PROIECT BAZELE COMERTULUI

CUPRINS
Cine este Vel Pitar?........................................................................................................................2
Analiza pietei externe (Bulgaria)
Dezvoltarea unei afaceri pe piata bulgara.4
Indicatori generali..5
Bulgaria Dezvoltare social economica
Populatia si progresul demographic...6
Caracteristici economice importante..6
Dezvoltarea mediului de afaceri.7
Raport al pietei de panificatie.7
Organizatia brutarilor din Bulgaria9
Concurenta pe piata produselor de panificatie..10
Analiza planului de marketing
Produsele promovate.11
Piete strategice in Romania...12
Obiective de marketing..12
Indicatori de masurare a obiectivelor de marketing.13
Strategia de marketing utilizata.13
Mixul de marketing
Politica de produs. 13
Politica de pret..13
Politica de plasare (distributie).14
Politica de promovare...14
Bibliografie15

1.DESCRIEREA AFACERII
Vel Pitar SA s-a format in decembrie 2001 prin fuziunea a patru
fabrici din industria de morarit si panificatie: Mopariv Ramnicu Valcea,
Berceni Bucuresti, Mopariv Cluj Napoca si Granpan Tecuci. In octombrie
2002 Vel Pitar SA fuzioneaza prin absorbtie cu compania Spicul Arges
Pitesti, detinand la momentul respectiv peste 2000 de angajati. In
2003 procesul de extindere a continuat cu preluarea altor doua
companii: Pangran Iasi si Gorjpan Targu Jiu, iar in 2004 Vel Pitar a
achizionat o unitate de productie in orasul Bals. Anul 2005 a marcat
marirea grupului, prin fuziunea cu societatile Postavarul din Brasov si
Panam din Giurgiu.
In prezent Vel Pitar detine centre de productie in 10 judete ale
tarii (Valcea, Bucuresti, Arges, Brasov, Cluj, Galati, Iasi, Giurgiu, Gorj si
Olt)
si
un
partener
de
grup
in
Bucuresti
(" Libertatea ") - acesta avand acelasi actionar majoritar ca si Vel Pitar
SA.
Principalele activitati ale companiei sunt in industriile de
panificatie si morarit, Vel Pitar fiind liderul pietei romanesti a
produselor de panificatie si un jucator important in domeniul productiei
si distributiei de specialitati, biscuiti si napolitane, paste fainoase,
specialitati de cofetarie si patiserie si produse de morarit.
Cu un volum al livrarilor zilnice de produse proaspete de peste
300 de tone, Vel Pitar acopera zone urbane ca Bucuresti, Ramnicu
Valcea, Giurgiu, Cluj Napoca, Tecuci, Iasi, Targu Jiu, Brasov, Focsani,
Dragasani, Calimanesti, Panciu, cat si intinse zone din judetele Arges,
Valcea, Ilfov, Giurgiu, Vrancea, Galati, Cluj, Iasi, Gorj si Brasov.
Produsele sunt livrate direct catre punctele de vanzare, utilizand un
parc auto de peste 400 de autovehicule de diverse tonaje.
Vel Pitar dispune de o structura de distributie nationala a
produselor ambalate: paine ambalata, biscuiti, napolitane, paste
fainoase si produse de morarit prin care asigura prezenta acestora la
oricare din cele 7 locatii din tara, cu scopul declarat de a putea furniza
comerciantilor din oricare colt al tarii toata gama de produse, de la
oricare din fabrici, precum si de un lant de magazine proprii ce
insumeaza in prezent peste 170 de astfel de unitati.

Concept national experienta locala

Odata cu adoptarea principiilor sale ca general valabile la nivel
3

national, acestea incluzand:

calitatea produselor si a serviciilor;
responsabilitatea -suntem responsabili pentru actiunile noastre si
pentru atingerea obiectivelor echipei;
reciprocitatea in relatiile de afaceri - profit si siguranta pentru toti
partenerii nostri;
instruirea continua a propriilor angajati - factor determinant pentru
dezvoltarea companiei;
Vel Pitar recunoaste importanta specificului local ca o valoare
suplimentara in actiunea sa de a oferi consumatorului produsele dorite.
Rezultatul acestei atitudini este ca fiecare dintre sucursalele companiei
este lider local de piata si exceleaza in unul sau mai multe produse,
beneficiind de conceptul dezvoltat la nivel national.

