 Dimensiunea pieței țintă (mărimea pieței țintă și tendințele de evoluție pe orizontul de operare

al obiectivului); Identificați aria geografică de acoperire a produsului/ serviciului

Produsele firmei se adreseaza clientilor din mediul urban din Regiunea Sud-Vest Oltenia.
Principalii clienti in regiune vor fi firmele care fac Comert cu ridicata al produselor alimentare,
al bauturilor si al tutunului (clasa CAEN 463).

Evolutia numarului de firme din subsectorul 463 - Comert cu ridicata al produselor alimentare,
al bauturilor si al tutunului, in Regiunea Sud-Vest Oltenia

Sursa: insse.ro

La nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, numarul firmelor care fac comert cu ridicata al produselor
alimentare, al bauturilor si al tutunului a cunoscut o usoara scadere, de 11%, in perioada 2008-2014.
La nivel national, numarul firmelor din acest domeniu a cunoscut o scadere de 14,48%. Cele mai multe
firme din acest domeniu se afla in Regiunea BUCURESTI - ILFOV. In Regiunea Sud-Vest Oltenia sunt
concentrate doar 8% din firmele din acest domeniu din tara. Cu toate acestea, se poate observa in
ultimii 4 ani de analiza un trend crescator al firmelor din acest domeniu atat la nivel national cat si la
nivel regional.
Evolutia numarului de firme din subsectorul 463 - Comert cu ridicata al produselor alimentare,
al bauturilor si al tutunului, la nivel national
Sursa: insse.ro

Alta categorie de clieni potentiali este reprezentata de firmele inregistrate cu activitatea principala 4617
- Intermedieri in comertul cu produse alimentare bauturi si tutun.

Evolutia numarului de firme din subsectorul 4617 - Intermedieri in comertul cu produse alimentare
bauturi si tutun, la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia

Sursa: insse.ro

Putem observa un declin de 21% al numarului de firme din aceasta categorie in perioada 2008-2014.
Cele mai multe sunt concentrate in judetul Dolj.
 Evolutia numarului de firme din subsectorul 4617 - Intermedieri in comertul cu produse alimentare
bauturi si tutun, la nivel national

Sursa: insse.ro

La nivel national, numarul firmelor din acest domeniu, a cunoscut o scadere cu 19,21% in perioada 2008-
2014. Cele mai multe sunt concentrate in Regiunea Bucuresti-Ilfov. In Regiunea Sud-Vest Oltenia sunt
inregistrate doar 6,26% firme din acest domeniu.

 Analizați stadiul actual al pieţei – nevoi şi tendinţe

Fabricarea articolelor din hartie si carton (Grupa 172) a fost, in anul 2014, cel mai mare subsector din
cadrul hartiei si a produselor din hartie din industria prelucratoare a Uniunii Europene (27 tari), numarul
de firme inregistrate in acest subsetor fiind 18000 firme, acestea reprezentand 88,53% din numarul total
de firme inregistrate in industria fabricarii hartiei si a produselor din hartie.

Evolutia numarului de firme din Uniunea Europeana din industraia hartiei si a produselor din hartie
 Sursa datelor: Eurostat

In Romania, potrivit datelor oferite de Eurostat, in anul 2014, au fost inregistrate doar 688 de firme in
domeniul fabricarii articolelor din hartie si carton, acestea reprezentand doar 3,82% din numarul de
firme inregistrate in acest domeniu la nivel european. Se pare ca efectele crizei economice s-au resimtit
pe aceasta piata atat la nivel european cat si in tara. Cu toate acestea, in ultimul an se poate observa o
revenire a acestui sector.

Numar de firme
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Fabricarea hartiei si a produselor din hartie (Uniunea 20719 20276 21000 20000 19914 20100 20333
Europeana)
Fabricarea articolelor din hartie si carton (Uniunea 18400 18000 18300 17900 17800 17900 18000
Europeana)
Fabricarea articolelor din hartie si carton (Romania) 759 754 692 636 664 678 688
Sursa datelor: Eurostat

Ca si cifra de afaceri, subsectorul fabricarii hartiei si a articolelor din hartie a contribuit cu doar 54,93% la
cifra de afaceri inregistrata la nivelul industriei hartiei si a produselor din hartie (179165 milioane euro),
la nivel european. In Romania, firmele din subsectorul fabricarii hartiei si a articolelor din hartie au
cumulat o cifra de afaceri de 745 milioane de euro, cea mai mare valoare inregistrata in ultimii patru ani
de tara noastra.

