CINE ESTE VEL PITAR?

La sfarsit de secol XIV este atestat documentar dregatorul Vel Pitar, care era 'pus peste pitari si
ingrijea sa se gaseasca faina si sa se coaca in fiecare zi paine proaspata pentru domn, curteni si
ostire'. Atributiile sale le completau pe cele ale jitnicerului, responsabil cu strangerea si depozitarea
granelor, dar si pe cele ale stolnicului, care degusta bucatele inainte de a le trimite la masa
domneasca. In acele vremuri domnitorii Tarilor Romane erau inconjurati de boieri cu roluri importante
in buna desfasurare a activitatii Curtii Domnesti si a ostirii, pitarul avand grija ca painea sa fie
indestulatoare si pe placul familiei domnitoare.

De dimineata pana seara pitarul aproviziona Palatul Voievodal cu paine proaspata, care era adusa
inaintea lui Voda pe talgere si farfurii numai de aur si argint, acoperita cu servete pentru a nu se raci.
Cand se infatisa la domnie, pitarul venea imbracat in haine scumpe si se incingea cu brau de matase,
semn al preturirii de care se bucura.

Compania Vel Pitar preia aceste traditii ale painii bine facute, ale satisfacerii gusturilor celor mai
pretentioase pentru a aduce bucate alese la mesele romanilor.

Cladita pe experienta in arta moraritului si a brutariei, compania Vel Pitar se mandreste astazi cu
angajati de elita pregatiti la nivel european si cu sisteme eficiente si profesionale de productie si
distributie, avand ca misiune satisfacerea celor mai exigente gusturi, oferind clientilor sai din toata
tara produse de morarit si panificatie de calitate superioara.

Vel Pitar SA s-a format in decembrie 2001 prin fuziunea a patru fabrici din industria de morarit si
panificatie: Mopariv Ramnicu Valcea, Berceni Bucuresti, Mopariv Cluj Napoca si Granpan Tecuci. In
octombrie 2002 Vel Pitar SA fuzioneaza prin absorbtie cu compania Spicul Arges Pitesti, detinand la
momentul respectiv peste 2000 de angajati. In 2003 procesul de extindere a continuat cu preluarea
altor doua companii: Pangran Iasi si Gorjpan Targu Jiu, iar in 2004 Vel Pitar a achizionat o unitate de
productie in orasul Bals. Anul 2005 a marcat marirea grupului, prin fuziunea cu societatile Postavarul
din Brasov si Panam din Giurgiu.

In prezent Vel Pitar detine centre de productie in 10 judete ale tarii (Valcea, Bucuresti, Arges, Brasov,
Cluj, Galati, Iasi, Giurgiu, Gorj si Olt) si un partener de grup in Bucuresti
(' Libertatea ') - acesta avand acelasi actionar majoritar ca si Vel Pitar SA.

Principalele activitati ale companiei sunt in industriile de panificatie si morarit, Vel Pitar fiind liderul
pietei romanesti a produselor de panificatie si un jucator important in domeniul productiei si
distributiei de specialitati, biscuiti si napolitane, paste fainoase, specialitati de cofetarie si patiserie si
produse de morarit.

Cu un volum al livrarilor zilnice de produse proaspete de peste 300 de tone, Vel Pitar acopera zone
urbane ca Bucuresti, Ramnicu Valcea, Giurgiu, Cluj Napoca, Tecuci, Iasi, Targu Jiu, Brasov, Focsani,
Dragasani, Calimanesti, Panciu, cat si intinse zone din judetele Arges, Valcea, Ilfov, Giurgiu, Vrancea,
Galati, Cluj, Iasi, Gorj si Brasov. Produsele sunt livrate direct catre punctele de vanzare, utilizand un
parc auto de peste 400 de autovehicule de diverse tonaje.

Vel Pitar dispune de o structura de distributie nationala a produselor ambalate: paine ambalata,
biscuiti, napolitane, paste fainoase si produse de morarit prin care asigura prezenta acestora la oricare
din cele 7 locatii din tara, cu scopul declarat de a putea furniza comerciantilor din oricare colt al tarii
toata gama de produse, de la oricare din fabrici, precum si de un lant de magazine proprii ce
insumeaza in prezent peste 170 de astfel de unitati.
Concept national – experienta locala

Odata cu adoptarea principiilor sale ca general valabile la nivel national, acestea incluzand:
– calitatea produselor si a serviciilor;
– responsabilitatea -suntem responsabili pentru actiunile noastre si pentru atingerea obiectivelor
echipei;
– reciprocitatea in relatiile de afaceri - profit si siguranta pentru toti partenerii nostri;
– instruirea continua a propriilor angajati - factor determinant pentru dezvoltarea companiei;
            Vel Pitar recunoaste importanta specificului local ca o valoare suplimentara in actiunea sa de a
oferi consumatorului produsele dorite. Rezultatul acestei atitudini este ca fiecare dintre sucursalele
companiei este lider local de piata si exceleaza in unul sau mai multe produse, beneficiind de
conceptul dezvoltat la nivel national.

