Regiunile Franței

Franța este împărțită în 26 regiuni (franceză régions): 21 dintre acestea sunt în partea continentală a Franței metropolitane, una este Corsica pe insula omonimă, (cu toate că strict vorbind, Corsica este o colectivitate teritorială nu o regiune dar este uzual considerată regiune) iar 4 regiuni sunt situate peste mări (franceză outre mer). Aceste regiuni sunt subdivizate în departamente (franceză département). 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Alsacia Aquitania Auvergne Normandia de Jos Bourgogne Bretania Centru ChampagneArdenne 9. Corsica (statut special) 10. Franche-Comté 12. Île-de-France 13. Languedoc-Roussillon 14. Limousin 15. Lorena 16. Midi-Pirinei 17. Nord-Pas de Calais 18. Pays de la Loire 19. Picardia 20. Poitou-Charentes 21. Provence-Alpi-Coasta de Azur

22. Ron-Alpi 11. Normandia de Sus • Regiuni care sunt de asemenea departament de peste mări (franceză Département d'outre-mer - DOM), fiecare dintre ele fiind alcătuite dintr-un singur departament: o 23 Guadelupa o 24 Martinica o 25 Guiana Franceză o 26 Réunion

1.Alsacia (în franceză Alsace, în germană Elsass) este o regiune în estul Franței, învecinată cu Germania. În germană acest nume se scria până nu demult Elsaß. Are în compunere două departamente, Haut-Rhin și Bas-Rhin. Situată la limita dintre lumile latină și germană, Alsacia a resimțit multiple curente istorice și culturale. Amprentele acestora sunt încă prezente in spiritul locurilor, care sunt în marea majoritate de origine etnică germană. Atribuită Germaniei după partajul Imperiului Carolingian din anul 843, Alsacia este anexată de Franța în 1681, sub domnia regelui Ludovic al XIV-lea. În urma războiului franco-prusac din 1870 regiunea revine Germaniei, dar este din nou încorporată Franței în 1918. Între 1940 și 1945, regiunea a fost ocupată de Germania nazistă. Capitala alsaciană Strasbourg, simbol al reconcilierii franco-germane, a fost aleasă în 1949 să găzduiască instituțiile europene.

Aquitania (occitană: Aquitània. Corespunde aproximativ fosteui provincii Auvergne. care este partea principală a Haute-Loire (fără Brioude și Brivadois-ul deci). Coasta este formată în principal din faleze. Périgueux și Agen. O mare parte din regiune este acoperită de munții Masivului Central.2. astfel că relieful este valonat. O asemenea situare nu a fost favorabilă dezvoltării economice și urbane și a contribuit la stagnarea (regresia) demografică a regiunii. Pau. cel mai înalt vârf din regiune fiind Pic de Palas cu 2974 m.la forêt des Landes. 4. se întinde și pe teritoriul regiunii. în Masivul Central. Regiunea Auvergne (Auvernha în dialectul auvergnat al limbii occitane) este o regiune a Franței situată în partea central-sudică. și cu Brioude și Brivadoisul în Haute-Loire. Mont-de-Marsan. tăiat de văi adânci. din care mare parte a fost plantată artificial pentru a preveni eroziunea solului. . Biarritz. cea de-a lungul Ron-ului și cea de-a lungul coastei Oceanului Atlantic. Datorită reliefului muntuos. Un element definitoriu al peisajului este aspectul de bogage. delimitate de rânduri de copaci și arbuști ce se întind deasupra drumurilor. 3. la baza cărora se găsesc plaje lungi de lățime variabilă. pășuni și terenuri agricole. regiunea desparte două axe de comunicare în Franța. bască: Akitania) este o regiune în sud-vestul Franței de-a lungul Oceanului Atlantic și a Munților Pirinei la granița cu Spania. • Velay-ul. dar inclde și teritorii din alte foste provincii: Bourbonnais. fără existența diferențelor mari de nivel. datorită amenajărilor teritoriului pentru agricultură performantă și datorită distrugerilor războiului. Bayonne. Relieful este sub forma unui platou înalt. masiv herican datând de la sfârșitul erei primare ce se întinde pe o șesime din suprafața Franței. o caracteristică a zonei fiind mareele de mare amplitudine ce se întâlnesc de-a lungul Mării Mânecii. În sud. Orașele principale sunt Bordeaux. Orașul principal este Clermont-Ferrand și este cea mai mare aglomerație din regiune. Capitala regiunii este orașul Caen iar regiunea cuprinde 3 departamente. este département-ul Allier. • Bourbonnais-ul. aproximativ o treime din populația totală a regiunii. Partea de Nord este o câmpie nisipoasă acoperită de cea mai mare pădure din Franța . masiv hercian. Nordul regiunii este o zonă deluroasă. Auvergna administrativă adună territori diferite pe plan cultural. Velay. cu 400. cu departemantele Cantal și Puy-de-Dôme. Cel mai înalt vârf este Puy de Sancy cu 1886 m. Se compune de: • Auvergna propriu zis. are o istorie diferite și o personalitate propiă. la Granița cu Spania se află Munții Pirinei. Gévaudan. Vivarais și Forez. Masivul armorican. Normandia de Jos (franceză Basse-Normandie) este una dintre cele 26 regiuni ale Franței.000 de locuitori. uneori acoperindu-le. Acest aspect. nu mai este însă atât de des întâlnit.

aceasta este aproape de două ori mai lungă decât distanța în linie dreaptă dintre punctele extreme. Cel mai înalt punct: Haut-Folin (901m) în Morvan. cu un total de 109 ecluze. Ocupă peninsula cu același nume din vestul țării. Fiind foarte sinuoasă. Dijon. din departamentul Finistère aflate în continuu sub bătaia vânturilor și a curenților marini din Oceanul Atlantic. Yonne și Cote d'Or. astfel că pentru Nantes a fost creată o regiune nouă . Breizh în bretonă. fiind scăldată de Marea Mânecii la nord și de Golful Biscaya la sud. are un port pentru bărci de agreement. Cu o lungime de 2800 km. în anul 1941. la Côte de grès rouge du Cap Fréhel (Coasta de granit roz de la Capul Fréhel).5. Regiunea corespunde în proporție de 80% cu provincia istorică Bretania. în departamentul Morbihan. coasta este mult mai abruptă decât în partea de sud.cuprinzând teritorii din regiunile istorice Maine și Anjou. Componenta geografică cea mai pregnantă a regiunii este coasta sa. Sunt impresionante de asemenea și falezele foarte decupate din extrema vestică a peninsulei. pentru a evita eventualele rivalități dintre cele două orașe importante. Capitala regiunii este orașul Rennes iar regiunea cuprinde 4 departamente. există un golf aproape complet închis cu un număr mare de insule (foarte multe dintre acestea fiind locuite) și cu un număr mare de plaje mici cu nisip fin. les Côtes sableuses du Mont Saint-Michel (Coasta nisipoasă din golful muntelui Saint Michel). Bertaèyn în gallo. Brittany în engleză) este una dintre cele 26 regiuni ale Franței. spre estuarul Loarei. la Côte de granit rose de Perros-Guirec à Trébeurden (Coasta de granit roz dintre Perros-Guirec și Trébeurden). În partea de nord. 6.333 kilometri lungime în linie dreaptă. În partea de sud. Construcția a început în 1765 și a fost terminată în 1832. În vârf se află un tunel de 3. în partea centrală este un platou calcaros. cu pante line spre nord-est și abrupte spre sud-est iar în artea de sud se găsesc contraforturile Masivului Central.Pays de la Loire . . Regiunea este mai mare decât vechiul Ducat dar mai mică decât teritoriile franceze controlate de câtre Ducii de Burgundia. les Côtes sableuses de la baie d'Audierne (Coasta nisipoasă din golful Audierne). care mai includea și marea majoritate a teritoriului din departamentul Loire-Atlantique din jurul orașului Nantes. estuare și insule. Canalul Burgundiei unește râurile Yonne și Saône. și traversează două departamente ale Burgundiei. la Côte de Jade (Coasta de jad). cel mai important oraș de-a lungul canalului. sau după un element climatic: La Côte sauvage (Coasta sălbatică). Capitala regiunii este orașul Dijon iar regiunea cuprinde 4 departamente. Astăzi. capitala istorică a Ducatului de Bretania. canalul este folosit în principal pentru turism. dar o caracteristică generală este succesiunea de faleze stâncoase și golfuri cu plaje de dimensiuni variate. În partea de nord și de est relieful este de câmpie. Această caracteristică contrastează cu plajele lungi ce se găsesc în sud-estul peninsulei. Canalul are 242 km lungime. Burgundia (franceză Bourgogne) este una dintre cele 26 regiuni ale Franței. Această separare a fost făcută la data creerii regiunilor. Bretania (Bretagne în franceză. există un număr mare de golfuri. Porțiunile de coastă sunt denumite fie după culoare: la Côte d'Emeraude (Coasta de smarald). permițând barjelor să navigheze din nord în sudul Franței.

La Saint-Malo se întâlnesc cele mai mari maree din Franța. (Enez Vrihad în bretonă). apa se retrage la reflux până la câțiva kilometri în larg. până acum 50 de ani. cea mai mare fiind Belle-Île-en-Mer. ceea ce a permis construcția unei centrale mareometrice. și a adâncimii mai mici. este prezența în partea de nord a unor maree de o amplitudine foarte mare. arhipelagul Sept-Îles .Coasta de granit roz Numărul mare de insule din largul Bretaniei este o altă particularitate. datorită Gulf Stream-ului. O altă particularitate datorată în principal Canalului Mânecii. Relieful predominant este de câmpie. Capitala regiunii este orașul Orléans iar regiunea cuprinde 6 departamente. Asemenea Normandiei învecinate. dar nu foarte friguroase. numit Masivul Armorican. Principalele insule sunt: Bréhat. cu suprafețe mici de teren. Nu sunt comune variațiile de temperatură foarte mari iar iarna înghețul și zăpada sunt fenomene rare. în continuarea peninsulei Quiberon. coasta de sud fiind un pic mai însorită decât cea de nord (o diferență de temperatură de 2°C în medie). Precipitațiile însă sunt foarte frecvente și sunt uniform distribuite pe întreg parcursul anului. peisajul era de tip Bocage. foarte vălurit. .șapte insule (ar Jentilez). Toată această diversitate se datorează situării Bretaniei în cadrul unui masiv hercian. dar fără diferențe notabile de nivel. cu o diferență între flux și reflux de aproximativ 10 m. Molène (Molenez). unde datorită pantei foarte line. ce formează văi late dar nu excepțional de adânci. Această situare are un impact și asupra aspectului general al reliefului. arhipelagul Glénan (Enezeg Glenan). dar acest aspect a dispărut în anii '60 ai sec. străbătută de Loara și de afluenții săi Cher. Indre și Eure. impresionante sunt mareele în Golful Muntelui Saint-Michel. 7. Climatul dominant este cel oceanic. coasta de nord se bucură în timpul verii de temperaturi mai crescute. Centru (franceză Centre) este una dintre cele 26 regiuni ale Franței. Zilele însorite sunt mai frecvente decât în Insulele Britanice alăturate. pentru a permite dezvoltarea agriculturii în regiune. Ouessant (Enez Euza). În Golful Morbihan cele mai mari insule pe care există și câte un sat sunt Île aux Moines (Insula călugărilor) și Île d'Arz (Insula ursului). cu veri nu prea călduroase și ierni ploioase. Sein (Enez Sun). De asemenea. Batz (Enez Vaz). XX. înconjurate de îngrădituri formate din copaci și arbuști. Totuși.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful