Organizarea si Optimizarea

Productiei la S.C. TYMBARK

MASPEX ROMANIA S.R.L.

Proiect realizat de: Papara Madalina

Grupa: IEA 484

PLANUL PROIECTULUI

1
 CAPITOLUL I. Concepte de baza ale managementului
produselor agroalimentare

I.1. Locul si rolul industriei alimentare in economia unei tari

I.2. Definirea, locul, rolul si atributiile intreprinderii moderne de
productie
I.3. Structura industriei alimentare
I.3.1. Industria de prelucrare a sucului
I.4. Tehnologia de productie a sucului

CAPITOLUL II. Evolutia societatii S.C. TYMBARK

MASPEX ROMANIA S.R.L.

II.1. Obiectivul proiectat investitii (investiii)

II.2. Capacitatea de productie si productivitatea firmei
II.3. Profilul de productie
II.3.1. Productia realizata
II.4.3. ANALIZA SEZONALITATII VANZARILOR SI PROGNOZA
VANZARILOR PE BAZA INDICILOR DE SEZONALITATE
II.4.4. Proiectarea costului de productie si a pretului de livrare
II.4.5. INDICATORII CHELTUIELILOR DE CIRCULATIE A
MARFURILOR (VOLUMUL VANZARILOR DE MARFURI [D], NIVELUL
ABSOLUT AL CHELTUIELILOR DE CIRCULATIE A MARFURILOR IN COMERT
, VITEZA DE CIRCULATIE A MARFURILOR, CALCULAIA PREULUI DE
LIVRARE LA DIFERITE SORTIMENTE DE SUCURI)
II.5. Analizarea structurii marjelor acestei ntreprinderi prin metoda
direct costing

CAPITOLUL III. Stabilirea amplasamentului unei

intreprinderi agroalimentare

III.1. Legaturile dintre transport si amplasarea intreprinderii

III.2. Etapele procesului de amplasare
III.3. Metode de amplasare

2
III.4. Fundamentarea elaborarii planului general de organizare a
intreprinderii
III.5. Metode de dimensionare a suprafetei necesare pentru productie

CAPITOLUL IV. OPTIMIZAREA PRODUCIEI LA S.C.

TYMBARK MASPEX ROMANIA S.R.L.

5.1.Metodele de optimizare a preurilor utilizate de TYMBARK

5.2. Programarea liniar

3
 CAPITOLUL I. Concepte de baza ale
managementului produselor agroalimentare

I.1. Locul si rolul industriei alimentare in economia

unei tari

Industria alimentelor i a buturilor este un sector important n

economia romneasc. Reprezenta aproximativ 17% din producia
tuturor industriilor prelucrtoare, 9% din producia naional total i
7% din valoarea adugat brut (n anul 2002). Informaiile privind
fora de munc n industria alimentar sunt limitate la numrul de
angajai (excluznd angajaii pe cont propriu; totui proporia de
angajai pe cont propriu n industriile prelucrtoare pentru care sunt
disponibile date complete privind fora de munc apare ca rmnnd
constant n timp).
Dup numrul de angajai, industria alimentar ocup 10% din
fora de munc din industria prelucrtoare i 4% din fora de munc
ocupat la nivel naional. n ambele cazuri, ponderile industriei
alimentare n fora de munc sunt cu mult mai sczute dect ponderea
sa n cadrul produciei. Acest lucru indic n mod firesc o productivitate
a muncii substanial mai mare n industria alimentar dect media pe
economie. Numrul de angajai n industria alimentar a sczut cu
aproape 40% din anul 1990, situaie aproape similar cu scderea din
economia naional i cu puin mai mult dect n industriile
prelucrtoare (unde numrul de angajai a sczut cu 55%).
Industria alimentar a nregistrat o cretere robust n ultimii ani,
att n termeni absolui, ct i n raport cu restul industriilor
prelucrtoare (Figura 1.8). Volumul produciei i valoarea adugat
brut n anul 2002 au reprezentat aproximativ 140% din nivelul
nregistrat n 1989. Industriile prelucrtoare, pe de alt parte,
sczuser n anul 2002 la aproximativ 80% fa de nivelul lor din 1989.
Dup declinul iniial indus de tranziie, industria alimentar s-a
stabilizat n anul 1993, dup care producia a crescut n mod
spectaculos cu 60%.
Combinaia dintre producia n cretere i fora de munc n
scdere a avut n mod firesc un impact puternic asupra productivitii
din industria alimentar, care a crescut de mai mult de trei ori n
4
perioada 1990-2002 (Figura 1.9). Productivitatea muncii a crescut, de
asemenea, n toate industriile prelucrtoare (ntr-un ritm mai sczut),
dar numai datorit faptului c scderea forei de munc (45% n
perioada 1990-2002) a devansat scderea produciei (24%).

I.2. Definirea, locul, rolul si atributiile intreprinderii

moderne de productie

ntreprinderea industrial reprezint o unitate economic de baz

n cadrul economiei nationale. Ea este veriga primar, de baz a
economiei, la nivelul creia se desfsoar activittile de productie
specifice profilului ei.
ntreprinderea de productie industrial este veriga organizatoric
unde are loc fuziunea dintre factorii de productie (resurse umane si
material-organizatorice) cu scopul de a produce si desface bunuri
economice n structura, cantitatea si calitatea impus de cererea de pe
piat si obtinerea de profit.
Unii autori sunt de prere c ntreprinderea este un sistem care
produce bunuri si servicii destinate vnzrii, realizate cu ajutorul
mijloacelor fixe si umane, avnd structur si finalitate economic,
precum si autonomie decizional. ntreprinderea industrial, ca form
specific de ntreprindere, reprezint o unitate economic n care se
desfsoar n mod direct, nemijlocit, procesul de productie industrial.
Ea mai poate fi definit si ca reprezentnd o unitate de baz a
economiei nationale, care dispune de resurse fizice, umane si
financiare, pe care un colectiv de oameni le foloseste pentru realizarea
procesului de productie pe baza principiilor de eficient si rentabilitate,
n vederea obtinerii de bunuri, executrii de lucrri si servicii cu
caracter industrial destinate satisfacerii cerintelor pietei interne si
externe.
Scopul principal al unei ntreprinderi const n fabricarea de
bunuri, executarea de lucrri sau prestarea de servicii pentru a
satisface cerintele pietei, n conditiile unui context relational economic
client-furnizor, n care ntreprinderea joac alternativ unul sau altul din
aceste roluri. Privit n ansamblul, ca unitate organizatoric constituit
pentru realizarea unei activitti industriale, specific ramurii sau
subramurii din care face parte, ntreprinderea este att utilizatoare de
resurse, ct si surs de bogtie si detintoare de puteri economice.

5
 Prin obiectul activittii ei, o ntreprindere industrial are rolul de
a administra cu eficient maxim mijloacele de care dispune, de a
asigura ndeplinirea ritmic si integral a productiei prevzute,
ridicarea calittii produselor, folosirea complet a capacittilor de
productie, modernizarea proceselor tehnologice, cresterea
productivittii muncii, reducerea continu a cheltuielilor de productie si
sporirea pe aceast baz a profiturilor.
n contextul noilor abordri ale conceptului de ntreprindere n
economia de piat, aceasta este privit ca un grup de persoane,
organizat pe baza unor criterii juridice, economice si tehnologice, care
concepe si realizeaz un proces de productie specific, n vederea
oferirii pe piat a produselor executate pentru satisfacerea anumitor
nevoi si cerinte ale clientilor si.
n functie de profilul activittii ntreprinderii, produsele executate
se pot prezenta sub form de bunuri materiale pentru consum
productiv (materii prime si materiale, energie, echipamente de
productie etc.) sau individual (bunuri alimentare, de larg consum, de
folosint ndelungat s.a.), lucrri (tehnologice, de montaj, de reparatii
sau de alt natur) si servicii (personale, de afaceri, publice sau pentru
alte necesitti).

I.3. Structura industriei alimentare

Sectorul industriei alimentare este unul din cele mai mari si mai
importante sectoare din spatiul comunitar european care utilizeaza
munca manufacturiera, fiind al doilea dupa cel al prelucrarii metalelor,
cu o pondere in cifra de afaceri de 14, 5% din total, adica 917 miliarde
euro la nivelul UE- 27.
Ponderea angajatilor pentru acest tip de munca provenind din
sectorul industriei alimentare este de 14%. Acest sector este extrem
de fragmentat. 99% din intreprinderile acestui sector sunt mici si medii
(SMEs), doar 1 % fiind reprezentat de multinationale.
Pozitia puternica pe aceasta piata este urmarita prin cresterea
competitivitatii, stimularea inovarii si diversificarea productiei.
Respectul fata de mediu este si pentru acest sector industrial o
componenta a dezvoltarii durabile si sustenabile.

6
In 2009, fotografa industriei alimentare si a bauturilor in Uniunea
Europeana era urmatoarea:
Cifra de afaceri: 954 miliarde euro;
Numar de angajati: 4,2 milioane persoane;
Pondere intreprinderi mici si mijlocii: 48,2% din cifra totala de afaceri
si 62,8% din total numar de angajati;
Comertul (suma neta):
Exporturi: 53,7 miliarde euro;
Importuri: 50,8 miliarde euro;
Balanta comerciala: 3,0 miliarde euro;
Numar de companii: 310.000.
Ponderea in totalul exporturilor globale: 18,6%
Intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri) reprezentau pe aceasta
fotografie:
48,2% din total cifra de afaceri, aproximativ 450 miliarde euro;
47,7% din total valoare adaugata (TVA), aproximativ 95 miliarde
euro;
62,8% din total angajati, aproximativ 2,9 milioane angajati;
99,1% din totalul companiilor de tip alimentari si bauturi, aproximativ
308.000 IMM-uri;
Daca ar fi sa detaliem analiza pe segmente a ponderii
intreprinderilor mici si mijlocii in ceea ce priveste total cifra de afaceri
si numar de angajati vom observa:
Cifra de afaceri: 7% sunt microintreprinderi (pana in 10
angajati), 14% sunt companii mici cu 10- 49 angajati si 27% companii
medii (peste 50 angajati);
Angajati: 16% sunt microintreprinderi (pana in 10 angajati),
22% sunt companii mici (10- 49 angajati) si 25% sunt companii medii
(peste 50 angajati).

Intreprinderi Angajati Cifra de afaceri

Produse alimentare
(nr.) (nr.) (mil. euro)
Carne si produse din carne 45347 1029700 175613
Peste si produse din peste 4035 129500 21006
Legume si fructe 10200 283000 52205
Uleiuri si grasimi animale si
9010 72600 38625
vegetale
Produse lactate 13098 400000 120000
Produse de morarit- panificatie 8300 124700 31687
Alte produse alimentare 191909 2000000 230000
Bauturi 22600 468900 129139

7
 Peste si produse din peste 4035 129500 21006

I.3.1. Industria de prelucrare a sucului

Inainte de procesare, atat fructelor cat si legumelor, li se aplica o

serie de operatii, indiferent de destinatia pe care o vor avea.

Spalarea. Se realizeaza prin imersie si dusuri, indepartandu-se

impuritatile mecanice si majoritatea microflorei prezente. Pentru
indepartarea cat mai completa a substantelor insecto-fungicide,
in special de pe fructe, se pot adauga substante de tip detergent
sau acid clorhidric in proportie de 0,5%.
Sortarea. In afara eliminarii unor exemplare necorespunzatoare
si a unor corpuri straine, sortarea permite si realizarea unei
clasificari din punct de vedere calitativa a fructelor si legumelor.
La aceasta operatie se folosesc masini de calibrat, trioare, site
vibratoare.
Curatirea. Are ca scop indepartarea partilor necomestibile sau
greu digerabile ale materiei prime. Aceasta operatiune se poate
face in mai multe moduri:
- mecanic, cu utilaje functionand pe diferite principii;
- termic, cu ajutorul caldurii umede, folosind vapori de cca. 7
atm, cu durata procesului de decojire de 30-90 de secunde;
- chimic, prin contactul fructelor.
Divizarea. Urmeaza obisnuit dupa spalare si se aplica dupa
necesitati, atat legumelor cat si fructelor. Se folosesc in acest
scop, diverse tipuri de agregate de taiat felii, cuburi sau taitei,
masini de razuit, zdrobitoare.

I.4. Tehnologia de productie a sucului

MATERIA PRIMA

Transport

8
 Sortare

Spalare

Sortare

Maruntire

Pretratare pulpa

Adaugare de materii auxiliare

pentru presare

Presare (centrifugare) Tescovina

SUC Epuizare tescovina

Tescovina epuizata

Separare particule grosiere

9
 Tratamente pentru limpezire

Filtrare Centrifugare Reziduu

SUC LIMPEDE

CAPITOLUL II. Evolutia societatii S.C. TYMBARK

MASPEX ROMANIA S.R.L.

II.1. Obiectivul proiectat investitii (investiii)

Compania Tymbark Maspex, parte a grupului Maspex
Wadowice, este prezent n Romnia din anul 1996, si a activat iniial
sub denumirea de La Festa Internaional, operaiunea de rebranding
avnd loc n anul 2006. Prima fabric a companiei a fost deschis la
Popeti-Leordeni, lnga Bucureti. ncepnd din octombrie 2001,
compania Tymbark Maspex Romnia i-a mutat capacitile de
producie n Vlenii de Munte, jud. Prahova, unde a nceput un amplu
proces de retehnologizare i de modernizare a vechii fabrici Conserve
SA.
Fabrica din Vlenii de Munte este dotat cu echipamente de producie
computerizate i cu laboratoare moderne pentru controlul calitii, fiind
certificat IFS ver.6.0.

Din septembrie 2007, compania Tymbark Maspex a nceput

construcia unei noi fabrici n Vlenii de Munte, localizat n imediata
apropiere a unitii de producie existente. Investiia realizat const
ntr-un nou centru de producie, depozite i linii de producie

10
ultramoderne. Noua fabric asigur att un spaiu de depozitare mai
generos, ct i faciliti logistice mai performante. De asemenea, liniile
de producie ultramoderne faciliteaz intrarea pe pia cu produse de o
nalt calitate (folosindu-se ambalarea cu tehnologia aseptica, ce
presupune absena consevanilor).
Noile faciliti de producie i depozitare din Vlenii de Munte
garanteaz continua dezvoltare a companiei Tymbark Maspex pe piaa
romneasc.

n anul 2007, compania Lubella S.A, parte a grupului Maspex

Wadowice i lider al pieei de paste finoase din Polonia, a preluat
productorul romn de paste finoase Arnos din Oradea. Brand-
ul Tymbark si-a facut aparitia pe piata romaneasca in luna iulie
2004, prin lansarea gamei Tymbark Nectar 1L.

Treptat Tymbark si-a largit portofoliul prin aparitia unor noi

sortimente: Tymbark 200ml cutie, Tymbark 250ml sticla, Tymbark
100%, Tymbark Cool si Tymbark Fontea.

Valorile marcii:
Calitate superioara,
Vitalitate,
Sanatate, Optimism
Apropiere, Familiaritate

Beneficii:
stil de viata natural-sanatos
gust delicios de fructe
savurarea unui produs de calitate.

II.2. Capacitatea de productie si productivitatea

firmei

Compania poloneza Tymbark Maspex, care a finalizat in toamna

anului 2008 a doua sa fabrica din Romania, a estimat o crestere de

11
30% a capacitatii de productie de sucuri, in urma acelei investitii.

Fabrica, situata in localitatea Valenii de Munte (Prahova), in

aceeasi locatie ca si prima unitate a companiei, a imbuteliat intr-o
prima faza bauturile racoritoare necarbonatate Tedi Play si Tymbark
Fontea, lansate recent pe piata locala. Producatorul a investit circa 30
mil. euro in acel proiect, reprezentantii companiei spunand ca au
mizat in sezonul cald pe brandul Tymbark: "Anul trecut, cele mai bine
vandute produse in perioada iunie-august au fost cele sub brandul
Tymbark (nectar, juice 100% si still drink - n. red.)", au mentionat
acestia.

Producatorul a mizat pe sucuri in sezonul estival pentru a

compensa scaderile de vanzari pe segmentul bauturilor instant,
generate de diminuarea naturala a consumului in acea perioada: "In
perioada verii consumul de bauturi calde scade, in primul rand datorita
temperaturilor ridicate. In vanzarile pe care le-am avut in aceasta
perioada estivala nu s-a resimtit foarte mult acest lucru, deoarece
cresterea vanzarilor pe segmentul soft drinks compenseaza usoara
scaderea pentru bauturile calde", au mai spus reprezentantii Tymbark
Maspex Romania.

Tymbark Maspex este lider pe segmentul nectarurilor, cu o

cota de piata de peste 32% (in 2007), si cel mai mare producator local
de cappuccino instant, segment pe care detine o cota de piata de 50%
cu brandul La Festa, potrivit studiilor citate de companie.
Anul trecut, compania a raportat afaceri de 57 mil. euro la nivel
local si un profit net de un milion de euro. Pe piata romaneasca, cei mai
importanti concurenti ai producatorului polonez sunt in prezent Coca-
Cola si Pepsi.

Segmentul sucurilor necarbonatate este unul dintre cele mai

dinamice la nivelul pietei locale de soft drinks (bauturi racoritoare). De
cealalta parte, sucurile carbogazoase pierd teren in fata bauturilor de
tip nectaruri sau bauturi cu continut de fruct de 100% (juice 100%) sau
de tip still drink (cu continut de fruct sub 25%). Cu toate acestea,
Tymbark a decis recent sa intre pe segmentul sucurilor carbogazoase.

Anul trecut, grupul polonez a achizitionat un pachet de 80% din

actiunile companiei romanesti Arnos, intrand pe piata pastelor

12
fainoase.
Tymbark Maspex Romania vizeaza o crestere de 20% a afacerilor in
acest an, putand ajunge astfel la vanzari de peste 61 mil. Euro.

II.3. Profilul de productie

II.3.1. Productia realizata

Produsele realizate si comercializate de catre S.C. TYMBARK S.R.L. pe piata interna

sunt:

DENUMIRE PRODUS CONDITII TEHNICE

Suc pur si nimic mai mult

TYMBARK PORTOCALE 100%
Produs ambalat aseptic
Ambalare aseptica

TYMBARK FRUCTE DE PADURE Ambalare in cutii de carton, gen prisma

Ambalare aseptica

TYMBARK CAISE
Ambalare in cutii de carton, gen prisma

TYMBARK MAR VERDE Ambalare in cutii de carton, gen prisma

Ambalare aseptica

Ambalare aseptica
TYMBARK VISINE
Ambalare in cutii de carton, gen prisma

II.3.3. Proiectarea costului de productie si a pretului

de livrare

13
 Economiile de pia din rile dezvoltate i iniiativa privat, care
constituie baza lor de existen, sunt interesate n prelucrea legumelor
i fructelor.
Statul ofer subvenii i adopt reglementri care susin direct.
Statul este interesat s asigure o dezvoltare local i regional bazat
pe aceste resurse, o permanentizare a unor locuri de munc n mediul
rural, o reducere a importurilor de sucuri de fructe i legume, eventual
crearea unor disponibiliti de export, precum i o alimentaie
echilibrat, ct mai sntoas pentru populaie, din oferta naional.
Productorii de legume i fructe beneficiaz de avantajele unor
direcii alternative de valorificare pentru produsele care nu corespund
standardeleproprii consumului proaspt. n anii cu producii foarte mari
sau calamiti, n lipsa unor oferte mai bune, livrarea ctre industrie
contribuie singura alternativ.
Productorii care sunt grupai n jurul societii au posibilitatea s
ncheie n condiii avantajoase contracte de livrare parial sau total a
produselor pentru procesare,
Mobilitatea pieelor internaionale va avantaja pe cei care se
orienteaz ctre sursele de materie prime cele mai ieftine, la o calitate
ct mai bun. Cu alte cuvinte producerea materiilor prime, procesarea
i desfacerea sunt secvene din traseul unui produs care se pot
desfura pe meridiane diferite, dar se pot corela pentru a realiza
eficiena, calitatea i profitul maxim.
Romnia este o ar cu tradiie agricol, o ar care beneficiaz
de condiii climaterice i de sol cum puine ri au n lume.
Livezile pe rod acopereau n 2004 2,37% (195000 ha) din
supafaa agricol. Producia total de fructe n perioada 2004-2009 a
fost de 1,027 milioane tone cu o producie medie de 5557 kg la ha.
Dup 1990 datorit scumpirii materiei prime materiilor prime, a
forei de munc i a lipsei modernizrilor, unitile i-au diminuat
producia , iar unele au disprut. O perioad final n selecie a fost