Analiza pietei externe (Bulgaria)

DEZVOLTAREA UNEI AFACERI PE PIATA BULGARA
Cele mai populare forme de deschidere a unei afaceri in Bulgaria sunt societatea cu
capital social (AD) si societatatea cu raspundere limitata (OOD), dar legea permite si altfel de
forme: joint ventures, reprezentante, holdinguri, cooperative. Primele doua restrang obligatiile
actionarilor pe care le au in functie de suma pe care au distribuit-o in capitalul companiei, si de
aceea aceste forme sunt preferate, pentru a face afaceri, atat de intreprinzatorii locali cat si de cei
straini.
Comparata cu celelalte tari ale Europei de Vest, Bulgaria este ieftina. Investitorii pot gasi
valori importante pe piata, iar oportunitatile sunt multiple.
In raportul anual din 2004, Comisia Europeana a clasat Bulgaria ca o tara cu o economie
de piata bogata functional, cu un grad ridicat al stabilitatii macroeconomice si cu mecanism de
piata care functioneaza.
Economia bulgara functioneaza sub conducerea cursului valutar ( O leva Bulgareasca
1,95583 Euro), ceea ce prevede un mediu macroeconomic stabil si previzibil. Latura fiscala
prudenta , precum si puternicele investitii straine sustin cresterea economica ce s-a desfasurat in
ultimii 7 ani.
Cresterea economica asteptata este de 5 procente anual. Statul detine din economia
Bulgariei doar un segment de 20%.
Cu multiple investitii locale si straine, sistemul financiar este stabil si bancile extind
campurile de credite.
Bulgaria are o asezare geografica strategica. Pozitia sa pe continentul European permite
investitorilor sa se intinda pe intrega piata a Uniunii Europene si pe cele ale Europei Centrale si
de Vest, ceea ce formeaza o populatie (target) in total de 853 de milioane.
Investitia straina pe piata Bulgariei nu a mai fost atat de masiva si de dinamica. De-a
lungul anilor trecuti, importante companii internationale si-au deschis oficii in Bulgaria, numind
cateva: Solvay, Umocore, Italcemente Group, Liebherr, Kraft, Nestle, American Standard, Philip
Morris, Metro, Lindner, Praktiker si SAP.
Cu sistemul sau politic parlamentar republican, situatia politica in Bulgaria este stabila,
iar legislatia, administratia si justitia sunt independente de parlament.
Incepand cu 2007, Bulgaria se asteapta sa devina membra a Uniunii Europene si si-a
armonizat sistemul legal in concordanta cu cerintele UE. In aprilie 2004, tara a devenit membra
NATO.
Bulgaria si capitala sa Sofia ofera o calitate a vietii cosmopolite, care este considerata
aproape de cea mai ridicata din Europa.
La prima vedere, vizitatorii Bulgariei sunt surprinsi de deversitate si de uluitoarea
frumusete naturala. Exista 7 parcuri nationale, peste 3000 de locuri protejate natural si 7
rezervatii biosferice.

INDICATORI GENERALI

Sistemul legal implementarea completa a legislatiei Uniunii Europene ar trebui sa aiba log prin
2006. Legea investiilor, legea comerciala precum si cea a privatizarii nu fac diferenta intre investitorii locali si
cei straini.
Salariul

