Regiunile Franței

Franța este împărțită în 26 regiuni (franceză régions): 21 dintre acestea sunt în partea continentală a Franței metropolitane, una este Corsica pe insula omonimă, (cu toate că strict vorbind, Corsica este o colectivitate teritorială nu o regiune dar este uzual considerată regiune) iar 4 regiuni sunt situate peste mări (franceză outre mer). Aceste regiuni sunt subdivizate în departamente (franceză département). 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Alsacia Aquitania Auvergne Normandia de Jos Bourgogne Bretania Centru ChampagneArdenne 9. Corsica (statut special) 10. Franche-Comté 12. Île-de-France 13. Languedoc-Roussillon 14. Limousin 15. Lorena 16. Midi-Pirinei 17. Nord-Pas de Calais 18. Pays de la Loire 19. Picardia 20. Poitou-Charentes 21. Provence-Alpi-Coasta de Azur

22. Ron-Alpi 11. Normandia de Sus • Regiuni care sunt de asemenea departament de peste mări (franceză Département d'outre-mer - DOM), fiecare dintre ele fiind alcătuite dintr-un singur departament: o 23 Guadelupa o 24 Martinica o 25 Guiana Franceză o 26 Réunion

1.Alsacia (în franceză Alsace, în germană Elsass) este o regiune în estul Franței, învecinată cu Germania. În germană acest nume se scria până nu demult Elsaß. Are în compunere două departamente, Haut-Rhin și Bas-Rhin. Situată la limita dintre lumile latină și germană, Alsacia a resimțit multiple curente istorice și culturale. Amprentele acestora sunt încă prezente in spiritul locurilor, care sunt în marea majoritate de origine etnică germană. Atribuită Germaniei după partajul Imperiului Carolingian din anul 843, Alsacia este anexată de Franța în 1681, sub domnia regelui Ludovic al XIV-lea. În urma războiului franco-prusac din 1870 regiunea revine Germaniei, dar este din nou încorporată Franței în 1918. Între 1940 și 1945, regiunea a fost ocupată de Germania nazistă. Capitala alsaciană Strasbourg, simbol al reconcilierii franco-germane, a fost aleasă în 1949 să găzduiască instituțiile europene.

Relieful este sub forma unui platou înalt. bască: Akitania) este o regiune în sud-vestul Franței de-a lungul Oceanului Atlantic și a Munților Pirinei la granița cu Spania. regiunea desparte două axe de comunicare în Franța. Périgueux și Agen. care este partea principală a Haute-Loire (fără Brioude și Brivadois-ul deci). masiv hercian. fără existența diferențelor mari de nivel. În sud. tăiat de văi adânci. dar inclde și teritorii din alte foste provincii: Bourbonnais.la forêt des Landes. Auvergna administrativă adună territori diferite pe plan cultural. Pau. Un element definitoriu al peisajului este aspectul de bogage. Aquitania (occitană: Aquitània. O mare parte din regiune este acoperită de munții Masivului Central. cu departemantele Cantal și Puy-de-Dôme. cel mai înalt vârf din regiune fiind Pic de Palas cu 2974 m. cu 400. este département-ul Allier. Normandia de Jos (franceză Basse-Normandie) este una dintre cele 26 regiuni ale Franței. Gévaudan. astfel că relieful este valonat. Corespunde aproximativ fosteui provincii Auvergne. • Bourbonnais-ul.2. la Granița cu Spania se află Munții Pirinei. Regiunea Auvergne (Auvernha în dialectul auvergnat al limbii occitane) este o regiune a Franței situată în partea central-sudică. aproximativ o treime din populația totală a regiunii. uneori acoperindu-le. Acest aspect. Coasta este formată în principal din faleze. Nordul regiunii este o zonă deluroasă. 4. Orașele principale sunt Bordeaux. Se compune de: • Auvergna propriu zis. O asemenea situare nu a fost favorabilă dezvoltării economice și urbane și a contribuit la stagnarea (regresia) demografică a regiunii. datorită amenajărilor teritoriului pentru agricultură performantă și datorită distrugerilor războiului. se întinde și pe teritoriul regiunii. pășuni și terenuri agricole. delimitate de rânduri de copaci și arbuști ce se întind deasupra drumurilor. Vivarais și Forez. Datorită reliefului muntuos. Cel mai înalt vârf este Puy de Sancy cu 1886 m. 3. . Masivul armorican. Mont-de-Marsan. Orașul principal este Clermont-Ferrand și este cea mai mare aglomerație din regiune. și cu Brioude și Brivadoisul în Haute-Loire. Capitala regiunii este orașul Caen iar regiunea cuprinde 3 departamente. nu mai este însă atât de des întâlnit. Bayonne. din care mare parte a fost plantată artificial pentru a preveni eroziunea solului. Biarritz. cea de-a lungul Ron-ului și cea de-a lungul coastei Oceanului Atlantic. masiv herican datând de la sfârșitul erei primare ce se întinde pe o șesime din suprafața Franței. are o istorie diferite și o personalitate propiă. Velay. Partea de Nord este o câmpie nisipoasă acoperită de cea mai mare pădure din Franța . • Velay-ul.000 de locuitori. o caracteristică a zonei fiind mareele de mare amplitudine ce se întâlnesc de-a lungul Mării Mânecii. la baza cărora se găsesc plaje lungi de lățime variabilă. în Masivul Central.