Evolutia cifrei de afaceri inregistrate in domeniul fabricarii hartiei si a articolelor din hartie in Uniunea
Europeana (milioane de euro)
 Sursa datelor: Eurostat

Se poate observa o crestere cu aproape 50% a cifrei de afaceri inregistrata de firmele din sectorul
fabricarii articolelor din hartie si carton in Romania, in perioada 2008-2014, in timp ce la nivel european
cresterea a fost de doar 2,15%.
Cifra de afaceri (milioane euro)
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Fabricarea hartiei si a produselor din 180000 149000 170000 178000 174360 178695.2 179165
hartie (Uniunea Europeana)
Fabricarea articolelor din hartie si carton 96346.6 84157.8 90662.85 96026 96076 97128.1 98414
(Uniunea Europeana)
Fabricarea articolelor din hartie si carton 499 407 481 590 657 698 745
(Romania)
Sursa datelor: Eurostat

In ceea ce priveste numarul de salariati , care lucreaza in industria fabricarii hartiei si a produselor din
hartie, se poate observa o scadere de 9% la nivel european in perioada 2008-2013. In subsectorul
fabricarii articolelor de hartie si carton, scaderea a fost de doar 5,1%. In Romania, in aceeasi perioada, a
avut loc o scadere de 8,4% a numarului de angajati in industria fabricarii hartiei si a produselor din
hartie. Totusi, anul 2014 a marcat intrarea pe un trend ascendent a numarului de salariati din acest
domeniu in Romania, inregistrandu-se la sfarsitul anului, nu mai putin de 11240 salariati.

Evolutia numarului de salariati din industria fabricarii hartiei si a produselor din hartie ( in Uniunea
Europeana)
 Sursa datelor: Eurostat

Numar de salariati
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Fabricarea hartiei si a produselor din hartie (Uniunea 683400 639100 627800 638200 632000 621700
Europeana)
Fabricarea articolelor din hartie si carton (Uniunea 481200 457000 450100 459900 460800 456700 :
Europeana)
Fabricarea articolelor din hartie si carton (Romania) 12073 10350 9812 10053 10970 11059 11240
Sursa datelor: Eurostat

In ceea ce priveste stadiul pietei tinta (firmele din domeniul distributiei de produse alimentare, bauturi
si tutun), o analiza efectuata de firma COFACE, asupra perioadei 2008-2013 semnaleaza urmatoarele
aspecte:
 Numarul firmelor active era cu 13% mai mic la sfarsitul anului 2013 fata de 2008, insa dupa
reducerea mai semnificativa inregistrata in 2009, numarul acestora s-a stabilizat, astfel ca pe
parcursul anilor urmatori nu s-au mai inregistrat oscilatii mai mari de 2-3%;
 Asigurarea profitabilitatii ramane principala provocare la nivel sectorial, profitul net cumulat
raportat de societatile comerciale cu activitati in acest domeniu pentru anul 2013 (211 MIL RON)
reprezentand mai putin de jumatate din profitul generat de sector in anul 2008, in conditiile in
care contractia cifrei de afaceri a fost de numai 5% pe parcursul perioadei, ceea ce denota
orientarea eforturilor companiilor spre mentinerea cu orice pret a volumului vanzarilor si cotelor
de piata;
 Profitabilitatea activitatii nu a putut fi complet redresata nici in conditiile restructurarilor de
personal semnificative, operate de companiile care isi desfasoara activitatea in acest sector,
numarul locurilor de munca existente scazand cu aproape 9.300 de salariati (23% din efectivul
total) in anul 2013, comparativ cu anul 20081.