BULGARIA DEZVOLTARE SOCIAL-ECONOMICA

POPULATIA SI PROGRESUL DEMOGRAFIC
Trecerea la economia de piata si toate consecintele sociale rezultate, ca si noile posibilitati de
rea;izare au adus schimbari statutului de,ografic al populatiei. De la sfarsitul anilor 80 s-a format
o permanenta tendinta de scadere a numarului populatiei tarii. Bulgaria numara 7450,349 mii
persoane in iunie 2005. Se inregistreaza o scadere cu 40,2 mii persoane sau 0,5% in comparative
cu 2003, ca rezultat al cresterii naturale negative a populatiei.
Tendintele negative ale dezvoltarii procesului demographic de-a lungul a mai mult de 2 decade au
dus la modificari in structura de varsta a populatiei, iar procesul de imbatranire este tot mai activ:
- structura populatiei pe categorii de varsta :
0-14 ani: 14,1% 539 005 barbati
512 762 femei
15-64 ani: 68,7% 2 516 368 barbati
2 559 524 femei
peste 65 ani: 17,2% 531 008 barbati
751 682 femei
- varsta medie :
per total : 40,66 ani
barbati : 38,59 ani
femei : 42,66 ani
CARACTERISTICI ECONOMICE IMPORTANTE
PIB-ul era de 38 008 milione Leva in preturi curente in 2004. PIB-ul in preturile anului
2003 era 36 460 Leva, ceea ce inseamna cu 5,6 5 mai mult decat 2003. din 1998, ratele de
crestere sunt positive, in 2004 s-a atins cea mai ridicata valoare, 5,6 %. Pentru prima data PIB in
2002 a deposit nivelul din 1995 o crestere de 4,7% si in 2004 se extinde la 15,5%.
In 2004, unitatile economice realizeaza 32 942 milionae de Leva, o valoare adaugata
bruta ( in preturi curente), ceea ce inseamna 86,7% din PIB. Restul de 13,3 % din PIB (in
preturile pietei) sunt ajustari: taxe indirecte pe produs, incluzand VAT, taxe vamale la importul de
bunuri ca si serviciile financiare intermediare masurate indirect (FISIM).

Valoare adaugata bruta in sectorul serviciilor, in 2004 reprezinta 3/5 din totalul valorii
adaugate. Valoarea adaugata realizata in secotrul privat este de 25203 mil Leva (in preturi
curente) in 2004. Valoarea adaugata bruta, formata in sectorul privat in ultimii 7 ani atinge
comparative o crestere pozitiva : 5,6% (1998), 7,7% (1999), 14,3% (2000), 6,6% (2001), 8,3 %
(2002), 6,5% (2003) si 9,2% (2004).
Intensitatea dezvoltarii sistemului privat este diferita de ce a activitatilor economice
private. In 2004, valoarea adaugata bruta create in sectorul agrar privat (agricultura si paduri) a
crescut seminificativ cu 2,8% in comapratie cu nivelul din 2003.
Valoarea adaugata in sectorul privat industrial creste cu 9,3% in comparative cu 2003 si
relative share creste de la 77,6% in 2003 la 81,0% din valoarea adaugata in acest secotr in
2004.
In 2004, o persoana angajata in economia nationala produce un venit de 11286 Leva in
PIB (preturi curente). Corelatia dintre modificarea PIB si numarul persoanelor angajate
demonstreaza o crestere a productivitatii muncii ( masurata in PIB/ pers angaj) cu 4,2% in
comparatie cu anul 2003.
In conditiile cresterii numarului de ore de munca cu 2,4%, productivitatea nationala ( pe o
ora de munca) castiga 1,8% si determina o ridicare a ratei in PIB de 32%.
Inflatia in 2004 este 4,0%. Este aproape de cea din 2002, dar mai ridicata cu 0,2 puncte,
dar in comparative cu inflatia masurata in 2003 e mai scazuta cu 1,6 puncte.
Valoarea bunurilor exportate in 2004 este de 15,6 miliarde Leva cu o crestere de 19,7% in
comparatie cu 2003. Valorea importurilor (CIF) este 22,7 miliarde Leva si este mai mare decat
cea a exporturilor de 45%. Importul de bunuri creste cu 20,9% in comparative cu 2003. balanta
comertului exterior ( exporturi FOB- importuri CIF) este negative in toate lunile anului 2004 si
inseamna -7,1 miliarde Leva.
In 2004 Germania, Rusia si Italia sunt principalii parteneri straini, la nivelul importului,
cu Bulgaria. 37% din valoarea totala a importurilor apartin acestor tari in 2004. Firme
importatoare sunt 26 286 in 2004, fata de 1758 cate erau in 2003. In 2004, principalii parteneri de
comer tai Bulgariei apartineau Uniunii Europene 25 de state member. Aproximativ 58% din
bunurile exportate sunt orientate catre Uniunea Europeana. Importurile din China cresteau cu
51,7%, in 2004, in comparative cu anul 2003 si valorau 737,6 milioane Leva, dar exporturile se
reduce aproape la jumatate, dupa cresterea inregistrata de 4 ori in 2003 fata de 2002.

DEZVOLTAREA MEDIULUI DE AFACERI

Conjunctura comerciala a Bulgariei in 2004 ramane favorabila si in prima jumatate a
anului 2005. in 2004, valorea medie a indicatorului climatului commercial este cu 9,9 puncte
deasupra valorii pe termen lung in perioada 1994-2004 si cu 2,5 puncte peste cea din 2003.
Tendinta pozitiva a dezvoltarii acestui indicator continua si in perioada ianuarie mai
2005. Caracteristicile mediului de afaceri in comertul cu amanuntul in 2004 sunt apropiate celor
din anul anterior. Optimismul legat de aprecierile si asteptarile situatiei comerciale in comertul cu
amanuntul se intend si in perioada primul trimestru al anului 2005.
Incasarile nete din vanzarea bunurilor si serviciilor realizate in 2004 au atins 42 153
milioane de Leva iar cresterea lor reala (in preturile anului 2003) este cu 12,6 % in comparative
cu 2003. Cresterea ratei comertului cu amanuntul cu mancare, bauturi si tigari este cu 7,1% iar
pentru comertul cu produse farmaceutice, cosmetice si articole de toaleta , 5,7%.

RAPORT AL PIETEI DE PANIFICATIE

Volumul si valoarea pietei produselor de panificatie:
Paine:
Volumul productiei 855,262 tone/an
-sortimente de paine normala: 769 891 tone/an

-sortimente de paine speciala: 85 271 tone/an

Valoarea productiei 513 002 000 Euro/an
- sortimente de paine normala: 384 945 600 Euro/an
- sortimente de paine speciala: 128 056 500 Euro/an
Alte articole de panificatie:
- productie: 127 280 tone/an
- valoare: 381 840 000 Euro/an
Produse de cofetarie:
- productie: 70 625 tone/an
- valoare: 423 756 000 Euro/an
Pretul mediu al painii:
- paine normala: 0,62 Euro/kg
- paine speciala: preturi mai mari
Tendinte ale pretului:
- se asteapta o crestere a pretului in anii urmatori (aproximativ 70%- 80% din preturile medii din
tarile Uniunii Europene)
Tendintele consumului:
- consumul pe cap de locuitor este in scadere. Este rezultatul partial al dietelor in randul tinerei
generatii
Consumul de paine pe cap de locuitor:
- in 2004: 110,2 kg/an
- in 2005: 108 kg /an (prognozare)
Consumul de alte articole de panificatie pe cap de locuitor:
- 2004 +2005 16,4 kg
Consumul de produse de cofetarie pe cap de locuitor:
- 2004 : 9,1 kg/an
- 2005 : 9,3 kg/an (prognozare)
Structura a sectorului de panificatie:
Numar de companii in acest sector:
- aproximativ 4000 de companii
- fabrici de paine: 68
Numar de angajati:
-total: 12000
- fabrici de paine: 7000
Top 5 al sortimentelor de paine:
paine din faina de grau Stara Zagora si Dodrudja (aproximativ 90%)
paine din grau integral
paine din grau mixt
bagheta S

