Regiunile Franței

Franța este împărțită în 26 regiuni (franceză régions): 21 dintre acestea sunt în partea continentală a Franței metropolitane, una este Corsica pe insula omonimă, (cu toate că strict vorbind, Corsica este o colectivitate teritorială nu o regiune dar este uzual considerată regiune) iar 4 regiuni sunt situate peste mări (franceză outre mer). Aceste regiuni sunt subdivizate în departamente (franceză département). 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Alsacia Aquitania Auvergne Normandia de Jos Bourgogne Bretania Centru ChampagneArdenne 9. Corsica (statut special) 10. Franche-Comté 12. Île-de-France 13. Languedoc-Roussillon 14. Limousin 15. Lorena 16. Midi-Pirinei 17. Nord-Pas de Calais 18. Pays de la Loire 19. Picardia 20. Poitou-Charentes 21. Provence-Alpi-Coasta de Azur

22. Ron-Alpi 11. Normandia de Sus • Regiuni care sunt de asemenea departament de peste mări (franceză Département d'outre-mer - DOM), fiecare dintre ele fiind alcătuite dintr-un singur departament: o 23 Guadelupa o 24 Martinica o 25 Guiana Franceză o 26 Réunion

1.Alsacia (în franceză Alsace, în germană Elsass) este o regiune în estul Franței, învecinată cu Germania. În germană acest nume se scria până nu demult Elsaß. Are în compunere două departamente, Haut-Rhin și Bas-Rhin. Situată la limita dintre lumile latină și germană, Alsacia a resimțit multiple curente istorice și culturale. Amprentele acestora sunt încă prezente in spiritul locurilor, care sunt în marea majoritate de origine etnică germană. Atribuită Germaniei după partajul Imperiului Carolingian din anul 843, Alsacia este anexată de Franța în 1681, sub domnia regelui Ludovic al XIV-lea. În urma războiului franco-prusac din 1870 regiunea revine Germaniei, dar este din nou încorporată Franței în 1918. Între 1940 și 1945, regiunea a fost ocupată de Germania nazistă. Capitala alsaciană Strasbourg, simbol al reconcilierii franco-germane, a fost aleasă în 1949 să găzduiască instituțiile europene.

cel mai înalt vârf din regiune fiind Pic de Palas cu 2974 m. Mont-de-Marsan. cu 400. tăiat de văi adânci. Regiunea Auvergne (Auvernha în dialectul auvergnat al limbii occitane) este o regiune a Franței situată în partea central-sudică. Se compune de: • Auvergna propriu zis. O asemenea situare nu a fost favorabilă dezvoltării economice și urbane și a contribuit la stagnarea (regresia) demografică a regiunii.la forêt des Landes. O mare parte din regiune este acoperită de munții Masivului Central. • Bourbonnais-ul. fără existența diferențelor mari de nivel. la baza cărora se găsesc plaje lungi de lățime variabilă. Masivul armorican. Normandia de Jos (franceză Basse-Normandie) este una dintre cele 26 regiuni ale Franței. delimitate de rânduri de copaci și arbuști ce se întind deasupra drumurilor. o caracteristică a zonei fiind mareele de mare amplitudine ce se întâlnesc de-a lungul Mării Mânecii. Coasta este formată în principal din faleze. Vivarais și Forez. Aquitania (occitană: Aquitània. se întinde și pe teritoriul regiunii. este département-ul Allier. bască: Akitania) este o regiune în sud-vestul Franței de-a lungul Oceanului Atlantic și a Munților Pirinei la granița cu Spania. are o istorie diferite și o personalitate propiă. Cel mai înalt vârf este Puy de Sancy cu 1886 m. astfel că relieful este valonat. nu mai este însă atât de des întâlnit. Capitala regiunii este orașul Caen iar regiunea cuprinde 3 departamente. Velay. Orașele principale sunt Bordeaux. aproximativ o treime din populația totală a regiunii. care este partea principală a Haute-Loire (fără Brioude și Brivadois-ul deci). Relieful este sub forma unui platou înalt. din care mare parte a fost plantată artificial pentru a preveni eroziunea solului. Pau. Bayonne. dar inclde și teritorii din alte foste provincii: Bourbonnais. 4. și cu Brioude și Brivadoisul în Haute-Loire. Périgueux și Agen. datorită amenajărilor teritoriului pentru agricultură performantă și datorită distrugerilor războiului. Acest aspect. Gévaudan. Orașul principal este Clermont-Ferrand și este cea mai mare aglomerație din regiune. la Granița cu Spania se află Munții Pirinei. cu departemantele Cantal și Puy-de-Dôme. În sud. Nordul regiunii este o zonă deluroasă. Corespunde aproximativ fosteui provincii Auvergne. masiv herican datând de la sfârșitul erei primare ce se întinde pe o șesime din suprafața Franței. Un element definitoriu al peisajului este aspectul de bogage. pășuni și terenuri agricole. Biarritz. cea de-a lungul Ron-ului și cea de-a lungul coastei Oceanului Atlantic. Partea de Nord este o câmpie nisipoasă acoperită de cea mai mare pădure din Franța .000 de locuitori. Datorită reliefului muntuos. Auvergna administrativă adună territori diferite pe plan cultural. masiv hercian. • Velay-ul. uneori acoperindu-le. regiunea desparte două axe de comunicare în Franța. . 3. în Masivul Central.2.