6. Bretania (Bretagne în franceză. la Côte de Jade (Coasta de jad). Regiunea este mai mare decât vechiul Ducat dar mai mică decât teritoriile franceze controlate de câtre Ducii de Burgundia. Ocupă peninsula cu același nume din vestul țării. cel mai important oraș de-a lungul canalului. Brittany în engleză) este una dintre cele 26 regiuni ale Franței. și traversează două departamente ale Burgundiei. Yonne și Cote d'Or. la Côte de granit rose de Perros-Guirec à Trébeurden (Coasta de granit roz dintre Perros-Guirec și Trébeurden). Bertaèyn în gallo. Canalul are 242 km lungime. din departamentul Finistère aflate în continuu sub bătaia vânturilor și a curenților marini din Oceanul Atlantic. aceasta este aproape de două ori mai lungă decât distanța în linie dreaptă dintre punctele extreme. permițând barjelor să navigheze din nord în sudul Franței. Capitala regiunii este orașul Rennes iar regiunea cuprinde 4 departamente. coasta este mult mai abruptă decât în partea de sud. la Côte de grès rouge du Cap Fréhel (Coasta de granit roz de la Capul Fréhel). cu un total de 109 ecluze. les Côtes sableuses du Mont Saint-Michel (Coasta nisipoasă din golful muntelui Saint Michel). În partea de nord. În vârf se află un tunel de 3. estuare și insule. care mai includea și marea majoritate a teritoriului din departamentul Loire-Atlantique din jurul orașului Nantes. Această separare a fost făcută la data creerii regiunilor. În partea de sud.333 kilometri lungime în linie dreaptă. Regiunea corespunde în proporție de 80% cu provincia istorică Bretania. . cu pante line spre nord-est și abrupte spre sud-est iar în artea de sud se găsesc contraforturile Masivului Central.Pays de la Loire . în departamentul Morbihan. Fiind foarte sinuoasă. Capitala regiunii este orașul Dijon iar regiunea cuprinde 4 departamente.cuprinzând teritorii din regiunile istorice Maine și Anjou. Porțiunile de coastă sunt denumite fie după culoare: la Côte d'Emeraude (Coasta de smarald). les Côtes sableuses de la baie d'Audierne (Coasta nisipoasă din golful Audierne). În partea de nord și de est relieful este de câmpie. fiind scăldată de Marea Mânecii la nord și de Golful Biscaya la sud. Breizh în bretonă. Componenta geografică cea mai pregnantă a regiunii este coasta sa. sau după un element climatic: La Côte sauvage (Coasta sălbatică). Cel mai înalt punct: Haut-Folin (901m) în Morvan. canalul este folosit în principal pentru turism. Construcția a început în 1765 și a fost terminată în 1832. Astăzi. spre estuarul Loarei. în partea centrală este un platou calcaros. Dijon. Sunt impresionante de asemenea și falezele foarte decupate din extrema vestică a peninsulei. are un port pentru bărci de agreement. pentru a evita eventualele rivalități dintre cele două orașe importante. dar o caracteristică generală este succesiunea de faleze stâncoase și golfuri cu plaje de dimensiuni variate. în anul 1941. există un golf aproape complet închis cu un număr mare de insule (foarte multe dintre acestea fiind locuite) și cu un număr mare de plaje mici cu nisip fin. astfel că pentru Nantes a fost creată o regiune nouă . Această caracteristică contrastează cu plajele lungi ce se găsesc în sud-estul peninsulei. Burgundia (franceză Bourgogne) este una dintre cele 26 regiuni ale Franței. Canalul Burgundiei unește râurile Yonne și Saône. capitala istorică a Ducatului de Bretania. există un număr mare de golfuri. Cu o lungime de 2800 km.5.