paine pentru sandwich

Conditii de munca:
Salariul mediu in cadrul unei brutarii:
250-350 Euro/luna
Numar de ore pe saptamana, fara numarul de ore peste program:
40 ore
Tendinte majore ale pietei:
Dezvoltarea si inovarea unor produse:
- introducerea de noi sortimente de paine si produse de panificatie;
- utilizarea de noi utilaje;
- utilizarea unui material mai bun pentru impachetat;
- obtinerea unei mai mari productii de paine cu seminte;
- market share stabil la un nivel inalt pentru paine de sandwich. Cresterea productiei de paine de
secara;
- cat mai multa paine congelata in ambalaje mici;
Comportamentul consumatorului
Consumul principal de paine proaspata din faina de grau.
Painea din fabricile de paine este cea mai cumparata in supermagazine si lanturi comerciale.
Sectorul cu amanuntul/ distributia:
- supermaketuri si magazine alimentare: 60%
- brutarii: 25%
- magazine speciale: 10%
- lanturi de magazine (Metro, Billa): 5%
-cea mai consumata paine provine din fabricile de paine la preturi de craft bakeries.
-cresterea ofertei de paine pre-ambalata
-mai multa paine vanduta in lanturi de magazine.
ORGANIZATIA BRUTARILOR DIN BULGARIA
Organizatia brutarilor din Bulgaria este o organizatie non-profit de voluntariat. Obiectivul
principal al sau este de a reprezenta si proteja interesele membrilor sai si de a contribui la punerea
in valoare a calificarii profesionale in acest sector al economiei bulgare. Organizatia mentine
relatii de afaceri cu fundatii similare din Germania, Austria, Franta, Italia, Olanda, Spania,
Portugalia si alte tari.
Aceasta acopera 75% din productia de paine, 40% din produsele de panificatie si 40% din
produsele de cofetarie din tara.
Cresterea numarului de produse de alimentatie prezente pe piata este rezultatul influentelor
vestice in sfera consumatorilor si in cea a sectoarelor de astfel de produse. Produsele companiilor
multinationale si ale marcilor din vest au devenit din ce in ce mai mult vizibile. Consumatorii au
devenit din ce in ce mai sofisticati, cu cereri mai mari pentru produsele care ofera bemeficii
sanatoase si confort. Stilul de viata ocupat, alert al tinerilor, si nu numai explica crestrea cererii de
produse consummate rapid: cereale, snack meals, mancare precongelata.
Vanzarile produselor ca pizza congelata, supe deshidratate, mancare uscata, paste si taitei, au
inregistrat o mare crestere in acest sector.

10

Anul 2004 a fost cel mai bun an al vanzarii produselor ambulate, in preturi curente, ajungand la o
crestere de aproximativ 4% fata de ultimii 3 ani, castigand peste 3,1 miliarde de Leva. In ciuda
faptului ca valoarea curenta creste puternic, piata evolueaza indeajuns cat sa compenseze inflatia
anuala. Piata este in procesul de tranzitie, de transformare si arata o multime de oportunitati de
imbogatire atat in sectoare noi , cat si in subsectoarele dezvoltate mai putin.
Se asteapta ca trendul ambalarii sa afecteze cea mai mare zona a sectorului produselor de
alimentatie painea neambalata, dar de data aceasta motivul este legislatia si nu fortele absolute
ale pietei. Recente schimbari in legislatie solicita ca toata painea obtinuta prin mechanism
industrial sa fie ambalata de la inceputul anului 2005.
CONCURENTA PE PIATA PRODUSELOR DE
PANIFICATIE

PRINCIPALII CONCURENTI
Compania JVL Bulgaria Holding dispune de o moderna
brutarie spre centrul orasului Sofia, echipata cu o linie a
firmei Bonguard si o linie de productie de paine unica fara
faina Bonus. Capacitatea totala a productiei este de 60000
de
paini in 24 de ore.
Tehnologia moderna detinuta de companie impreuna cu inaltul professionalism al angajatilor din
organizatie garanteaza calitatea ridicata si succesul.
Brutaria este specializata in productia si realizarea unei paini sanatoase.
Produsele realizate sunt destinate
oamenilor care tin la sanatatea lor.
Compania produce si cateva sortimente
de
paine speciala, conform unor retete
originale europene si din materii prime
brute speciale Kievrye,
Bavarski, Borodinskii.
Produsele sunt prezente atat in magazinele locale, cat si in
hipermagazinele marilor companii de comert existente in
Bulgaria, respectiv Sofia.
Allatini este o companie greaca curand sosita in
Bulgaria, care impreuna cu Unibel, o parte din Bella,
companie ce realizeaza
produse alimentare, au
format un joint-venture.
Atfel Allatini isi muta o
mare parte din operatiuni
in
Bulgaria, unde debuteaza
pe
piata produselor
alimentare cu produse de panificatie inghetate. Aceasta va exporta
in Romania, Macedonia, Turcia si Grecia.

11

Analiza planului de marketing

PRODUSELE PROMOVATE
In urma hotararii legislatiei bulgare, incepand cu anul 2005, ca painea sa fie ambalata, se
doreste promovarea si vanzarea produselor Vel Pitar : panificatie ambalata French Toast
(classic, secara, cu seminte ) ,Panissimo si Vita Rustica, urmand ca dupa evaluarea vanzarilor sa
se ia hotararea comercializarii si celorlalte produse marca Vel Pitar.
Caracteristici:
French Toast Clasic - produs cu gust deosebit, cu textura supla si
fina, este caracterizat de simplitatea formei feliilor ce invita la creativitate
astfel incat oricine din familie, de la copii la bunici, poate deveni maestru
in arta pregatirii unui sandwich grozav!
French Toast Secara - cu un continut de fibre vegetale de 6 ori mai
mare decat painea obisnuita, bogat in substante minerale si aducand un
aport energetic redus - rezultat al amestecului de faina neagra, graham si
secara -, produsul nu poate sa lipsesca de pe masa celor ce respecta
obiceiurile nutritionale corecte.
French Toast Seminte - produs ce respecta tendintele nutritionale
moderne, creat dintr-un amestec de fainuri cu adaos de seminte de floarea
soarelui, dovlesc si susan. Combina bogatia in fibre vegetale cu aportul
energetic ridicat, fiind destinat celor cu un stil de viata dinamic.
Obiceiuri de consum recomandate
Gama French Toast raspunde exigentelor celor mai diferite gusturi.
Putand fi folosite intr-o infinitate de combinatii si in ocazii dintre cele mai diferite - la scoala, la
serviciu sau la iarba verde -, produsele gamei French Toast transforma pe oricine intr-un expert al
prepararii sandwich-urilor gustoase.
Panissimo este o gama de paini speciale, feliate si ambalate, cu ingrediente atent
selectionate - pana la 4 tipuri de fainuri si o multitudine de mixuri din cereale si seminte.
Produsele din gama Panissimo sunt un aliment sanatos deoarece:

au un aport caloric scazut (Panissimo Silueta, Panissimo Paine Bios)

contin mixuri de cereale potrivite alimentatiei persoanelor dinamice, ce depun un efort

deosebit fizic sau intelectual

sunt potrivite pentru anumite diete (Panissimo Paine dieta si Panissimo Paine
hipoglucidica)

contin faina de gluten si germeni de grau, adaosuri ce stimuleaza tranzitul intestinal si

regleaza arderile (Panissimo Graham proteinizat, Panissimo de secara)

au un gust si un aspect traditional, atragator (Panissimo Paine neagra, Panissimo Paine cu

cartofi)

12

Coapta dupa retete traditionale, Vita Rustica iese din cuptor cu o coaja mai groasa, si cu
un miez indestulator al carui gust te indeamna la bucate.
Vita Rustica Origine e ca ziua dulce si usoara de toamna, de pe la inceputul
culesului recoltelor, cand pe campuri apunea soarele in veselia oamenilor
harnici.
Vita Rustica Fibre, cu gust zglobiu-primavaratec, precum firea oamenilor, e
din tarate si germeni de grau, si se simte forta naturii ce renaste.
Vita Rustica Floarea-Soarelui, aurie si infierbantata precum o zi de vara, e
painea oamenilor de isprava, facuta din seminte de susan si de floarea-soarelui.
Vita Rustica Multicereale

