ANALIZA S. W. O. T.

(puncte tari , puncte slabe, oportunitati , amenintari )

Asociatia Apis Tomitana Dacica a fost nfiinat n ianuarie 2007 , iar obiectul de activitate este apicultura , consultanta si marketing in apicultura , producerea, prelucrarea i comercializarea produselor apicole (pe baz de miere). Asociatia i desfoar activitatea n sediul din Municipiul Constanta , jud. Constanta unde are un centru de consultanta si marketing in apicultura , 80% din resursele materiale ale asociatiei sunt obtinute din activitatea de consultanta(intocmire proiecte FEADR masura 141, 112, 121, 312 si Programul National Apicol ) pentru membrii asociatiei , iar 20% din resursele materiale sunt din cotizatia membrilor , sponsorizari si donatii. Asociatia Apis Tomitana Dacica are un numar de 280 de membri ,care detin un numar de 11000 de familii de albine cu o productie medie de 14 kg miere/stup si o productie totala de 154 tone productie marfa .

Dimensiunea exploatatiei Intre 1-50 familii de albine Intre 51 100 familii de albine Intre 101-150 familii de albine Peste 151 familii de albine

Numarul de exploatatii 170 48 8 26

Procentajul 60.71% 17.14% 2.85% 9.28%

Asociatia a depus un numar de 156 de proiecte din care 45 pe masura 112 Instalarea Tinerilor Fermieri , 111 proiecte pe masura 141 si a avut activitate in cadrul Programului National Apicol in anii 2009 si 2010.

1. Puncte forte

- o echipa specializata in elaborarea de proiecte cu finantare europeana - o prezenta constanta in activitatea apicola de orice fel ( targuri , simpozioane , expozitii , seminare ) - zona bioapicola nr. 1 din Romania - membra cu drepturi depline in APIMONDIA - un numar foarte mare de ferme specializate pe vanzare de material biologic (matci, roiuri pe faguri, roiuri la pachet , familii de albine )

2. Puncte slabe - lipsa unei linii tehnologice de prelucrare i ambalare performante - lipsa unui magazin propriu pentru desfacerea inputurilor (stupi ,rame, medicamente , alte materiale si utilaje apicole ) - lipsa unui spatiu dotat care sa apartina asociatiei pentru activitatea de consultanta si proiectare 3. Oportuniti

- accesarea fondurilor europene si contractarea unor parteneri pot facilita extinderea afacerilor de comercializare si distribuire a produselor apicole atat pe piata interna, cat si pe pietele externe - posibilitatea de a beneficia de masuri, care ofera sprijin financiar, aprobate prin Programul National Apicol, ceea ce poate duce la achiziionarea de tehnologii mai performante si cresterea efectivelor de familii de albine -numar considerabil de furnizori de materie prima -stupi complet utilati , ceara, medicamente , familii de albine ,matci

4. Ameninri

- aparitia unor producatori de inputuri in perspectiva accesari fondurilor europene care nu produc materiale si utilaje de performanta - aparitia de persoane care doresc sa acceseze fonduri europene , dar care sa nu dezvolte acest sector - fragmentarea intentionata a exploatatiilor pentru accesarea de mai multi membrii ai familiei de fonduri europene - aparitia mai multor asociatii , care nu fac altceva decat sa acceseze Programul National Apicol , fara a se implica in activitatea asociativa

Caracteristici

Puncte tari Zona bioapicola nr 1 , zona foarte buna pentru practicarea apiculturii

Puncte slabe

Oportunitati

Amenintari

Zona bioapicola

Structura organizatiilor

Numarul de stupi

In jur de 11000 de stupi ceea ce situeaza asociatia cu un procent de 28,20 % din totalul de stupi din judet, de circa 39000

Numarul de apicultori

280 de apicultori cu un procent de 31,11% din total apicultori din judet 900 O productie de miere in jur de 14 kg/stup ceea ce inseamna o productie medie fata de alte zone bioapiole din tara

Productia de miere

Diversitatea productiei

Foarte buna , rapita , salcam, floarea soarelui, coriandru ,mustar , izma Pentru apicutorii din Asociatie , culesurile principale sunt