Evolutia firmelor din sectorul distributiei de produse alimentare, bauturi si tutun,

in perioada 2008 - 2013

1
http://www.coface.ro/Stiri-Publicatii/Publicatii/Analiza-distribuitorilor-de-produse-alimentare-bauturi-si-tutun
Sursa: coface.ro
Analizand distributia acestor companii in functie de cifra de afaceri, rezulta ca:
 Aproximativ o treime dintre companiile care au depus situatiile financiare pentru anul 2013 nu
au desfasurat in realitate nicio activitate economica relevanta;
 34% dintre companiile active inregistreaza o cifra de afaceri mai mica de 100 K EUR/ an (2013),
dar ponderea valorica in total cifra de afaceri a acestui segment este de doar 1%;
 Doar 144 companii din acest sector inregistreaza o cifra de afaceri anuala mai mare de 5 MIL
EUR, reprezentand 4% din totalul firmelor active, dar generand aproximativ 81% dintre
veniturile inregistrate la nivelul intregului sector.
Distributia firmelor din sector in functie de cifra de afaceri

Analizand structura contului de profit si pierdere pentru companiile din cadrul sectorului, precum si
impactul acestuia asupra soldurilor inregistrate in bilanturile consolidate, se remarca urmatoarele
aspecte:
- Veniturile la nivel sectorial au inregistrat in 2013 prima contractie de pe parcursul ultimilor 3 ani
considerati in analiza, dupa ce, in perioada 2011-2012, sectorul reusise recuperarea in mare
masura a reducerii volumului de vanzari cu 10% cu care s-a confruntat pe parcursul anului 2010.
Astfel, valoarea cifrei de afaceri consolidate la nivel sectorial a scazut cu 6% in anul 2013
comparativ cu anul anterior, in conditiile in care 56% dintre companii au raportat venituri in
scadere si numarul de firme care au reusit sa genereze vanzari de peste 5 MIL EUR s-a redus cu
7%. Distributia firmelor in functie de nivelul dinamicii cifrei de afaceri pentru anul 2013 este
prezentata in Graficul 1;
- Evolutia favorabila a rezultatului net pe parcursul ultimului an, atat din perspectiva valorilor
absolute cat si a dinamicii anuale, creeaza premisele revenirii sectorului la profitabilitatea medie
 inregistrata in perioada 2009-2011, dupa scaderea abrupta a acestui indicator in 2012, care a
fost insa, aproape exclusiv generata de primele 5 companii ca nivel al pierderilor, acestea
declarand pierderi cumulate de peste 210 MIL RON pentru exercitiul financiar al acelui an;
- Cu toate acestea, asa cum s-a aratat si anterior in acest studiu, revenirea sectorului de
distributie a produselor alimentare, bauturilor si tutunului la valori ale profitabilitatii, macar
comparabile cu cele inregistrate anterior declansarii crizei economico-financiare, pare practic
imposibila, in conditiile in care contextul economic extrem de dificil al ultimilor 5 ani a dus la
scaderea cu peste 50% a profitului cumulat al companiilor in 2013 fata de 2008, atat in valori
absolute (210 MIL RON fata de 490 MIL RON), cat si raportat la cifra de afaceri (1% rata neta fata
de 2,2%), in timp ce reducerea volumului total al vanzarilor a fost de doar 5% pe parcursul
perioadei considerate;
- Analizand situatia curenta a profitabilitatii din punct de vedere al distributiei numerice a
companiilor active in functie de rezultatul net raportat la cifra de afaceri, prezentata in Graficul
2, se observa ca, imbunatatirea la nivel sectorial a acestui indicator in 2013 a avut loc, atat in
pofida cresterii ponderii firmelor ce au raportat pierderi (48% in 2013 fata de 40% in 2012), cat
si a numarului mai mare de firme cu rate ridicate ale pierderii (peste 20%), fata de cel al firmelor
cu profitabilitate foarte buna; acest aspect indica o evolutie pozitiva a companiilor de
dimensiuni medii si mari si reducerea numarului de companii cu valori absolute mari ale
pierderilor;
- Aceasta tendinta este confirmata si de distributia aproape simetrica a companiilor din sector in
functie de evolutia rezultatului net in perioada 2012-2013.
Astfel, se poate concluziona ca anul 2013 a fost marcat de scaderea veniturilor din vanzari, dupa o
perioada de 2 ani de crestere a cifrei de afaceri si revenirea profitabilitatii spre valori apropiate de media
perioadei 2009-2011, pe fondul evolutiei satisfacatoare a companiilor din segmentul mediu-mare si a
reducerii numarului de companii generatoare de pierderi insemnate, care au determinat prabusirea
acestui indicator in 20122.