aceasta este aproape de două ori mai lungă decât distanța în linie dreaptă dintre punctele extreme. Cu o lungime de 2800 km. Construcția a început în 1765 și a fost terminată în 1832. Această separare a fost făcută la data creerii regiunilor. spre estuarul Loarei.5. coasta este mult mai abruptă decât în partea de sud. în departamentul Morbihan. fiind scăldată de Marea Mânecii la nord și de Golful Biscaya la sud. există un golf aproape complet închis cu un număr mare de insule (foarte multe dintre acestea fiind locuite) și cu un număr mare de plaje mici cu nisip fin. Burgundia (franceză Bourgogne) este una dintre cele 26 regiuni ale Franței. are un port pentru bărci de agreement. Yonne și Cote d'Or. la Côte de granit rose de Perros-Guirec à Trébeurden (Coasta de granit roz dintre Perros-Guirec și Trébeurden). În partea de sud. les Côtes sableuses du Mont Saint-Michel (Coasta nisipoasă din golful muntelui Saint Michel). la Côte de grès rouge du Cap Fréhel (Coasta de granit roz de la Capul Fréhel). Componenta geografică cea mai pregnantă a regiunii este coasta sa. din departamentul Finistère aflate în continuu sub bătaia vânturilor și a curenților marini din Oceanul Atlantic. Bretania (Bretagne în franceză. la Côte de Jade (Coasta de jad). Regiunea este mai mare decât vechiul Ducat dar mai mică decât teritoriile franceze controlate de câtre Ducii de Burgundia. Dijon. există un număr mare de golfuri. capitala istorică a Ducatului de Bretania. les Côtes sableuses de la baie d'Audierne (Coasta nisipoasă din golful Audierne). Brittany în engleză) este una dintre cele 26 regiuni ale Franței. . Fiind foarte sinuoasă. în partea centrală este un platou calcaros. și traversează două departamente ale Burgundiei. pentru a evita eventualele rivalități dintre cele două orașe importante. astfel că pentru Nantes a fost creată o regiune nouă . cu pante line spre nord-est și abrupte spre sud-est iar în artea de sud se găsesc contraforturile Masivului Central. În partea de nord și de est relieful este de câmpie. În vârf se află un tunel de 3.cuprinzând teritorii din regiunile istorice Maine și Anjou. Cel mai înalt punct: Haut-Folin (901m) în Morvan. care mai includea și marea majoritate a teritoriului din departamentul Loire-Atlantique din jurul orașului Nantes. permițând barjelor să navigheze din nord în sudul Franței.Pays de la Loire . sau după un element climatic: La Côte sauvage (Coasta sălbatică). Ocupă peninsula cu același nume din vestul țării. dar o caracteristică generală este succesiunea de faleze stâncoase și golfuri cu plaje de dimensiuni variate. Capitala regiunii este orașul Rennes iar regiunea cuprinde 4 departamente. Regiunea corespunde în proporție de 80% cu provincia istorică Bretania. canalul este folosit în principal pentru turism. Breizh în bretonă. în anul 1941. Bertaèyn în gallo. Această caracteristică contrastează cu plajele lungi ce se găsesc în sud-estul peninsulei. cu un total de 109 ecluze. Canalul are 242 km lungime. Porțiunile de coastă sunt denumite fie după culoare: la Côte d'Emeraude (Coasta de smarald). În partea de nord.333 kilometri lungime în linie dreaptă. cel mai important oraș de-a lungul canalului. 6. Sunt impresionante de asemenea și falezele foarte decupate din extrema vestică a peninsulei. Capitala regiunii este orașul Dijon iar regiunea cuprinde 4 departamente. estuare și insule. Canalul Burgundiei unește râurile Yonne și Saône. Astăzi.