Cresterea resurselor melifere ( plantelor tehnice cultivate , perdelele de protectie forestiere , baza melifera spontana) Foarte multe asociatii in jur O organizatie interjudeteana , Divizarea din ce in ce mai de 12 , accentuata , foarte multe asociatii mici care nu au putere de reprezentare la nivel judetean sau national Asociatia poate creste numarul de Pierderi foarte mari in jur de 30 stupi datorita numarului foarte mare -40 % in unele exploatatii de proiecte depuse prin Programul pierderile fiind si mai mari , National Apicol si PNDR masura Divizarea exploatatiilor apicole 141 si 112 , prin faramitarea intentionata pentru accesarea masurilor de finantare europeana Posibilitatea de a pregati tineri Foarte multi dintre cei care apicultori , care sa preia practica apicultura sunt la exploatatiile care sunt conduse de varsta inaintata apicultorii in varsta Destul de slaba ca si cantitate Poate creste odata cu pe stup in conditii de pastoral implementarea de tehnici si si destul de buna pentru tehnologii noi, prin schimbarea stuparitul stationar stupilor imbatranti , trecerea pe modele de stupi (verticali, multietajati) , prin achizitia de material biologic performant , prin preventie si tratamente eficiente , prin hranirea suplimentara in timpul golurilor de cules Slaba organizare din punct de vedere al pregatirii stuparitului pastoral (slaba informare privind structura culturilor si pozitia parcelelor

salcamul, floarea soarelui , culesul de rapita fiind in general pentru intarirea si dezvoltarea familiilor de albine , culesul de coriandru si mustar fiind pentru culesul de intretinere , iar culesul de izma fiind pentru productia rezervelor de iarna

pentru anumite culesuri ), pregatirea culesurilor la pastoral ( dotare insuficienta cu materiale apicole, caturi de rezerva , faguri noi claditi, posibilitatea ca in perioada culesului de a ramane in camp) , cheltuieli foarte mari cu transportul stupilor in pastoral si cu aprovizionarea stupinei

Cantitatea de miere

In medie se produce in jur de 14 de kg de miere , in cadrul AATD producandu-se o cantitate de 150 tone de miere Pretul de vanzare este oarecum scazut , fata de ceea ce este pe piata , 90 % din apicultorii AATD valorificand-o la en gross . foarte putini o desfac la pret de en-detail prin relatii personale si prin piete si targuri Nici un procesator autorizat Poate creste foarte mult prin ambalarea si vanzarea mierii catre consumatorul final Dezvoltarea en-grosistilor , si puterea lor de cumparare din ce in ce mai mare

Pretul de vanzare

Procesatori

Mod de colectare

Piete de desfacere

Sistemul de distributie

Dezvoltarea de laboratoare pentru procesat miere , o piata foarte mare si foarte buna Colactarea direct din stupina Colectarea si depozitarea se poate ,fara a exista un depozit face si in laboratoare special autorizat amenajate (camere de extractie ) Destul de restransa la O piata foarte buna , in special pe desfacerea en-detail,nu exista litoral , consumul pe timp de vara nici un magazin specializat este foarte mare Foarte slab dezvoltat sau Se poate face un sistem foarte bun chiar inexistent de distributie, la nivel de restaurante , hoteluri , scoli, targuri , expozitii

Consumul de miere

Mierea contrafacuta ,care poate reduce tendinta consumului de miere Alte companii de distributie de produse alimentare (care nu au ca obiect unic distributia de miere) Scazut in comparatie cu alte Poate creste foarte mult consumul Neinformarea consumatorilor

zone Gradul de valorificare Apicultura ecologica Ponderea bazei melifere in cadrul judetului Valorificarea productiei este de aproape 98 % Doar cateva exploatatii, in jur de 30 O baza melifera foarte buna prin Destul de restransa la cultura plantelor tehnice: rapita culesurile de salcam si tei floarea soarelui , coriandru , mustar Rapita , Floarea soarelui Inexistenta prin prisma platii catre apicutori Foarte multi apicultori tineri , media fiind intre 35-45 ani Multe exploatatii, peste 50 % de semisubzistenta Doar 5 exploatatii autorizate pentru producere de material biologic Toti apicultorii au cursuri de initiere sau calificare in apicultura 90 % dintre exploatatii practica pastoralul

de miere promovare

prin

actiuni

de

Tipuri de cules predominant Polenizarea Varsta apicultorilor Structura exploatatiilor apicole Producatori de material biologic Pregatirea profesionala Practicarea pastoralului