 Analizați potențialul de creştere a pieţei

Comparaţie cu luna corespunzătoare din anul precedent

În luna iunie 2016 comparativ cu luna iunie 2015, în industria prelucrătoare, cele mai mari
creşteri s-au înregistrat în ramurile: fabricarea echipamentelor electrice (+14,4%), industria alimentară

2
http://www.coface.ro/Stiri-Publicatii/Publicatii/Analiza-distribuitorilor-de-produse-alimentare-bauturi-si-tutun
(+10,6%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (+6,9%),
fabricarea de mobilă (+6,5%), fabricarea produselor textile (+6,0%), fabricarea băuturilor (+5,8%),
fabricarea altor produse din minerale nemetalice (+5,4%), tipărirea şi reproducerea pe suporturi a
înregistrărilor (+4,8%), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (+3,4%), fabricarea de maşini, utilaje
şi echipamente n.c.a. (+2,8%)3.

Sursa: Buletin Statistic Lunar, 6/2016, Institutul National de Statistica

Comparaţie cu perioada 1.I-30.VI.2015

În industria prelucrătoare s-au înregistrat creşteri în ramurile: fabricarea produselor din tutun
(+24,3%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (+17,7%), fabricarea echipamentelor
electrice (+15,4%), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (+11,9%), industria construcţiilor
metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii (+10,7%), fabricarea de mobilă
(+9,6%), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (+8,6%),
fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (+8,0%), industria
alimentară (+6,8%), fabricarea băuturilor (+5,8%), fabricarea produselor textile (+3,6%)4.

3
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/buletin_statistic_lunar_6_2016.pdf
4
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/buletin_statistic_lunar_6_2016.pdf
Sursa: Buletin Statistic Lunar, 6/2016, Institutul National de Statistica

INDICII VALORICI AI CIFREI DE AFACERI DIN INDUSTRIE

În luna iunie 2016 comparativ cu luna iunie 2015, cele mai mari creşteri ale cifrei de afaceri s-au
înregistrat în ramurile: fabricarea altor mijloace de transport (+31,6%), fabricarea băuturilor (+21,6%),
repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (+20,1), fabricarea articolelor de
îmbrăcăminte (+13,4%). In domeniul fabricarii hârtiei şi a produselor din hârtie, s-a inregistrat o
crestere de doar 3,5%.

Sursa: Buletin Statistic Lunar, 6/2016, Institutul National de Statistica

Comparaţie cu perioada 1.I-30.VI.2015

În industria prelucrătoare s-au înregistrat creşteri în ramurile: industria alimentară (+5,6%), fabricarea
băuturilor (+16,3%), fabricarea produselor din tutun (+18,6%), fabricarea hârtiei şi a produselor din
hârtie (+25,3%), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (11,1%), fabricarea echipamentelor
electrice (+16,0%), fabricarea de mobilă (+17,1%).
Sursa: Buletin Statistic Lunar, 6/2016, Institutul National de Statistica

INDICII VALORICI AI COMENZILOR NOI DIN INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE PE TOTAL

În luna iunie 2016 comparativ cu luna iunie 2015, cele mai mari cresteri din industria prelucratoare s-au
inregistrat in ramurile: Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (+34%), Fabricarea altor mijloace
de transport (+361,5) si Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (+14,3%), Fabricarea calculatoarelor şi a
produselor electronice şi optice (+15,2%). In industria fabricarii hartiei si a produselor de hartie s-a
inregistrat o crestere de doar 4,5% a comenzilor noi.

Sursa: Buletin Statistic Lunar, 6/2016, Institutul National de Statistica

In comparatie cu perioada 1.I-30.VI.2015, in industria fabricarii hartiei si a produselor de hartie s-a

inregistrat o crestere de 28,8% a comenzilor noi.
Sursa: Buletin Statistic Lunar, 6/2016, Institutul National de Statistica

Bilanțul anului 2015 pe piața distribuției bunurilor de larg consum

Bilanțul anului 2015 pe piața distribuției bunurilor de larg consum, potrivit datelor comunicate de
marile companii de profil, reconfirmă optimismul retailerilor și al producătorilor de la acest început de
an.
Pentru mulți jucători din acest sector de activitate, 2015 a fost cel mai bun din ultimii cinci ani.
Companii din piața distribuției de bunuri de larg consum care au raportat creșteri semnificative:
Macromex de 15%, Agrirom de 16% (pe primele 11 luni), Whiteland de aproape 20%, D.R.I.M. Daniel de
peste 10%, în condițiile în care, în 2014, compania a înregistrat un avans de peste 22%.
Principalul factor care a influențat pozitiv evoluția vânzărilor a fost reducerea TVA, dar a contat și
ieșirea la suprafață a unei părți importante din piața neagră, prin intermediul acțiunilor ANAF care au
generat mai multă disciplină fiscală în piață.
În același timp, 2015 a fost un an cu multe mișcări pe piața distribuției, fiind semnate parteneriate
noi între producători mari și distribuitori, chiar și tranzacții. Fiind un business dinamic, unde niciun
contract – fie cu producătorii, fie cu retailerii – nu este pe termen nelimitat, distribuitorii sunt în
continuă căutare de parteneriate noi care să compenseze eventuale scăderi ale businessului generate de
ieșirea unor branduri mari din portofoliu5.

5
http://www.magazinulprogresiv.ro/articole/anul-care-readuce-apetitul-de-investi-distributie
Sursa: http://www.magazinulprogresiv.ro/articole/anul-care-readuce-apetitul-de-investi-distributie

 Descrieți factorii economici, politici, legislativi, tehnologici, sociali care au o influență directă
asupra dinamicii sectorului/ domeniului de activitate vizat

 Factori economici si sociali

Mediul economic este generat de elementele sistemului economic în care opereaza firma .
Acesta este strict legat de ciclul economic în care se afla în prezent economia națională și regională.
Structura economică a Regiunii Sud-Vest Oltenia este consecința atât a potențialului economic natural,
cât si a tradiției economice existente în regiune. Tradiția economică moștenită din perioada comunistă
vorbește despre o regiune divizată economic între agricultură (județele Dolj și Olt) și o industrie bazată
în special pe exploatarea intensivă a resurselor naturale existente (județele Gorj, Vâlcea si Mehedinți).

Dezvoltarea sectorului antreprenorial este puternic influenţată de ambientul socio-economic în

care este luată decizia de a dezvolta o afacere. Nivelul scăzut al dezvoltării antreprenoriale din România,
relevat, între altele, de densitatea redusă a IMM-urilor raportată la populație, mai exact valoarea de 24
de IMM- uri/1000 de locuitori, se situează mult sub media de 42 de IMM-uri/1000 de locuitori din
Europa. Ca urmare, IMM-urile nu reuşesc să contribuie semnificativ la Produsul Intern Brut și la
creșterea economică a țării, atât timp cât nu există un număr suficient de mare de firme și un cadru
favorabil înființării și creșterii lor6.

O analiză asupra situației sociale în Regiunea Sud-vest Oltenia relevă faptul că în această regiune
sunt puțini salariați, șomeri mulți, pensionari cu venituri mici, precum și salarii sub media pe țară. Indicii
sărăciei arată că zona este una dintre cele mai afectate din România. Din analiza datelor statistice se
poate observa că în toate județele Olteniei veniturile înregistrate de cei care lucrează și de pensionari
sunt sub media pe țară, deci puterea de cumpărare nu poate fi mare. În multe județe, numărul
pensionarilor este mai mare decât numărul salariaților, iar rata șomajului sare cu mult peste media pe
țară. În toate județele Olteniei s-a ajuns la un paradox: populația inactivă este mai numeroasă decât cea
activă, care poate munci.

6
Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014 – 2020
 La sfârșitul anului 2014, în Oltenia existau 377.504 salariați, ceea ce reprezenta 7,96% din totalul
salariaților din România, în număr de 4.742.350 de persoane. În Dolj munceau cu forme legale 122.000
de persoane la sfârșitul anului 2014, în timp ce totalul populației este de 550.000 de persoane, din care
mai mult de jumătate sunt apte de muncă7.

Numărul unităților locale active la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, înregistrat între anii 2008 și
2014 demonstrează o evoluție descendentă până în anul 2011 urmată de o scădere constantă până în
anul 2014.

Numărul unităților locale active între anii 2008 și 2014 la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Regiunea SUD-VEST 40835 40166 36989 34381 36048 36535 37708
OLTENIA
Dolj 14799 14519 13509 12632 13487 13790 14383
Gorj 6665 6642 6166 5734 5925 5976 6139
Mehedinti 4322 4168 3774 3366 3509 3418 3457
Olt 6722 6738 6268 5867 6220 6325 6508
Sursa:INSSE

În Regiunea Sud Vest Oltenia, cel mai ridicat numar de de unități locale active se înregistrează in județul
Dolj, diferențele față de celelalte județe fiind semnificative.
Pe clase de mărime, microîntreprinderile dețin cea mai mare pondere (88,07%).

Numărul unităților locale active pe clase de mărime după numărul de salariați – Regiunea Sud-Vest
Oltenia (intervalul 2008 – 2014)
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Total 40835 40166 36989 34381 36048 36535 37708
0-9 persoane 36289 35961 32943 29886 31509 32099 33209
10-49 persoane 3624 3423 3308 3697 3739 3679 3761
50-249 persoane 742 621 587 653 638 616 611
250 persoane si peste 180 161 151 145 162 141 127
Sursa:INSSE

În ceea ce privește evoluția cifrei de afaceri la nivelul unităților locale active în perioada 2008-2012,
comparativ cu celelalte regiuni ale țării, Regiunea Sud-Vest Oltenia înregistrează valori destul de
scăzute, cu toate că din anul 2009, trendul a fost unul crescător.

Cifra de afaceri înregistrată la nivelul unităților locale active, pe regiuni de dezvoltare

Anul Anul Anul Anul Anul
2008 2009 2010 2011 2012
Regiunea NORD-VEST 97637 87251 92936 103236 109894
Regiunea CENTRU 101575 89907 97180 108889 117624
Regiunea NORD-EST 72151 62643 63847 71049 79650

7
http://www.gds.ro/Local/2015-03-23/oltenia,-campioana-saraciei-din-romania/
Regiunea SUD-EST 103706 90059 97577 108884 121541
Regiunea SUD-MUNTENIA 117552 102056 111755 135284 140063
Regiunea BUCURESTI - ILFOV 347556 317303 334163 363875 369100
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 58439 50778 52064 58870 63405
Regiunea VEST 75677 67987 73221 85147 93049
Sursa: INSSE

Schimbările generate de necesitatea modernizării economiei regionale si managementul acestor

schimbări de către factorii de decizie sunt principalii răspunzători pentru starea economică actuală a
regiunii.
Structura economică sus-menționată este reflectată în repartizarea PIB regional între diferitele
sectoare economice. Deși justificată prin potențialul natural și tradiția economică din regiunea Sud-Vest
Oltenia, această structurare a PIB pe sectoare economice nu este compatibilă cu o economie modernă și
dezvoltată, principala cauză fiind diferențele de productivitate între diferitele sectoare economice8.

Regiunea Sud-Vest Oltenia înregistra la finele anului 2014 un produs intern brut (PIB) total de
48013,1 milioane RON la prețuri curente, în creștere cu 13,32 % față de anul 2010. Analiza dinamicii PIB
din Regiunea Sud-Vest Oltenia în perioada 2000-2013, conform datelor furnizate de Institutul Național
de Statistică, evidențiază o creștere cu aproximativ 580,25% față de anul 2000, existând un trend
crescător de la an la an pentru întreaga perioadă cu excepția unei ușoare scăderi în anul 2009.

Analiza dinamicii PIB din regiunea Sud-Vest Oltenia

- Milioane RON-

Sursa:INSSE
PIB total al Regiunii SV Oltenia reprezintă la nivelul anului 2013 doar 7,53 % din valoarea PIB național,
ocupând ultimul loc între regiuni.

Regiune PIB (anul 2013) % din total

Regiunea NORD-VEST 71712 11,25%
Regiunea CENTRU 70502,9 11,06%
Regiunea NORD-EST 65380,3 10,26%
Regiunea SUD-EST 72153,7 11,32%
Regiunea SUD-MUNTENIA 77804,3 12,21%
Regiunea BUCURESTI - ILFOV 170844 26,80%
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 48013,1 7,53%
Regiunea VEST 60529,9 9,50%

8
Planul pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia 2014-2020 (PDR Sud-Vest Oltenia)
 Sursa:INSSE
Dinamica PIB din regiunea Sud-Vest Oltenia

