Facultatea de Limbi și Literaturi Străine

Universitatea din Bucureşti

MANAGEMENTUL AMERICAN
(echipa 3)

Melicovici Elena
Tudorel Roxana
Cazacu Anamaria
Lozneanu Tiberiu
Drinceanu Melania

Martie 2016
 Geografia fizică
Statele Unite ale Americii, prescurtat SUA, sunt o federaţie situată în emisfera vestică, în
America de Nord. Se învecinează la nord cu Canada şi la sud cu Mexic. Federaţia este formată
din 50 de state, la care se adaugă un district federal, Districtul Columbia. Din cele 50 de state 48
sunt sunt enclave, în timp ce Alaska şi Hawaii sunt două state exclave. Teritoriul este împărţit în
7 regiuni. Capitala SUA este Washington, D.C., iar cel mai mare oraş este New York City.
Relieful
În zona estică, paralel cu ţărmul Oceanului Atlantic, se întind din nord-est spre sud-vest munţii
Apalaşi, cu altitudinea maximă de 2.036 m. Zona centrală cuprinde câmpii şi podişuri: în nord-
est o parte a podişului Laurenţian, spre sud, Câmpiile centrale mărginite de podişul Ozark şi apoi
munţii Ouachita. În vest Marile Prerii şi munţii Anzii Cordilieri, iar în sud câmpia litorală a
Golfului Mexic.
Lanţul estic al Cordilierilor îl constituie Munţii Stâncoşi iar lanţul vesticMunţii
Cascadelor şi Sierra Nevada. Aceste două lanţuri încadrează un şir de podişuri dintre care cele
mai importante sunt: Podişul Columbiei, Podişul Marelui Bazin şi Podişul Colorado.
Clima
Cea mai mare parte a teritoriului SUA are climă temperată şi subtropicală, cu excepţia
peninsuleiAlaska, care are o climă sub-arctică, şi a sudului Floridei, care are o climă tropicală.
Clima se caracterizează prin diferenţe mari de temperatură de la unanotimp la altul şi prin
schimbări bruşte care generează deseori uragane şi inundaţii.
Fauna şi flora
Vegetaţia este reprezentată în est îndeosebi prin păduri amestecate de conifere şi de foioase,
păduri de pin, iar în zona centrală prin prerii cu ierburi înalte în câmpiile centrale şi cu ierburi
scunde în Marile Prerii. ÎnCalifornia este caracteristic arborele Mamut (Sequoia gigantea).
Geografia economică
Dezvoltarea timpurie a industriei (prima fabrica textila dateaza din anul 1790) a fost legata de
existenta unor resurse locale (lemn, resurse hidroenergetice, lina, piei etc.) si de masa
emigrantilor din Anglia, specializata in manufactura textila.

Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pe baza calificarii fortei de munca si a existentei
unor cai de comunicatii si porturi, prin care a fost posibil importul de materii prime necesare, s-
au dezvoltat si ramurile industriei grele, mai ales cea a constructiilor de masini. Astazi, alaturi de
ramurile si subramurile traditionale, au o deosebita importanta si industria de masini unelte,
industria de utilaj energetic, electrotehnic si electronica, de motoare de avioane, industria
alimentara (lactate, peste, tutun), chimica si industria prelucrarii lemnului.

O retea deasa de cai ferate si sosele, ca si numeroase porturi, asigura acestei regiuni legaturi
lesnicioase cu restul tarii. Centrul care polarizeaza intreaga activitate economica si social-
culturala a regiunii este orasul Boston, care impreuna cu o serie de orase-satelit : Cambridge,
Somerville, Lynn, Everett, Brookline, Watertown, Arlington, Medford, Winchester, Malden etc.
formind a opta conurbatie, ca marime, din cadrul S.U.A. Capitala a statului Massachusetts,
Boston este unul dintre marile centre comercial-financiare ale tarii.

Istoria
Din preistorie și până în perioada contemporană, istoria teritoriilor care fac parte în prezent
din Statele Unite ale Americiipoate fi divizată în numeroase perioade, cele mai multe în funcție
de schimbările politice, sociale și economice care au avut loc în aceste teritorii.
Pentru colonizarea Americii de Nord s-a dus o luptă acerbă între britanici și francezi. Aceasta s-a
încheiat cu victoria Marii Britanii în estul Statelor Unite ale Americii de astăzi și cu cea a Franței
în nord. În nord-estul SUA, imigranții puritani, proprietarii și companiile private au fondat
coloniile Noii Anglii. În secolele XVII și XVIII acestea și-au câștigat independența culturală și
încrederea că pot duce o politică proprie, refuzând în cele din urma să plătească impozitele
impuse de Marea Britanie. Conflictul a declanșat un război intre 1775 și 1783, marcat
de Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii din 1776 și de redactarea unei noi
constituții federale. Statele Unite ale Americii, cu puternicele tradiții spirituale europene, se
străduiau să-și dezvolte propria identitate. Prin Doctrina Monroe s-a implementat o politică de
izolare pe plan extern.
Pe parcursul secolului XIX, Statele Unite s-au extins prin cuceriri și anexări de teritorii străine.
După 1828, diferențele dintre statele din Sud și statele din Nord se accentuau tot mai mult în
problema deținerii de sclavi. Războiul de Secesiune din 1861-1865, a traumatizat tânăra țară,
însă Uniunea s-a menținut datorită victoriei unioniștilor din nord. După Războiul de Secesiune, a
început ascensiunea economică și tehnologică a țării.
Intrarea Statelor Unite ale Americii în Primul Război Mondial în 1917 a marcat abandonarea
izolaționismului. După Primul Război Mondial, SUA a revenit la izolaționismul său tradițional.
Această perioadă a cunoscut o puternică dezvoltare economică, însă încrederea oarbă în progres
a determinat o siguranță exagerată și euforică pe piețele financiare. Când baloanele de săpun ale
speculațiilor au explodat în1929, determinând prăbușirea bursei, economia lumii a intrat în
declin. Politica de intervenție a guvernului condus de Franklin Delano Roosevelt atenua multe
dintre efectele Marii Crize. În 1939, SUA, oficial neutre, au sprijinit de facto Anglia în lupta
împotriva Axei, iar în 1941 au intrat în război împotriva Japoniei.
Statele Unite ale Americii au ieșit întărite economic din cel de-al Doilea Război Mondial și au
devenit liderul politic, economic, industrial, militar, tehnologic și cultural al Vestului în anii
imediat următori, în cadrul sistemului bipolar ce începea să prindă contur. S-au opus Uniunii
Sovietice în timpul Războiului Rece care a durat până în 1991. Pe plan intern, mișcările pentru
drepturi și libertăți civile și protestele împotriva Războiului din Vietnam au dus la liberalizarea
societății în anii 1960. Ca superputere, SUA au oscilat din 1991 între cooperarea globală și
tendințe hegemonice. La începutul celui de-al treilea mileniu, SUA și Occidentul s-au confruntat
cu provocările terorismului internațional și cu obstacolele crizei economice globale.
Societatea Americană

Evenimentele din ultimul deceniu al secolului XX au propulsat SUA într-o poziție singulară pe
glob, cea de unica superputere a lumii. Desi reprezinta mai putin de 5% din populatia
mondiala,americanii de astazi consuma ¼ din resursele planetei,alcatuind cea mai importanta piata
dedesfacere a globului.
Sau,cum spune analistul american Z.Brzezinski,”actuala suprematie a Americii este distincta prin
rapiditatea aparitiei ,anvergura mondiala si modul de exercitare. In decursul unui singur secol,
America s-a transformat si a fost transformata de catre dinamica internationala,dintr-o tara relativ
izolata in emisfera vestica intr-o putere de o bogatie si forta de dominatie fara precedent in istoria
omenirii”
SUA este singura tara capabila sa foloseasca cel mai subtil instrument de putere,influentarea
comportamentului socio-politic si cultural prin exportul propriului mod de viata si al propriilor
valori morale. De peste un secol,SUA se considera investite cu misiunea de propagare a idealurilor
de libertate,a principiilor proprietatii individuale si a celor ale democratiei
reprezentative.Difuzarea acestor valori universale a devenit baza ideological ale nationalismului
American.
Are o importanță semnificativă rolului religiei în formarea Americii și trebuie subliniat faptul că
americanii se numără și astăzi printre cele mai religioase popoare din lume. Se explică astfel și
faptul că în America există ceea ce am putea numi o „religie civilă”, o îmbinare a politicii laice cu
preceptele religioase.
O apreciere a unor geopoliticieni francezi, care, in niciun caz nu pot fi acuzati de sentimente pro
americane: “La doua sute de ani dupa revolta coloniilor dintr-o indepartata colonie britanica, nicio
natiune a lumii nu poate face abstractie de existenta si influenta Statelor Unite. Intr-un mod direct
sau nu, lumea a intrat intr-un sistem de gravitatie in jurul Statelor Unite, care constituie acum
singura putere ce dispune de vointa si de capacitatea de a se amesteca in ansamblul regiunilor
planetei.
Problemele Societatii Americane.
Americanii lucrează mult mai mult decît europenii. Aşa cum arată Organizaţia pentru Cooperare
Economică şi Dezvoltare (OCED), angajatul american tipic a muncit în anul 2000 1.877 de ore, în
timp ce francezul a muncit 1.562 de ore. Unul din trei americani lucrează peste 50 de ore pe
săptămînă.
Şomajul în SUA este mai scăzut decît în multe ţări europene (deşi aceste statistici sînt neclare, căci
americanii care nu sînt angajaţi îşi pierd foarte repede dreptul la ajutor de şomaj şi sînt scoşi din
evidenţă). Se pare că America ştie să creeze slujbe mai bine decît Europa. Aşa că în America
lucrează mai mulţi adulţi şi pentru o perioadă mai mare de timp decît în Europa.
Însă 45 de milioane de americani nu au deloc asigurare medicală (dintre ţările dezvoltate ale lumii,
doar SUA şi Africa de Sud nu oferă asigurare medicală universală). După datele Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii, Statele Unite sînt pe primul loc în banii cheltuiţi pe cap de locuitor pentru
sănătate şi pe locul 37 la calitatea serviciilor.
Mortalitatea infantilă este mai mare: SUA se află pe locul 26 între ţările industrializate la decesele
în rîndul copiilor, cu un procent dublu faţă de cel din Suedia, mai înalt decît cel din Slovenia, însă
puţin mai scăzut decît cel din Lituania, în ciuda faptului că cheltuiesc 15% din produsul intern brut
pe „îngrijirea sănătăţii” (dintre care mulţi sînt sifonaţi de către reţelele private pentru costuri
administrative).
În ansamblu, Statele Unite cheltuiesc mult mai mult pe educaţie decît orice ţară din Europa de Vest
şi au cele mai bune universităţi de cercetare din întreaga lume. Dar un studiu recent arată că SUA
au cele mai slabe rezultate din toate ţările industrializate, cu toţi banii pe care îi cheltuiesc pe
educaţie. Copiii americani se descurcă întotdeauna mult mai slab decît cei europeni atît la calcule,
cît şi în ceea ce priveşte competenţa lingvistică.
Tot mai multi copii cresc fara unul dintre parinti sau fara asistenta sociala. Infractionalitatea creste
in mod ingrijorator in anumite regiuni, numarul somerilor, de asemenea. Comunitatile se
degradeaza pe zi ce trece, cei singuri devin din ce in ce mai multi, alienarea sociala se intareste,
tot mai multi oameni uitand de religie si traditionalele virtuti religioase.
SUA conţin doar 5% din populaţia lumii (şi în scădere), dar produce 25% pe an din gazele
responsabile de efectul de seră. În fiecare an, atmosfera noastră trebuie să absoarbă douăzeci de
tone de dioxid de carbon pentru fiecare cetăţean american şi doar nouă tone pentru fiecare
european.
Remediul pentru această involutie degradanta, este o intoarcere la moralitate si spiritualitate,
intoarcerea catre valorile demult uitate, catre actele de caritate care, candva, constituiau bazele
societatii americane.
Personalități ale Americii
Frank Lloyd Wright , numele la naștere Frank Lincoln Wright, (n. 8 iunie 1867 - d. 9 aprilie
1959) a fost unul dintre cei mai proeminenți și influenți architecți ai primei jumătăți a secolului
20. În prezent, este adesea recunoscut ca cel mai faimos arhitect al Statelor Unite ale Americii,
fiind extrem de cunoscut și apreciat în ochii opiniei publice la mai bine de 50 de ani de la
stingerea sa din viață. Clădirile trebuie sa bucure oamenii.

Edgar Allan Poe (n. 19 ianuarie 1809, Boston/Massachusetts - d. 7 octombrie 1849,

Baltimore/Maryland) a fost un scriitor american, poet, romancier, nuvelist și critic literar, creator
al genului de scurte povestiri și precursor al literaturii moderne de ficțiune științifico-fantastică.
A dus o viață de boem și a sfârșit tragic în mizerie, opium și alcoolism, dar tocmai din acest
infern al existenței sale s-au născut multe dintre creațiile ce aveau să impună literaturii universale
norme de evaluare estetică necunoscute până atunci. În cei patruzeci de ani ai unei vieți
halucinante, scriitorul a izbutit să publice multe volume de versuri, de proză, estetică și teorie
literară, făcând dovada unei forțe de creație extraordinare.
Ernest Miller Hemingway (n. 21 iulie 1899, Oak Park, Illinois, SUA – d. 2 iulie 1961,
Ketchum, Idaho, SUA) a fost un romancier, nuvelist, prozator, reporter de război, laureat al
Premiului Pulitzer în 1953, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1954, unul dintre cei
mai cunoscuți scriitori americani din întreaga lume.
Opera sa are ca sursă o experiență de viață profundă și originală și relatează, conform concepției
scriitorului, "lucrurile cele mai simple în modul cel mai simplu", într-o proză energică, aspră,
dură, cu o mare economie a mijloacelor stilistice și susținută de un ton colocvial.
John Ernst Steinbeck. (n. 27 februarie 1902, Salinas, California - d. 20 decembrie 1968, New
York) a fost scriitor american, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1962. El este
cunoscut pe scară largă pentru romanul care a câștigat Premiul Pulitzer Fructele mâniei (1939),
romanele La răsărit de Eden (1952) și Șoareci și oameni (1937). A fost autorul a douăzeci și
șapte de cărți, acestea incluzând șasisprezece romane, șase cărți non-ficțiune și cinci colecții de
povestiri; Steinbeck fiind recompensat cu Premiul Nobel pentru Literatură în 1962.
Betty Friedan născută Betty Naomi Goldstein (n. 4 februarie 1921 Peoria, Illinois, d. 4
februarie 2006 Washington D.C.) a fost o evreică americană, activistă socială, publicistă,
ideologă și activistă feministă, una din principalele ideoloage ale feminismului.
Cartea, pe care Betty Friedan a dedicat-o "problemei" pe care a denumit-o "fără nume", a apărut
în 1963 sub titlul „The Feminine Mystique” (Mistica feminității) s-a bucurat de un mare succes,
vânzându-se în trei milioane de exemplare. În ea autoarea descrie activitatea unor femei în
societăți industriale, și viața femeilor casnice, ajungând la concluzia că profesia de casnică pe o
normă întreagă, duce la o viață sufocantă, după aprecierea ei, ca într-un fel de „lagăr de
concentrare confortabil”. Friedan a susținut că femeile erau victimele unul sistem pervaziv de
iluzii și false valori care le solicita să-și găsească realizarea și identitatea proprie în mod
vicariant, prin mijlocirea soților și copiilor lor.
Lidera feministă[modificare | modificare sursă]
Lui Betty Friedan i s-au propus în mai multe rânduri posturi universitare, a predat la
Universitatea New York și la Noua Școală de Cercetări sociale (New School), de asemenea a
lucrat ca publicistă și scriitoare "free-lancer".
În cartea „Aceasta mi-a schimbat viața” (It changed my life) ea a chemat la o schimbare de
atitudine in sânul mișcării feministe, în sensul sprijinirii nevoilor familiilor și a drepturilor atât
ale femeilor cât și ale bărbaților de a se elibera de rolurile impuse de societate în trecut, de
asemenea a avertizat împotriva retoricii ostile față de bărbați și a subordonării luptei feministe
lozincilor activismului pentru drepturile lesbienelor. Altă carte a lui Friedan, „Fântâna vârstei”
(The Fountain of Age) este dedicată psihologiei înaintării în vârstă. Împreună cu Pauli Murray
(1910-1985), cea dintâi femeie pastor episcopalian de origine afro-americană, Betty Friedan a
întemeiat Organizația națională pentru Femeile americane (National Organization for Women)
NOW și a fost aleasă prima ei președintă între anii 1966-1970. Organizația a militat pentru
egalitatea șanselor pentru femei, în domeniul brațelor de muncă, și al vieții politice.De asemenea,
Friedan a luat parte în 1969 la întemeierea organizatiei National Abortion Rights Action League
(Liga națională de acțiune pentru dreptul la avort) care a susținut dreptul femeilor de a-și
întrerupe sarcina.
Organizația NOW a contribuit la întărirea aplicării paragrafului VII al Actului drepturilor civile
din 1964 care interzice discriminarea lucrătorilor pe bază de sex. Comisia pentru oportunități
egale a impus, în urma eforturilor NOW, publicarea de anunțuri de lucru la ambele sexe. De
asemenea a luptat pentru concedii plătite de maternitate și naștere, pentru organizarea de facilități
adecvate de îngrijire a copiilor ale căror mame sunt în câmpul muncii. Ea a militat împotriva
vechii prejudecăți după care femeia trebuie să aleagă între căsnicie și maternitate, pe de o parte,
și angajarea serioasă într o carieră profesională sau în câmpul muncii, pe de altă parte”.
La 26 august 1970 (ziua aniversării a 50 ani de la acordarea egalității de vot femeilor din USA),
Betty Friedan a organizat pe cuprinsul SUA Greva Femeilor pentru Egalitate, în cadrul careia
circa zece mii femei au demonstrat pe Fifth Avenue la New York . În 1971 împreună cu 'Bella
Abzug și Shirley Chisholm, Betty Friedan a convocat Adunarea națională politică a grupului de
presiune feminin National Women’s Political Caucus, unde sub lozinca „Faceți politică, nu
cafea” a chemat publicul femeilor să participe activ la alegeri și la convențiile naționale. Ea
însăși a activat în cadrul Partidului Democrat, care a ajuns în 1976 la o proporție de jumătate din
delegați provenind din rândurile femeilor.

Walter Whitman (n. 31 mai 1819 - d. 26 martie 1892) a fost un poet, eseist, jurnalist și umanist
american. Considerat „cel mai mare poet american” de către mulți pe când trecuseră doar patru
ani de la moartea sa, Whitman este văzut ca primul poet urban. El a fost unul dintre
reprezentanții tranziției de la transcendentalism la realism, opera sa arătându-se influențată de
ambele curente. Opera sa a fost tradusă în mai mult de douăzeci și cinci de limbi străine. Walt
Whitman este unul din cei mai influenți și controversați poeți din canonul american.

Samuel Langhorne Clemens (n. 30 noiembrie 1835 – d. 21 aprilie 1910)[4] , cunoscut sub
pseudonimul literar Mark Twain, a fost un scriitor, satirist și umorist american, autorul
popularelor romane „Aventurile lui Tom Sawyer”, „Prinț și cerșetor”, „Aventurile lui
Huckleberry Finn” și „Un yankeu la curtea regelui Arthur”.
În ciuda problemelor sale financiare, Twain a fost renumit pentru umorul și buna sa dispoziție,
datorită cărora s-a bucurat de o popularitate imensă în întreaga lume. La apogeu, el a fost
probabil cel mai popular american din acea vreme. În 1907, publicul s-a înghesuit la Expoziția
Jamestown doar ca să-l zărească pe Mark Twain. S-a bucurat de prietenia mai multor celebrități,
între care autorul și criticul literar William Dean Howells, politicianul și autorul Booker T.
Washington, inginerul și inventatorul Nikola Tesla, scriitoarea Helen Keller și magnatul Henry
Huttleston Rogers. Autorul american William Faulkner a scris despre Twain că a fost „părintele
literaturii americane”[5].
Twain a murit în 1910 și este înmormântat la Elmira, statul New York.

Jane Addams (n. 6 septembrie 1860 - d. 21 mai 1935) a fost o reformatoare socială, scriitoare și
feministă americană, de al cărei nume este legat crearea serviciului de asistență socială în SUA.
De asemenea, a militat pentru dreptul la vot al femeii.
În 1931 a primit Premiul Nobel pentru Pace, fiind prima femeie americană laureată a
prestigiosului premiu. Publicația Time a considerat-o una dintre cele mai influente femei ale
secolului al XX-lea.

Frederick Douglass (n. Frederick Augustus Washington Bailey, februarie 1818 - d. 20

februarie 1895) a fost un reformator social american, orator, scriitor și om de stat.
După ce a scăpat de sclavie, el a devenit un lider al mișcării aboliționiste și un scriitor
antisclavagist incisiv. El a fost un exemplu viu împotriva argumentelor proprietarilor de sclavi
care spuneau că sclavii nu au capacitatea intelectuală de a trăi independent în calitate de cetățeni
americani.
Pentru mulți americani din Nord era imposibil de crezut că marele orator a fost sclav.

Marlon Brando, Jr. (n. 3 aprilie 1924 – d. 1 iulie 2004) a fost un actor american câștigător al
premiului Oscar, recunoscut ca fiind unul dintre cei mai mari actori de film ai secolului 20. S-a
făcut remarcat mai ales datorită rolurilor din filmele Un tramvai numit dorință și On the
Waterfront, ambele regizate de către Elia Kazan la începutul anilor 1950. Stilul său actoricesc,
combinat cu aparițiile sale publice ca outsider al Hollywood-ului anilor 1950 și 1960, au avut o
influență majoră asupra generației de actori ce i-au urmat.
Grace Patricia Kelly (n. 12 noiembrie 1929 - d. 14 septembrie 1982) a fost o actriță americană
de film care, în aprilie 1956, s-a căsătorit cu Rainier al III-lea de Monaco și a devenit prințesă
consort de Monaco, denumită în mod obișnuit Prințesa Grace
Humphrey Bogart (n. 25 decembrie 1899 - d. 14 ianuarie 1957) a fost un actor de scenă și de
film american, câștigător al premiului Oscar. Privit ca un adevărat simbol cultural american
Bogart este adesea considerat, atât de către unii critici de film cât și de o bună parte a iubitorilor
cinematografiei, drept cel mai mare actor american de film al secolului 20. Instituția cea mai
autorizată în domeniul cinematografiei din Statele Unite, Institutul American de Fim (The
American Film Institute), l-a clasat pe Bogart ca cel mai mare actor din istoria filmului american.

William Clark Gable (n. 1 februarie 1901 - d. 16 noiembrie 1960) a fost unul din marii actori
americani de film, cunoscut si ca The King of Hollywood (Regele Hollywood-ului) sau simplu
The King (Regele). Gable și-a început cariera ca actor la teatru și a apărut în filme mute între
1924 și 1926 și a progresat cu roluri mai importante în cateva filme în 1931. În anul în care a
urmat a primit primul sau rol principal.
Gable a castigat Premiul Oscar pentru cel mai bun actor pentru It Happened One Night (1934), și
a fost nominalizat pentru rolul principal din Mutiny on the Bounty (1935) și pentru cel mai
cunoscut rol al sau Rhett Butler din Pe aripile vântului (1939).
Gable este considerat ca fiind unul dintre actorii cu cel mai mare succes în box-office din istorie.
Katharine Hepburn (n. 12 mai 1907, Hartford, Connecticut, S.U.A.- d. 29 iunie 2003, Old
Saybrook, Connecticut) a fost o actriță americană de teatru, televiziune și film, laureată a patru
premii Oscar. Hepburn este privită în general ca una dintre marile figuri ale istoriei filmului.
Institutul American de Film a clasat-o pe locul I într-un top al celor mai mari actori de film ai
secolului al XX-lea. Hepburn a fost una dintre puținele actrițe care a refuzat să dea interviuri sau
să apară la diferite petreceri mondene din vremea sa.
S-a remarcat prin talentul actoricesc, frumusețe și dicțiunea specială, cu influențe de New
England.
Hepburn rămâne până în prezent singura actriță care a câștigat de-a lungul întregii vieți patru
premii Oscar la această categorie, la care se adaugă premiile Globul de Aur, Premiile Emmy sau
César. A fost nominalizată de douăsprezece ori la același premiu, cel al Academiei Americane.

Fred Astaire (n. 10 mai 1899, Omaha, Nebraska – d. 22 iunie 1987, Los Angeles, California),
după numele lui de botez Frederick Austerlitz, a fost un actor, dansator și cântăreț american.
După ce câștigă câteva premii Emmy în anii 1950 - 1960, Astaire pune dansul pe locul doi,
încercând să se concentreze mai mult pe cariera de actor. A avut roluri în multe filme, printre
care : On the Beach (1959) și The Towering Inferno (1974), pentru care a fost nominalizat la
Premiul Oscar. În 1981, la aproape 10 ani de când nu a mai dansat în public, Astaire a primit un
premiu pentru întreaga activitate din partea Institutului American de Film. A încetat din viață în
anul 1987 ca urmare a unei pneumonii.

Louis Armstrong (n. 4 august 1901, New Orleans, Louisiana - d. 6 iulie 1971, New York City),
poreclit „Satchmo”, a fost un trompetist și cântăreț de jazz, unul din exponenții cei mai
reprezentativi ai "stilului New Orleans" în muzica de jazz executată în Chicago în jurul anilor
1920 - 1930.
În ultimii ani ai vieții, Louis Armstrong personifică la cel mai înalt nivel muzica de jazz și
devine, împreună cu formația sa "All Stars", ambasadorul acestui gen în întreaga lume. Tendința
comercializantă a unor impresari lipsiți de scrupule nu l-a scutit însă nici pe el de anumite
concesii făcute succeselor ieftine, printre altele în unele filme pe care le-a turnat. Louis
Armstrong, "The King of Jazz", cum a mai fost numit, se îmbolăvește, din păcate de cancer la
gât. Deși medicul îi spune să renunțe la trompetă, Armstrong nu poate să o facă și în cele din
urmă moare în ziua de 6 iulie 1971, în casa sa din cartierul Queens al orașului New York.

Elvis Aaron Presley (n. 8 ianuarie 1935, Tupelo, Mississippi - d. 16 august 1977, Memphis,
Tennessee) a fost un cântăreț și actor american, cunoscut frecvent ca Regele Rock 'n' Roll-ului
sau simplu, The King, cu toate ca a obținut și trei premii Grammy pentru muzică Gospel.

Abraham Lincoln A fost al șaisprezecelea președinte al Statelor Unite ale Americii, funcție pe
care a exercitat-o începând cu luna martie 1861 și până la asasinarea sa în aprilie 1865. Lincoln a
condus Statele Unite în timpul Războiului Civil—cel mai sângeros conflict al său, dar și cea mai
mare criză morală, constituțională și politică.Prin aceasta, el a conservat Uniunea, a abolit
sclavia, a întărit guvernul federal și a modernizat economia.

George Eastman s-a născut în orășelul Waterville, statul New York, din confederația Statele
Unite ale Americii.
Este inventatorul suportului fotosensibil flexibil, pelicula de nitroceluloză, în anul 1884. Aceasta
a făcut posibilă construcția de aparate de fotografiat mai mici, ușoare, portabile. Frații Lumière
folosesc această descoperire pentru invenția lor, cinematograful, pelicula fiind elementul
indinspensabil.
James Dewey Watson este un genetician, biolog și zoolog american. A studiat la Universitatea
din Chicago și Universitatea Indiana, apoi a lucrat în Cavendish Laboratory al Universității din
Cambridge (Anglia). Aici a descoperit, în 1953, în colaborare cu Francis Crick, structura ADN.
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat în 1962 lui Francis Crick, James
Watson și Maurice Wilkins „pentru descoperirile lor privind structura moleculară a acizilor
nucleici și semnificația sa pentru transferul de informație în materia vie”.

George Catlett Marshall A fost un general, diplomat și politician american, distins cu Premiul
Nobel pentru Pace. Ca tânăr ofițer participă la Primul Război Mondial, unde se remarcă prin
calitățile sale. După război îndeplinește diverse misiuni în China și în SUA. În perioada celui de-
al doilea război mondial se remarcă în special ca membru al comisiei care a supervizat studiile
asupra bombei atomice. În 1945 își încetează cariera militară, intrând în serviciul diplomatic.
Deține funcții importante în administrația de la Washington: secretar de stat (1947-1949),
ministru al Apărării în timpul războiului din Coreea (1950-1951). Nemulțumit de evoluția
evenimentelor, în septembrie 1951 își prezintă demisia și se retrage din viața publică. Peste doi
ani (1953) primește Premiul Nobel pentru Pace. În 1959, i s-a acordat Premiul Carol cel Mare.

Bill Gates
William Henry Gates al III-lea (n. 28 octombrie 1955), cunoscut mai ales ca Bill Gates, este
co-fondatorul (împreună cu Paul Allen) al Microsoft Corporation. Este de asemenea și unul
dintre cei mai bogați oameni din lume, cu o avere estimată la $79 miliarde.

Samuel Finley Breese Morse (n. 27 aprilie, 1791 – d.2 aprilie, 1872) a fost pictor și inventator
american. A realizat în anul 1837 un aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840 și
a inventat în 1838 alfabetul care-i poartă numele, folosit și în prezent.

Susan Brownell Anthony (15 februarie 1820 – 13 martie 1906), lidera Mișcării Americane
pentru drepturi civile, care a jucat un rol important in Mișcarea pentru Drepturile Femeii în
secolul XIX-lea pentru garantarea dreptului la vot al femeii în SUA. Timp de 45 de ani a călătorit
mii de kilometrii în SUA și Europa, ținând între 75 și 100 de discursuri pe an despre dreptul la
sufragiu al femeii. A murit în Rochester, New York.

Henry Ford (n. 30 iulie 1863 – d. 7 aprilie 1947) a fost fondator al industriei americane de
automobile, a întemeiat Ford Motor Company (1903), autor al unui nou mod de organizare a
producției industriale, cunoscut sub denumirea de fordism.

John D. Rockefeller (n. 8 iulie 1839 - d. 23 mai 1937) a fost un industriaș și filantrop american.
El a fost fondatorul Standard Oil Company, companie care a dominat industria petrolului și a
fost primul mare trust de afaceri din SUA.
Standard Oil a început ca un parteneriat în Ohio format de John D. Rockefeller, fratele său,
William Rockefeller, Henry Flagler, Jabez Bostwick, chimistul Samuel Andrews și Stephen V.
Harkness. În același timp în care kerosenul și benzina au devenit importante, bogăția lui
Rockefeller a crescut, el devenind cel mai bogat om din lume și primul american care a avut mai
mult de un miliard de dolari. Ajustând averea sa în funcție de inflație, el este adesea considerat
ca fiind cea mai bogată persoană din istorie.

Thomas Alva Edison A fost un important inventator și om de afaceri american al sfârșitului de

secol XIX și început de secol XX. A fost un autodidact, însă acest lucru nu l-a împiedicat să
realizeze invenții în domeniul electricității (becul cu filament), al telefoniei, al sistemului de
transmisie multiplă a telegramelor, al înregistrării mecanice a sunetului (fonograful) și al
cinematografiei - kinetoscopul.
În lumea industriei introduce noțiunea de producție de serie.
Pentru meritele sale, Academia Americană de Arte și Știință îi acordă în anul 1895 "Premiul
Rumford" pentru activitatea din domeniul electricității și în anul 1915 "Medalia Franklin" pentru
contribuția sa pentru binele umanității.
Edison s-a născut în Milan, Ohio, Statele Unite ale Americii și și-a petrecut copilăria în
Michigan. A fost parțial surd din adolescență, ceea ce nu l-a împiedicat să devină operator de
telegraf în anii 1860. Primele lui invenții au fost legate de telegraf. În adolescența sa, Edison a
lucrat și în alte domenii, vânzând mâncare și bomboane călătorilor prin trenuri. Primul său brevet
de invenție a fost obținut pentru mașina electromagnetică de înregistrat voturi în 28 octombrie
1868.

Martin Luther King Jr. a fost un pastor baptist nord-american, activist politic, cunoscut mai
ales ca luptător pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite ale Americii.
Cunoscut și sub abrevierea MLK, a organizat și a condus marșuri în favoarea dreptului la vot,
pentru desegregare rasială și alte drepturi civice elementare pentru cetățenii de culoare nord-
americani. Cele mai multe astfel de legi, și anume Civil Rights Act, Voting Rights Act, au fost
promulgate sub președinția lui Lyndon B. Johnson.
În timpul unui marș pentru libertate (28 august 1963) a pronunțat unul dintre cele mai celebre
discursuri: I have a dream (Am un vis).
L-a cunoscut pe John Fitzgerald Kennedy care i-a acordat sprijinul în lupta împotriva
discriminării rasiale.
Martin Luther King a fost cel mai tânăr laureat al premiului Nobel pentru Pace în 1964 pentru
lupta împotriva segregației rasiale și discriminării rasiale. A depus eforturi în lupta împotriva
sărăciei precum și a opririi războiului din Vietnam.
King a fost asasinat pe data de 4 aprilie 1968, în Memphis, Tennessee. După moartea sa i s-a
acordat Medalia prezidențială pentru libertate în 1977 și Medalia de Aur în 2004; În 1986 ziua
lui Martin Luther King a fost declarată zi federală în Statele Unite.

Benjamin Franklin (n. 17 ianuarie 1706, Boston - d. 17 aprilie 1790) este una dintre cele mai
cunoscute personalități din istoria Statelor Unite ale Americi (S.U.A.), unul din Founding
Fathers, diplomat, om de știință, inventator, filozof, profesor și om politic.
A organizat prima bibliotecă din America, a fost un inventator care a creat multe obiecte, care
sunt indispensabile astăzi, printre care se pot menționa ochelarii bifocali și paratrăsnetul, și i-a
uimit pe oamenii de știință din toată lumea cu experimentele sale din domeniul electricității.
În vremea sa era extrem de cunoscut și de influent și în Europa. Franklin a fost cel care i-a
convins pe englezi să retragă "Legea timbrului", respectiv i-a convins pe francezi să intervină în
Războiul de Independență al Statelor Unite de partea acestora. În Statele Unite, a fost unul din
semnatarii de frunte ai Declarației de Independență a Uniunii și al Constituției americane.
A fost ambasador în Anglia și apoi în Franța și secretarul Adunării din Pennsylvania.
A primit titlul de Doctor în Științe din partea Universității St. Andrews.

George Washington a fost un general și om de stat american, militant și factor activ în obținerea
independenței față de Regatul Unit a coloniilor din America de Nord, primul președinte al
Statelor Unite ale Americii.
În 1775 a fost numit comandant suprem al tuturor forțelor militare ale coloniilor răsculate
împotriva Angliei. A avut un rol decisiv în organizarea armatei americane care a repurtat
victoriile de la Saratoga (1777) și Yorktown (1781), hotărâtoare pentru obținerea independenței
Statelor Unite ale Americii. În 1787, Washington a fost președintele Convenției constituționale
care a adoptat Constituția Statelor Unite ale Americii, în vigoare și astăzi. Ca președinte între
1789 și 1797, Washington a dus o politică internă conservatoare, iar pe plan extern a fost un
adept al izolaționismului. Cu ocazia discursului său de adio, în 1797, recomanda Statelor Unite
să intervină cât mai puțin posibil în afacerile politice ale lumii și, mai ales, să nu se alieze cu
nicio națiune europeană în cazul unui conflict pe vechiul continent.

În 1878, Eadweard Muybridge a demonstrat puterea fotografiei de a captura mișcarea. În 1894,

prima expoziție comercială din lume de lume a avut loc la New York, pe baza Kinetoscopului
inventat de Thomas Edison în 1888. În următoarele decenii, Statele Unite ale Americii au fost în
prim-planul dezvoltării filmului sonor. Încă din secolul al XX-lea, industria de film din SUA a
fost în mare parte bazată și în jurul districtului Hollywood, Los Angeles din California. Picture
City, Florida a fost, de asemenea, un loc planificat pentru a fi un centru de producție al filmelor
în anii 1920, dar din cauza uraganului Okeechobee din 1928, s-a renunțat la idee și Picture City a
revenit la numele său original, Hobe Sound. Regizorul D. W. Griffith a fost esențial pentru
dezvoltarea filmului. Cetățeanul Kane (1941) de Orson Welles este frecvent citat în sondajele
criticii ca fiind cel mai mare film al tuturor timpurilor.[1] Actori americani ai marelui ecran
precum John Wayne și Marilyn Monroe au devenit figuri iconice, în timp ce
producătorul/antreprenorul Walt Disney a fost un lider atât al filmului de animație cât și filmului
mercantilizat. Cele mai mari studiouri de film de la Hollywood sunt cele care au produs filmele
cu cel mai mare succes comercial din lume, cum ar fi Pe aripile vântului (1939), Star Wars
(1977), Titanic (1997) și Avatar (2009). Astăzi, studiourile de film americane produc colectiv
mai multe sute de filme în fiecare an, ceea ce face ca Statele Unite ale Americii să fie al treilea
producător de filme cel mai prolific din lume
Managementul Statelor Unite ale Americii (factori interni si externi)

SUA au fost campionii promovarii proprietatii private si a spiritului de intreprinzator, rezultatul,

din punct de vedere economic, constituindu-l existenta unui foarte puternic sector privat care
domina economia acestei tari. In opinia lui Douglas A., Miller E. si Nath R., « economia SUA se
bazeaza pe principiile capitaliste, insa cel mai bine este caracterizata ca o economie mixta sau ca
un amestec de sectoare private si publice. »
O alta caracteristica importanta a sistemului american de management o reprezinta dimensiunile
foarte mari ale pietei interne, redate nu numai de evolutiile demografice inregistrate in aceasta
tara si de dimensiunile geografice, ci mai ales de amploarea activitatii economice desfasurate.
SUA sunt tara cu cea mai puternica clasa de mijloc.
Un factor determinant in infiintarea managementului SUA se poate observa in sectorul bancar
(foarte bine dezvoltat). Potrivit unui studiu publicat de revista « Fortune » in anul 1986, 42 de
banci detineau active de peste 10 miliarde de dolari fiecare. Mai mult, primele 1000 de banci
comerciale posedau active de peste 1750 de miliarde de dolari, utilizand mai mult de 950.000 de
salariati.
Sectorul economic al SUA este reprezentat de o retea complexa de peste 4,8 milioane de firme, a
caror marime variaza. Intreprinderile mici, antreprenoriale, sunt segmentul reprezentativ al
economiei, ele prezentand cel mai mare potential de dezvoltare si inovare in viitor.
Simcha Ronen descrie valorile si caracteristicile angajatilor din corporatiile din SUA, astfel :
« SUA se evidentiaza printr-un puternic pragmatism si prin accentul pus asupra maximizarii
profitului, eficientei organizationale si productivitatii. SUA este o societate individualista,
orientata spre actiune, caracterizata prin toleranta ridicata la risc si evitarea redusa a
incertitudinii. Nevoia de realizare a indivizilor este mare, iar obtinerea unui post de conducere si
averea reprezinta principalele obiective ale vietii lor. Se acorda importanta conducerii
democratice, se stimuleaza decizia de grup si participarea, […] indicele masculinitatii are o
valoare moderata. »
In mod traditional, managerii americani pun un accent deosebit pe distinctia dintre activitatile
manageriale si cele de executie. Acestia isi aroga anumite prerogative decizionale, precum
dreptul de a aloca resursele si dreptul de a face angajari si concedieri.
In ultimii ani se pune tot mai mult accentul pe maximizarea utilizarii resurselor umane, prin
intermediul perfectionarii si implicarii lor in managementul firmei.
Stiluri de management practicate in SUA
Stilul autocratic Stilul participativ