14
intrarea n UE, cnd s-a admis existena unitilor care ndeplineau
condiiile.
n prezent foarte multe uniti fucionez ce proprietari strini.
Principalele probleme sunt: costul i disponibilitatea materiei prime,
costul energiei, costul forei de munc.
Securitatea alimentar constituie o preocupare actual i un
domeniu de cercetare n care apar permanent noi tehnologii. Impactul
modernizrii tehnologiilor de producere implic i o redimensionare a
managementului calitii produselor oferite spre comercializare.
Legumele i fructele constituie o surs valoroas de elemente
nutritive care contribuie la o alimentaie sntoas, prevenind carene
i boli.
n anumite situaii se pierde beneficiul niial prin tehnologiile
deficitare sub raportul siguranei alimentare, urmarindu-se cantitatea,
precum i volumul produciei.
Prin implementarea proiectului, societatea urmrete asigurarea
unui nivel ridicat de calitate ale produselor obinute prin tehnologie
modern, la standardele impuse de UE, realiznd un control amnunit,
bazat pe o aparatur ultraperformant.
Conservarea sucurilor se va face prin tratamente fizice fr
utilizarea unor produse chimice care au efecte negative asupra
sntii prin prezena reziduurilor n alimente, cum sunt aditivii
alimentari.
Investiiile propuse a se realiza n cadrul prezentului proiect
decurg ca o necesitate fireasc a stadiului socio-economic n care ne
gsim, de ar membr a Uniunii Europene (UE).
Prin proiect se urmrete mrirea capacitii de producie prin
achiziionarea i asamblarea unei noi linii de procesare a fructelor i
legumelor pentru obinerea sucurilor naturale.
Prin implementarea proiectului capacitatea total de producie a
firmei va crete de la 434 tone pe an, la 868 tone pe an, realizndu-se

15
un plus de 434 tone pe an. Se va opine o cretere cu 50 % a
capacitii de procesare a fructelor i legumelor.
Productivitatea actual a muncii este de 7,2, iar plin
implementarea proiectului, creterea capacitii de producie i a
numrului de angajai se va ajunge la o productivitate a muncii de
21,12.
Firma va avea o mai mare influen asupra pieei, oferind
produse de calitate, la preuri mai mici dect ale concurenei, mrindu-
i veniturile i n final profitul.
n prezent schimbrile i tendinele din mediul economic general
determin societile comerciale s realizeze produse ct mai
competitive i pe placul consumatorilor, n vederea satisfacerii cererii.
Cu alte cuvinte pentru a satisface cerintele diversificate ale clienilor,
S.C. TYMBARK S.R.L. va obine, prin tehnologia implementat prin
proiect, produse de calitate, hr conservani, la preuri mai mici n
comparaie cu a principalilor concureni.
Pentru economia local aceste schimbri reprezint mari
oportuniti. Din cele prezentate mai sus rezult necesitatea i
oportunitatea realizrii prezentului proiect. Considerm c proiectul
este viabil i are toate ansele de a fi realizat ntrucat beneficiarul
deine cadre cu competen necesar.

Nivelul preului mediu anual practicat de SC TYMBARK SA

n perioada 2014-2016
Venituri din vnzarea Cantitatea livrat
Preul mediu de desfacere
Anul produciei finite anual
-LEI/kg-
-LEI- -kg-
2014 12887161 3347314 3,85
2015 17663065 4266440 4,14
2016 24966449 5585335 4,47

4.5. Rentabilitatea activitii

16
 Rentabilitatea este o categorie economic legat de existena
produciei de mrfuri i a relaiilor bneti. Ca o unitate economic, o
ramur, un produs, un serviciu s fie rentabilitate, ele trebuie s
acopere toate cheltuielile de producie i de circulaie din venituri
proprii i s realizeze un profit. Rentabilitatea reflect tocmai
capacitatea unitilor economice de a obine un profit. Rentabilitatea
ac tivitii productive ne apare n practic ca un raport i cheltuielile de
producie sau ca raport ntre profit i suna fondurilor fixe i circulante.

, n care:
r = rentabilitatea;
Pr = profitul, lei;
Cht = cheltuielile totale de producie, lei;
Ff = fondurile fixe, lei;
Fc = fondurile circulante, lei.
Rata rentabilitii sau rata profitului se determin utiliznd
formulele:

n care: Rr = rata rentabilitii, n %.

Att rentabilitatea, ct i rata rentabilitii sau a profitului se
calculeaz la nivel de produs, de ramur, de subunitate (ferm, sector)
i pe unitate de producie. Rata rentabilitii rspunde la ntrebarea
,,ci lei obinem profit la fiecare 100 lei cheltuieli totale.
Creterea rentabilitii n agricultur este determinat de o
multitudine de factori care pot fi: din sfera produciei, din sfera
circulaiei, din sfera repartiiei i din sfera consumului.
Toi aceti factori, n intercondiionarea lor, trebuie avui n
vedere la analiza rentabilitii fiecrei activiti productive, a fiecrui
produs din agricultur. Scopul unei astfel de analize este de a aprecia
i explica rezultatele obinute pe linia rentabilitii, de a scoate n relief

17
factorii care le-au determinat i a descoperi rezervele interne de
cretere a acestui indicator.
Cile care pot contribui la sporirea rentabilitii n agricultur
sunt multiple. Dintre acestea subliniem pe cele mai importante:
creterea volumului produciei totale i marf pe baza sporirii
randamentelor;
mbuntirea structurii i calitii produselor;
creterea productivitii muncii pe baza generalizrii n
producie a progresului tehnico-tiinific;
sporirea gradului de folosire a capacitilor de producie;
creterea vitezei de rotaie a mijloacelor circulante;
reducerea costurilor unitare de producie;
creterea preurilor de producie prin mbuntirea calitii
produselor.
Referitor la acest ultim factor de influen asupra rentabilitii,
trebuie subliniat importana i rolul calitii produselor obinute n
realizarea unor preuri de producie sporite. Obinerea unor produse de
calitate mai bun echivaleaz, de fapt, cu o sporire absolut a
produciei.
Cercetrile pe plan mondial demonstreaz c 80% din cazurile
unei slabe rentabiliti n agricultur i n general, n economie se
datorete nu execuiei, ci conducerii necorespunztoare. De aceea, n
faa activitii de conducere a agriculturii, respectiv a unitilor
agricole, este nevoie s stea n permanen criteriul rentabilitii.
Pragul de rentabilitate i marja de siguran
Pragul de rentabilitate reprezint cantitatea de produse sau cifra
de afaceri de la care ferma ncepe s obin profit (punctul n care
veniturile totale sunt egale cu cheltuielile totale, respectiv punctul n
care profitul fermei este zero).
Exist trei situaii n care se recurge la analiza pragului de
rentabilitate:

18
 n activitatea curent ca metod de previzionare a profitului n
funcie de volumul produciei (cantitatea de produse);
n analiza evoluiei profitului n funcie de variaia cifrei de
afaceri;
n aprecierea oportunitii modernizrii instalaiilor,
echipamentelor i tehnologiei de producie cu ajutorul
coeficientului de levier de exploatare.
n primul caz, calculul pragului de rentabilitate urmrete aflarea
volumului de produse care permite acoperirea pe lng cheltuielile
variabile de producie i a cheltuielilor fixe. Practic la acest nivel, agentul
economic nu obine profit dar nici nu nregistreaz pierderi. Este important
de tiut acest rezultat pentru c de la acel nivel n sus se va putea obine
profit.
PR = prag de rentabilitate = valoarea lui Q n care venitul este
egal cu cheltuielile totale; Q = volumul produciei.
ntruct n punctul PR (QR) venitul obinut este egal cu cheltuielile
totale (CT) obinem n final relaia:
VT = CT
Pv x Q )= CVm x Q + CF,
n care, Pv = preul de vnzare, lei/kg; CVm = costul variabil
mediu, lei/kg; CF = cheltuielile fixe totale, lei.

n practica economic, dac ne referim la utilizarea capacitilor

de producie, ntlnim un nivel minim al volumului produciei pentru
care costul de producie CT este egal cu venitul (V = pQ) nivel denumit
prag de rentabilitate (QR) sau punct de echilibru economic.
n cazul n care, ntreprinderea lucreaz sub capacitatea QR,
corespunztoare pragului de rentabilitate, aceasta nregistreaz
pierderi. Rezult deci c producia are valori pe domeniul rentabilitate
(de profit) al capacitii de producie (QR - Qmax) i pe domeniul

19
pierderilor, cnd ntreprinderea lucreaz sub capacitatea QR, adic Qmin
QR, unde, de fapt, Qmin = 0.
Aceasta servete la evidenierea efectelor modificrii cifrei de
afaceri asupra rezultatului. Considerm c cuantificarea matematic a
acestei modificri se realizeaz cel mai bine recurgnd la calculul
levierului de exploatare (marja de siguran a ntreprinderii).
Astfel, analiza diagramei profitului permite aprecierea marjei de
siguran a ntreprinderii, obinndu-se informaii relative la msura
n care ntreprinderea poate face fa unei diminuri a cererii pieei
fr a nregistra pierderi. Prin urmare, marja de siguran este un
indice care se dovedete util n evaluarea riscului de exploatare al
ntreprinderii, deoarece exprim care este nivelul maxim pn la care
se poate diminua cifra de afaceri programat, astfel nct
ntreprinderea s nu se situeze sub pragul de rentabilitate, respectiv,
sub cifra de afaceri care indic starea sa de echilibru. Simboliznd cifra
de afaceri programat cu CAp i cifra de afaceri corespunztoare
punctului de echilibru cu CAc, marja de siguran Ms se calculeaz dup
relaia:

Tabelul 4.6.
Rezultatul economic al SC TYMBARKSA Iai n perioada 2014-2016
Venituri totale Cheltuieli totale Preul brut al exerciiului
Anul
-LEI- -LEI- -LEI-
2014 13399307 15308110 -1908803
2015 19075374 19438137 -362763
2016 25694333 25324214 370119

n urma analizei datelor din tabelul de mai sus, rezult c n anul 2014 i n anul
2014 rata rentabilitii a fost ,,0, un uor profit nregistrndu-se n anul 2015.
Astfel, calculul rentabilitii i a ratei profitului se va face doar pentru anul 2015,
iar pentru anii 2014 i 2015 se va calcula doar cifra de afaceri.
CA = Pv x Qm, unde:
20
 CA = cifra de afaceri, n lei LEI;
Pv = preul de vnzare;
Qm = producia marf.
pentru anul 2014 CA = 3347314 x 3,85 = 12887160 LEI;
pentru anul 2015 CA = 4266440 x 4,14 = 17663062 LEI;
pentru anul 2016 CA = 5585335 x 4,47 = 24966448 LEI.
Se poate constata c nivelul cifrei de afaceri a unitii a crescut constant n
perioada 2014-2016, astfel nct n 2014 a crescut cu 37%, iar n anul 2015 fa de anul
2014 a crescut cu 41,3%.
Rentabilitatea activitii se poate exprima folosind urmtoarea formul:

, n care:
r = rentabilitatea;
Pr = profitul, lei LEI;
Cht = cheltuielile totale de producie, lei LEI;

Pentru calculul ratei profitului s-a recurs la urmtoarea formul de calcul:

, unde:
Rpr = rata profitului, n %;
Pr = profitul brut, n lei LEI;
CA = cifra de afaceri, n lei LEI.

Tabelul 4.7.
Legtura manifestat ntre veniturile totale i cheltuielile n cadrul firmei
TYMBARK
Variabila lei Corelaia
X1 Y1
Venituri Cheltuieli
Anul X2 Y2 X1Y RX,Y
totale Mii totale Mii
LEI LEI
1 2 3 4 5 6

21
2014 13399,307 15308,11 179541428,1 234338231,8 205118065,5
2015 19075,374 19438,137 363869893,2 377841170 370789733,1 0,993
2016 25694,333 25324,214 660198748,3 641315814,7 650688787,5

Analiznd corelaia dintre cele dou variabile se constat c n perioada analizat a

existat o legtur foarte strns ntre dinamica veniturilor totale (X1) i cea a cheltuielilor
totale (Y1), determinnd n mod hotrtor forma i ritmul de cretere a produciei de
carne (rx1, y=0,993).

Valoarea corelaiei de 0,993, denot c legtura dintre cele dou variabile este
foarte mare,determinist, cu o dependen foarte mare una de cealalt.

Aadar, la o cretere cu 100 lei a veniturilor, creterea cheltuielilor a fost n medie

de 993 lei.
Aadar, putem spune c valoarea de 0,993 a coeficientului de corelaie atest o
legtur foarte puternic ntre venituri i cheltuieli, fapt explicat prin nivelul foarte sczut
al profiturilor.

II.4. Justificarea necesitatii si oportunitatii realizarii

productiei proiectate
Prin capacitate de producie se nelege producia maxim ce
poate fi obinut ntr-o perioad dat, de regul un an, de o anumit
structur i calitate, n condiiile folosirii depline intensive i extensive
a capitalului fix productiv, potrivit celui mai eficient regim de lucru i
de organizare a produciei i a muncii.
Spre deosebire de producia realizat, care se bazeaz pe
condiiile reale existente n perioada respectiv i care nglobeaz
situaii mai puin favorabile, capacitatea de producie reflect, deci,
posibilitile maxime de producie, n condiiile folosirii depline a
tuturor resurselor ntreprinderii.
Datorit modificrilor permanente ale procesului de producie,
modificri cauzate de influena progresului tehnic i tiinific,

22
capacitatea de producie are un caracter dinamic, ceea ce implic
recalcularea ei periodic n raport cu schimbrile intervenite n
coninutul material, tehnic i organizatoric al fabricaiei.
Capacitatea de producie se exprim, de regul, sub forma unui
volum fizic de produse finite, folosindu-se n acest scop unitile de
msur din planul de producie al ntreprinderii: buci, tone, metri
ptrai etc
Importana cunoaterii mrimii capacitii de producie este
necesar pentru anumite considerente, printre care cele mai
semnificative sunt: identificarea rezervelor de cretere a produciei;
adoptarea celor mai bune soluii de specializare i cooperare n
producie; stabilirea produciei ce poate fi vndut i, n consecin,
concretizarea relaiilor cu furnizorii i clienii etc.
Capacitatea de producie este determinat de un complex de
factori, dintre care numai unii sunt cuantificabili i, deci, pot fi luai
nemijlocit n calculul capacitii de producie. n principiu, la
determinarea capacitii de producie a ntreprinderii trebuie luat
ntregul parc de utilaje de producie existent, inclusiv mainile i
instalaiile aflate n reparaii sau n curs de modernizare, chiar dac ele
sunt scoase temporar de pe fundaie.

CAPITOLUL III. Stabilirea amplasamentului unei

intreprinderi agroalimentare
III.1. Legaturile dintre transport si amplasarea
intreprinderii
A. Efectele economice asupra dezvoltarii regionale:
Crearea unor noi locuri de munc permanete n cadrul comunei
Dimitrie Cantemir;

23
 Creterea veniturilor populaiei;
Prin realizarea investiiei vor fi atrai i ali investitori n comun,
fluxurile economice create prin proiect vor genera impozite i
taxe care vor contribui la dezvoltarea comunitii rurale din satul
Hurdugi.

B. Efectele sociale asupra dezvoltarii regionale:

creterea gradului de ocupare a populaiei active i reducerea
omajului prin crearea de noi locuri de munc;
dezvoltarea durabil a comunitilor rurale, prin promovarea
tehnologiilor performante i a pluriactivitilor;
fluxurile economice create prin proiect vor genera impozite i
taxe care vor contribui la dezvoltarea comunitii rurale din satul
Hurdugi.

C. Efectele de mediu asupra dezvoltrii regionale

reducerea polurii prin utilizarea de tehnologiilor moderne;

D. Efectele tehnice asupra dezvoltarii regionale:

creterea gradului de tehnologizare.

Analiznd datele prezentate mai sus putem formula

urmtoarele concluzii cadru:
va crete gradul de ocupare a populaiei rurale, cu
efecte pozitive asupra nivelului de trai;
va crete productivitatea muncii la nivel de
ntreprindere;
va crete volumul produciei;
vor crete volumul vnzrilor;
crete calitatea produselor obinute;

24
III.2. Etapele procesului de amplasare

Pentru alegerea unei intreprinderi producatoare se va ine cont

care din amplasamente va satisface cel mai bine scopurile pe termen
lung. Deoarece modificarea amplasamentului, de regul, necesit mari
costuri legate de demontarea echipamentului, transportarea, montarea
acestuia la noul loc, pregtirea spaiilor,etc.
Fundamentarea deciziei de amplasare a unitii comerciale are
loc n baza unui studiu al zonei de interes. Acesta const din mai multe
etape de cercetare:
1. Stabilirea limitelor teritoriale de activitate (cartier, sector,
ora, regiune).
nainte de toate se va determina zona de atracie comercial a
viitorului amplasament. De exemplu, un mic magazin alimentar nu
poate pretinde dect la o zon comercial de cartier, n timp ce un
magazin de electrocasnice, de regul, se poziioneaz la nivel de
sector de ora (sau de ora).
La nivel regional se poziioneaz marile centre comerciale
amplasate n afara localitilor sau magazinele mari din orae. De
exemplu, un dealer de automobile are o arie de atracie care, de
regul, depete substanial dimensiunile oraului de localizare. La
aceast etap hrile geografice, administrative, economice,
demografice sunt de o utilitate mare pentru cercettor.

25
Studiul datelor geo-demografice privind zona comercial .

Odat ce zona comercial a fost stabilit, urmeaz

studierea minuioas a acesteia, inclusiv:
colectarea datelor socio-demografice pe baza surselor
statistice sau a sondajelor de teren (vrst, ocupaie, tipul de
locuin, posesia automobilului etc.);
compararea datelor zonei de operare (de exemplu sector) cu
datele entitilor teritoriale de nivel superior (ora, regiune)
pentru a identifica eventuale diferene (aspect important
pentru segmentare).
2. Studiul traficului auto (n baza observrii de teren):
infrastructura de transport (drumuri, parcri);
intensitatea fluxului de transport privat;
intensitatea fluxului de transport public. Interseciile
aglomerate cu flux de transport intens au, de regul, i un
potenial comercial mai mare, cu condiia existenei unor ci
de acces pentru pietoni (trotuare, pasaje pietonale, scri) i
automobile (ci de acces, locuri de parcare).
3. Studiul traficului pietonal (n baza observrii de teren):
fluxul general de oameni;
gradul de corespundere a caracteristicilor pietonilor cu cele
ale locuitorilor din zon (pentru a depista fluxurile zilnice de
migrare din alte zone teritoriale);
barierele de trafic pentru pietoni (traversarea zonei de
drumuri auto cu trafic intens, zonele urbane n degradare,
reeaua de strzi pietonale i de trotuare, precum prezena
pasajelor subterane).
4. Studiul psiho-grafic i comportamental al populaiei locale i
al pietonilor migrani (n baza unui sondaj de teren):

26
 obiceiuri de cumprare, valori, stil de via, atitudini i
preferine fa de anumite produse i branduri;
compararea datelor cu cele obinute n entitile teritoriale
superioare (pentru a identifica eventuale segmente).
5. Studiul unitilor concurente din zon (n baza observrii de
teren):
numrul i dimensiunea acestora;
distana dintre uniti i aria de acoperire comercial;
gradul de asemnare/difereniere a ofertelor concurente.
6. Studiul unitilor complementare (non-concurente) din zon
(n baza observrii de teren):
uniti de comer i alimentaie public;
uniti de cultur i divertisment;
uniti de prestare a serviciilor (frizerii, uniti medicale,
ateliere de confecii etc.).
7. Studiul perspectivei de dezvoltare a zonei (documentare la
serviciul relaii cu publicul al primriei locale i cercetri de
teren):
construcia de locuine noi;
construcia infrastructurii urbane noi;
dezvoltarea afacerilor noi;
evoluia populaiei dup vrst, venit, ocupaie, stil de via
etc.
Examinnd informaiile obinute conform criteriilor menionate
mai sus, cercettorul are posibilitatea s aleag o localizare optim
pentru unitatea sa de afaceri i chiar s elaboreze o hart a
concentrrii teritoriale a consumatorilor si.

III.3. Metode de amplasare

27
 Principalii factori care trebuie luati n considerare ntr-un demers
strategic de amplasare.

Metodele de amplasare ce pot fi utilizate la luarea deciziei

privind amplasarea unei unitati agro-industriale, tinand seama de
faactorii implicati in analiza sunt:

1. Metoda costurilor de transport: Tarif-Volum-

Distanta.
Prin metoda TVD, stabilirea efectiv a unor amplasamente se
poate face n funcie numai de costurile de distribuie sau de
aprovizionare i se bazeaz pe urmtoarea formul de calcul:

Copt = T1 x V1 x D1 + T2 x V2 X D2 + . Tn x Vn x Dn = Ti x Vi x Di
unde:
C este costul total de distribuie a cantitilor cerute de beneficiari;
Ti tariful de transport n u.m./unit. de msur/distan pentru
beneficiarul i
Vi volumul transportat de la surs la beneficiarul i
Di - distana dintre sursa de aprovizionare i beneficiarul i

28
 i = 1n reprezint numrul beneficiarilor.

2. Metoda centrului de greutate

Metoda presupune alegerea poziiei de amplasare pe baza

distanei medii fa de beneficiari/furnizori, aceast distan
calculndu-se n raport cu un punct de origine arbitrar ales. Aceast
distan se poate afla pentru situaii uni, bi sau tridimensionale. n naz
unidimensional se msoar distanele de-a lungul unei axe (est/vest).
n cazul bidimensional distanele se msoar pe dou axe N-S i E-V.
Dac nu se dau i alte date privind tarifele sau volumele de transport,
poziia de amplasare, denumit i centru de greutate, este dat de
distana medie a beneficiarilor/furnizorilor fa de origine. Dac ns
volumele, tarifele variaz ntre amplasamente, atunci se vor lua n
calcul i factori precum volum-distan sau tarif-greutate-distan.
Exemplu
Se consider trei firme A,B,C, cu urmtoarele date:
- A furnizeaz firmelor B i C -15 tone la un pre de 4 u.m./t/km;
- B este aprovizionat cu 5 tone la un pre de 8 u.m./t/km
- C este aprovizionat cu 10 tone la un pre de 6 u.m./t/km
Dac firmele sunt amplasate ca n figura 1., unde trebuie s se
amplaseze depozitul care s distribuie produsele primite de la firma A
firmelor B i C.

Y
B
80

40 C

20 A

50 70 80 X

Coordonatele centrului de greutate se calculeaz pe baza formulei urmtoare:

29
 T V Z
i i i

i
Z x, y
T V
i
i i

unde:

Ti reprezint tariful de transport pe ton i km pentru fiecare amplasament i

Vi cantitatea ce urmeaz a fi transportat de la sau pn la fiecare amplasam
Zi distana, n km, care ntre o origine arbitrar aleas i fiecare
punct i.
Rezolvare

Tabel 1 Problema centrului de greutate

Dist. fa Dist. fa
Tarif deCant. V
B/F de origine de origine TVX TVY TV
transport
tone
pe axa Est (X)
pe axa Nord (Y)
A 4 15 50 20 3000 1200 60
B 8 5 70 80 2800 3200 40
C 6 10 80 40 4800 2400 60
Total 9800 6800 160
Coordonatele centrului61,25
de greutate (
42 ,5
TA VA X A TB VB X B TC VC X C
X
TA VA TB VB TC VC
4 15 50 8 5 70 6 10 80 9800
61,25 km Est
4 15 8 5 6 10 160
TA VA YA TB VB YB TC VC YC
Y
TA VA TB VB TC VC
4 15 20 8 5 80 6 10 40 6800
42,5 km Nord
4 15 8 5 6 10 160
Dat fiind faptul c firma A nregistreaz costuri ridicate de transport i
cantitile transportate sunt mai mari, este normal ca depozitul s fie
amplasat mai aproape de aceast firm. Aadar depozitul D va fi
amplasat la 61,3 km distan spre Est i 42,5 km distan spre Nord n
raport cu punctul de origine ales.

30
 3. Metoda comparrii costurilor totale
Metoda comparrii costurilor totale conduce la determinarea
amplsamentului ntreprinderii n funcie de costurile fixe i variabile ale
ntreprinderii.
Costurile fixe sunt cele independente de volumul produciei sau
de cererea de produse pe pia i includ: chiria cldirilor, a terenului
ocupat, amortismente, facturile de energie electric, termic, gaze,
canalizare, impozitele pe cldiri i pe proprietate etc.
Costurile variabile sunt dependente de volumul produciei ,
volum care este dimensionat n funcie de cererea pe pia i includ:
plata salariilor, indemnizaiile de transport i altele, costurile
materialelor ce sunt puse n oper, cheltuielile de transport a
materialelor i ale produselor, cheltuieli de expediie (ambalaje, taxe
potale, vamale amenzi, cheltuieli legate de protecia mediului etc.).
n aplicarea acestei metode se parcurg etapele:
- stabilirea variantelor de amplasare;
- estimarea costurilor totale fixe i variabile pentru fiecare
variant i pentru diferite niveluri ale cererii;
- reprezentarea n planul unor axe atent alese
(pe Ox volumul cererii
Oy costurile totale)

Exemplu:
y Costurile totale
(fixe sau
variabile)

V1 V2

Ctv2 31
Ctv1
0 X (volum cerere)
 Dac pe Oy se iau costurile fixe vom constata:
- dac dependena costuri-cerere este considerat liniar
(reprezentarea prin linii drepte) atunci cele dou grafice se
intersecteaz ntr-un punct E n care nivelurile costurilor de la cele
dou variante sunt egale pentru acelai nivel al cererii;
- dac se opteaz pentru valori mai mari ale cererii fa de
valoarea lui E, atunci se prefer V 2 (unde costurile totale sunt mai
mici);
- pentru niveluri mai mici ale cererii fa de punctul E se prefer
V1 (costuri totale Ctv1 sunt mai mici).
n mod analog analiza se compar mai mult de dou variante.

4. Metoda coeficienilor de importan

Metoda coeficienilor de importan combin factorii cantitativi
cu cei calitativi, cei calitativi, nu lipsii de importan, sunt greu de
cuantificat. ntre acetia se regsesc preferinele proprietarilor sau
consumatorilor, preferinele echipei manageriale.
Aplicarea acestei metode se face cu dificultate pe baza analizei
multicriteriale i se realizeaz n etapele:
- se stabilesc toate variantele de amplasare i cele de
decizie ce se pot lua;
- se precizeaz criteriilor principale care stau la baza
alegerii deciziei finale;

32
 - se evalueaz prin puncte fiecare alternativ folosindu-se
scri de apreciere diferite (de la slab la f. bine, respectiv
dela1la 100);
- evaluarea fiecrui criteriu n funcie de preferinele
decidentului;
- se stabilete media ponderat (ponderat cu valoarea
stabilit la aprecierea importanei acordate de ctre
decident) i se alege varianta cu cel mai bun rezultat al
mediei ponderate.

Factorii de Punctajul acordat Coeficieni de Media ponderat

influen importan
Varianta A Varianta B Varianta A Varianta B
Cerea pieei 40 50 0,25 40*0,25=10 50*0,25=12,5
Posibilitatea 70 45 0,15 70*0,15=10,5 45*0,15=6,75
aprovizionrii cu
resurse materiale
Costuri de achiziie 60 70 0,20 60*0,20=12 70*0,20=14
Costuri de 80 90 0,30 80*0,30=24 90*0,30=27
producie
Aprovizionarea cu 80 60 0,10 80*0,1=8 60*0,1=6
resurse umane
Total medie ponderat 64,5 66,25

III.4. Fundamentarea elaborarii planului general de

organizare a intreprinderii

Asigurarea unei organizari eficiente a productiei si functionarea

intreprinderii in conditiile de eficienta maxima se realizeaza din faza de
proiectare prin elaborarea planului general.
Proiectarea unei noi intreprinderi trebuie sa asigure o organizare si
amenajare tehnica, optima, adoptand solutii adecvate pentru problemele
de ordin constructiv, tehnologic, hidrologic, probleme electrice,

33
energetice, de alimentare cu apa, aburi sau cele referitoare la circulatia
rutiera, feroviera, etc.
Prin planul general de organizare a unei intreprinderi se intelege
lucrarea de proiectare prin care se stabileste amplasarea corespunzatoare
a procesului tehnologic, a tuturor cladirilor si constructiilor in stransa
coordonare cu relieful, necesitatea de amenajare a terenului cu mijloace
de transport care, la un loc, trebuie sa asigure functionarea rationala,
tehnica si economica a intreprinderii.
Planul general de organizare a intreprinderii este format din planuri pe
probleme:
a. incadrarea in zona sau platforma industriala;
b. zonarea teritoriului intreprinderii;
c. reteaua cailor ferate normale si inguste;
d. caile rutiere carosabile si de pietono;
e. alte retele de transport;
f. lucrarile de terasament necesitate de intreprindere;
g. instalatiile sanitare de alimentare cu apa, canalizare, etc;
h. instalatiile energetice;
i. instalatiile electrice;
j. instalatiile si amenajarile speciale: furnizori de aer
comprimat, acetilena, transport pneumatic, etc;
k. amenajarile spatiilor verzi, de plantatii, a zonelor de
odihna si protectie;
l. organizarea lucrarilor de executie, pregatirea
terenurilor de constructie si de depozitare;
m. amenajarile privind protectia si tehnica securitatii
muncii in interiorul intreprinderii.

Reteaua liniilor de comunicatii pentru transport

Proiectarea liniilor de comunicatii trebuie sa asigure adoptarea unei
retele de transport, prin care sa fie asigurata folosirea mijloacelor de

34
 transport in raport cu felul materialelor, al cantitatilor si al punctelor de
transport, astfel incat transporturile sa fie operative, economice,
investitiile necesare sa fie minime iar cheltuielile de intretinere sa fie
reduse.
In cadrul intreprinderii industriale, in raport cu locul unde se
efectueaza, transporturile pot fi de doua feluri:
1. transporturi interioare;
2. transporturi exterioare.
Transportrile interioare, in raport cu modul de efectuare, pot fi
tranporturi pe sol, feroviare sau rutiere, transporturi aeriene, transporturi
subterane sau transporturi pe apa.
In intreprindere se pot folosi patru scheme de transport pe cale ferata:
a. schema cu linii continue;
b. schema cu linii moarte;
c. schema cu linii in bucla;
d. schema mixta.

III.5. Metode de dimensionare a suprafetei necesare

pentru productie
Se folosesc urmatoarele metode:
A. metoda prin calcul;
B. metoda prin transpunere;
C. metoda prin elaborarea unui proiect sumar;
D. metoda pe baza normativelor de utilizare a spatiilor;
E. metoda pe baza tendintei coeficientilor si a extrapolarii.
Metoda prin calcul este cea mai exacta metoda de dimensionare a
spatiilor si consta in stabilirea necesarului de masini, utilaje si instalatii si a
necesarului de suprafata pentru fiecare tip de utilaj in parte. Pe total, pentru

35
toate utilajele, pe baza normativelor de suprafata existente, se determina
suprafetele necesare pentru servicii de intretinere, depozitare, circulatie a
materialelor, etc. Suprafata totala se obtine adaugand la suprafetele de
productie, suprafetele necesare serviciilor auxiliare, suprafetele destinate
administratiei, etc.
Folosirea metodei de administrare a suprafetei de productie pe baza de
calcul, necesita stabilirea, in prealabil, al unui inventar al masinilor si utilajelor,
echipamentelor necesare.
Necesarul de masini si utilaje se poate calcula prin metode adecvate, sau
poate rezulta din gradul de proiectare tehnologica, pentru instalatiile sau
agregatele unitare, constituite intr-un flux continuu de fabricatie. Celelalte date
referitoare la dimensiuni, performante, etc. se gasesc in fisele tehnice ale
acestora sau ale unor utilaje asemanatoare. Determinarea numarului necesar
de masini, utilaje sau instalatii se face utilizand relatii de calcul care tin cont de
caracteristicile tehnice, de exploatare, normele tehnico economice, de timpul
disponibil de functionare, etc.
Metoda prin transpunere consta in aceea ca se pleaca de la marimea
suprafetelor afectate diferitelor masini sau sectoare de activitate, de la un
proiect similar existent, care se ajusteza tinand cont de cerintele existente si se
corecteaza cu anumiti coeficienti de multiplicare, in raport cu cerintele ce se
urmaresc pentru obiectivul proiectat.
Stabilirea suprafetei dupa un proiect sumar consta in aceea ca se
elaboreaza un prim proiect de detaliu cu caracter sumar, care sa ofere o prima
orientare asupra spatiilor necesare, in raport cu solutiile adoptate, precum si
asupra proportionalitatii spatiului intre zonele de activitate si echipamentele
respective.
Metoda pe baza normativelor de utilizare a spatiilor se foloseste in mod
frecvent in cazul in care anumite tipuri de suprafete se repeta de la un proiect la
altul. Pentru aceasta categorie se stabilesc anumite normative sau standarde,
care vor fi folosite la fundamentarea suprafetelor necesare. Exemplu: normative
pentru tipuri de masini, suprafete auxiliare, spatii administrative.

36
 Metoda pe baza tendintei coeficientilor si a extrapolarii se pot stabili o
serie de coeficienti utili pentru proiectare: raporturile dintre suprafetele ocupate
de constructii si cea a terenului, raporturile dintre suprafetele ocupate de
constructii si suprafata utila sau coeficientul care exprima raporturile dintre
spatiu si functiune.
Suprafata necesara pentru o anumita activitate se poate calcula pe baza
unor astfel de coeficienti si prin extrapolare, tinand seama de tendinta valorii
acestuia in viitor.

37
 CAP. V Optimizarea produciei cu ajutorul
metodelor economice

5.1. Programare liniara;

Sunt metode bazate pe costuri, prin adaos (n cazul produselor

de panificaie, preul acestora fiind influenat mult de evoluia preului
materiei prime), metoda bazat pe comparaia cu concurena, n
funcie de preul pieei i metoda bazat pe valoarea perceput de
consumator. Aceast ultim metod este utilizat de obicei pentru
produsele noi care urmeaz a fi lansate pe pia, n faza de testare
analizndu-se i ct este dispus potenialul consumator s plteasc
pentru noul produs. Bineneles, aceast metod este utilizat n
combinaie cu metoda bazat pe costuri.

5.2. Programarea liniar

Programarea liniar poate fi folosit n gestiunea produciei
pentru rezolvarea unor probleme:
> de repartizare a produciei pe diferite maini n condiiile
maximizrii profitului;

> optimizarea transportului privind alegerea celor mai scurte

itinerarii,

> produselor ntre locurile de munc i ntre acestea i punctele

de distribuie;
> de determinare a cantitilor din diverse bunuri ce trebuie
produse.

Procesul de optimizare a produciei, care se dezvolt ntr-un ritm

din ce n ce mai intens n toate ramurile economiei naionale din ara

38
noastr, a nceput s se extind n ultimul deceniu i la problemele de
planificare i eviden statistic.
Activitatea depus pentru realizarea unui plan de producie
trebuie astfel organizat nct s conduc la obinerea produciei ntr-
un timp ct mai scurt (cu o productivitate maxim) cu minimum de
cheltuieli (la un pre de cost ct mai redus) meninnd n acelai timp
calitatea produselor i numrul sortimentelor prevzute n plan. Numai
atunci rentabilitatea i beneficiul vor crete mrind astfel fondul de
acumulri socialiste, att de necesar dezvoltrii economiei noastre
naionale.
Un prim pas pentru realizarea acestui scop, l constituie aplicarea
metodelor statisticii matematice n general i a programrii liniare" n
special.(se repeta mai jos)
Aprut acum 62 de ani ca o ramur a statisticii matematice,
programarea liniar" s-a dezvoltat necontenit, genernd capitole noi
cu multiple aplicaii n practic.
Printre acestea citm: programarea ptratic, hiperbolic,
polinomial, exponenial, logaritmic, n numere ntregi, stohastic,
parametric, dinamic, programare liniar tridimensional etc.
O problem de programare liniar poate conduce adesea la o
planificare optim a produciei n condiiile unor resurse limitate.
Folosind aceste resurse, ntreprinderea trebuie s realizeze n
produse diferite. Fie x1, x2,........, xn cantitile din aceste produse ce
urmeaz a fi realizate i pe care nu le cunoatem.
Dac notm cu aij cantitatea din resursa i, (i = 1, 2, . . ., m)
necesar realizrii unei uniti din produsul j, (j = 1, 2, . .., n), atunci:
cantitatea din resursa i necesar realizrii cantitii Xj va fi aijxj;
cantitatea total din resursa i necesar realizrii tuturor celor n
produse va fi:
ai1x1 + ai2x2 +......+ ainxn.

39
 Cum aceast cantitate nu poate depi cantitatea bi de care
dispunem, apare n mod necesar condiia:

ai1x1 + ai2x2 + ......+ainxn bi ; i = 1, 2,.....m. (1)

Cantitile x1, x2,......, xn din cele n produse nu pot fi dect pozitive

sau zero :

xj 0; j=1,2,...,n. (2)

Dac notm cu cj preul de cost pe unitate de produs, atunci costul

total al celor n produse va fi:

C = c1x1 + c2x2 + . . . + cnxn. (3)

Dac nlocuim costul cj cu beneficiul ej realizat de o unitate din pro-

dusul j, atunci funcia (3) devine:

B = e1x1 + e2x2 + . . . + enxn (4)

i reprezint beneficiul total ce va fi realizat de acea

ntreprindere. n acest caz, se pune problema de a ntocmi un plan de
producie, adic de a determina cantitile x 1, x2,....., xn, astfel nct
funcia (4) s-i ating valoarea sa maxim, iar condiiile (1) i (2) s
fie satisfcute.
Din mulimea problemelor practice ce se pot rezolva prin
metodele programrii liniare, vom mai cita cteva:
folosirea optim a capacitii de producie a seciilor unei
ntreprinderi, innd seama de numrul, tipul i productivitatea
mainilor-unelte i a celorlalte utilaje existente;
decuparea optim a materialelor sub diferite forme (bare,
foi etc.) n scopul reducerii la maximum a deeurilor ;

40
 stabilirea poziiei de amplasare a unor depozite, a unor
magazii de scule, a unor betoniere, n incinta unei fabrici sau a unor
antiere, astfel nct, innd seama de poziia centrelor de distribuie,
a centrelor de consum i a numrului de transporturi efectuate n
unitatea de timp (de exemplu pe zi), distribuia s se fac cu un minim
de lucru mecanic, sau ntr-un timp total minim;
stabilirea poziiei de amplasare a conductelor de gaz sau
de petrol, ,a unei conducte electrice de nalt tensiune, astfel c suma
distanelor de la punctele de deservire (consum) s fie minim;
ntocmirea unui plan optim de repartizare a mijloacelor de
transport existente ntr-un numr restrns de centre, n raport cu
nevoile de efectuare a unor transporturi de mrfuri (exemplu dirijarea
vagoanelor goale din staiile mari, n staiile unde urmeaz a fi
ncrcate), astfel nct parcursul gol al vagoanelor de marf s fie
redus la minim;
ntocmirea unui plan optim de fabricaie pentru mai multe
produse, care urmeaz a fi prelucrate la un numr oarecare de maini,
astfel nct ciclul total de fabricaie s fie minim (reducnd la minim
ntreruperile n timpul funcionrii mainilor, precum i timpul de
ateptare a produselor ce urmeaz a fi prelucrate).
Activitatea depus pentru realizarea unui plan de producie
trebuie astfel organizat nct s conduc la obinerea produciei ntr-
un timp ct mai scurt (cu o productivitate maxim) cu minimum de
cheltuieli (la un pre de cost ct mai redus) meninnd n acelai timp
calitatea produselor i numrul sortimentelor prevzute n plan. Numai
atunci rentabilitatea i beneficiul vor crete mrind astfel fondul de
acumulri socialiste, att de necesar dezvoltrii economiei noastre
naionale.

41
 Un prim pas pentru realizarea acestui scop, i constituie aplicarea
metodelor statisticii matematice n general i a programrii
liniare" n special.

5.2. Metoda PERT ((Program Evaluation and Review

Technique Tehnica Evalurii)

Se aplic n cazul produciei de unicate complexe i de mare

importan, la care operaiile succesive trebuie realizate prin
respectarea restriciilor de prioritate i de termene.
Diagrama PERT conine informaii despre sarcinile dintr-un
proiect, perioadele de timp pe care se ntind, i dependenele dintre
ele. Forma grafic este o reea de noduri conectate de linii direcionale
(numit i reeaua activitilor). Nodurile sunt cercuri sau patrulatere
i reprezint evenimente sau borne (milestones) din proiect. Fiecare
nod este identificat de un numr. Liniile direcionale, sau vectorii care
leag nodurile reprezint sarcinile proiectului, iar direcia vectorului
arat ordinea de desfurare a sarcinilor. Fiecare sarcin este
identificat printr-un nume sau printr-un indice, are reprezentat
durata necesar pentru finalizare, i, n unele cazuri, chiar numrul de
persoane responsabile i numele lor (figura5.2.1).

42
 Fig.5.2.1- Reprezentare a diagramei PERT

Modul de folosire al analizei PERT:

Cel mai important concept al analizei PERT este drumul critic.
Drumul critic = acel drum de la nceputul la sfritul reelei, a
crui activitate nsumeaz un total de timp mai mare dect orice alt
drum din reea.
Drumul critic este o baz pentru stabilirea calendarului unui
proiect, deoarece durata total a unui proiect nu poate s fie mai mic
dect timpul total al drumului critic.
Totodat ntrzierile n activitile componente ale drumului critic
pot pune n pericol
ntregul proiect. De aceea este necesar ca acestor activiti s li se
acorde o atenie mult mai mare.

Etapele n analiza PERT:

1. Planificarea:

43
- identificarea sarcinilor i estimarea necesarului de timp pentru
acestea
- aranjarea sarcinilor i a evenimentelor ntr-o secven fezabil
- desenarea diagramei

2. ncadrarea n timp:
- stabilirea, acolo unde este posibil, a datelor de nceput i de sfrit

3. Analiza:
- calcularea datelor minime posibile, a datelor maxime permise i a
marjelor de timp pentru fiecare eveniment. Acest lucru se face lucrnd
de la stnga la dreapta i apoi de la dreapta la stnga diagramei ;
- evaluarea oportunitii planificrii propuse i, dac este necesar,
revizuirea ei;

5.3. Metoda CPM (metoda drumului critic)

Principiul analizei drumului critic const n divizarea unui proiect

(aciuni complexe) n pri componente, la un nivel care s permit
corelarea logic i tehnologic a acestora, adic s fac posibil
stabilirea interaciunilor ntre prile componente. Aceste pri
componente sunt activitile unor aciuni complexe.
La definirea listei de activiti specialistul care particip la
aceast operaie folosete experiena sa pentru a rspunde, pentru
fiecare activitate la ntrebrile:
ce alte activiti succed sau preced n mod necesar aceast
activitate ?;
care este durata activitii ?.
Ia natere n acest fel un tabel care conine activitile
proiectului, intercondiionrile
ntre activiti i duratele acestora.

44
 Un astfel de tabel trebuie s conin cel puin urmtoarele
elemente:
activiti: n aceast coloan se enumer activitile proiectului,
fiind puse n eviden printr-o denumire sau printr-un simbol
(codul activitii);
condiionri: se precizeaz, pentru fiecare activitate, activitile
imediat precedente, prin simbolurile lor; activitile de start nu
au activiti precedente, n csu fiind trecut o liniu;
durata: pentru fiecare activitate se precizeaz durata de
execuie, ntr-o anumit unitate de msur. Durata unei activiti
este o constant.

Modelele de analiz a drumului critic se bazeaz pe

reprezentarea proiectului printr-un graf, elementele tabelului asociat
acestuia fiind suficiente pentru a construi graful corespunztor.
n tabelul 5.3 este prezentat un proiect, activitile fiind notate
prin litere mari A, B, C, . Activitile A i B sunt activitile de nceput
ale proiectului. Activitatea A este direct precedent activitii C. De
asemenea, activitatea C este direct precedent activitilor E i F.

Tab.5.3
Activitatile direct
Nr.crt Activitatile proiectului precedente Durate
(conditionari)
1 A - 3
2 B - 2
3 C A 2
4 D B 6
5 E B 4
6 F C,D,E 4
7 G E 1

45
 Printre avantajele metodei CPM (i n general ale analizei drumului
critic) evideniem:
determinarea cu anticipaie a duratei de execuie a
proiectelor complexe;
pe timpul desfurrii proiectului permite un control
permanent al execuiei acestuia;
explicitarea legturilor logice i tehnologice dintre
activiti;
evidenierea activitilor critice;
evidenierea activitilor necritice, care dispun de rezerve
de timp;
permite efectuarea de actualizri periodice fr a reface
graful;
ofer posibilitatea de a efectua calcule de optimizare a
duratei unui proiect, dup criteriul costului;
reprezint o metod operativ i raional care permite
programarea n timp a activitilor innd seama de
resurse.

Dezavantajele acestei metode sunt n principal:

greutatea desenrii grafului, fiind foarte greu de

reprezentat exact toate
condiionrile din proiect, n condiiile n care acestea sunt foarte
complicate
iar desenul trebuie s fie destul de simplu i clar nct s fie
inteligibil i deci
util;

46
 chiar dac se respect toate regulile de construire a
grafului, rmn nc
destule variante de desenare astfel nct dou reprezentri ale
aceluiai
proiect fcute de doi indivizi pot s nu semene aproape deloc.
din cele de mai sus se vede c reprezentarea este greoaie
chiar dac toate
condiionrile ar fi de tipul "terminare nceput" cu preceden
direct,
ncercarea de a forma graful n condiiile existenei i a celorlalte
tipuri de
interdependene ducnd foarte repede la un desen extrem de
ncrcat i greu
de folosit.
n vederea coordonrii tuturor activitilor, a diferitelor funcii n
interiorul firmei, coordonarea cu parteneri externi prin
operaionalizarea strategiilor relaionale ceea ce implic regndirea
legturii dintre serviciile funcionale pe care i le-a propus, firma
S.C.Kosarom S.A., Pacani a ntocmit un program de producie (list a
activitilor care urmeaz a fi ntreprinse n cadrul programului de
producie) privind introducerea n fabricaie i lansarea unui nou
produs (tab.5.45).

Tabelul
Lista activitilor care urmeaz a fi ntreprinse n cadrul programului de producie:

Activiti Durata
Simbolul
Coninutul activitilor direct activitii
activitilor
precedente (in zile)
A Luarea deciziei de lansare a produsului - 1
B Selecionarea ideilor privind noul produs A 15
D Realizarea prototipului produsului B 30
E Realizarea mai multor variante de ambalaj D 17
Cercetarea calitativ(teste de produs, de ambalaj i
F C, E 12
de marc)

47
 G Alegerea mrcii i a variantei de ambalaj F 1
H Cercetarea cantitativ( anchet de pia) F 30
I Definitivarea produsului G, H 20
C Studiul documentar A 10
J Pregtirea capacitilor de producie I 30
K Pregtirea produciei seriei de lansare I 15
L Stabilirea preului de vnzare H 2
M Fixarea zonei teritoriale de lansare H 1
N Stabilirea canalelor de distribuie M 1
O Organizarea vnzrii N 12
P Selecionarea i contactarea intermediarilor N 10
R Negocieri cu intermediarii L,O, P 20
S Producia seriei de lansare J, K, R 20
T Realizarea ambalajelor R 15
U Distribuia seriei de lansare S, T 22
V Desfurarea campaniei promoionale S 20
W Lansare U, V 1
(prelucrri proprii a datelor)

Bugetul programului
Cheltuieli pentru cercetrile de pia: 300
Cheltuieli cu materialele promoionale :
Cheltuieli pentru editarea i multiplicarea brourilor
respectiv a pliantelor:
1,5 / broura x 300 exemplare = 450
Cheltuieli legate de angajarea a dou persoane pentru distribuia
de fluturai 1500
Cheltuieli pentru campania radio si presa - 350
Cheltuieli pentru realizarea paginii WEB - 100
Alte cheltuieli (premii la concursuri, etc) - 350
Total buget: 3050
Pentru ntocmirea bugetului de producie este vital s se
cunoasc bugetul, costurile totale, pentru mobilizarea resurselor
financiare i estimarea anticipat a eficienei programului.

48
 5.4 Metoda Just in Time (J.I.T)

Aceasta metod este considerat de specialiti ca o condiie

important pentru obinerea unei organizri superioare a produciei, iar
aplicarea ei contribuie la reducerea costurilor de producie aferente
stocurilor de materii prime, materiale, piese i subansambluri. Ea a
aprut ca o replic la metodele clasice de organizare, care au la baz
existena stocurilor tampon, constituite n vederea contracarrii
diferitelor evenimente cu caracter negativ care pot s apra n
derularea produciei (opriri accidentale ale utilajelor, absena
personalului, desincronizri ntre ateliere, defecte de calitate etc.)
La baza metodei J.I.T. st principiul reducerii la minimum sau
eliminarea stocurilor de materii prime, materiale, piese, subansamble
i producie neterminat i implicit reducerea global a costurilor
aferente acestor stocuri, indiferent de volumul produciei. Minimizarea
tuturor categoriilor de stocuri se face concomitent cu creterea calitii
produselor. Conform acestei metode trebuie s se produc numai ce se
vinde i exact la timp.

Implementarea metodei J.I.T. presupune realizarea a ase

aciuni fundamentale:
amplasarea raional a verigilor organizatorice cu scopul
de a reduce costurile aferente operaiilor care nu creeaz valoarea ( n
principal operaiile de transport);
reducerea timpilor de pregtire-ncheiere n scopul
realizrii unui timp optim de schimbare a seriei;
realizarea unei fiabiliti maxime a mainilor n scopul
reducerii costurilor aferente staionrii determinate de cderile
accidentale ale acestora;

49
 realizarea unei producii de calitate superioar; realizarea
activitii de control al calitii dup principiul control total n condiiile
controlului selectiv
realizarea unei relaii de parteneriat cu furnizorii;
educarea i formarea forei de munc utiliznd cele mai
eficiente metode.

Metoda J.I.T. se bazeaz pe principiul numit producia cu

fluxuri trase conform cruia toate comenzile de fabricaie trebuie
transmise ultimului loc de munc al procesului
tehnologic (de regul montajul general), acesta transmind necesarul
de piese i subansambluri locului de munca precedent i aa mai
departe. Prin acest mod de lucru, metoda J.I.T. se deosebete de
sistemele clasice de producie, care se bazeaz pe principiul producia
de fluxuri mpinse conform cruia piesele realizate la primele locuri de
munc sunt mpinse nainte, fr s intereseze daca ele vor intra
imediat n fabricaie sau se vor stoca n magazii intermediare.

Metoda J.I.T. ofer multiple avantaje, care pot fi grupate astfel:

reducerea costurilor prin reducerea stocurilor, reducerea
rebuturilor,
reducerea timpului de munca i reducerea modificrilor fat de
proiectul iniial;
creterea veniturilor prin mbuntirea calitii produselor
i creterea
volumului vnzrilor.
reducerea investiiilor, att prin reducerea spaiilor de
depozitat ct i
prin minimalizarea stocurilor;

50
 mbuntirea activitii de personal; fora de munc este
foarte bine pregtit, motivat material, ataat firmei i responsabil
fa de rezultatele muncii; toate aceste trsturi determin creterea
productivitii muncii.

5.5 Arborele de decizie

Arborii de decizie sunt instrumente utile pentru

reprezentarea problemelor decizionale cu mai multe stadii. Aciunile
posibile din orice moment sunt prezentate ca ramuri care pornesc
dintr-un punct decizional, reprezentat de un ptrat mic. Diversele
rezultate posibile ale unei aciuni apar ca ramuri ce pornesc dintr-un
punct ans, marcat printr-un nod sub forma unui cerc, la captul
ramurii corespunztoare unei aciuni. Fiecrei ramuri i este asociat
o probabilitate de la un punct ans spre un rezultat. Valorile
asociate fiecrui rezultat sunt reprezentate la captul ramurilor
corespunztoare.

Fig.5.5 Structura generala a agborelui de decizie

Dup construirea arborelui, se poate identifica derularea

aciunii prescris de criteriul valorii ateptate, prin folosirea
metodelor de nfurare napoi i retezare (elagaj). nfurarea
napoi const n calcularea valorii ateptate pentru fiecare nod. Se

51
ncepe cu nodurile care nu au succesori, cele mai ndeprtate n
viitor. Pentru un nod decizional fr niciun succesor de tip ans nu
exist incertitudine la alegerea aciunii. Valoarea nodului decizional
reprezint profitul aciunii respective. Unui nod ans fr niciun
succesor de tip decizional i se atribuie valoarea ateptat a
profiturilor asociate ramurilor care ies din el.
Pentru un nod decizional ai crui succesori ans au fost
evaluai, se alege aciunea care conduce ctre nodul ans cu cel
mai mare profit. Toate celelalte aciuni posibil asociate respectivului
nod decizional nu mai sunt luate n considerare, ramurile fiind
retezate. Nodului decizional i se atribuie valoarea pe care o are
nodul ans aflat la captul aciunii selectate. Pentru un nod ans
ai crui succesori decizionali au fost evaluai, se calculeaz valoarea
ateptat a tuturor nodurilor decizionale succesoare.
Acest proces se repet n mod sistematic pn cnd se
evalueaz nodul decizional aflat n rdcina arborelui, ce reprezint
decizia care se va lua. Acele pri ale arborelui de decizie care pot fi
atinse pornind din rdcin i urmnd ramurile care nu au fost
retezate ofer o soluie complet a problemei multi-decizionale.

52
 succes
121.700.775 lei
lansare 0,300
36.510.232 lei
eec
-250.000 lei
0,700

succes
121.700.775 lei
0,060
0.5
7.302.046 lei
eec
-250.000 lei
0,940

Vnzare produs nou succes

0,280 121.700.775 lei
testare 0.25
34.076.217 lei
eec
-250.000 lei
0,720

succes
121.700.775 lei
0,800
0.25
97.360.620 lei
eec
-250.000 lei;
0,200

renunare
0 lei

Concluzii si recomandari

Conditiile in care se desfasoara procesul de fabricatie respecta

in totalitate cerintele igienico-sanitare, fiind in conformitate cu cele mai
riguroase standarde occidentale, implementarea sistemului de
management al calitatii si al igienei ISO 9001 si HACCP, certificat de
organismul TUV CERT THURINGEN din Germania, a venit ca un pas
firesc in evolutia companiei.
Succesul clientilor lor este o marime clara a calitatii produselor
si muncii lor, aceasta influentand calitatea vietii consumatorilori. Ei stiu

53
ca atunci cand vine vorba despre alimentatia noastra si a familiilor
noastre alegem cu grija carnea si produsele din carne pe care
le cumparam. Suntem atenti la prospetimea si calitatea lor pentru a
fi siguri ca noi si cei dragi noua beneficieaza de o hrana sanatoasa si
gustoasa, produse in conditii de igiena sila cele mai inalte standarde de
fabricatie, de aceea ei doresc sa observam ca la baza tuturor actiunilor
lor stau principiile specifice organizarii unei familii, in care fiecare
veriga este la fel de importanta si care se afla intr-o relatie de
interdependenta pentru a obtine cele mai bune rezultate.Politica
privind calitatea la nivel de organizatie promoveaza trei valori
fundamentale care stau la baza activitatii firmei, parte integranta a
personalitatii acesteia. Aceste valori sunt:
-etica si integritate in relatiile de afaceri ;
-atingerea excelentei in tot ceea ce facem si crearea de valori
superioare in
ochii clientilor nostri;
-atingerea inovare si independenta in adoptarea de noi
abordari in conditii de libertate si actiune.
Forta companiei lor se bazeaza pe profesionalismul si
daruirea colectivului care s-a format in timp, pe respectul relatiilor
interumane, pe asumarea deplina a responsabilitatii actiunilor lor, pe
abordarea performantei in tot ceea ce ntreprind, incurajul si
increderea in actiunile pe care le desfasoara pentru a depasi
obstacolele inerente in obtinerea excelentei in afaceri.
n Romnia ntlnim o fragmentare destul de ridicat a
marketingului agricol i alimentar, care creeaz mari dificulti
procesatorilor i comercianilor de produse alimentare, astfel c apare
ca o necesitate obiectiv integrarea proceselor de producie i
comercializare a produselor agricole i agroalimentare, care ar
contribui la reducerea importurilor i la relansarea agriculturii
romneti.

54
 Alegerea mixului de marketing, produs, pre, plasament,
promovare, trebuie corelat cu influena factorilor exogeni i endogeni,
fapt ce impune cunoaterea, nelegerea i alinierea la evoluia
acestora.
Prin gama tot mai mare de metode i tehnici de studiere i
anticipare a schimbrilor pieei, de servicii logistice, de tehnici i
metode promoionale, agromarketingul poate deveni o instituie care
s orienteze structura produciei agricole i alimentare n funcie de
nevoile de consum i n acelai timp s recomande momentele, locurile
i metodele de valorificare a produciei n cele mai bune condiii, att
pentru productori i procesatori, ct i pentru consumatorii efectivi i
poteniali.

55
 Bibliografie

http://www.deprezentare.ro/referat.php?lg=fr&referat=Economia-si-gestiunea-
intreprinderii&is=992294&val=9
http://www.ziarullumina.ro/reportaj/pentru-producatorul-roman-de-lactate-anul-acesta-
este-foarte-greu
http://agroromania.manager.ro/articole/diverse/statistici-piata-laptelui-2013-cantitatea-de-
lapte-colectat-in-primele-4-luni-ale-anului-14121.html
http://www.univ-st-
lupascu.ro/resurse/Tematica_licenta_2010/Managementul_productiei.pdf
http://www.antreprenor.su/2012/12/cum-alegem-amplasarea-unei-intreprinderi.html
http://www.scritube.com/management/STRATEGII-IN-AMPLASAREA-
INTREP13469.php
http://facultate.regielive.ro/download-175057.html
George Ungureanu Managementul procesrii i conservrii produciei agricole, Ed.
ALFA , Iai 2011

56