PIETE STRATEGICE IN ROMANIA

Vel Pitar detine circa 10% din piata interna de profil. Compania opereaza un numar de 11
fabrici de panificatie, 7 mori si peste 174 de magazine localizate in 10 orase( Cluj, Iasi, Tg.Jiu,
Brasov, Tecuci, Rm.Valcea, Pitesti, Bucuresti, Giurgiu). Compania are o gama de peste 500 de
produse pentru piata interna si circa 3.000 de puncte de vanzare. Principalele produse sub marca
Vel Pitar sunt paine si specialitati de panificatie, produse de patiserie, biscuiti, paste, napolitane.

Se observa asezarea magazinelor in orasele mari ale Romaniei, tocmai pentru populatia
densa, pentru aprecierea justa a calitatii inalte a produselor Vel Pitar, pentru acceptarea noului in
sectorul produselor de panificatie.

OBIECTIVE DE MARKETING
mentinerea si imbunatatirea imaginii Vel Pitar ca prima companie romaneasca
producatoare din industria de panificatie pe piata bulgara
cresterea cotei de piata printr-o suprematie calitativa si prin adaptarea
productiei in functie de cerintele pietei

cresterea notorietatii prin identificarea si valorificarea unor canale de

marketing eficiente

cresterea profitului cu 5% (minim) in urmatorii 2 ani fata de anul

13

plasarii Vel Pitar pe piata bulgara.

INDICATORI DE MASURARE A OBIECTIVELOR

Obiectivul calitativ imbunatatirea imaginii. Scopul obiectivului consta in
schimbarea favorabila a perceptiei consumatorilor potentiali. Se umareste
castigarea unor nonconsumatori relative.
Cota de piata exprimata ca pondere a companiei in totalul pietei produselor de
panificatie, din punct de vedere al raportului valorii volumului vanzarilor
companiei in totalul pietei.
Notorietatea reprezinta gradul de informare a consumatorilor cu privire la noile
produse Vel Pitar, gradul de popularitate a marcii (45% din segmental de piata
tinta)
Obiectivul financiar se obtine din cresterea numarului consumatorilor vizati si
probabilitatii cumpararii acestora si din increderea obtinuta pe parcurs in
produsele Vel Pitar.

STRATEGIE DE MARKETING UTILIZATA

Se va folosi o strategie de marketing de atac, ofensiva, cu scopul obtinerii unor noi
consumatori. Se va pleca de la gasirea unor puncte de distributie, de desfacere, pe o piata straina
(Bulgaria), urmarindu-se o politica de promovare caracteristica pietei externe TV, Radio,
outdoor - , iar in privinta politici de pret se poate spune ca nu vor fi mari modificari , datorita
existentei unei oarecare egalitati intre pretul painii din Romania si cel din Bulgaria.

MIXUL DE MARKETING
POLITICA DE PRODUS
- se urmareste pozitionarea aceleiasi game de produse Vel Pitar, produse generice, pe o piata
noua, Bulgaria, caracteristicile calitative si cantitive, ale ambalajului ramanand neschimbate.
Produsele lansate vor fi French Toast (toate sortimentele Clasic, Secara, cu seminte), Panissimo
(toate sortimentele) si Vita Rustica (toate sortimentele).
- testarea produselor se face mai intai prin prezenta la cateva expoziitii agro-alimentare, in urma
carora se va observa cererea mai accentuata a unor anumite sortimente, sau incheierea unor
contracte pe termen scurt cu institutii de alimentatie publica (cantine, restaurante, fast food-uri),
care in schimbul unui mic comision vor introduce in circuitul alimentar produse Vel Pitar.
- din punct de vedere al lansarii produselor , noi pentru piata bulgara, se poate recurge si la
demonstratii practice publice, sau mese rotunde la care vor fi invitati potentiali consumatori ce
fac parte din targetul tinta, continutul dezbaterilor fiind transmis prin mijloacele de comunicare in
masa.
- se va face o adaptare obligatorie (ceruta de legislatia si reglementarile Bulgariei in temeiul
normelor de igiena si securitate) si anume ambalarea produselor in pungi sigilate.
POLITICA DE PRET
- se va realiza o corelare (echilibrare) intre pretul de productie si pretul existent pe piata
produselor de panificatie in Bulgaria.
- din punct de vedere al pretului in mediul concurential, piata produselor de panificatie din
Bulgaria- Sofia este una polista, in care numarul ofertantilor este mai mic decat numarul
cumparatorilor, si astfel producatorul stabileste pretul pe care il impune sau propune

14

cumparatorului.
- strategia de pret utilizata este cea de penetrare pe piata, deoarece cererea produsului prezinta o
sensiblitate accentuate in functie de pret, tinandu-se cont ca Bulgaria este o tara saraca; deoarece
exista o competitie acerba pe piata, Vel Pitar angajandu-se cu investitii la care nu poate renunta
inainte de a recuperarea lor, fie si partiala.
POLITICA DE PLASARE (distributie)
- din punct de vedere al distrbutiei se are in vedere cumpararea de autoutilitare care sa asigure
aprovizionarea magazinului Vel Pitar, ce se intentioneaza a fi deschis in Sofia, dar si a marilor
supermarketuri existente in Bulgaria, apoi urmand a se lua hotararea infiintarii unei fabrici de
paine, cu materii prime si retete romanesti, cele din urma sunt rezultatul analizelor volumului
incasarilor din primul an de la lansare.
- consider ca ar fi de bun augur aprovizonarea din punctual de lucru Giurgiu, acesta fiind cel mai
apropiat de magazinul Vel Pitar Sofia, dar mai ales cel mai alaturat Bulgariei.
- vor fi folosite canale fara intermediar (producator consumator) si canale scurte (prezenta
marilor firme de comert cu amanuntul)
POLITICA DE PROMOVARE
- se apeleaza la agentiile de publicitate locale, la agentiile de research si development locale,
pentru obtinerea unei campanii publicitare eficiente, care sa cunoasca destul de bine piata careia
se adreseaza Vel Pitar.
- prezenta pliantelor, brosurilor, printurilor, bannere-lor este relevanta
- un mesaj sonor , in limba bulgara ( ce ascunde vocea cunoscutului brutar povestind de bunatatea
painii Vel Pitar) la radiourile locale nationale si private: HORIZONT pe 103 MHz FM,
HRISTO BOTEV pe 92.8 MHz FM, 99 pe 106 MHz, EXPRESS pe 105 MHz, VITOSHA pe 97.6
MHz (in lb. bulgara).
- un mesaj sonor-vizual la posturile locale de televiziune: Channel 1, Efir 2.
- participare la expozitii agro-alimentare.
- consumatorii se indreapta catre produse moderne, usor de folosit si de pastrat. Comunicarea
merge dincolo de prezentarea beneficiilor functionale ale produsului, incercand sa genereze
simpatie sis a transmita vitalitatea momentelor associate cu consumul produselor Vel Pitar.
- se urmareste promovarea numelui de marca French Toast si a semnaturii de calitate K- touch
produs neatens
- cel mai mare producator de panificatie din Romania activeaza imaginea bucatarului
traditional, aducandu-l intr-un cadru mai apropiat de familie, expunand experienta si expertiza in
industria de profil, alaturi de grija permanenta pentru produse si pentru sanatatea intregii familii.

15

BIBLIOGRAFIE
http://www.the-infoshop.com/study/eo26556_packaged_food.html
www.pangaea.net/country/bulgaria.htm
www.freedomhouse.org/nit98/bulgaria.pdf
WWW.AIBI-ONLINE.ORG
www.velpitar.ro
www.investbulgaria.com
www.sofia.com
ziarul financiar, 22 martie 2005
http://news.dnevnik.bg/?y=2005&m=10&d=12
www.sfin.ro/articol_36/painea_ romaneasca_fuzioneaza_in_ring.html
bonus-bg.com/Window_enstart.htm

16