 Salariatii lenesi, iresponsabili, motivati  Lucratori dornici sa accepte

numai de castiguri banesti
 munca divizata, necesitand un minim de
abilitati profesionale
resposabilitati, sarcini provocatoare ;
motivati de oportunitatile oferite de
dezvoltarea personala si profesionala
 activitatea impune detinerea unei largi
game de talente si abilitati din partea
lucratorului ; munca in echipa
  organizatia este structurata ierarhic ;
lantul de comanda este directionat de
sus in jos
 salariul este corelat direct cu sarcinile
aferente postului
 executantii sunt incurajati sa participe la
procesul managerial
 salariul este corelat cu aptitudinile
lucratorului, atat cele detinute, cat si
cele solicitate de natura postului

 realtiile intre forta de munca si  relatii de cooperare ; managementul

management sunt de adversitate ; firmei invita sindicatul sa participe activ
sindicatele, ce reprezinta interesele la rezolvarea diferitelor probleme
lucratorilor, atrag atentia
managementului asupra diferitelor
probleme

 Principalele obiective ale unui manager de resurse umane sunt : participarea concreta la
elaborarea strategiei de ansamblu a companiei si elaborarea unei strategii specifice
privind resursele umane in stransa legatura cu strategia generala a companiei.
 Salariatii din companiile americane sunt recrutati cu rapiditate si sunt eliberati din functie
tot atat de rapid.
 Rezultatele financiare ale unei tranzactii au prioritate in fata sentimetelor personale, spre
deosebire de Japonia, unde o importanta covarsitoare in luarea deciziilor in afaceri o are
consensul, acordul tuturor membrilor organizatiei.
 Din punct de vedere ar resurselor umane, principala problema a sistemului american de
management a reprezentat-o alegerea uneia dintre cele doua variante : inlocuirea
personalului in functie de nevoile companiei sau realizarea de investitii in formarea
acestuia. Tendinta este de a inlocui personalul care nu dispune de competentele necesare,
mai degraba decat a-l forma, intrucat in domeniul recrutarii se investesc cele mai mari
sume.
 Studiile superioare sunt din ce in ce mai importante pentru un manager american. Un
studiu efectuat asupra a 250 de manageri ale celor mai mari firme americane a aratat ca
99% dintre acestia au urmat cursurile unui colegiu si 91% le-au absolvit. Un alt studiu
recent a relevat faptul ca mai mult de jumatate din managerii generali a 1500 de mari
firme din SUA poseda o diploma de doctor sau sunt licentiati in domeniul
managementului.
 Pragmatismul, ca dimensiune dominanta a comportamentului managerilor americani, se
reflecta si in continutul notiunii de competenta(=capacitatea individului de a folosi
cunostintele si abilitatile de care dispune pentru a obtine performanta).
 Conform Asociatiei Americane de Management, competenta unui manager trebuie sa se
concretizeze la nivelui a 4 domenii :
1. Obiective si actiuni manageriale
 2. Relatiile cu subordonatii
3. Mangementul resurselor umane
4. Leadership

 Un alt studiu realizat de catre Societatea Americana de Management al Resurselor

Umane la nivelul ununi nr de 473 specialisti, a evidentiat faptul ca, in SUA, 87% dintre
angajati parasesc organizatiile din proprie initiativa. Ponderea cea mai mare se
inregistreaza la nivelul companiilor foarte mari, cu peste 5001 de angajati. Cele mai
importante doua motive sunt pachetul motivational foarte atractiv oferit de noul angajator
si perspectivele de dezvoltare a carierei.
 SUA, sub presiunea nevoii de a face fata concurentei nipone, s-au vazut nevoite sa se
inscrie in randurile celor care incearca sa invete din experienta nipona. Dintre elementele
specifice managementului japonez :
1. Cercurile de calitate (desemnarea unui grup de salariati pentru a analiza
problemele firmei)
2. Sistemul just in time (gestiunea stocurilor in timp real)
 Tipuri de structuri organizatorice ale firmelor nord-americane:
1. Structura de domenii sau functiuni( in intrep. ce fabrica un singur prod. sau o fam.
de prod.)
2. Structura organizatorica pe produs( in companii ce fabrica mai multe fam. Sau
grupuri de produse)
3. Structura organizatorica geografica( in firme cu o scara larga de activitate)
4. Structura organizatorica matriceala( in companiile promotoare ale progresului
tehnic)
5. Structura organizatorica de tip familial( utilizata in intreprinderi mici)
Bibliografie:
Dean William Engel- Pasaport S.U.A., Ed. Rentrop&Straton, Bucuresti, 1999
Nicolescu O.- Mangement comparat, Uniunea Europeana, Statele Unite ale Americii, Japonia,
Ed. Economica, Bucuresti, 2001
Boyatzis, R. E.- The competent manager, New York : John Wiley, 1982
http://www.academia.edu/4865123/STATELE_UNITE_ALE_AMERICII_-
singura_superputere_a_lumii
http://www.criticatac.ro/5019/societatea-perfecta-europa-vs-america/
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/america-secolului-xxi-complexul-cet-ii-
asediate