Analiza pietei externe (Bulgaria)

DEZVOLTAREA UNEI AFACERI PE PIATA BULGARA

Cele mai populare forme de deschidere a unei afaceri in Bulgaria sunt societatea cu capital social (AD)
si societatatea cu raspundere limitata (OOD), dar legea permite si altfel de forme: joint ventures,
reprezentante, holdinguri, cooperative. Primele doua restrang obligatiile actionarilor pe care le au in
functie de suma pe care au distribuit-o in capitalul companiei, si de aceea aceste forme sunt preferate,
pentru a face afaceri, atat de intreprinzatorii locali cat si de cei straini.

Comparata cu celelalte tari ale Europei de Vest, Bulgaria este ieftina. Investitorii pot gasi valori
importante pe piata, iar oportunitatile sunt multiple.

In raportul anual din 2004, Comisia Europeana a clasat Bulgaria ca o tara cu o economie de piata
bogata functional, cu un grad ridicat al stabilitatii macroeconomice si cu mecanism de piata care
functioneaza.

Economia bulgara functioneaza sub conducerea cursului valutar ( O leva Bulgareasca – 1,95583 Euro),
ceea ce prevede un mediu macroeconomic stabil si previzibil. Latura fiscala prudenta , precum si
puternicele investitii straine sustin cresterea economica ce s-a desfasurat in ultimii 7 ani.

Cresterea economica asteptata este de 5 procente anual. Statul detine din economia Bulgariei doar un
segment de 20%.

Cu multiple investitii locale si straine, sistemul financiar este stabil si bancile extind campurile de
credite.
Bulgaria are o asezare geografica strategica. Pozitia sa pe continentul European permite investitorilor
sa se intinda pe intrega piata a Uniunii Europene si pe cele ale Europei Centrale si de Vest, ceea ce
formeaza o populatie (target) in total de 853 de milioane.

Investitia straina pe piata Bulgariei nu a mai fost atat de masiva si de dinamica. De-a lungul anilor
trecuti, importante companii internationale si-au deschis oficii in Bulgaria, numind cateva: Solvay,
Umocore, Italcemente Group, Liebherr, Kraft, Nestle, American Standard, Philip Morris, Metro,
Lindner, Praktiker si SAP.

Cu sistemul sau politic parlamentar republican,  situatia politica in Bulgaria este stabila, iar legislatia,
administratia si justitia sunt independente de parlament.

Incepand cu 2007, Bulgaria se asteapta sa devina membra a Uniunii Europene si si-a armonizat
sistemul legal in concordanta cu cerintele UE. In aprilie 2004, tara a devenit membra NATO.

Bulgaria si capitala sa Sofia ofera o calitate a vietii cosmopolite, care este considerata aproape de cea
mai ridicata din Europa.

La prima vedere, vizitatorii Bulgariei sunt surprinsi de deversitate si de uluitoarea frumusete naturala.
Exista 7 parcuri nationale, peste 3000 de locuri protejate natural si 7 rezervatii biosferice.

INDICATORI GENERALI

Sistemul legal – implementarea completa a legislatiei Uniunii Europene ar trebui sa aiba log prin 2006.
Legea investiilor, legea comerciala precum si cea a privatizarii nu fac diferenta intre investitorii locali si
cei straini.
 Salariul

BULGARIA – DEZVOLTARE SOCIAL-ECONOMICA

POPULATIA SI PROGRESUL DEMOGRAFIC

Trecerea la economia de piata si toate consecintele sociale rezultate, ca si noile posibilitati de rea;izare
au adus schimbari statutului de,ografic al populatiei. De la sfarsitul anilor ’80 s-a format o permanenta
tendinta de scadere a numarului populatiei tarii. Bulgaria numara 7450,349 mii persoane in iunie
2005. Se inregistreaza o scadere cu 40,2 mii persoane sau 0,5% in comparative cu 2003, ca rezultat
al cresterii naturale negative a populatiei.
Tendintele negative ale dezvoltarii procesului demographic de-a lungul a mai mult de 2 decade au dus
la modificari in structura de varsta a populatiei, iar procesul de imbatranire este tot mai activ:

- structura populatiei pe categorii de varsta :

0-14 ani: 14,1%  539 005 barbati

512 762 femei

15-64 ani: 68,7% 2 516 368 barbati

2 559 524 femei

peste 65 ani: 17,2%  531 008 barbati

751 682 femei

- varsta medie :

per total : 40,66 ani

barbati : 38,59 ani

femei : 42,66 ani

CARACTERISTICI ECONOMICE IMPORTANTE

PIB-ul era de 38 008 milione Leva in preturi curente in 2004. PIB-ul in preturile anului 2003 era 36
460 Leva, ceea ce inseamna cu 5,6 5 mai mult decat 2003. din 1998, ratele de crestere sunt positive,
in 2004 s-a atins cea mai ridicata valoare, 5,6 %. Pentru prima data PIB in 2002 a deposit nivelul din
1995 – o crestere de 4,7% si in 2004 se extinde la 15,5%.

In 2004, unitatile economice realizeaza 32 942 milionae de Leva, o valoare adaugata bruta ( in preturi
curente), ceea ce inseamna 86,7% din PIB. Restul de 13,3 % din PIB (in preturile pietei) sunt ajustari:
taxe indirecte pe produs, incluzand VAT, taxe vamale la importul de bunuri ca si serviciile financiare
intermediare masurate indirect (FISIM).

Valoare adaugata bruta in sectorul serviciilor, in 2004 reprezinta 3/5 din totalul valorii adaugate.
Valoarea adaugata realizata in secotrul privat este de 25203 mil Leva (in preturi curente) in 2004.
Valoarea adaugata bruta, formata in sectorul privat in ultimii 7 ani atinge comparative o crestere
pozitiva : 5,6% (1998), 7,7% (1999), 14,3% (2000), 6,6% (2001), 8,3 % (2002), 6,5% (2003) si
9,2% (2004).
Intensitatea dezvoltarii sistemului privat este diferita de ce a activitatilor economice private. In 2004,
valoarea adaugata bruta create in sectorul agrar privat (agricultura si paduri) a crescut seminificativ
cu 2,8% in comapratie cu nivelul din 2003.

Valoarea adaugata in sectorul privat industrial creste cu 9,3% in comparative cu 2003 si “relative
share” creste de la 77,6% in 2003 la 81,0% din valoarea adaugata in acest secotr in 2004.

In 2004, o persoana angajata in economia nationala produce un venit de 11286 Leva in PIB (preturi
curente). Corelatia dintre modificarea PIB si numarul persoanelor angajate demonstreaza o crestere a
productivitatii muncii ( masurata in PIB/ pers angaj) cu 4,2% in comparatie cu anul 2003.

In conditiile cresterii numarului de ore de munca cu 2,4%, productivitatea nationala ( pe o ora de

munca) castiga 1,8% si determina o ridicare a ratei in PIB de 32%.

Inflatia in 2004 este 4,0%. Este aproape de cea din 2002, dar mai ridicata cu 0,2 puncte, dar in
comparative cu inflatia masurata in 2003 e mai scazuta cu 1,6 puncte.

Valoarea bunurilor exportate in 2004 este de 15,6 miliarde Leva cu o crestere de 19,7% in comparatie
cu 2003. Valorea importurilor (CIF) este 22,7 miliarde Leva si este mai mare decat cea a exporturilor
– de 45%. Importul de bunuri creste cu 20,9% in comparative cu 2003. balanta comertului exterior
( exporturi FOB- importuri CIF) este negative in toate lunile anului 2004 si inseamna -7,1 miliarde
Leva.

In 2004 Germania, Rusia si Italia sunt principalii parteneri straini, la nivelul importului, cu Bulgaria.
37% din valoarea totala a importurilor apartin acestor tari in 2004. Firme importatoare sunt 26 286 in
2004, fata de 1758 cate erau in 2003. In 2004, principalii parteneri de comer tai Bulgariei apartineau
Uniunii Europene – 25 de state member. Aproximativ 58% din bunurile exportate sunt orientate catre
Uniunea Europeana. Importurile din China cresteau cu 51,7%, in 2004, in comparative cu anul 2003 si
valorau 737,6 milioane Leva, dar exporturile se reduce aproape la jumatate, dupa cresterea
inregistrata de 4 ori in 2003 fata de 2002.

DEZVOLTAREA MEDIULUI DE AFACERI