7. Sein (Enez Sun). coasta de nord se bucură în timpul verii de temperaturi mai crescute. ce formează văi late dar nu excepțional de adânci. Nu sunt comune variațiile de temperatură foarte mari iar iarna înghețul și zăpada sunt fenomene rare. Această situare are un impact și asupra aspectului general al reliefului. înconjurate de îngrădituri formate din copaci și arbuști. până acum 50 de ani. Precipitațiile însă sunt foarte frecvente și sunt uniform distribuite pe întreg parcursul anului. dar nu foarte friguroase. Relieful predominant este de câmpie. și a adâncimii mai mici. Climatul dominant este cel oceanic. Asemenea Normandiei învecinate. Principalele insule sunt: Bréhat. dar fără diferențe notabile de nivel. în continuarea peninsulei Quiberon. De asemenea. străbătută de Loara și de afluenții săi Cher.Coasta de granit roz Numărul mare de insule din largul Bretaniei este o altă particularitate. XX. ceea ce a permis construcția unei centrale mareometrice. numit Masivul Armorican. O altă particularitate datorată în principal Canalului Mânecii. Capitala regiunii este orașul Orléans iar regiunea cuprinde 6 departamente. cu o diferență între flux și reflux de aproximativ 10 m. Ouessant (Enez Euza). În Golful Morbihan cele mai mari insule pe care există și câte un sat sunt Île aux Moines (Insula călugărilor) și Île d'Arz (Insula ursului). Batz (Enez Vaz). unde datorită pantei foarte line. Zilele însorite sunt mai frecvente decât în Insulele Britanice alăturate. coasta de sud fiind un pic mai însorită decât cea de nord (o diferență de temperatură de 2°C în medie). impresionante sunt mareele în Golful Muntelui Saint-Michel. dar acest aspect a dispărut în anii '60 ai sec. apa se retrage la reflux până la câțiva kilometri în larg. pentru a permite dezvoltarea agriculturii în regiune. cu veri nu prea călduroase și ierni ploioase. Centru (franceză Centre) este una dintre cele 26 regiuni ale Franței. (Enez Vrihad în bretonă). datorită Gulf Stream-ului. arhipelagul Glénan (Enezeg Glenan). este prezența în partea de nord a unor maree de o amplitudine foarte mare. . Molène (Molenez). cea mai mare fiind Belle-Île-en-Mer. Toată această diversitate se datorează situării Bretaniei în cadrul unui masiv hercian. arhipelagul Sept-Îles . peisajul era de tip Bocage. La Saint-Malo se întâlnesc cele mai mari maree din Franța. Totuși. Indre și Eure.șapte insule (ar Jentilez). foarte vălurit. cu suprafețe mici de teren.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful