1

Evolutia istorica a Managementului

Adrian Irinel Chitic

Etimologia
Managementul este un termen provenit din limba engleza si adoptat ca atare, cu o semantica foarte
complexa, care desemneaza stiinta conducerii organizatiilor si conducerea stiintifica a acestora
Termenul management provine din latinescul maneo care inseamna a ramane, de unde a ajuns la termenul
francez maison (casa) si la menaj. Apoi de la substantivul latin manus (mana) s-a format in italiana
maneggio (prelucrare manuala). Din franceza sau italiana, aceste cuvinte au capatat, in engleza, forma
verbului to manage, cu diverse intelesuri printre care si acelea de a administra, a conduce. Englezii au
format apoi corespunzator substantivele manager si management.
Conturarea managementului ca stiinta, care a inceput in primii ani ai actualului secol, a constat in
sedimentarea succesiva a contributiilor unor curente diferite de gandire, ale unor personalitati stiintifice
sau ale vietii practice, in jurul carora s-au constituit scoli si miscari care au jalonat procesul respectiv.
Desi conducerea a existat, intr-o forma rudimentara, practic de la inceputul vietii organizate a comunitatii
omenesti, aparitia tarzie a interesului deosebit pentru domeniul managementului si a primelor studii
sistematice ale acestuia se explica prin aceea ca doar la un anumit grad al dezvoltarii industriale si
tehnologice a societatii este posibila si necesara sistematizarea cunostintelor si inchegarea unor teorii
specifice.
Inceputurile inchegarii managementului ca stiinta se identifica cu miscarea pentru conducerea stiintifica,
aparuta in SUA in primul deceniu al secolului XX, care lupta pentru ideea existentiala a maximizarii
rezultatelor activitatii individuale sau colective cu eforturi minime.
Frederick W. Taylor definea managementul , in cartea sa Shop Management, publicata in 1903, astfel: ,,a
sti exact ce doresc sa faca oamenii si a-i supraveghea ca ei sa realizeze aceasta pe calea cea mai buna si
mai ieftina";
Henri Fayol, in cartea sa Administration industrielle et generale, publicata in 1916, mentiona ca ,,a
administra inseamna a prevedea, a organiza, a comanda, a coordona si a controla";
Mai recent, managementul este definit astfel:
Potrivit opiniei lui A.Mackensie, exprimata in noiembrie 1969 in Harward Business Review,
managementul este ,,procesul in care managerul opereza cu trei elemente fundamantale - idei, lucruri si
oameni, realizand prin altii obiectivele propuse";
Peter Drucker considera ca managementul este echivalent cu ,,persoanele de conducere", termenul
de ,,management" fiind doar un eufemism pentru ,,sef". ,,Principala si poate singura sarcina a
managementului este de a mobiliza energiile unitatii economice pentru indeplinirea sarcinilor cunoscute
si definite", iar testul reusitei, sustine Drucker, consta in ,,obtinerea unei eficiente ridicate si adaptarea la
modificarile din exterior".
2

SCOLILE DE MANAGEMENT

Scolile clasice

 sunt reprezentate de : F.Taylor, H.Fayol, H.Ford, sotii Gillberth si H.Gantt.

CONTRIBUTII:

a.       pune accentul pe eficienta organizatiei pentru a spori succesul acesteia;

b.      elaborarea de principii stiintifice de management considerate ca fiind universal valabile indiferent

de domeniul condus;

c.       identificarea functiilor managementului: a prevedea, a organiza, a comanda, a coordona, a controla;

d.      ignorarea aspectelor umane ale managementului

Scoala sociologica are ca reprezentanti de seama: H.Maslow, C.Candy, D. McGregor.

CONTRIBUTII:

a.       urmareste succesul organizatiei prin focalizarea pe factorul uman din organizatie;

b.      promoveaza un management participativ;

c.       ierarhizarea nevoilor umane (teoria lui Maslow);

d.      teoriile comportamentului uman ale lui McGregor (teoria X si teoria Y);

e.      punerea in prim plan a factorului uman si a nevoilor acestuia;

Scoala cantitativa este reprezantata prin: A.Kauffman si J.Starr.

CONTRIBUTII:

a.       imbogateste practica manageriala cu instrumente matematico-statistice;

b.      neglijarea laturii calitative a aspectelor manageriale in detrimentul celor cantitative;

c.       abordarea cu preponderenta a functiilor de previziune si a celei de organizare

Scoala sistemica, prin reprezentantii sai: P.Drucker, R.Johnson, C.Barnard, H.Simon

CONTRIBUTII:

a.       succesul organizatiei depinde de abordarea acesteia ca sistem;

3

b.      managementul organizatiei este perceput ca sistem deschis ale carui parti sunt intrarile in
organizatie, procesul din organizatie si iesirile din organizatie;

c.       cresterea eficientei organizatiei este direct proportionala cu capacitatea acesteia de a se adapta

cerintelor mediului extern.

Scoala contextuala este in curs de formare

CONTRIBUTII:

a.       Reprezentantii acestei scoli au ajuns la concluzia ,a metodele si tehnicile de management nu au

caracter de universalitate ci depind de situatiile si conditiile specifice organizatiei lor;

b.      Tot ceea ce intreprind managerii depinde de un context dat, de o situatie an care se afla organizatia
lor.

Ion Stancioiu, Gheorghe Militaru – “Management. Elemente fundamentale”, Ed. Teora, Bucuresti 1999,
pag. 14

Viorel Cornescu, Ioan Mihailescu, Sica Stanciu – “Management. Baze generale”, Ed. Actami, Bucuresti,
1998, pag. 10

Dan Anghel Constantinescu, Ana-Maria Ungureanu, Lucica Tarara - .Management general., vol. I,
Colectia

Nationala, Bucuresti, 2000, pag. 29

Richard Pettinger – “Introduction to Management”, 2nd Edition, Macmillan Business, London, 1997,

pag. 13

Terry Lucey – “Business Administration”, DP Publication Ltd., London, 1994, pag. 38-39