascund anumite
obligat şi ca fideiusor, dacă terTul nu
A) NCC, după cum mandatarul poate concursul celorlalti creditori ai elemente mai putin semnificative. De
execută prestaTia promisă”. Prevederile
renunta mandatul încredintat - art. 2030 debitorului direct. exemplu, pretul vânzării este 100
alineatului (3) al aceluiaşi articol sunt în
alin. (1) lit. B) NCC; în contractul de milioane lei, iar în act se trece suma de
sensul că „IntenTia promitentului de a se
depozit, deponentul poate să solicite Exemple: 30 milioane lei.
angaja personal nu se prezumă, ci trebuie
oricând restituirea bunului depozitat,
să reiasă neîndoielnic din contract sau Efectele simulatiei: ► inopozabilitatea.
chiar înăuntrul termenului convenit - art. - art. 1488 Cod civil – din materia
din împrejurările în care acesta a fost
2115 alin. (1) NCC; antreprizei, unde muncitorii angajati În cazul simulatiei, fată de terta persoană
încheiat”. Precizarea este binevenită, nu poate fi opusă situatia juridică ce este
pentru efectuarea unei lucrări pot
pentru că are rolul de a distinge
B) forta majoră, definită potrivit art. reclama plata direct de la beneficiarul creată prin contractul secret.
promisiunea faptei altuia de cazurile în
1351 alin. (2) NCC, drept „...orice lucrării, până la concurenta sumei cu
eveniment extern, imprevizibil, absolut care un debitor înTelege să-şi asume Astfel:
care acesta este dator faTă de
doar o obligaTie de diligenTă.
invincibil şi inevitabil”. Poate determina antreprenor. Art. 1856 NCC: „În măsura
fie o suspendare a efectelor contractului, în care nu au fost plătite de antreprenor, - între părtile simulatiei şi succesorii
1) Contractul în folosul universali ai acestora. Potrivit art. 1175
fie desfiintarea acestuia atunci când are persoanele care, în baza unui contract
efect distructiv. încheiat cu acesta, au desfăşurat o cod civil, ”actul secret care modifică un
Tertul beneficiar care a acceptat
activitate pentru prestarea serviciilor sau act public nu poate avea putere decât
stipulaTia, poate cere executarea între părTile
C) decesul debitorului în cazul executarea lucrării contractate au actiune
prestatiei, însă, nu va putea cere
contractului intuitu personae. directă împotriva beneficiarului, până la
rezoluTiunea contractului, întrucât contractante şi succesorii universali ai
caracterul sinalagmatic se manifestă concurenta sumei pe care acesta din
D) prelungirea sau prorogarea legală a urmă o datorează antreprenorului la acestora” - art. 1289 alin. (1) NCC:
numai între stipulant şi promitent. „Contractul secret produce efecte numai
unui contract (exemplu: în cazul momentul introducerii actiunii”;
contractului de închiriere a locuintelor, între părti şi, dacă din natura contractului
Fiind chemat în judecată, promitentul
s-au adoptat legi prin care s-a prelungit - art. 1542 Cod civil – în materia ori din stipulatia părtilor nu rezultă
poate invoca faTă de terTul beneficiar
termenul de închiriere). contractului de mandat, potrivit căruia contrariul, între succesorii lor universali
toate excepTiile pe care le-ar fi putut
mandantul poate să intenteze direct sau cu titlu universal”;
opune stipulantului. Potrivit
9.2. Principiul relativităţii efectelor actiunea contra submandatarului.
dispoziTiilor art. 1288 NCC, - fată de terti, produce efecte contractul
contractului şi opozabilitatea faţă de terţi Conform dispozitiilor art. 2023 alin. (6)
„Promitentul poate opune beneficiarului public, deşi nu corespunde realitătii.
a contractului NCC: „În toate cazurile, mandantul are
numai apărările întemeiate pe contractul
care cuprinde stipulaTia”. actiune directă împotriva persoanei pe
Semnificaţia principiului relativităţii Teza a doua a art. 1175 Cod civil arată că
care mandatarul şi-a substituit-o”.
efectelor, instituit de art. 1270 alin. „un asemenea act nu poate avea nici un
1 Noul Cod Civil, este aceea că puterea 3 – raporturile dintre stipulant şi tertul efect în contra altor persoane”. TerTii
beneficiar. Între aceste persoane, 9.4. Excepţie faţă de opozabilitatea faţă
obligatorie, efectele contractului, privesc care au cunoscut existenTa contractului
numai părţile contractante. Astfel, contractul în folosul unei terte persoane de terţi a contractului. Simulaţia
secret la momentul naşterii interesului
contractul (rod al voinţelor părţilor) nu nu creează prin el însuşi raporturi lor, legat de acel contract, vor suporta
poate să profite şi nici să lezeze specifice. Prin exceptie de la opozabilitatea fată de
terti, se întelege că o tertă persoană este efectele acestuia.
interesele altor persoane.
Faţă de terţi, contractul încheiat apare Prin intermediul stipulatiei pentru altul, îndreptătită să nu Tină seama de
Tertii pot invoca împotriva părtilor
numai ca un fapt juridic care trebuie între aceste părti se pot rezolva alte contractul secret.

14
Conform art. 1290 alin. (1) NCC, Contractele sinalagmatice au caracter Acestea se produc faţă de părţile favoarea sau interesul altei persoane,
„Contractul secret nu poate fi invocat de reciproc, adică obligaţiile revin ambelor contractante cît şi faţă de terţi. În cazul numită great.
părti, de către succesorii lor universali, părţi, fiecare avînd calitatea de debitor şi exercitării dreptului de rezoluţiune, Condiţiile gestiunii de afaceri:
cu titlu universal sau cu titlu particular şi creditor. Aceste obligaţii sunt legate contractul încetează şi părţile sunt a) să existe o gerare a intereselor
nici de către creditorii înstrăinătorului între ele şi nu pot fi concepute una fără eliberate de obligaţia de a presta altuia. Acte juridice: plata unei
aparent împotriva tertilor care, alta. Acest principiu, produce obligaţiile, trebuind să restituie datorii, actul pentru efectuarea unor
următoarele efecte juridice în cazul în prestaţiile executate şi veniturile reparaţii, chemarea unui medic,
întemeindu-se cu bună-credintă pe
care una din părţi nu-şi execută prestaţia: realizate. inscripţia unei ipoteci, încheierea
contractul public, au dobândit drepturi
unui contract de asigurare.În
de la achizitorul aparent” iar potrivit § Obligaţiile reciproce trebuie executate Debitorul plăteşte în bani în locul principiu, actele nu pot depăşi sfera
alineatului simultan, excepţie sunt contractele care restituirii prestaţiilor în natură dacă: actelor de conservare
pot fi executate altfel. În aceste condiţii şi administrare. Se pot încheia acte de
(2) al aceluiaşi articol, „tertii pot invoca oricare din părţile contractului dat poate § Restituirea în natură nu este posibilă; dispoziţie asimilate actelor de
împotriva părtilor existenta contractului refuza executarea prestaţiilor dacă administrare,de exemplu, în cazul
secret, atunci când acesta le vatămă cealaltă parte nu-şi onorează propriile § Bunul a fost consumat, înstrăinat, mărfurilor perisabile. Fapte
drepturile”. Apoi, dispozitiile art. 1291 obligaţii. grevat, prelucrat sau transformat, materiale: descărcarea unor mărfuri,
alin. (1) arată: „existenta contractului deteriorat sau destituit; stingerea unui incendiu,repararea
secret nu poate fi opusă de părti § Dacă o parte vinovată nu-şi execută unei conducte, asistenţa medicală
obligaţiile, cealaltă parte cere § Dacă în contract a fost stipulată o în caz de accident , salvarea unui
creditorilor dobânditorului aparent care,
rezoluţiunea[1] contractului. contraprestaţie, aceasta i-a locul animal.
cu bună-credintă, au notat începerea compensării în bani.
urmăririi silite în cartea funciară sau au b) actele şi faptele gerantului să
§ Dacă una din părţi nu poate să-şi fie utile geratului. Trebuie să aibă
obtinut sechestru asupra bunurilor care exercite prestaţiile contractuale din Pentru a putea înainta declaraţia privind caracter patrimonial şi să
au făcut obiectul simulatiei”; cauza unor evenimente ce nu ţin de ea, rezoluţiunea, dacă părţile nu au stabilit fie evitat pierderea unei valori
atunci cealaltă parte este liberată de un contract în termen, cel care cere patrimoniale ori să
- în caz de conflict între terti. Au câştig prestaţiile sale. rezoluţiunea, poate stabili un termen fi sporit valoarea unui bun.Utilitatea
de cauză tertii care cu bună-credintă, se rezonabil pentru aceasta. Dacă nici după gestiunii se apreciază
sprijină pe actul aparent. Conform art. 3.1 Excepţia de neexecutarea a acest termen debitorul nu-şi onorează la momentul realizării sale.
1291 alin. (2) NCC, „Dacă există un contractului obligaţiile sau somaţia a rămas fără efect, c) actele de gestiune să fie săvârşite
conflict între creditorii înstrăinătorului partea îndreptăţită poate rezilia din iniţiativa gerantului, în absenţa
aparent şi creditorii dobânditorului Excepţie de neexecutare – mijloace contractul. unui mandate şi fără
juridice de apărare care se află la ştirea geratului. Dacă există opoziţia
aparent, sunt preferati cei dintâi, în cazul
dispoziţia uneia dintre părţile 3.4 Riscul contractului geratului, continuarea intervenţiei
în care creanta lor este anterioară
contractului sinalagmatic, atunci cînd gerantului în afacerile patrimoniale
contractului secret”. una dintre părţi îi pretinde ca acesta să-şi Problema dată apare în cazul în care
ale geratului echivalează
execute obligaţiile ce-i revin, însă el obligaţiile nu pot fi executate din cauza
cu o imixtiune ilegală
Tertii în materia simulatiei sunt, potrivit singur nu-şi execută propriile obligaţii. unor cauze fortuite de care părţile nu
.d) actele şi faptele de gestiune să fie
art. 1175 Cod civil: succesorii cu titlu poartă răspundere. În principiu, o
făcute cu intenţia de a gera interesele
particular şi creditorii chirografari. În situaţia contractelor sinalagmatice, obligaţie se stinge datorită imposibilităţii
altuia
Succesorii universali şi cei cu titlu dacă una dintre părţi refuză executarea executării ei pentru care debitorul nu
Nu este necesar ca actele şi faptele să
universal ai părtilor, ale căror interese s- obligaţiilor sale, atunci cealaltă parte poartă răspundere. În cazul contractelor
fie făcute în mod exclusiv în favoarea
au urmărit a fi fraudate prin simulatie, poate să refuze. Exemplu: vînzătorul sinalagmatice, debitorul obligaţiei
geratului. Trebuie să existe intenţia
devin terti. poate să refuze predarea bunului pînă imposibile de executat, nu poate pretinde
de a-l obliga pe gerat la restituirea
cînd cumpărătorul nu plăteşte. executarea obligaţiei de către creditor,
cheltuielilor făcute.
În cazul tertilor fată de simulatie, ei pot iar dacă creditorul a executat această
e) gerantul să aibă capacitatea de a
Condiţiile excepţiei obligaţie, el trebuie să restituie tot ce a
face dovada actului secret prin orice contracta, având în vedere că este pus
primit. Dacă debitorul a executat parţial
mijloc de probă. Conform art. 1292 teza în situaţia încheierii unor acte
§ Obligaţiile reciproce a părţilor să iasă obligaţia care ulterior a devenit
I din Noul Cod civil, „Dovada simulatiei juridice, pe de-o parte,şi prin faptele
din acelaşi contract. Pe lîngă calitatea de imposibilă, creditorul va fi ţinut să
poate fi făcută de terti sau de creditori cu material săvârşite şi-ar putea agrava
debitor şi creditor ale raporturilor execute obligaţia pînă cînd nu va obţine
orice mijloc de probă”. starea patrimonială. Nu interesează
diferite, mai este necesară şi intervenirea un profit mai mare decît cel prevăzut.
capacitatea geratului.
unei părţi pentru înaintarea excepţiei pe
Părtile din contract, pentru a proba Efectele gestiunii de afaceri.
motiv că cealaltă parte nu-şi onorează În contractele unilaterale, riscul este
A. Raporturile dintre gerant şi gerat
simulatia, trebuie să respecte regula din obligaţiile din alt contract. suportat de debitorul obligaţiei care este
–gestiunea intereselor altei persoane,
art. 1191 cod civil. Conform tezei a ii-a Exemplu: împrumutul fără a da bani. imposibil de executat aici problema este
de
a articolului 1292 al noului cod civil, rezolvată relativ uşor. Exemplu: dacă
§ Să existe o neexecutare a obligaţiilor şi faptul juridic este consecinţa
„părtile pot dovedi şi ele simulatia cu bunul aflat în depozit a pierit în mod
din partea uneia dintre părţi, fie că este activităţii unei singure persoane
orice mijloc de probă, atunci când fortuit, depozitarul este liberat de
parţială sau totală. (gerantul) generează obligaţii
pretind că aceasta are caracter ilicit”. obligaţia de restituire.
reciproce.
Înseamnă că textul va avea aplicare § Neexecutarea să nu facă trimitere la 1. Obligaţiile gerantului:
pentru acele cazuri în care scopul situaţia care l-a împiedicat pe debitor să- a) obligaţia de a se îngriji de afacerile
declarării simulatiei va fi nu de a da şi onoreze obligaţiile. Exemplu: vreau altuia cu diligenţa unui bun proprietar
10. Faptul juridic licit ca izvor de
eficientă unui act secret, ci pentru a căldură însă nu am achitat pentru ea.[2] – art. 989 Cod civil.
obligaţii
constata ori a declara nulitatea actului Excepţie: art. 990 Cod civil –
secret. § Raportul obligaţional să presupună răspunde numai pentru dol dacă
10.1. Gestiunea intereselor altei fără intervenţia sa, afacerea geratului
executarea simultană a prestaţiilor.
persoane s-ar fi putut compromite;
Simulatia poate fi înlăturată pe calea Exemplu: vinderea bunului şi achitarea
simultană a plăţii. b) obligaţia de a duce la bun sfârşit
actiunii în declararea simulatiei efectul 10.2. Plata lucrului nedatorat afacerea începută sau de a o continua
admiterii actiunii în simulatie constă în
3.2 Rezoluţiunea contractului până când geratul va fi în măsură şi
înlăturarea efectelor contractului 10.3. Îmbogăţirea fără justă cauză va avea mijloacele necesare să
aparent, dându-se eficientă contractul Reprezintă desfiinţare unui contract se ocupe personal de interesele sale –
secret, cu conditia ca acesta să fie valid. sinalagmatic cu executare imediată la art. 987 Cod civil.Art. 998 Cod civil
cererea unei părţi pe motiv că cealaltă Faptul juridic licit ca izvor de obligaţii – în cazul decesului geratului –
Art. 1289 alin. (2) ncc prevede: parte culpabil nu a executat obligaţiile continuarea gestiunii până când
„...contractul secret nu produce efecte 1. Gestiunea intereselor altei persoane.
asumate. Desfiinţarea acestuia are loc moştenitorii geratului vor putea lua
nici între părti dacă nu îndeplineşte atît pentru trecut cît şi pentru viitor, iar în 2. Plata lucrului nedatorat. direcţiunea afacerii.
conditiile de fond cerute de lege pentru cazul unui contract sinalagmatic cu 3.Îmbogăţirea fară justă cauză. c) obligaţia de a da socoteală
încheierea sa valabilă”. De aici se poate executare succesivă va produce efecte geratului şi a-i preda tot ceea ce a
deduce că în unele cazuri, scopul numai pentru viitor şi se numeşte primit în temeiul gestiunii.
declarării simulatiei este ca scotând la reziliere. 2. Obligaţiile geratului:
1. Gestiunea intereselor altei de a da gerantului toate cheltuielile
iveală contractul real, să i se aplice persoane (gestiunea de afaceri)
Rezoluţiunea poate fi prevăzută direct în necesare şi utile pe care le-a făcut în
sanctiunea nulitătii.
contract prin înţelegerea părţilor, Definiţie. timpul gestiunii – art. 991 Cod
stabilită la momentul încheierii Gestiunea de afaceri este faptul civil.Nu este obligat să-l remunereze
contractului, aceasta putînd fi stabilită şi juridic licit care constă pe gerant pentru serviciile făcute, cu
9.5. Efectele specifice ale contractului la cerere. în aceea că o persoană numită gerant, excepţia cazului în care au fost
simalagmatic fără a fi primit o împutenicire, efectuate în virtutea profesiunii.
3.3 Efectele rezoluţiunii încheie din proprie iniţiativă, aceste B. Raporturile dintre great şi terţi.
Efectele specifice a contractelor juridice sau săvârşeşte actele Dacă gestiunea a fost ratificată sau
sinalagmatice materiale necesare sau utile, iar în este utilă, geratul este îndatorat să

15
execute toate obligaţiile contractate -accipiensul de rea-credinţă va plăti parti, numita cumparator, in schimbul de exemplu 3000 lei.
de gerant, în numele geratului ori în dobânzi la suma primită din ziua plăţii unei sume de bani numita pret. Obiectul, care trebuie să fie:
nume propriu, în interesul gestiunii, ori daune–interese pentru lipsa de – Determinat, adică trebuie să se
în măsura in care nu au fost încă folosinţă a lucrurilor fungibile; cunoască cu exactitate, reieşind din
executate. B. Bunuri certe – există obligaţia de 2. Caractere juridice prevederile contractuale;
restituire în natură
– Licit, adică să fie în circuitul civil;
a) accipiensul de bună-credinţă:- dacă a
In mod traditional se admite ca vanzarea- – Posibil, adică să poată fi obiect al
înstrăinat bunul cu titlu oneros, va
C. Raporturile dintre gerant şi terţi: contractului. Exemplu: steroizii nu pot
restitui preţul pe care l-aprimit (art. 996 cumpararea are urmatoarele caractere:
a) dacă le-a adus la cunoştiinţă că fi obiect al contractului.
alin. 2 Cod civil);- dacă bunul a pierit ori sinalagmatic, consensual, cu titluoneros,
acţionează numai în contul geratului – Cauza. Este scopul pentru care
a fost deteriorat din cauză de forţă
şi gestiunea a fost ratificată sau este utilă comutativ si translativ de
părţile încheie contractul. Aceasta
majoră ori caz fortuit, este liberat de
,nu are nici o obligaţie proprietate. Dintre acestea unele
datorie (art. 995 alin. 2 Cod civil); trebuie să fie:
.b) dacă s-a angajat personal, nu are nici sunt esentiale in sensul ca in lipsa lor se
b) accipiensul de rea-credinţă:- dacă a a)Licită, adică să nu aducă prejudicii
o obligaţie în mod direct şi nemijlocit de schimba chiarnatura contractului, iar
înstrăinat bunul – plăteşte valoarea intereselor altei persoane;
toate obligaţiile asumate. altele sunt supletive.I. Caractere
bunului din momentul introducerii b)Morală, adică să nu încalce limitele
acţiunii;- dacă bunul a pierit în mod esentiale. moralităţii.
fortuit, va plăti valoarea din momentul
Plata nedatorată
introducerii acţiunii, cu excepţia cazului 11.3. Efectele contractului de vânzare-
în care va face dovada că ar fi pierit şi a. Caracterul sinalagmatic
Plata constă în executarea în natură a cumpărare
dacă se afla la solvens (art. 995 Cod
unei obligaţii care are ca obiect o
civil);- va restitui fructele culese şi va
prestaţie pozitivă. Orice plată presupune b. Un contract cu titlu oneros. Prin efecte a unui contract se înţeleg
plăti valoarea celor neculese din ziua
existenţa unei datorii (art. 1092 obligaţiile pe care acesta le creează în
plăţii (art. 994 Cod civil).Obligaţia
Codcivil), iar ceea ce s-a plătit fără a fi sarcina părţilor contractului.
solvensului – de a plăti accipiensului,
datorat trebuie restituit. c. Contract transtatlv de proprietate. Obligaţiile vînzătorului
indiferent dacă acesta a fost de bună ori
Definiţie. a) Transferul dreptului de proprietate
de rea-credinţă, valoarea cheltuielilor
Plata nedatorată este faptul juridic licit
necesare şi utile făcute în legătură cu asupra bunului;
care constă î nexecutarea de către o II. Caractere supletive.
bunul. b) Garantarea de vicii ascunse,
persoană, din eroare, a unei prestaţii la
Cazuri în care nu se restituie plata materiale şi juridice (garanţia de
care nu era obligată şi fără intenţia de a
plăti pentru altul.Creditorul este cel care
primită nedatorat: Acestea sunt caractere care sunt evicţiune).
- art. 993 alin. 2 Cod civil – când Obligaţiile cumpărătorului
a plătit din eroare – solvens – art. 993 specifice contractului de vanzare-
creditorul, de bună-credinţă ,desfiinţează a) Transmiterea preţului conform
Cod civil. Debitorul – accipiens – art. cumparare, fara a fi de esenta acestui
titlul creanţei sale. Solvensul are acţiune înţelegerii dintre părţi;
992 Cod civil – primeşte plata din eroare contract.
împotriva adevăratuluidebitor;
sau cu ştiinţă b) Preluarea bunului şi a dreptului de
- plata făcută unui incapabil de a primi
proprietate a acestuia.
plata
Condiţiile plăţii nedatorate: a. Caracterul comutativ. Predarea lucrului vîndut. Prin aceasta se
– datorită incapacităţii accipiensului,
a) existenţa unei plăţi – remiterea unei înţelege punerea bunului la dispoziţia
actul plăţii este lovit de nulitate şi, în
sume de bani sau a unui bun. În literatura cumpărătorului, astfel încît acesta să-l
principiu, nu are obligaţia derestituire. În b. Contract consensual. Vanzarea-
se susţine că nu poate avea ca obiect aibă în posesie şi să-l poată folosi în
conformitate cu principiul ocrotirii
prestaţii de a face. cumpararea face parte din categonia
calitate de proprietar. Vînzătorul are şi
incapabilului, acţiunea se admite numai
Considerăm greşită această soluţie. contractelor care se incheie in mod
în măsura în care plata a profitat obligaţia accesorie de a conserva bunul
Restrângerea plăţii nedatorate numai la valabilprin simplul acord de vointa al
incapabilului (atunci când se dovedeşte pînă la momentul predării către
cazurile în care prestaţia are ca obiect partilor, fara a fi nevoie de alte
că bunurile ori banii primiţi au servit cumpărător.
sume de bani ori bunuri are ca efect formalitati.
pentru dobândirea unor bunuri sau Momentul predării bunului. Este lăsat
extinderea artificial a domeniului de
servicii,pentru achitarea unor datorii, de lege la aprecierea părţilor. Dacă
aplicare a îmbogăţirii fără justă cauză
precum şi atunci când se găsesc în părţile nu au stipulat un termen atunci
.Trebuie să existe intenţia solvensului de Principiul consensualismului sufera in
posesia incapabilului);
a stinge o datorie. se vor aplica dispoziţiile generale, ceea
- literatura juridică– actul nul pentru ultimul timp o serie de limitari
b) datoria a cărei stingere s-a urmărit prin ce înseamnă că aceasta se va face la
cauză imorală gravă legale bazate fie pe interesul
plată să nu existe. Nu interesează dacă cererea cumpărătorului, într-un termen
Practica judiciară a făcut discuţii pe ocrotirii partilorcontractului, fie pe
datoria nu a existat niciodată sau a rezonabil .
marginea actelor de înstrăinare încheiate interesul mai larg al statului de a
existat, dar fusese stinsă Locul predării bunului. Dacă bunul este
în scopul stabilirii, menţinerii ori reluării controla anumite operatiuni juridice. In
prin plată sau prin alt mod de stingere a
relaţiilor de concubinaj, considerând că individual determinat, predarea se va
obligaţiilor. inexistenţa obligaţiei poate astfel de situatii contractul nu mai este
deşi un astfel de act este lovit de nulitate face la locul unde se află bunul în
fi şi relativă, cum este în situaţia în care valabil incheiat prin simplul acord de
absolută, nu s-ar pune problema momentul încheierii contractului. Dacă
debitorul plăteşte din eroare unei alte vointe, ci este necesara si indeplinirea
restituirii prestaţiilor efectuate în temeiul acesta nu este determinat, atunci va
persoane decât creditorul său, ori în unor conditii de forma.
actului nul, pentru că ar avea ca temei avea loc la domiciliul sau sediul
situaţia în care creditorul primeşte plata
propria turpitudine a reclamantului. vînzătorului.
de la o altă persoană decât debitorul.
c) plata să fie f ăcută din eroare.Condiţia Dovada predării se face prin eliberarea
erorii nu este cerută în următoarele unei chitanţe din partea vînzătorului.
cazuri: 11.2. Condiţiile esenţiale de validitate Cheltuieli de predare. Acestea revin
- plata unei obligaţii sub condiţie vînzătorului, iar cheltuielile de ridicare
suspensivă, dacă aceea condiţie nu s-a 11. Contractul de vânzare-cumpărare
11.2.1. Capacitatea părţilor contractante a bunului sînt pe seama cumpărătorului,
realizat dacă părţile nu s-au înţeles altfel. În caz
;- plata unei obligaţii care ulterior a fost 11.1. Noţiune şi caractere juridice
11.2.2. Consimţământul (inclusiv de neexecutare totală sau parţială a
rezolvită antecontractul de vânzare-cumpărare) obligaţiei de predare a bunului,
;- plata făcută în executarea unei
Definitia si caracterele generale ale cumpărătorul poate invoca excepţia de
obligaţii nule; 11.2.3. Obiectul contractului de
- plata unei datorii făcută a doua oară de contractului neexecutare, sau poate rezoluţiona
vânzare-cumpărare contractul.
către un debitor care după
ce a executat prestaţia datorată pierde Obligaţia de garanţie pentru vicii
chitanţe doveditoare şi este ameninţat cu 1. Definitie.In termenii  Capacitatea juridică necesară ascunse
urmărirea de către fostul său creditor. articolului 1294 Cod civil vanzarea- persoanei; Viciile – reprezintă defecte sau
După găsirea chitanţei ce dovedeşte cumpararea este o conventie  Consimţămîntul valabil. El trebuie defecţiuni ale bunului care efectează
prima plată efectuată, cea de-a doua plată prin care doua parti se obliga iutre sine, să fie dat cu intenţia de a produce efecte substanţa, făcînd să-i scadă utilitatea atît
figurează ca o plată nedatorată una a transmite celeilalte proprietatea juridice. Acesta nu trebuie să fie viciat. de mult încît să nu poată fi folosit
.Plata sub imperiul dolului sau sub unui lucru si aceasta a plati celui dintai Viciile care pot interveni sînt: potrivit destinaţiei sale.
imperiul violenţei produce aceleaşi pretul lui. –Eroarea (nu are autor); Condiţiile viciilor:
efecte. –Dol (eroare provocată): captaţie; 1. Să existe la momentul încheierii
Efectele plăţii nedatorate. sugestie. contractului;
Diferenţiere în funcţie de obiectul plăţii Va trebui deci sa definim vanzarea- –Violenţa; 2. Să fie ascunse, adică să nu poată fi
şi de buna sau reaua-credinţă cumpararea ca find acel –Şantajul; depistate la o examinare atentă a
a accipiensului. contract prin care o persoana numita – Leziune. Exemplu: un bolnav are bunului.
A. Bunuri fungibile – restituirea sumei
vanzator transmitedreptul de proprietate nevoie urgent de un medicament pe 3. Viciul să fie de o anumită gravitate,
de bani ori a bunurilor de gen primite, în
aceeaşi cantitate şi de aceeaşi calitate. asupra unuia sau mai multor bunuri, ori care-l are vecinul şi care la rîndul său adică să afecteze substanţa bunului care
un alt drept, celeilate costă 200 lei. Vecinul, folosindu-se de să fie improprie folosirii.
situaţie, pune un preţ cu mult mai mare, Viciile se clasifică în:

16
1. Juridice (evicţiunea); momentul deschiderii succesiunii va fi sau codecedat va fi culeasă de Rudenia in linie dreapta poate fi
2. Materiale. dovedită de moştenitorul în cauză sau de moştenitorii lor (art. 1441 Cod civil). ascendenta (parinti, bunici, strabunici
către succesorii săi, cînd el a decedat etc.) sau descendenta (fii, nepoti,
12. Condiţii generale ale dreptului de după deschiderea succesiunii. Dovada 4. Nedemnitatea succesorală stranepoti etc.) -; art. 661-663 C. civ. si
moştenire existenţei persoanei fizice se face cu art.45 C. fam.
actele de stare civilă, iar în caz de deces
12.1. Aspecte generale al moştenitorului care se afla în viaţă la Gradul de rudenie cu defunctul joaca si
momentul deschiderii succesiunii, cu
Nedemnitatea sau nevrednicia el un rol in stabilirea sferei rudelor
12.2. Capacitatea succesorală actul de deces.
Persoana dispărută are capacitate succesorală constă în decăderea din chemate de lege la mostenire. Asa cum
succesorală, fiind prezumată de lege în dreptul de a moşteni a succesorilor rezulta din dispozitiile art. 46 C. fam. si
12.3. Vocaţia la moştenire vinovaţi de săvîrşirea unor fapte grave art. 662 si 663 C. civ., gradul de rudenie
viaţă. Capacitatea succesorală a
persoanei dispărute se desfiinţează faţă de defunct sau faţă de memoria se stabileste astfel:
12.4. Nedemnitatea succesorală acestuia. Nedemnitatea succesorală are
retroactiv dacă se constată că nu mai
există la momentul deschiderii caracter de pedeapsă civilă şi se bazează -in linie dreapta, dupa numarul
1. Capacitatea succesorală succesiunii. pe motive de moralitate publică, generatiilor care separa pe defunct de
Au capacitate succesorală şi persoanele neputîndu-se admite ca o persoană mostenitor, astfel incat, de exemplu, tatal
concepute, dar nenăscute la momentul vinovată de fapte grave faţă de o alta să si fiul sunt rude de gradul intai, bunicul
deschiderii succesiunii. Copiii concepuţi o moştenească.
si nepotul sunt rude de gradul doi,
Pentru ca o persoană să poată moşteni în timpul vieţii celui ce a lăsat strabunicul si stranepotul sunt rude de
trebuie să întrunească două condiţii, şi moştenirea au capacitate succesorală gradul trei etc.;
anume, o condiţie pozitivă, aceea de a dacă s-au născut vii după decesul
acestuia. Nu prezintă importanţă cît timp 13. Regulile generale ale devoluţiunii
avea capacitate succesorală, şi o condiţie -in linie colaterala, dupa numarul
a trăit copilul după naştere. legale a moştenirii
negativă, aceea de a nu fi nedemnă de a generatiilor care separa pe defunct de
moşteni. La aceste condiţii expres mostenitorii sai, urcand de la defunct la
3. Persoanele care nu au capacitate 13.1. Criteriul şi sfera persoanelor din
prevăzute de lege, doctrina a mai adăugat ascendentul comun si coborand de la
succesorală rândul cărora vor fi desemnaţi
una, şi anume aceea a vocaţiei (chemării) acesta la cel chemat la mostenire, asa
succesorale. moştenitorii
incat, de exemplu, fratii sunt rude de
Capacitate succesorală – formă a
Mostenirea legala -; o mostenire de gradul doi, unchiul si nepotul de frate
capacităţii juridice civile constînd în
familie. Plecand de la vechiul deziderat sunt rude de gradul trei, iar verii primari
aptitudinea unei persoane de a fi subiect Nu au capacitate succesorală persoanele
al drepturilor şi obligaţiilor pe care le al conservarii bunurilor in familie, sunt rude de gradul patru etc.
juridice care nu existau la momentul
implică calitatea de moştenitor. deschiderii succesiunii, precum şi conform caruia „oamenii trec, familia si
Capacitatea succesorală începe de la fundamentul sau material raman” , Rudele in linie dreapta ale defunctului -;
persoanele fizice predecedate. Partea din
naşterea persoanei fizice sau de la data dreptul succesoral roman atribuie atat ascendenta, cat si descendenta -; pot
moştenire care s-ar fi cuvenit persoanei
concepţiei (cînd este vorba de drepturile predecedate va fi culeasă – în cadrul mostenirea ab intestat familiei mosteni la infinit, adica indiferent de
sale), cu condiţia să se nască vie, şi moştenirii legale – de descendenţii săi în defunctului, iar in caz de vacanta gradul lor, legile firii limitand insa
încetează odată cu decesul persoanei condiţiile prevăzute pentru reprezentarea succesorala -; statului. posibilitatea practica de a mosteni la
respective sau la data stabilită prin succesorală. maximum gradele trei sau patru. In line
hotărîrea judecătorească de declarare a Persoanele care nu au capacitate colaterala insa, posibilitatea de a mosteni
Notiunea de familie are un inteles larg,
morţii. Capacitatea succesorală se poate succesorală. Nu au capacitate este limitata prin lege la gradul patru de
incluzand rudele de sange, sotii si afinii
pierde, în timpul vieţii, ca urmare a ivirii succesorală persoanele fizice care nu rudenie inclusiv (art. 676 C. civ. astfel
cazurilor de nedemnitate succesorală. (rudele prin alianta). Asa cum vom
sunt în viaţă şi persoanele juridice care vedea, legea cheama insa la mostenire cum a fost modificat prin art. 4 al Legii
Nedemnitate succesorală – sancţiune nu sunt în fiinţă la deschiderii data doar pe rudele defunctului si pe sotul asuora impozitului progresiv pe
civilă în virtutea căreia moştenitorul succesiunii, precum şi comorienţii.
legal care s-a făcut vinovat de o culpă supravietuitor, nu si pe afinii acestuia. succesiuni din 1921, modificare
Comorienţii sunt două sau mai multe mentinuta in vigoare prin dispozitiile art.
gravă faţă de defunct sau faţă de persoane care au murit în aceeaşi
Ginerele sau nora nu au vocatie la
memoria acestuia este decăzut, cu efect mostenirea socrilor si nici invers. De 6 din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul
împrejurare şi în astfel de condiţii încît
retroactiv, din dreptul de a-l moşteni. nu se poate stabili dacă una a supravieţuit asemenea, cumnatii nu au vocatie de mostenire al sotului supravietuitor) .
Efectul sancţiunii se extinde şi asupra alteia, ele fiind socotite ca au murit succesorala legala unii fata de altii, nici
descendenţilor moştenitorului nedemn deodată, şi între persoanele în cauză să copiii vitregi fata de parintii vitregi. In
(care ar veni la succesiune prin existe vocaţie succesorală reciprocă sau ceea ce ii priveste pe concubini, cu toata
reprezentare). unilaterală. acceptarea treptata a unor efecte juridice Ordinea de preferinta a chemarii la
Vocaţie succesorală – chemarea la Sunt comorienţi şi persoanele declarate mostenire. Pentru a se evita faramitarea
uniunii libere ca urmare a presiunii
moştenire, în temeiul legii, a tuturor moarte de către instanţa de judecată în excesiva a succesiunilor, legea a stabilit
realitatii , dreptul nostru actual, ca si
moştenitorilor şi, împreună cu acestea, a urma dispariţiei fără veste în aceleaşi o anumita ordine de preferinta in care
soţului supravieţuitor. dreptul francez, nu le recunoaste nici o
circumstanţe. În acest caz nu prezintă vocatie succesorala legala . rudele defunctului sunt chemate la
importanţă momentul intrării în vigoare mostenirea legala a acestuia.
2. Persoanele care au capacitate a hotărîrii privind declararea morţii
succesorală acestor persoane (art. 1442 Cod civil).
Rudenia, conform dispozitiilor art. 45 C.
fam., „este legatura bazata pe Potrivit dispozitiilor art. 669-676 C. civ.,
Codecedaţii sunt două sau mai multe rudele defunctului sunt ierarhizate in
persoane care au decedat în condiţii în descendenta unei persoane dintr-o alta
persoana sau pe faptul ca mai multe patru clase de mostenitori, fiind chemate
care este imposibil de stabilit dacă una a la mostenire in aceasta ordine:
supravieţuit celeilalte şi în care nu se persoane au un ascendent comun. In
Potrivit art. 1433 Cod civil, pot fi
moştenitori: poate proba identitatea de cauză a morţii. primul caz rudenia este in linie dreapta,
-clasa I -; clasa descendentilor in linie
a) în cazul succesiunii testamentare – Codecedaţi sunt persoanele cu vocaţie iar in cel de a-l doilea in linie colaterala.
dreapta, este alcatuita din copiii, nepotii,
persoanele care se aflau în viaţă la succesorală reciprocă sau unilaterală Rudenia in linie dreapta poate fi
care decedează în acelaşi timp (nu în stranepotii etc. defunctului, fara limita de
momentul decesului celui ce a lăsat ascendenta sau descendenta”.
aceeaşi împrejurare) fără a se putea grad;
moştenirea, precum şi cele care au fost
concepute în timpul vieţii lui şi s-au stabili ordinea deceselor, prezumîndu-se
că au decedat concomitent. Astfel, sunt -clasa II -; clasa ascendentilor si
născut vii după decesul acestuia, colateralilor privilegiati, cuprinde
indiferent de faptul dacă sunt sau nu codecedaţi persoanele care au decedat în Sfera persoanelor chemate la mostenire.
copiii lui, precum şi persoanele juridice aceeaşi zi şi oră, dar nu şi în aceeaşi Daca toate rudele defunctului ar veni la parintii defunctului, fratii si surorile
care au capacitate juridică civilă la împrejurare (ex. din cauza bolilor de care mostenirea acestuia, patrimoniul defunctului, precum si pe descendentii
momentul deschiderii succesiunii; sufereau), iar minutul morţii nu poate fi fratilor si surorilor pana la gradul al
succesoral s-ar pulveriza, ceea ce este
b) în cazul succesiunii legale – stabilit. patrulea inclusiv;
indezirabil. De acea, nu toate rudele
persoanele care se aflau în viaţă la Exemple: când persoanele au decedat în
aceeaşi zi şi la aceeaşi oră, din cauze defunctului sunt chemate la mostenire.
momentul decesului celui ce a lăsat -clasa III -; clasa ascendentilor ordinari,
moştenirea, precum şi copiii lui diferite (boală, accident etc.), iar minutul include pe bunicii, strabunicii, stra-
morţii nu poate fi stabilit. Alt exemplu Potrivit art. 659 C. civ., „succesiunile
concepuţi în timpul vieţii şi născuţi vii sunt deferite copiilor si descendentilor strabunicii etc. defunctului, fara limita de
după decesul acestuia. este dispariţia a două sau mai multe
defunctului, ascendentilor si rudelor sale grad;
Statul dispune de capacitate succesorală persoane, când nu se poate constata
direct moartea acestora şi este imposibil colaterale…”. Rezulta asadar ca vocatie
testamentară, precum şi de capacitate -clasa IV -; clasa colateralilor ordinari,
succesorală asupra patrimoniului de dovedit că au murit în aceeaşi la mostenirea legala a defunctului au
împrejurare. cuprinde rudele in linie colaterala ale
succesoral vacant. rudele in linie dreapta (care descind una
Persoanele sus-numite nu se moştenesc defunctului pana la gradul patru inclusiv,
Din conţinutul acestei norme rezultă că din alta, cum este cazul parintilor si
reciproc, întrucît, nesupravieţuind una altele decat cele din clasa a doua, si
orice persoană care există la momentul copiilor) si rudele in linie colaterala
deschiderii succesiunii are capacitate faţă de alta nu au capacitate succesorală. (care, fara a descinde una din alta, au un
anume: unchii, matusile (fratii si surorile
succesorală, adică capacitatea de a Moştenirea lăsată de fiecare comorient ascendent comun, cum este cazul fratilor
parintilor), verii primari (copiii unchilor
moşteni. Existenţa persoanei la si surorilor) ale acestuia.

17
si matusilor), fratii si surorile bunicilor defunctului, mostenitor din clasa a doua, ai defunctului) sau patru (stranepotii de a) Principiul prioritatii clasei de
defunctului. desi acesta din urma este ruda de gradul frate ai defunctului); mostenitori in ordinea stabilita de lege
intai. intre mostenitorii din clase diferite
Conform dispozitiilor Legii - reprezentarea succesorala, care permite
nr.319/1944, sotul supravietuitor al Dupa un autor, uneori, este posibila unei rude in grad mai indepartat cu
defunctului este chemat la mostenire in chemarea la mostenire a doua clase de defunctul sa urce in locul si gradul unui
concurs cu fiecare clasa de mostenitori. mostenitori in acelasi timp . Este dat ca ascendent predecedat sa mosteneasca in Regula. Codul civil a impartit rudele
exemplu cazul exheredarii locul acestuia, constituie si ea o exceptie defunctului in patru clase de mostenitori,
Chemarea rudelor si a sotului mostenitorilor rezervatari dintr-o clasa de la regula mai sus mentionata . chemandu-le la mostenire in ordinea
supravietuitor in aceasta ordine la prioritara (descendentii sau parintii acestora. Astfel, daca exista mostenitori
mostenire se explica atat prin afectiunea defunctului), care vor beneficia de in clasa intai care nu au renuntat la
prezumata a defunctului fata de acestia, rezerva, neputand fi exheredati in mostenire si care nu sunt nedemni,
cat si prin ideea existentei unei obligatii totalitate, in timp ce mostenitorii din e) Principiul impartirii mostenirii in parti acestia inlatura de la succesiune pe
morale si sociale a defunctului fata de cei clasa chemata de lege subsecvent la egale (pe capete) intre rudele din aceeasi mostenitorii din clasele subsecvente.
apropiati . mostenire vor culege restul succesiunii clasa si de acelasi grad Mostenitorii din clasa a doua vin la
(cotitatea disponibila) in calitatea lor de succesiune doar daca nu exista
In cazul in care nu exista mostenitori in mostenitori legali ai defunctului, iar nu mostenitori din clasa intai sau daca
grad succesibil in nici una din cele patru de legatari. Acest punct de vedere este acestia sunt renuntatori sau nedemni, cei
clase si nu exista nici sot supravietuitor, discutabil intrucat pare a nu tine seama Regula. In cazul in care la mostenire vin din clasa a treia doar daca nu sunt
iar defunctul nu a dispus in mod valabil de faptul ca instituirea de legatari poate mai multi mostenitori din aceeasi clasa si mostenitori din primele doua clase si asa
de bunurile sale nici prin testament, fi nu numai directa, ci si implicita, ca acelasi grad de rudenie cu defunctul, mai departe.
mostenirea este vacanta si se cuvine rezultat al unei exheredari fara instituire mostenirea se imparte pe capete, adica in
statului in temeiul puterii sale suverane directa de legatari; conform principiului atatea parti egale cati mostenitori sunt Cand exista mostenitori cu vocatie
(art. 680 C. civ.). „exclure, c’est disposer” sau „exhéréder, (art. 669, 670, 674 si 675 C. civ.). De succesorala din clase diferite, pentru
c’est instituer”, mostenitorii din clasa exemplu, daca la mostenire vin trei fii ai chemarea efectiva la mostenire esential
13.2. Principiile generale de stabilire a subsecventa vor mosteni ca legatari, iar defunctului, acestia vor imparti este criteriul ordinului clasei, iar nu acela
persoanelor chemate efectiv la moştenire nu ca mostenitori legali, succesiunea mostenirea in trei parti egale, iar daca vin al gradului de rudenie cu defunctul. Asa,
şi excepţiile de la acestea fiind in acest caz testamentara (contine o doi frati ai defunctului acestia vor primi de exemplu, nepotul de fiu al
rezerva si o cotitate disponibila), iar nu fiecare cate o jumatate din mostenire. defunctului, ruda de gradul doi,
Enumerare. Clasele de mostenitori si legala . Asadar, posibilitatea ca doua mostenitor facand parte din clasa intai,
gradele de rudenie sunt mijloace tehnice- clase de mostenitori sa vina in acelasi inlatura de la mostenire pe tatal
juridice de stabilire a sferei persoanelor timp la succesiune ni se pare exclusa. defunctului, mostenitor din clasa a doua,
chemate de lege la mostenire. Aceasta Exceptia. De la acest principiu exista o desi acesta din urma este ruda de gradul
sfera este insa si ea destul de extinsa, iar exceptie, si anume, cazul in care la intai.
legea nu doreste o faramitare excesiva a mostenirea defunctului sunt chemati frati
succesiunilor. De aceea, dintre Exceptia. Prin derogare de la aceasta si surori care nu au aceeasi parinti, Dupa un autor, uneori, este posibila
persoanele cu vocatie legala, legea regula, conform dispozitiilor art. 1 din situatie in care impartirea mostenirii se chemarea la mostenire a doua clase de
stabileste o anumita ordine concreta de Legea nr. 319/1944, sotul supravietuitor va face pe linii, fratii consangvini (care mostenitori in acelasi timp . Este dat ca
chemare la mostenire pe baza a trei vine la mostenire in concurs cu fiecare au comun doar tatal, mamele fiind exemplu cazul exheredarii
principii generale, fiecare dintre acestea clasa de mostenitori. El nici nu inlatura, diferite) si uterini (care au comuna doar mostenitorilor rezervatari dintr-o clasa
cunoscand unele exceptii. dar nici nu este inlaturat de la mostenire mama, tatii fiind diferiti) culegand prioritara (descendentii sau parintii
de nici o clasa de mostenitori. mostenirea fratelui lor decedat doar pe defunctului), care vor beneficia de
Principiile de stabilire a persoanelor linia (jumatatea) parintelui comun rezerva, neputand fi exheredati in
chemate efectiv la mostenire sunt (paterna sau materna, dupa caz), pe care totalitate, in timp ce mostenitorii din
urmatoarele; principiul prioritatii clasei o impart intre ei in parti egale, in functie clasa chemata de lege subsecvent la
de mostenitori in ordinea stabilita de lege d) Principiul proximitatii gradului de de numarul fratilor ramasi in viata in mostenire vor culege restul succesiunii
intre mostenitorii facand parte din clase rudenie cu defunctul intre mostenitorii fiecare din aceste linii, numai fratii buni (cotitatea disponibila) in calitatea lor de
diferite (a); principiul proximitatii din aceeasi clasa cu defunctul (care au aceeasi parinti) mostenitori legali ai defunctului, iar nu
gradului de rudenie intre mostenitorii din culegand mostenirea atat pe linie de legatari. Acest punct de vedere este
aceeasi clasa (b) si principiul impartirii paterna, cat si materna, deci mai mult discutabil intrucat pare a nu tine seama
mostenirii in parti egale (pe capete) intre decat fiecare frate consagvin sau uterin de faptul ca instituirea de legatari poate
rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad Regula. Principiul prioritatii clasei de in parte (art.674 C. civ.) . fi nu numai directa, ci si implicita, ca
(c). mostenitori este completat de principiul rezultat al unei exheredari fara instituire
proximitatii gradului de rudenie, 13.2.1. Principiul priorităţii clasei de directa de legatari; conform principiului
a) Principiul prioritatii clasei de conform caruia, in cadrul aceleiasi clase, moştenitori în ordinea stabilită de lege „exclure, c’est disposer” sau „exhéréder,
mostenitori in ordinea stabilita de lege rudele in grad mai apropiat cu defunctul între c’est instituer”, mostenitorii din clasa
intre mostenitorii din clase diferite inlatura rudele in grad mai indepartat. subsecventa vor mosteni ca legatari, iar
Asa, de exemplu, fiul defunctului si moştenitorii de clase diferite
nu ca mostenitori legali, succesiunea
nepotul de fiu al defunctului sunt ambii fiind in acest caz testamentara (contine o
mostenitori din clasa intai, dar la 13.2.2. Principiul proximităţii gradului
rezerva si o cotitate disponibila), iar nu
Regula. Codul civil a impartit rudele mostenirea legala a acestuia nu vor veni de rudenie cu defunctul între
legala . Asadar, posibilitatea ca doua
defunctului in patru clase de mostenitori, amandoi, ci doar fiul defunctului, ruda moştenitorii din
clase de mostenitori sa vina in acelasi
chemandu-le la mostenire in ordinea de gradul intai, care inlatura de la timp la succesiune ni se pare exclusa.
acestora. Astfel, daca exista mostenitori mostenire pe nepotul de fiu al aceeaşi clasă
in clasa intai care nu au renuntat la defunctului, ruda de gradul doi. Tot
mostenire si care nu sunt nedemni, 13.2.3. Principiul împărţirii moştenirii
astfel, unchiul defunctului, frate al unuia
acestia inlatura de la succesiune pe în părţi egale (pe capete) între rudele din
dintre parintii acestuia, ruda de gradul Exceptia. Prin derogare de la aceasta
mostenitorii din clasele subsecvente. trei, inlatura de la mostenire pe varul aceeaşi
regula, conform dispozitiilor art. 1 din
Mostenitorii din clasa a doua vin la primar al defunctului, ruda de gradul Legea nr. 319/1944, sotul supravietuitor
succesiune doar daca nu exista clasă şi de acelaşi grad
patru, desi ambii fac parte din clasa a vine la mostenire in concurs cu fiecare
mostenitori din clasa intai sau daca patra de mostenitori. clasa de mostenitori. El nici nu inlatura,
acestia sunt renuntatori sau nedemni, cei Principiile de stabilire a persoanelor
chemate efectiv la mostenire sunt dar nici nu este inlaturat de la mostenire
din clasa a treia doar daca nu sunt de nici o clasa de mostenitori.
mostenitori din primele doua clase si asa urmatoarele; principiul prioritatii clasei
de mostenitori in ordinea stabilita de lege
mai departe. Exceptii. Principiul proximitatii
intre mostenitorii facand parte din clase
gradului de rudenie cu defunctul intre
Cand exista mostenitori cu vocatie rudele din aceeasi clasa de mostenitori diferite (a); principiul proximitatii
d) Principiul proximitatii gradului de
succesorala din clase diferite, pentru cunoaste doua exceptii: gradului de rudenie intre mostenitorii din
rudenie cu defunctul intre mostenitorii
chemarea efectiva la mostenire esential aceeasi clasa (b) si principiul impartirii
din aceeasi clasa
este criteriul ordinului clasei, iar nu acela - in clasa a doua de mostenitori, conform mostenirii in parti egale (pe capete) intre
al gradului de rudenie cu defunctul. Asa, dispozitiilor art. 671 si 673 C. civ., rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad
de exemplu, nepotul de fiu al parintii defunctului, rude de gradul intai, (c).
defunctului, ruda de gradul doi, vin la mostenire impreuna cu colateralii Regula. Principiul prioritatii clasei de
mostenitor facand parte din clasa intai, privilegiati, care pot fi rude de gradul doi mostenitori este completat de principiul
inlatura de la mostenire pe tatal (fratii defunctului), trei (nepotii de frate proximitatii gradului de rudenie,

18
conform caruia, in cadrul aceleiasi clase, Testamentul - ca si act care sta la baza Astfel atunci când scrisul străin nu are semnătură privată, chiar dacă el este
rudele in grad mai apropiat cu defunctul transmisiunii testamentare a mostenirii - legătură cu conţinutul testamentului iar supus formalităţilor pe care le-am văzut.
inlatura rudele in grad mai indepartat. este definit in art 1034 NCC ca fiind adausurile nu fac corp comun cu acesta, In această privinţă se face deosebire între
Asa, de exemplu, fiul defunctului si "actul unilateral, personal si revocabil, testamentul va fi valabil ca testament forţa probantă a scriiturii şi semnăturii pe
nepotul de fiu al defunctului sunt ambii prin care o persoana, numita testator, olograf întrucât nu există indicii că sa de o parte şi cea a datei testamentului pe
mostenitori din clasa intai, dar la dispune, in una dintre formele cerute de adus astfel vreo atingere libertăţii de de altă parte.
mostenirea legala a acestuia nu vor veni lege, pentru timpul cand nu va mai fi in voinţă a testatorului, indiferent că acesta
amandoi, ci doar fiul defunctului, ruda viata." a cunoscut sau nu existenta scriiturii Înainte de a fi executat, testamentul
de gradul intai, care inlatura de la străine. Dacă scriitura interpusă în olograf se va prezenta unui notar public
mostenire pe nepotul de fiu al Pentru validitatea testamentului in cuprinsul testamentului are legătura cu pentru a fi vizat spre neschimbare;
defunctului, ruda de gradul doi. Tot general se cer anumite condiţii de formă, conţinutul acestuia trebuie făcută
astfel, unchiul defunctului, frate al unuia fiind un act juidic solemn. Din acest distincţia între două situaţii: 1.2. Testamentul autentic
dintre parintii acestuia, ruda de gradul punct de vedere există trei categorii de
trei, inlatura de la mostenire pe varul testamente: - daca intervenţia din cuprinsul Conform dispoziţiilor art. 1043 C.civ.,
primar al defunctului, ruda de gradul testamentului de către terţ s-a făcut cu testamentul autentic este acela care este
patru, desi ambii fac parte din clasa a - testamente ordinare sau obişnuite, care ştiinţa acestuia, testamentul va fi nul adeverit de
patra de mostenitori. se încheie în condiţii de normalitate : absolut căci nu a fost scris în întregime
testamentul de către testator; autoritatea anume investită în acest scop.

olograf, testamentul autentic; - daca intervenţia terţului s-a realizat fără Autentificarea testamentelor este de
Exceptii. Principiul proximitatii gradului ştiinţa testatorului testamentul va fi competenţa notarilor publici şi se
de rudenie cu defunctul intre rudele din valabil întrucât nu s-a încălcat libertatea realizează în conformitate cu dispoziţiile
aceeasi clasa de mostenitori cunoaste de voinţă a acestuia. Desigur însă cele Legii nr.36/1995 privind notarii publici
doua exceptii: - testamente privilegiate sau scrise de către terţ nu vor fi luate în şi activitatea notarială şi ale
extraordinare, care se închei în anumite considerare. Regulamnetului de punere în aplicarea
- in clasa a doua de mostenitori, conform împrejurări excepţionale : Legii nr.36/1995 aprobat prin Ordinul
dispozitiilor art. 671 si 673 C. civ., Din condiţia datării de mâna testatorului nr.710/C/1995 al ministrului justiţiei.
parintii defunctului, rude de gradul intai, testamentul militarilor, testamentul făcut se poate verifica dacă testatorul avea
vin la mostenire impreuna cu colateralii în timp de boală contagioasă şi capacitatea de a testa şi se va putea Testamentul autentic este avantajos,
privilegiati, care pot fi rude de gradul doi testamentul determina care anume vor fi avute în deoarece un exemplar original se
(fratii defunctului), trei (nepotii de frate vedere tinând cont de regula potrivit păstrează în arhivă la biroul notarului
ai defunctului) sau patru (stranepotii de maritime; căreia mnifestarea ultimei voinţă a public, astfel încât nu poate fi sustras,
frate ai defunctului); testatorului produce efecte, revocând dosit sau distrus de persoanele interesate,
- forme simplificate de testament, dispoziţiile anterioare. Data trebuie iar dacă a dispărut poate fi obţinut un
- reprezentarea succesorala, care permite premise special de legiutor, care privesc indicată prin precizarea zilei, lunii şi a duplicat sau poate fi reconstituit în
unei rude in grad mai indepartat cu depozite de bani condiţiile prevăzute de lege.
anului când testamentul a fost redactat,
defunctul sa urce in locul si gradul unui ea putând fi scrisă în cifre sau în litere.
potrivit unor reglementări speciale sau De asemenea, testatorul poate beneficia
ascendent predecedat sa mosteneasca in Se considera că este valabil precizată şi
locul acestuia, constituie si ea o exceptie cele ale cetăţenilor români aflaţi în de sfaturile şi îndrumările notarului , care
când se face numai referire la o
străinătate. instrumentează testamentul, sporind în
de la regula mai sus mentionata . sărbătoare a cărei dată poate fi cu
certitudine stabilită (bunaoara Craciun acest fel securitatea dispoziţiilor
1. Testamentele ordinare testamentare. Prezintă avantaj şi faptul
2ooo). Ora şi locul întocmirii
testamentului nu sunt necesare. În caz de că în această formă pot testa şi
1.1. Testamentul olograf persoanele care nu ştiu să scrie şi să
e) Principiul impartirii mostenirii in parti nevoie aceste elemente se vor putea
egale (pe capete) intre rudele din aceeasi dovedi prin orice mijloc de probă. citească sau persoanele care din cauza
Testamentul olograf este testamentul infirimităţii ori din orice cause nu pot
clasa si de acelasi grad
scris în întregime, datat şi semnat de semna.
testator cu mâna Semnătura de pe testament atestă faptul
că autorul său recunoaşte că îi exprimă
voinţa şi îl Dezavantajele testamentului autentic se
Regula. In cazul in care la mostenire vin lui. Aceste cerinţe sunt de ad validitatem rezumă la faptul că este mai costisitor,
, lipsa oricăreia dintre cele trei condiţii
mai multi mostenitori din aceeasi clasa si însuseşte ca atare şi de asemenea faptul poate ajunge mai uşor la cunoştinţa unor
acelasi grad de rudenie cu defunctul, va duce la persoane fără ca testatorul să dorească
că actul a fost încheiat în formă
mostenirea se imparte pe capete, adica in definitivă. acest lucru datorită unei indiscreţii a
nevalabilitatea testamentului, căci ele se
atatea parti egale cati mostenitori sunt notarului şi necesită un oarecare efort
cer a fi îndeplinite cumulativ.
(art. 669, 670, 674 si 675 C. civ.). De Legea nu prevede condiţiile în care pentru îndeplinirea formalităţilor.
exemplu, daca la mostenire vin trei fii ai
Testamentul olograf prezintă o serie de trebuie executată semnătura. Se admite
defunctului, acestia vor imparti că ea nu trebuie Testamentul autentic se
de avantaje, cum ar fi cel al gratuităţii, al
mostenirea in trei parti egale, iar daca vin instrumenetează de către un singur notar,
simplicităţii şi al păstrării secretului
doi frati ai defunctului acestia vor primi neapărat să cuprindă numele si testatorul putând însă solicita în temeiul
asupra existenţei şi conţinutul său. Poate
fiecare cate o jumatate din mostenire. prenumele testatorului, fiind suficientă dispoziţiilor art.63 din aceeaşi lege ca la
fi revocat oricând , fie prin redactarea
semnătura sa obişnuită prin care sa poata semnarea testamentului să fie prezenţi şi
unui alt testament, fie prin distrugerea lui
Exceptia. De la acest principiu exista o fi identificat. Semnatura cu initiale este martori. Testamentul se redactează în
materială făcută în mod voluntar de
exceptie, si anume, cazul in care la considerata valabila daca testatorul limba română. Dar poate fi dictat de către
testator.
mostenirea defunctului sunt chemati frati semna in mod obisnuit in acest fel. testator într-o limbă străină înţeles de
si surori care nu au aceeasi parinti, Semnatura trebuie sa fie de mina. Nu se notar, urmând a fi tradus în limba
In cazul în care testamentul prezintă
situatie in care impartirea mostenirii se admite ca valabila punerea parafei română.
ştersături, adăugiri sau chiar modificări
va face pe linii, fratii consangvini (care stampilei ori a sigiliului. Se considera ca
dar făcute de mâna testatorului, fie cu
au comun doar tatal, mamele fiind este nul testamentul care in locul După redactarea în întregime a
prilejul întocmirii acestuia, fie ulterior, s-
diferite) si uterini (care au comuna doar semnaturii are pus degetul testatorului. testamentului, notarul public va proceda
a apreciat ca testamentul rămâne valabil
mama, tatii fiind diferiti) culegand Cei care in mod obisnuit folosesc un la citirea acestuia, întrebând apoi pe
chiar dacă adăugirile, ştersăturile nu sunt
mostenirea fratelui lor decedat doar pe pseudonim pot semna cu acesta testator dacă a înţeles conţinutul acestuia
semnate şi datate de către acesta cu
linia (jumatatea) parintelui comun testamentul. şi dacă exprimă întocmai voinţa sa.
condiţia ca ele să fie simple corecturi sau
(paterna sau materna, dupa caz), pe care
interpretări ale dispoziţiilor iniţiale.
o impart intre ei in parti egale, in functie Semnatura de pe plicul in care a se afla Testamentul întocmit este aprobat de
Dacă însă este vorba de dispoziţii noi, notar prin autentificare, care se face
de numarul fratilor ramasi in viata in testamentul s-a considerat ca nu este
sau se înlătură unele dispoziţii anterioare
fiecare din aceste linii, numai fratii buni valabila caci intr-adevar cei interesati ar printr-o încheiere care pe lângă
care duc la modificarea conţinutului
cu defunctul (care au aceeasi parinti) putea introduce in el un act care sa nu menţiunile prevăzute la art.49 din Legea
testamentului s-a considerat că este nr.35/1995, va cuprinde constatarea că s-
culegand mostenirea atat pe linie reprezinte vointa testatorului.
vorba de un nou testament si trebuie
paterna, cat si materna, deci mai mult a luat consimţământul testatorului şi că
scrise, semnate si datate de mâna înscrisul a fost semnat de testator, actul
decat fiecare frate consagvin sau uterin Nerespectarea acestor reguli duce în
testatorului.
in parte (art.674 C. civ.) . mod logic la sancţiunea nulităţii fiind semnat şi parafat în final şi de notar.
În legătura cu ipoteza când în cuprinsul absolute.
14. Testamentul Sancţiunea care intervine în cazul
testamentului apare o scriitură străină se
Forţa probantă a testamentului olograf nerespectării prevederilor legale prin
impun unele precizări.
14.1. Definiţia şi felurile testamentelor rezultă din caracterul său de înscris sub autentificarea testamentului este

19
nulitatea absolută. In privinţa în această formă doar pe timpul Trebuie însă să fie semnată de către a celui care incheie actul si sa reprezinte
menţiunilor făcute de notar pe baza călătoriei pe mare, iar nu şi atunci când acesta. Libretul precum şi fişa de cont exact ultimele sale dorinte. Ori, pe de o
propriilor sale constatări în temeiul vasul este ancorat la tărm sau se apropie sunt completate de către funcţionarul parte, se presupune ca un reprezentant
atribuţiilor sale specifice, testamentul de un tărm unde există agent diplomatic CEC, dar poartă semnătura poate, voit sau nu, sa altereze vointa
autentic face credinţă până la înscrierea roman. depunătorului. In cazul în care testatorului sau sa incheie actul
în fals. dispunătorul are mai multe depuneri şi necunoscand in totalitate vointa acestuia
Sub sancţiunea nulităţii, testamentul doreşte să dispună pentru cauza de si , pe de alta parte, se poate presupune
În privinţa declaraţiilor făcute de testator maritime trebuie redactat în două moarte în acest mod va trebui să uzeze deasemenea ca in intervalul de timp
sau a afirmaţiilor făcute de notar în afara exemplare originale. de clauza testamentară pentru fiecare scurs intre momentul acordarii puterii de
atribuţiilor sale legale şi a posibilităţilor depunere in parte. Până la moartea sa reprezentare si momentul incheierii
sale concrete de verificare, testamentul Dacă vasul pe care a fost întocmit titularul libretului are posibilitatea să efective a unui testament dorintele
autentic face credinţă doar până la proba testamentul, intră într-un străin unde adauge alte sume sau să le retragă pe cele testatorului sa se modifice.
contrară. există agent diplomatic roman, un existente, în tot sau în parte. Este vorba
exemplar al testamentului se va preda în acest din urmă caz de o revocare Este un act juridic individual. Aceasta
2. Testamentele privilegiate acestuia spre a fi trimis la notar public de parţială sau totală a legatului. Revocarea este o caracteristica ce rezulta atat din
la domiciliul testatorului legatului se poate realiza atât prin caracterul personal al testamentului cat si
Pentru anumite situaţii neobişnuite, anularea clauzei testamentare cât şi din prevederile art 1036 NCC. Astfel,
ieşite din tiparele vieţii curente, când 2.4. Reguli comune aplicabile printr-un alt testament, ordinar sau este interzis sub sanctiunea nulitatii
testatorul nu poate recurge la testamentul testamentelor privilegiate privilegiat. Ca la orice forma absolute, ca doua sau mai multe persoane
autentic obişnuit, legea prevede testamentara lipsa discernământului sa-si afirme dispozitiile de ultima vointa
posibilitatea de a dispune prin anumite Sub sancţiunea nulităţii, testamentele duce la anularea actului. In măsura în prin acelasi act, indiferent daca testeaza
forme simplificate de testamente, privilegiate trebuie să fie întocmite în care nu s-a dispus pentru cauza de una in favoarea celeilalte sau in favoarea
autentice, numite din această cauză formă scrisă. moarte, prin clauza testamentară, de unui tert. In reglementarea actuala
testamente privilegiate. sumele depuse la CEC, acestea se vor aceasta interdictie poarta denumirea de
Ele trebuie să fie semnate de testator, de elibera moştenitorilor legali sau "testament reciproc", denumire care
Forma olografă este singura care rămâne agentul instrumentator şi de către testamentari, potrivit art.22 din Statut, poate genera anumite confuzii. Nu este
fără îndoială şi în aceste situaţii la martori, iar dacă testatorul sau unul care işi vor dovedi calitatea de vorba de reciprocitatea dispozitiilor
dispoziţia testatorului. dintre martori nu ştie sau nu poate să
moştenitor prin certificatul de moştenitor testamentare, in sensul ca partile dispun
scrie se va face menţiune despre eliberat de notar sau prin hotărârea una in favoarea celeilalte , ci numai de
2.1. Testamentul militarilor acesta.(art. 1047 C.civ.)
instanţei de judecată. existenta unor dispozitii testamentare
apartinand a doua sau mai multe
Militarii aflaţi pe teritoriu străin în Testamentul privilegiat devine caduc la
14.2. Caracterele juridice ale persoane si care sunt facute prin
misiune, sau prizonieri la inamic ori pe 15 zile de la data când dispunatorul ar fi
testamentelor intermediul aceluiasi act, a aceluiasi
teritoriul ţării într-o localitate asediată putut să testeze în una din formele inscris. Prin urmare, vor fi permise orice
sau într-un loc fără comunicaţie cu ordinare. Termenul se suspendă dacă Din analiza definitiei legale a dispozitii testamentare cu caracter de
exteriorul din cauza războiului pot testa testatorul a ajuns într-o stare în care nu îi testamentului rezulta caracterele juridice reciprocitate, daca sunt facute prin acte
potrivit art. 1047 C.civ. “în în faţa este cu putință să testeze ale acestuia, elemente foarte importante diferite. Nu va fi admisa, insa, sub nici
comandantului unitãţii militare ori a pentru practica notariala intrucat, in un motiv, incheierea unui singur act care
celui care îl înlocuieşte, dacã testatorul 3. Alte forme testamentare ansamblul lor, fac din testament un act sa contina dispozitii testamentare ale
este militar sau, fãrã a avea aceastã juridic special, supus unor conditii de mai multor persoane, indiferent de
calitate, este salariat ori presteazã Evoluţia vietii economico-sociale a
fond si de forma specifice, derogatorii beneficiarul acestora. Sanctiunea
servicii în cadrul forţelor armate ale impus legiuitorului solutii legislative si
sub multe aspecte de la dreptul comun. nulitatii absolute trebuie sa reprezinte un
României şi nu se poate adresa unui cu privire la alte modalitati de a dispune
impediment insurmontabil la
notar public”, dar este obligatoriu ca pentru cauza de moarte. In primul rand
Este un act juridic unilateral. autentificarea unui asemenea testament,
testamentul sã se întocmeascã în exista reglementari speciale privitoare la Testamentul este un act juridic intrucat putand determina, in cazul in care partile
prezenţa a 2 martori. dispozitiile testamantare care au ca
presupune o manifestare de vointa insista in solicitarea lor, respingerea
obiect sume de bani depuse la CEC sau facuta in scopul de a produce efecte actului in conformitate cu prevederile art
la alte unitati bancare si apoi cu privire la juridice si este unilateral intrucat 6 din legea 36/1995. Nu va fi admis
testamentele cetatenilor romani aflati in
presupune numai manifestarea de vointa deasemenea nici ca temei al
2.2. Testamentul făcut în timp de boală strainatate. a autorului sau. Din acest punct de transmisiunii mostenirii un testament
contagioasă
vedere, testamentului ii sunt aplicabile si continand dispozitii de ultima vointa a
3.1. Testamentul privind sumele de bani
precederile art 1324-1325 NCC care doua sau mai multe persoane manifestate
Persoanele aflate într-o localitate izolată depuse la CEC sau la alte unităţi bancare
reglementeaza actul juridic unilateral. in cadrul aceluiasi act, indiferent daca
din cauza ciumei sau altei boli
Fiind un act juridic, testamentul trebuie imbraca forma testamentului olograf,
contagioase pot testa în forma autentică Titularii depunerilor de sume de bani la
sa indeplineasca toate conditiile de fond autentic sau privilegiat.
simplificată în faţa unui membru al CEC au posibilitatea de a dispune de
cerute pentru valabilitatea actelor
consiliului local asistat de doi martori aceste sume prin una din formele
juridice. In plus, in masura in care va Este un act revocabil. Caracterul
(art.1047 C.civ.) testamentare ordinare sau privilegiate.
contine unul sau mai multe legate - si revocabil este de esenta testamentului.
Legiuitorul a reglementat o formă
trebuie sa recunoastem ca cea mai mare Autorul sau poate, pana in ultima clipa a
Această formă de testament îşi are simplificată la care depunătorii pot
parte a testamentelor contin cel putin un vietii sale, sa modifice sau sa revoce
raţiunea doar în ipoteza în care în aceea recurge, denumită clauza testamentara,
legat - testamentul va trebui sa testamentul pe care l-a incheiat. O
localitate nu există notar public sau dacă sau dispoziţie testamentara. Potrivit
indeplineasca si conditiile cerute de lege persoana poate, in timpul vietii sale, sa
acesta sunt în imposibilitate de a-şi art.22 din Statutul CEC “Titularul
pentru liberalitati. Manifestarea de intocmeasca , sa modifice sau sa revoce,
îndeplini atribuţiile. depunerii are dreptul sa indice CEC
vointa apta de a produce efecte juridice ori de cate ori doreste, testamentul sau.
persoanele cărora urmează să li se
Dacă testamentul nu este datat , acesta este cea a testatorului, fara a avea vreo Fiind un act juridic unilateral, ale carui
elibereze sumele depuse, în caz de deces.
este nul datorită faptului că nu se poate importanta manifestarea de vointa consecinte juridice se vor produce abia
stabili dacă la momentul întocmirii sale Depunerile asupra cărora nu s-au dat ulterioara a beneficiarilor testamentului. in momentul mortii persoanei, fara a
erau sau nu întrunite condiţiile dispoziţii testamentare se eliberează de avea deci nici o implicatie asupra
Este un act juridic personal. Aceasta circuitului juridic atata vreme cat
excepţionale prevăzute la art. 1047C.civ. CEC moştenitorilor legali sau
inseamna ca testamentul nu poate fi testatorul este inca in viata, revocarea
testamentari”. O dispozitie pentru cauza
2.3. Testamentul maritim intocmit decat de catre parte personal, testamentului nu poate prejudicia pe
de moarte privind sumele depuse la
fara a se admite reprezentarea. nimeni si nu poate constitui un abuz din
CEC, sub forma clauzei testamentare o
Persoanele aflate la bordul navelor Intelegem prin aceasta ca testamentul nu partea celui care o face. Revocarea
poate da numai titularul libretului, chiar
maritime, care pot fi şi călători sau se va putea incheia prin intermediul unui testamentului reprezinta deasemenei un
dacă suma a fost depusă pe numele sau
membrii echipajului, sub pavilion mandatar, al unui reprezentant legal sau act juridic unilateral, implicand numai
de către altă persoană.
românesc în timpul unei călătorii pe al unui avocat. Manifestarea de vointa manifestarea de vointa a testatorului si
mare pot testa în faţa comandantului Clauza testamentară este considerată în trebuie sa fie obligatoriu a partii, avand de indeplinit toate conditiile de
navei sau a unui înlocuitor al său, asistat doctrina ca fiind un legat cu titlu exprimata personal, intr-una dintre fond necesare pentru valabilitatea
de ofiţerul intendent de bord şi de doi particular, şi deci supusă regulilor de formele prevazute de lege. Caracterul oricarui act juridic . Orice renuntare la
martori.. dacă testatorul este chiar unul validitate ale testamentului in general. personal al testamentului se justifica prin dreptul de a revoca testamentul,
dintre însărcinaţi să înstrumnenteze Sub aspectul formei clauza testamentară importanta pe care acesta o are precum si declararea acestuia ca irevocabil precum
autentificarea , locul acestuia ca agent va se abate de la regulile testamentului prin consecintele pe care le implica. si orice clauza sau conventie avand ca
fi luat de înlocuitorul său în ordine olograf căci nu trebuie să fie scrisă în Astfel, avand in continutul sau dispozitii obiect punerea testatorului in
ierarhică. Testamentul poate fi încheiat întregime si datată de mâna testatorului. de ultima vointa ale autorului, se vrea ca imposibilitatea de a revoca un testament
acestea sa fie conforme cu vointa interna

20
vor fi lovite de nulitate absoluta, norma asupra bunurilor respective. Tocmai de
incalcata avand caracter imperativ. aceea instrainarea bunurilor cuprinse in
Impiedicarea unei persoane in a-si testament este considerata de art 1068
revoca testamentul reprezinta , conform alin 2 NCC drept revocare voluntara a
art 959 lit c NCC, unul dintre motivele legatului. Aceasta caracteristica a
pentru care poate interveni nedemnitatea testamentului se afla la baza caracterului
judiciara. Normele legale de care este revocabil al acestuia, producerea
guvernata revocarea testamentului sunt efectelor juridice fiind legata numai de
cele ale art 1051-1053 NCC. Exista, cu momentul deschiderii mostenirii,
toate acestea, o exceptie de la caracterul respectiv al decesului persoanei . Pana la
revocabil al testamentului, dar nu in acest moment, avand in vedere lipsa
privinta tuturor dispozitiilor cuprinse in efectelor juridice, o persoana va putea
el, ci numai in privinta acelor dispozitii oricand modifica sau revoca testamentul
testamentare prin care este recunoscut un deja intocmit. Producerea efectelor
copil . Astfel, in temeiul art 416 alin 3 testamentului dupa decesul testatorului
NCC, acea dispozitie testamentara prin este clar si expres prevazuta in ultima
care este recunoscut un copil este parte a art 1035 NCC care stabileste,
irevocabila. principial , continutul testamentului,
intr-o enumerare enuntiativa iar nu
Este un act de dispozitie. Aceasta limitativa incheiata cu sintagma "si alte
caracteristica este proprie testamentului dispozitii care produc efecte dupa
cel putin in privinta legatelor care sunt decesul testatorului". Trebuie sa mai
acte juridice cu titlu gratuit, mai precis facem precizarea ca , datorita acestei
liberalitati, prin care se diminueaza un caracteristici pe care o are, testamentul
patrimoniu si se imbogateste un altul, nu va putea cuprinde clauze care sa fie
fara primirea unui contraechivalent. In executate in timpul vietii testatorului.
sustinerea tezei se poate aduce in primul Astfel, nu se vor admite dispozitii de
rand argumentul de text care foloseste tipul " las averea mea legatarului, cu
termenul "dispune" susceptibil a fi conditia ca acesta sa ma intretina pe toate
inteles in primul rand prin componenta durata vietii mele" , sau " las imobilul
sa de "act de dispozitie" si in al doilea legatarului cu conditia ca acesta sa
rand prin componenta sa de "prevedere", plateasca ratele aferente cumpararii
"hotarare", "decizie". Recunoscand acestuia incepand de azi si pana la
testamentului aceasta caracteristica momentul achitarii integrale". Asemenea
suntem obligati sa-l tratam, in materia clauze , chiar daca sunt executate de
conditiilor pe care trebuie sa le legatar, in afara de feptul ca se opun
indeplineasca referitor la consimtamant, caracterului de act pentru cauza de
capacitate si cauza intocmai ca si pe moarte al testamentului, reprezinta
toate celelalte acte de dispozitie. conventii referitoare la o mostenire
nedeschisa inca, autorul promitand
Este un act juridic solemn. Codul civil practic sa transfere drepturile eventuale
permite testatorului incheierea actului constand in mostenirea sa, nedeschisa
sau numai in formele permise de lege. inca, in schimbul contraprestatiilor
Este adevarat ca limitele legale sunt legatarului, efectuate inca din timpul
destul de permisive, dand posibilitatea vietii testatorului.
testatorului sa-si exprime vointa in
diverse forme, in functie de posibilitatile
pe care le are si de conditiile in care
actioneaza. Este la fel de adevarat ca
exista si textul art 1050 NCC referitor la
conversia testamentului nul pentru vicii
de forma. Deducem deci ca forma
solemna, a carei nerespectare este
sanctionata cu nulitatea absoluta a
actului, este prevazuta de lege in scopul
de a apara exprimarea vointei
testatorului, iar nu in scopul de a-i
restrange posibilitatile de manifestare.

Este un act juridic pentru cauza de


moarte. Caracteristica pe care o discutam
este continuta in ultima parte a art. 1034
NCC, folosindu-se expresia "pentru
timpul cand nu va mai fi in viata". Avem
in vedere, in analiza pe care o facem,
momentul la care testamentul isi va
produce efectele, respectiv data
deschiderii mostenirii. Aprecierea
valabilitatii testamentului se va face in
functie de momentul incheierii sale
intrucat acesta este momentul in care a
fost exprimata vointa testatorului si, prin
urmare, toate conditiile de fond si de
forma necesare se vor analiza bazandu-
ne pe momentul intocmirii
testamentului. Efectele menifestarii de
vointa se vor produce insa numai dupa
momentul dechiderii mostenirii,
transferurile patrimoniale operand
numai in acel moment. Prin urmare,
legaratii nu vor avea nici un drept asupra
bunurilor cuprinse in testament atata
vreme cat testatorul este in viata, acesta
pastrandu-si integral toate drepturile sale

21