Sursa:INSSE

Analizând dinamica PIB la nivelul județelor regiunii Sud-Vest Oltenia, observăm că pe întreaga perioadă
analizată, județele și-au păstrat locul în ierarhia privind contribuția pe care au adus-o la formarea PIB
regional. Astfel, județul Dolj este leader în perioada de analiză 2000/2013, având o contribuție la
realizarea PIB în anul 2013 de 32,57% din valoarea regională, înregistrând o ușoară creștere cu 14,89% în
anul 2011 față de anul 2010.
Produsul intern brut pe cap de locuitor a cunoscut o dinamică pozitivă la nivelul anului 2013 înregistrând
o valoare de 23521,1 lei prețuri curente, în creștere cu 4,62% față de anul precedent.

Anul 2012 Anul 2013

Regiunea Nord -Vest 26028,7 27658
Regiunea Centru 28696,7 29903,8
Regiunea Nord - Est 18682,1 19955
Regiunea Sud-Est 25615,7 28671,8
Regiunea Bucuresti - Ilfov 69141,6 74842,8
Regiunea Sud - Muntenia 22806,9 25122,5
Regiunea Sud -Vest - Oltenia 22482,4 23521,1
Regiunea Vest 31861,6 33231,8
Sursa:INSSE

Analiza Produsului Intern Brut pe categorii de resurse (Valoarea Adăugată Brută)

Valoarea adăugată brută (VAB) este soldul contului de producţie şi măsoară excedentul valorii bunurilor
sau a serviciilor produse peste valoarea bunurilor şi serviciilor consumate pentru producţie,
reprezentând deci, valoarea nou creată în procesul de producţie.
Analizând VAB la nivel național observăm o creștere continuă a acesteia în perioada 2009-2014, de la
193444 la 253597 milioane RON.
 Valoarea adaugata bruta la costul factorilor, pe sectoare de activitate CAEN Rev.2, pe total clase de
marime ale intreprinderilor
-milioane lei prețuri curente-
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Total 221400 193444 200613 209796 221178 240830 253597
Industrie (div. 05 - 39) 85690 75052 83907 88239 95396 102282 107452
Constructii (div. 41,42,43) 26671 21869 19781 19531 18533 25816 20945
Comertul cu ridicata si cu amanuntul, 6538 5124 4276 4228 3944 3922 4225
intretinerea si repararea
autovehiculelor si a motocicletelor -
div. 45
Comertul cu amanuntul, cu exceptia 13399 12329 12361 12699 13720 22108 16774
autovehiculelor si motocicletelor - div.
47
Comert cu ridicata cu exceptia 25005 20310 20150 20802 22224 14949 25366
comertului cu autovehicule si
motociclete - div. 46
Servicii de piata prestate pentru 4354 3622 3271 3614 3575 3594 4552
populatie
Servicii de piata prestate pentru 59743 55138 56867 60683 63786 68158 74282
intreprinderi
Sursa:INSSE

Conform estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză, PIB-ul României va creşte anul viitor cu 4,3%, cele
mai mari creşteri -de 4,4 % - urmând a fi realizate în regiunile de dezvoltare Sud Muntenia şi Centru.
 Sursa:cnp.ro

Valoarea produsului intern brut, pe judeţe şi regiuni

Sursa:cnp.ro

Evoluţia principalilor indicatori economico-sociali

în regiunea SUD – VEST OLTENIA
Sursa:cnp.ro
La nivelul județului Dolj, se estimează o îmbunătățire a indicatorilor economico-sociali pentru
urmatoarea perioada de prognoza.
În ceea ce privește populația Regiunii Sud-Vest Oltenia, nu există diferenţe majore între
tendinţele ocupaţionale pentru femei şi bărbaţí și există o cultură ridicata în ceea ce priveşte mobilitatea
forţei de muncă. De asemenea, există un interes în crestere pentru invatamantul tehnic deși există un
declin puternic al angajărilor în industrie.
Regiunea se confruntă și cu un decalaj între pregătirea oferită de școală și cerințele pieței
muncii precum și o descreștere naturală a populației. De asemenea, munca “la negru” este un fenomen
larg răspândit iar șomajul este în creștere.
Pe de altă parte, la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia există numeroase fonduri alocate de către
UE pentru dezvoltarea resurselor umane, ceea ce va facilita accesul pe piața muncii a multor categorii
defavorizate.