Franta si capitala ei

Tara , Capitala ei si orasele apropiate

Tara pe care vreau sa o prezint se numeste Franta. Capitala acetei tari se afla la Paris , un oras foarte frumos din punct de vedere turistic , cu numeroase muzee , catedrale si chiar Turnul Eifall . Limbile oficiale vorbita in Franta este franceza . Numele de Frana provine de la denumirea latin Francia care nseamn tar!mul Francilor. Francia desemna la ori"ine o re"iune din nordul Europei, populat, sau mai de"rab dominat de ctre poporul rzboinic "ermanic ce se numeau ei n#i#i Franci. $stfel, Francia la ori"ine nu avea o conotaie "eo%politic, ci mai mult "eo"rafic sau sociolo"ic, similar cu termenele actuale &a"hreb sau 'alcani. Centrul administrativ, financiar, industrial si cultural al tarii este Parisul, care atra"e annual mari mase de turisti din toata lumea.(mportant oras industrial si nod de drumuri comerciale este L)on% ul *+,, milioane de locuitori- fondat de romani la confluenta raurilor .on si /aone.&arsilia*+.0 milioane de locuitori- a fost o colonie fondata de "reci in 1urul anului 233 i.e.n. si a fost centru important si in perioada romana.Este un port mare al &arii &editerane, de unde ponesc nave atat spre fostele colonii franceze din nordul $fricii, cat si spre fostele colonii franceze din vestul $fricii.$ patra $sezare ca marime este orasul industrial Lille *454333 de locuitori- din nordul tarii. Asezare Franta are o iesire la 6ceanul $tlantic, cat si la &area &editerana , Tarmurile sale sunt putin crestate si, in unele locuri , 1oase si nisipoase. (n afara de limita maritima , are si 4 vechi terestri 7 'el"ia , Lu8embur" , 9ermania , Elvetia , (talina , /pania si doua dintre ministate 7 $ndorra si &onaco . Fratei ii apartine si (nsula Corsica din &are &editerana. .elieful Frantei se distin"e prin doua mari trepte de relief7 unele mai 1oase, in 1umatatea nordica , de podis si de campie , si altele mai inlte , montane , mai ales in sud%est si sud%vest. .elieful este dezvoltat pe structuri hercinice * unde e8ista podisuri , munti 1osi , care sunt erodati , si campii- si alpine * $lpii si Pirinei-. Treapta podisurilor si campiilor cuprinde , printre altele , &asivul Central , &asivul $rmorican , Podisul $rdeni , 'azinul parizian si campiile litorale.

Treapta muntoasa include &untii $lpii , :ura si Pirinei . $lpii Francezi au un relief "laciar si culmineaza la ;<3= m in varful &ont 'lanc , aflat pe "ranita cu (talia . $ceasta este cea mai mare inaltime de pe continentul european , cu e8ceptia &untilor Caucaz de la "ranita cu $sia. Suprafata Populatia Si Etniile /uprafata Frantei este de 55+ 533 >m0. Populatia este foarte mare fata de cea a .omaniei , Franta avand 5=.032.333 milioane de locuitori . Paris are 4 ,+4 333 loc a"lomeratia fiind urbana. (n Franta sunt 5= 032 333 locuitori, natalitatea este de +,,, ?. &ortalitatea este de 4,0 ?, iar populatia urbana reprezinta =; @. $"lomeratii principale urbane se inre"istreaza in7 L)on *+ 020 mii locuitori-, &arseille *+ 3<= mii locuitori-, Lille *453 mii locuitori-, 'ordeau8 *2<5 mii locuitori-, Toulouse *23< mii locuitori-, Nantes *;4+ mii locuitori-, Nice *;=5 mii locuitori-, Toulon *;,< mii locuitori-, 9renoble *;33 mii locuitori-, /trasbour" *,<< mii locuitori- si .ouen *,<3 mii locuitori-. Francezii sunt ,,2 milioane. (mi"rantii reprezinta 2,,@ din populatia tarii *dintre care 00@ portu"hezi, 03@ al"erieni, +;@ spanioli, +,@ italieni, <@ marocani, tunisieni, iu"oslavi, turci, sene"alezi si malieni. Cele mai mari densitati ale populatiei se inre"istreaza in re"iunea pariziana *<43 locuitoriA>m0 ,adica 0@ din suprafata Frantei si +4@ din populatia tarii-, in re"iunea Nord%Pas de Calais *,03 locuitoriA>m0-, &arseille%Nice *043 locuitoriA>m0-, L)on%/t Etienne *0<3 locuitoriA>m0- si in $lsacia *+42 locuitoriA>m0-. Balori mult sub media pe tara se intalnesc in $uver"ne si Franche%ComtC *53%=3 locuitoriA>m0-, in Champa"ne%$rdenne *50 locuitoriA>m0-, in re"iunea Limousin *;, locuitoriA>m0- si in insula Corsica *,3 locuitoriA>m0-. Culte prezente in Franta7 catolicism 43@, protestantism, islamism si iudaism.

Moneda Fosta moneda nationala a Frantei a fost francul francez *+ franc D +33 centime- . $ctuala moneda europeana pe care si Franta o are se numeste Euro .

Economia Frantei (ndustria

Franta este una din tarile puternic industrializate.$re o industrie "rea foarte dezvoltata *rafinarii de pertrol, industria sidelur"ica, industria cimentului, a hartiei si celulozei, industria chimica si constructiile de masini-.(ndustria autovehiculelor este a patra ca marime din >ume dupa :aponia,/E$, si 9ermania.(n toate tinuturile Frantei prospera turismul, mai ales pe litoral, in munti si in Paris. $"ricultura Franta este cel mai mare producator a"ricol al Eniunii Europene.La nord se cultiva "rau,cartofi,orz si sfecla de zahar.Cea mai mare cantitate de vin se produce in zona Lan"uedoc, dar ma1oritatea vinurilor de calitate sunt ori"inare din zona 'ordeau8, din Cote dFor de lan"a di1on si din Champa"ne.(n tinuturile de munte si de dealuri o importanta mare are cresterea atat a oilor cat si a vacilor de lapte.(n franta se produc o sumedeniede branzeturi renumite.(n a"ricultura lucreaza 5@ din totalul fortei de munca..aportul suprafetelor cultivate este de cca. ,0@, a pasunilor de 05@ iar a padurilor de 0=@ si suprafata tarii. &ineritul si (ndustria Ener"etica (n nord%estul tarii se e8tra"e si azi carbune si minereu de fier.E8ista rezerve de bau8ita, uraniu si sare.Lan"a Les 'au8 se e8tra"ea candva bau8ita, minereu care a luat numele localitatii respective.Lan"a &untii Pirinei sunt zacaminte mai mici de titei si "aze naturale.&a1oritatea ener"iei electrice este produsa in centrale atomo%electrice.Proportia ener"iei nucleare*=3@- din totalul ener"iei electrice produse este cea mai mare din lume. Resursele Naturale Ale Frantei Ena din resursele naturale ale frantei o reprezinta carbunele si minereul de fie care se e8tra"e si azi in partea de nord%est a tarii . E8ista si bau8ita , uraniu si sare . Franta mai are si petrol , aluminiu .

Clima Nord%vestul Frantei are o clima blanda oceanica, ale carei conditii sunt determinate de curentul nord%atlantic.(n est iarna este mai "eroasa, vara mai calda, si in "eneral sunt mai putine precipitatii.(n sud vara este mai fierbinte si mai secetoasa, iarna mai blanda si deseori ploioasa.Nivelul precipitatiilor in zona de coasta occidentala este de peste <33 mm, in est numai in unele locuri atin"e 233 mm.(n munti clima este mai ree, precipitatiile sunt peste +333 mm, care in mare parte cad iarna sub forma de zapada.

Cultura Cultura francez este bo"at, diversificat #i veche, #i reflect culturile sale re"ionale #i influena numeroaselor valuri de imi"raie de%a lun"ul timpului. Parisul, capitala sa, este numit #i 6ra#ul Luminilor *francez la Bille lumiGre-, a fost de%a lun"ul timpului un important centru cultural "zduind arti#ti de toate ori"inile, fiind actualmente ora#ul care adun cel mai mare numr de situri cu un caracter cultural din lume *muzee, plate, cldiri #i altele-. Hn plus, aceste situri sunt consacrate unei mari varieti de teme. Locul de na#tere al cartezianismului #i al /ecolului Luminilor, cultura francez a lsat mo#tenire lumii limba diplomailor, o anumit concepie universal asupra omului *uneori considerat franco%centrist-, numeroase realizri tehnice #i medicale #i o art de a trii ancestral. Locul de na#tere al cinemato"rafiei #i un susintor fervent al e8cepiei culturale, Frana a dezvoltat o industrie cinemato"rafic de calitate, una dintre puinele industrii cinemato"rafice europene ce pot rezista ma#inii holl)Ioodiene. Cultura francez este unul dintre principalele liante ale 6r"anizaiei (nternaionale a Francofoniei care reune#te diversele ri care au afiniti culturale #i care au fost puternic influenate, de%a lun"ul timpului, de cultura francez. Religie

Jin punct de vedere constituional, Frana este un stat laic. Laicitatea francez antreneaz o separare reciproc ntre /tat #i 'iseric, pe baza unui postulat prin care statul respect toate reli"iile, dar nu recunoa#te nici una, ceea ce permite mai multor reli"ii s coabiteze. Jin principiu, statul francez #i interzice recensmintele cu caracter reli"ios astfel nc!t datele din acest domeniu sunt oferite doar de instituii neoficiale.

Conform unui sonda1 C/$K+5L 7 5+ @ din francezi se declar catolici *fa de 2= @ n +44;- dar doar 1umtate dintre ei cred n mod ferm n e8istena lui JumnezeuM ,+ @ din francezi *fa de 0, @ n +44;- se declar fr reli"ieM

; @ musulmani *fa de 0 @ n +44;- M , @ protestani M + @ evrei M +3 @ nu se pronun. Jintre cei care au declarat o reli"ie ma1oritatea nu sunt ns practicani. Hn ciuda acestei scderi a credincio#ilor #i n particular a catolicilor, reli"ia catolic rm!ne reli"ia dominant n Frana #i #i pstreaz o influen important, n special n zonele rurale #i n unele zone ale rii. Chiar dac statul este laic, catolicismul este prezent n mod particular, astfel c zilele de srbtoare concid cu srbtori reli"ioase catolice iar 43@ din #colile private din Frana sunt #coli catolice. Traditii Si Obiceiuri 1 Aprilie !iua pacalelilor + aprilie, NOiua pPcPlelilorQ, a fost initiatP pentru prima datP n Franta si a fost numitP NPoisson dR$vrilQ, adicP NOiua PesteluiQ, deoarece se a"Pta un peste de partea posterioarP a celui pPcPlit. /e spune cP traditia a nceput n +<50, datoritP schimbPrilor fPcute odatP cu introducerea calendarului 9re"orian, c!nd nceputul noului an a fost stabilit la data de + ianuarie. P!nP atunci, acesta se sPrbPtorea la + aprilie. Pentru cP n aceea perioadP nu e8itau mi1loace de comunicare rapidP, multi oameni din provincie nu au avut cum sP afle despre aceastP schimbare, iar c!nd au aflat, nu au vrut sP tinP cont de ea, continu!nd sP sPrbPtoreascP noul an tot la + aprilie. $cestia au fost luati n der!dere de cPtre cei de la oras si etichetati cu epitete precum SpPcPlitiT, SprostiT sau SnebuniT. .om!nia, fiind o tarP cu traditie francofonP, a preluat imediat acest obicei simpatic, declar!nd ziua de + aprilie, ziua pPcPlelilor, sau ziua nebunilor. Hn aceastP zi cei "lumeti fac diferite farse membrilor de familie si prietenilor apropiati cu scopul de a se distra sau pentru a creea ilaritate si bunP dispozitie.

Franta" #talia" $elgia" %u&emburg $cestea sunt tarile la care se refera binecunoscutul termen de UContinental brea>fastU *mic de1un continental-, limitand masa de dimineata la un minimum de alimente necesare stimularii si sustenantei7 cafea si paine. (n Franta, cea mai savurata cafea este cafC au lait *cafeaua cu lapte- servita in vase mari de ceramica. &ai e8ista insa si persoane care opteaza pentru alte tipuri de bauturi, cum ar fi cafeaua nea"ra, ceaiul sau ciocolata calda. /imilar, in (talia, cele mai des intalnite sunt cu si"uranta cappuccino, caffe nero *cafea nea"ra-, tG *ceai-, sau latte al cacao *lapte cu cacao-. (n ambele cazuri, partea solida a micului de1un este de obicei un croissant *corn-, o briosa sau o felie de paine pra1ita servita cu unt si conserve. (n Franta e8ista traditia de a se pune o buturu"a "roasa in foc numita V'utucul de CraciunT care este lasat sa arda toata noaptea. Pastele in Franta

Considerata lea"anul crestinatatii, Franta sarbatoreste Pastele cu mult fast. (ntrea"a tara este cuprinsa de euforia sarbatorii, pana si ma"azinele fiind decorate cu iepurasi, pui, clopote si pesti colorati din ciocolata. Je cum se trezesc in prima zi de Paste, copii mer" la cuibul pe care l%au facut in curte sau in "radina si "asesc ouale pascale, special lasate pentru ei. #epurasul pascal inlocuit de pesti /pre deosebire de obiceiurile de Paste din celelalte tari, in Franta simbolul (epurasului este inlocuit cu pesti si clopote. Pestii francezi de Paste poarta denumirea de SPesti de aprilieT. $cestia isi fac aparitia pe + aprilie, atunci cand copii francezi se amuza cu un fel de 1oc numit SPacaleala de aprilieT. (n aceasta perioada, copiii incearca sa lipeasca hartii pe care se "aseste foto"rafia unui peste pe spatele a cat mai multi adulti. Pastele in Franta' traditii 6 alta traditie pascala importanta pentru francezi este denumita SClopotele zburatoareT. Catolicii francezi cred ca in Binerea &are toate clopetele bisericilor zboara la Batican, purtand cu ele durerea celor care au 1elit crucificarea Jomnului (sus Wristos. Clopotele zburatoare se intorc in prima zi de Paste aducand o multime de oua de ciocolata. .espectand aceasta traditie, in Franta clopotele bisericilor nu mai bat din Binerea &are si pana in prima zi de Paste. En alt obicei francez consta intr%un concurs de rosto"olire a unor oua crude pe o panta. 6ul care nu se spar"ea este considerat S6ul victoriosT si simboliza piatra care a fost data la o parte de la mormantul lui (sus Wristos. (n ceea ce%i priveste pe copii, acestia se implica intrun 1oc in care arunca ouale in aer. Primul care a scapat oul, a pierdut concursul. Atractii turistice Turnul Eiffel $ fost construit de catre 9ustav Eiffel pentru . E8pozitia (nternationala din +<<4, in ciuda opozitiei sustinute a personalitatilor nationale care il considerau nesi"ur si urat. Cand concesiunea E8pozitiei a e8pirat in +434, turnul de ,33 m urma sa fie demolat, dar valoarea sa ca antena pentru transmisii radio l%a salvat. Elementele adau"ate pentru transmisiile de televiziune i%a suplimentat inaltimea cu += m. Jin punctul cel mai inalt al celor trei platforme, vederea se intinde pe mai mult de 2; >m. Je la doi acrii ai turnului, un imens camp, Champ de &ars *Campia lui &arte-, se intinde pana la /coala &ilitara, care a fost construita intre +=24%+==0 si continua sa fie folosita de Cole"iul de .azboi. Champ de &ars care a servit initial drept teren de parada al scolii, si a fost scena a doua mari adunari in timpul .evolutiei Franceze7 cea a Federatiei *+=43- si cea a Fiintei /upreme *+=4;-. (n spatele $cademiei &ilitare se afla cartierul "eneral al 6r"anizatiei pentru Educatie, /tiinta si Cultura, 6NE, ENE/C6. Cladirea inaltata in +45< a fost proiectata de un trio international de arhitecti si decorata de artisti ai tarilor membre.

%u(ru Bi>in"ii au facut tabara pe &alul Jrept, vis%a%vis de varful vestic al lui (le de la CitC, in timpul asediului lor nereusit asupra Parisului din <<5, iar in 1ur de +033 re"ele Philippe (( a pus sa se construiasca un castel cruciat patrat pe acelasi amplasament, imediat in afara zidului noului oras, pentru a sustine apararea vestica. (n timpul secolelor urmatoare s%au facut multe adau"iri si renovari iar din castel s%a transformat intr%unul dintre cele mai mari palate din lume cunoscut sub numele de Cour Carree *Curtea Patrata-M doua "alerii se prelun"esc spre vest pe distanta de 533 m, una de%a lun"ul fluviului, cealalta de%a lun"ul strazii .ivoli. (n +<=+, la numai +4 ani dupa ce s%a terminat constructia fatadei sale vestice, palatul Tuileries inceput in +52,, a fost distrus de insurectionarii Comunei. Joua dintre fatadele Curtii Patrate au avut o puternica influenta asupra arhitecturii franceze. Lierre Lescot si%a inceput fatada interioara a curtii in +5;2, adoptand ritmurile si ordinele renascentiste pe care le observase in (talia si adau"and decoratie pur frantuzeasca motivelor clasice. &edicul si arhitectul Claude Perraul a colaborat cu Louis Le Bau, arhitectul re"elui, pentru a proiecta fa estica e8terioara a palatului in +2=,. &uzeul Luvru ocupa patru laturi ale palatului din 1urul Curtii Patrate precum si "aleria sudica, care se intinde de%a lun"ul fluviului. Printre comorile muzeului se afla Bictoria de la /amothrace, Benus din &ilo si &ona Lisa. Eriasele colectii contin lucrari datand din sec. B(( (.C. pana la 1umatatea sec. X(X, cu o enorma raspandire culturala si "eo"rafica. 9aleria de nord, de%a lun"ul strazii .ivoli, adaposteste un muzeu separat, &uzeul $rtelor Jecorative, precum si &inisterul Finantelor. 6 remodelare semnificativa a fost intreprinsa in intre" Luvru pentru a mari spatiul pentru lucrarile de arta. Constructia a fost inceputa in anul +4<3 pentru a crea o noua intrare si o sala de receptie subterana in vasta Curte a lui Napoleon, intre cele doua "aleriiM piramida de sticla inalta de 0+ m, proiectata de (.&. Pei pentru a acoperi intrarea, a trezit atat o mare sustinere cat si multe critici.

Notre )ame de Paris La capatul estic al pietii se afla catedrala Notre%Jame de Paris, care este situata pe un loc pe care parizienii l%au rezervat intotdeauna pentru practicarea ritualurilor reli"ioase. Luntrasii "alo% romani din citC si%au inaltat acolo altarul pentru :upiter *este acum &uzeul Clun)- iar, cand s%a raspandit crestinismul, o biserica a fost construita pe locul templului. Primul episcop al Parisului, /t.

Jenis, a devenit sfantul sau patron. .osul din culorile Parisului reprezinta san"ele acestui martir care, in le"enda populara, dupa decapitare, si%a ridicat capul si a mers in picioare. Cand &aurice de /ull) a devenit episcop in ++54, el a hotarat sa inlocuiasca catedrala decazuta a lui /aint%Etienne si Notre% Jame din sec. B( cu o biserica in noul stil "otic. /tilul a fost conceput in Franta si un mou element structural, arcul butant, care suplimenta frumusetea e8teriorului si permitea coloanelor interioare sa se avante catre noi inaltimi, a fost introdus la constructia bisericii Notre%Jame. Jupa ce a fost deteriorata in timpul .evolutiei Franceze, biserica a fost vanduta la licitatie unui ne"ustor de materiale de constructie. Napoleon a venit la putere la timp pentru a anula vanzarea si a ordonat redecorarea edificiului pentru incoronarea sa ca imparat in +<3;. &ai tarziu, Louis%Philippe a initiat restaurarea bisericii ne"li1ate. $rhitectul Eu"ene Biollet%le%Juc a lucrat intre +<;5%+<2; pentru a restaura monumentul. Precum toate catedralele din Franta, Notre%Jame este proprietatea statului, desi functionarea sa ca institutie reli"oasa este lasata pe seama bisericii romano%catolice. $astilia Cucerirea 'astiliei la +; iulie +=<4 a reprezentat lovitura simbolica data tiraniei. (nchisoarea, care practic era nefolosita de multi ani si era pro"ramata pentru demolare chiar de catre monarhie, adapostea in ziua aceea numai patru falsificatori, doi nebuni si un tanar aristocrat care isi infruntase tatal. Fortareata a fost demolata dupa cucerirea sa. *Calea Triumfala+ Je la $rc de Triomphe du Carrousel, in curtea dintre bratele deschise ale Luvrului, se intinde una dintre cele mai remarcabile persepective vazute in vreun oras modern. &ai este denumita cateodata la Boie Triomphale *Calea Triumfala-. Je la mi1locul arcadei Caruselului, linia privirii mer"e de%a lun"ul 9radinilor Tuileries, care se aflau in fata Palatului Tuileries *pradat si ars in +<=+ in timpul Comunei-, nu s%au modificat prea mult de cand $ndre Le Notre le%a proiectat in +22;. Place de la Concorde a fost proiectata ca un octo"on in +=55 de :acYues%$n"e 9abriel. Capatul dinspre fluviu a fost lasat deschis iar pe partea continentala s%au planificat doua cladiri. Nivelul inferior a fost construit cu arcade iar fatada a fost adaptata cu stralucire de la coloana Luvrului, toate cu un rafinament tipic epocii. Jesi 9abriel a construit opt piedestaluri uriase in 1urul periferiei acestei piete, ele au ramas neocupate pana cand Louis%Philippe le%a dat statui reprezentand capitalele provinciale. Privite in sensul orar incepand de la &inisterul &arinei, statuile sunt Lille, /trasbour", L)on, &arseille, 'ordeau8, Nantes, 'rest si .ouen. Louis%Philippe a pus de asemenea sa se instaleze in centru si flancat de doua fantani, 6beliscul de la Lu8or, un dar din partea E"iptului. Elterior, santul a fost umplut cu apa. Ludovic XB( a fost decapitat in apropierea statuii orasului 'rest la 0+ ianuarie +=4,. Patru luni mai tarziu, "hilotina era inaltata in apropierea palatului Tuileries iar e8ecutiile au continuat acolo timp de trei ani, acumuland un total de +,;, morti. (ntre cladirile "emene de pe partea de nord%est a pietii, lar"a .ue .o)ale urca spre 'iserica /ainte%&arie%&edeleine, sfintiita in +<;0. 'iserica are o forma alun"ita, fiind impre1muita de coloane inalte de +< m. &odelul sau, presupus a fi al unui templu "rec, este in realitate mai apropiat de modelul roman. Je%a lun"ul primilor =20 m de pe Champs%El)see, intre Concorde si .ond%Point des Champs%El)see *un sens "iratoriu pentru trafic-, destul de putine lucruri s%au schimbat de un secol7 calea este mar"inita de castani, in spatele carora, de ambele parti, se afla "radini, de obicei pline cu copii la 1oaca. Pavilioanele din "radini sunt folosite ca ceainarii, restaurante si teatre. Je la .ond%Point pana la $rc de Triomphe, totusi, calea s%a schimbat odata cu trecerea timpului. /ub al Joilea (mperiu, aceasta era o strada cu case lu8oase. Ele erau completate de

cafenele, cluburi de noapte, ma"azine de lu8 si cinemato"rafe, dar strada isi pastra senzatia de lu8 iar trotuarele umbrite de copaci *late cat o strada normala- ofereau promenade care reprezentau mandria Parisului. Jin anii +453, totusi, bancile, e8pozitiile auto, birourile unor linii aeriene si bufete e8pres au preluat cea mai mare parte a spatiului. (n partea de sus de pe Champs%El)see se afla o piata circulara din care +0 bulevarde impozante radiaza pentru a forma o stea. Ea a fost numita Place de lREtoile intre +=5, si +4=3, cand a primit numele de Place Charles de 9aulle. (n centrul pietii se afla $rcul de Triumf, dat in e8ploatare de Napoleon in +<32. Este de doua ori mai inalt si mai lar" decat $rcul lui Constantin din .oma, care l%a inspirat. :ean Chal"rin a fost arhitectul iar Francois .ude a sculptat friza si "rupul inflacarat, SPlecarea voluntarilor din +=40T *numit S&arseiezaT-. (n ziua $rmistitiului din +403, /oldatul Necunoscut a fost inmormantat sub centrul arcului si in fiecare seara flacara amintirii este reaprinsa de catre un "rup patriotic diferit. (n anii +4=3 concentrarea cea mai mare de cladiri inalte din Europa se ridica la circa , >m. dincolo de arc, pe partea indepartata a zonei suburbane de le Neuill). Locul, denumit Zuartier de la Jefense, era anterior doar un punct pe drumil adau"at de municipalitatile suburbane din Puteau8, Courbevoie si Nanterre. $stazi, cladiri inalte pentru birouri, reprezinta baza comple8ului. SParterulT dintre cladiri este o platforma inaltata rezervata pietonilor, cu drumuri si parcari subterane. E8ista ma"azine, restaurante, cafenele, un centru comercial, hoteluri si locuinte. Curiozitati Stiati ca ,,, Noaptea dintre 0,%0; au"ust, +5=0, in Franta, a fost una dintre cele mai san"eroase ale istoriei, fiind macelariti cateva mii de protestanti[ Ea este cunoscuta ca Noaptea /fantului 'artolomeu. Napoleon 'onaparte, adus in fruntea Frantei de valul .evolutiei, a intemeiat un imperiu care, prin dimensiuni si importanta, este comparabil cu Uimperiile universaleU ale lui Carol cel &are si Carol Zuintul[ (n vremea domniei lui Ludovic al X(B%lea, Franta a cunoscut o perioada de prosperitate din toate punctele de vedere[ $cesta a fost numit si U.e"ele /oareU. Francezul Paul Cornu proiecteaza primul elicopter, cu care zboara pentru cateva secunde. $viatorul francez Louis 'leriot zboara peste Canalul &anecii intr%un monoplan de lemn asamblad cu coarde de pian. Fizicianul francez 9eor"e Claude inventeaza lumina de neon. #storia Teritoriul Frantei este populat in antichitate de triburile celtice *"alii- si cucerit de Cezar *54%5+ (W- si transformat in provincie romana. Francii, popor "ermanic stabilit in sec. al B%lea in 9alia, se contopesc cu "alo%romanii si dau nastere in secolele urmatoare poporului francez. 'azele .e"atului Franc sunt puse de Clovis *;<+%5++- provenit din dinastia &erovin"ienilor. Carol cel &are *=2<%<+;-, cel mai de seama reprezentant al dinastiei Carolin"iene, poarta razboaie victorioase impotriva sa8onilor, avarilor, lon"obarzilor si este incoronat imparat al 6ccidentului, la .oma, in anul

<33. Tratatul de la Berdun *<;,- consacra dezmembrarea (mperiului Carolin"ian, a carui parte occidentala va forma viitoarea Franta. (n sec X((%X(B, in timpul domniilor lui Filip al ((%lea $u"ust si Filip al (B%lea cel Frumos, sunt facuti primii pasi pe drumul autoritatii re"ale si al centralizarii statale. Jupa infran"erile franceze din prima parte a .azboiului de +33 de ani purtat impotriva $n"liei *+,,=%+;5,-, avantul national *:eanne d\$rcpermite incheierea victorioasa a indelun"atei confruntari. Ludovic al X(%lea *+;2+%+;<,- reprima opozitia marilor seniori, iar domnia lui Francisc ( *+5+5%+5;=- inau"ureaza epoca absolutismului. .aspandirea calvinismului in prima 1umatate a sec al XB(%lea declanseaza pustiitoarele razboaie reli"ioase *+520%+54<- incheiate de Wenric al (B%lea intemeietorul dinastiei de 'ourbon *+5<4%+<,3- prin edictul de toleranta de la Nantes *+54<-. Jomnia lui Ludovic al X(B%lea *+2;,%+=+5- marcheaza apo"eul absolutismului francez *Ustatul sunt euU-, Franta devenind acum prima putere europeana. Frecventele razboaie din timpul lui Ludovic al X(B%lea si Ludovic al XB%lea *+=+5%+==;- accentueaza tensiunile sociale, pierderea prin tratatul de la Paris *+3.30.+=2,- a posesiunilor din (ndia si a Canadei adancind criza economica si cea de credibilitate a absolutismului 'ourbonilor. .evolutia franceza *+;.3=.+=<4, caderea 'astiliei- culmineaza cu proclamarea la 00.34.+=40 a Primei .epublici, cu e8ecutia lui Ludovic al XB(%lea *0+.3+.+=4,- si cu dictatura iacobina *+=4,% +=4;-. .azboaiele de aparare ale .epublicii Franceze sunt continuate de Napoleon 'onaparte, devenit in +<3; imparat al francezilor si arbitru omnipotent al Europei continentale. .estaurata in +<+5, domnia 'ourbonilor este inlaturata de revolutia din iulie +<,3, care impune monarhia constitutionala a lui Ludovic Filip *+<,3%+<;<-. (n urma revolutiei din februarie +<;< este proclamata a ((%a .epublica *+<;<%+<50-, apoi puterea este acaparata de Ludovic Napoleon *nepotul lui Napoleon (-, care se proclama sub numele de Napoleon al (((%lea (mparat al Frantei *+<50%+<=3-. (nfran"erea in razboiul cu Prusia *+<=3%+<=+- are ca urmare proclamarea de la ;.34.+<=3 a celei de%a (((%a .epublici si scurtul intermezzo al insurectiei proletare a Comunei din Paris *martie%mai +<=+-. Pacea de la Fran>furt pe &ain *+3.35.+<=+- consacra pierderea $lsaciei si a Lorenei. Cucerirea $l"eriei *+<,3%+<;=- este urmata in a doua 1umatate a secolului al X(X%lea de constituirea celui de%al doilea mare imperiu colonial al lumii *$frica septentrionala, ecuatoriala, occidentala, (ndochina, 6ceania etc-. (mpreuna cu .usia si &area 'ritanie pune bazele Triplei $liante *+43;- care, in primul razboi mondial *+4+;%+4+<- obtine victoria asupra 'locului Puterilor Centrale. Prin pacea de la Bersailles *+4+4- $lsacia si Lorena sunt retrocedate de catre 9ermania Frantei. La ,.34.+4,4 9ermania incearca sa se revanseze si%i declara Frantei razboi, dupa care invadeaza teritoriul francez, pentru ca la 00.32.+4;3 maresalul P. PCtain sa semneze actul de capitulare. 9eneralul Charles de 9aulle lanseaza in iunie +4;3, la Londra, celebrul apel la continuarea luptei de catre francezi si constituie Comitetul National Francez care coordoneaza rezistenta antinazista. Jebarcarea din Normandia *2.32.+4;;- si insurectia victorioasa a Parisului *+4% 05.3<.+4;;- permit instalarea "uvernului provizoriu prezidat de "eneralul de 9aulle. Constitutia din octombrie +4;2 proclama cea dea (B%a .epublica si transforma (mperiul Colonial in Eniunea Franceza. Politicianismul si razboaiele de emancipare nationala din (ndochina *+4;5%+45;- si $l"eria *+45;%+420- adancesc criza celei de%a (B%a .epublici si duc la instalarea unui "uvern in frunte cu "eneralul de 9aulle care proclama la ;.+3.+45< cea de%a B%a .epublica, cu atributii sporite pentru seful statului. (n Pompidou *+424%+4=;- marea ma1oritate a coloniilor franceze *+3,5 milioane >m0, ;< milioane locuitori in +4,4- isi dobandesc independenta, iar Franta initiaza o politica e8terna independenta, de distantare fata de he"emonismul nord%american, retra"andu%se din or"anismele militare ale N$T6 si /E$T6 si intretinand relatii speciale cu E.// si China. $le"erile din +4<+ sunt casti"ate de Fran]ois

&itterrand, candidatul Partidului /ocialist Francez, devenind cel de%al XX(%lea presedinte al Frantei *reales pentru un nou mandat in +4<<-, iar cele le"islative din acelasi an au dat casti" de cauza aceluiasi partid, care obtine ma1oritatea absoluta in $dunarea Nationala. Jupa o UcoabitareU a presedintelui &itterrand cu un "uvern de centru%dreapta *+4<2%+4<<-, ale"erile parlamentare din +4<< readuc la putere Partidul /ocialist, care sufera insa o zdrobitoare infran"ere in martie +44,, parasind scena politica.