numit Masivul Armorican. unde datorită pantei foarte line. Toată această diversitate se datorează situării Bretaniei în cadrul unui masiv hercian. peisajul era de tip Bocage. Capitala regiunii este orașul Orléans iar regiunea cuprinde 6 departamente. ce formează văi late dar nu excepțional de adânci. XX. și a adâncimii mai mici. pentru a permite dezvoltarea agriculturii în regiune. coasta de sud fiind un pic mai însorită decât cea de nord (o diferență de temperatură de 2°C în medie). Zilele însorite sunt mai frecvente decât în Insulele Britanice alăturate. până acum 50 de ani. cea mai mare fiind Belle-Île-en-Mer. străbătută de Loara și de afluenții săi Cher. (Enez Vrihad în bretonă). este prezența în partea de nord a unor maree de o amplitudine foarte mare. Batz (Enez Vaz). coasta de nord se bucură în timpul verii de temperaturi mai crescute. Climatul dominant este cel oceanic. apa se retrage la reflux până la câțiva kilometri în larg. Ouessant (Enez Euza). De asemenea. O altă particularitate datorată în principal Canalului Mânecii. Principalele insule sunt: Bréhat. datorită Gulf Stream-ului. dar nu foarte friguroase. La Saint-Malo se întâlnesc cele mai mari maree din Franța. cu veri nu prea călduroase și ierni ploioase. .Coasta de granit roz Numărul mare de insule din largul Bretaniei este o altă particularitate. dar acest aspect a dispărut în anii '60 ai sec. În Golful Morbihan cele mai mari insule pe care există și câte un sat sunt Île aux Moines (Insula călugărilor) și Île d'Arz (Insula ursului). Totuși. 7. Nu sunt comune variațiile de temperatură foarte mari iar iarna înghețul și zăpada sunt fenomene rare. Centru (franceză Centre) este una dintre cele 26 regiuni ale Franței. cu o diferență între flux și reflux de aproximativ 10 m. ceea ce a permis construcția unei centrale mareometrice. în continuarea peninsulei Quiberon. arhipelagul Sept-Îles . foarte vălurit. Asemenea Normandiei învecinate. impresionante sunt mareele în Golful Muntelui Saint-Michel. Molène (Molenez). dar fără diferențe notabile de nivel. Sein (Enez Sun). Relieful predominant este de câmpie. arhipelagul Glénan (Enezeg Glenan). Indre și Eure. Această situare are un impact și asupra aspectului general al reliefului. Precipitațiile însă sunt foarte frecvente și sunt uniform distribuite pe întreg parcursul anului. cu suprafețe mici de teren.șapte insule (ar Jentilez). înconjurate de îngrădituri formate din copaci și arbuști.