P. 1
Regiunile Frantei

Regiunile Frantei

|Views: 8,277|Likes:
Published by veronica089

More info:

Published by: veronica089 on Dec 24, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/11/2013

pdf

text

original

Regiunile Franței

Franța este împărțită în 26 regiuni (franceză régions): 21 dintre acestea sunt în partea continentală a Franței metropolitane, una este Corsica pe insula omonimă, (cu toate că strict vorbind, Corsica este o colectivitate teritorială nu o regiune dar este uzual considerată regiune) iar 4 regiuni sunt situate peste mări (franceză outre mer). Aceste regiuni sunt subdivizate în departamente (franceză département). 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Alsacia Aquitania Auvergne Normandia de Jos Bourgogne Bretania Centru ChampagneArdenne 9. Corsica (statut special) 10. Franche-Comté 12. Île-de-France 13. Languedoc-Roussillon 14. Limousin 15. Lorena 16. Midi-Pirinei 17. Nord-Pas de Calais 18. Pays de la Loire 19. Picardia 20. Poitou-Charentes 21. Provence-Alpi-Coasta de Azur

22. Ron-Alpi 11. Normandia de Sus • Regiuni care sunt de asemenea departament de peste mări (franceză Département d'outre-mer - DOM), fiecare dintre ele fiind alcătuite dintr-un singur departament: o 23 Guadelupa o 24 Martinica o 25 Guiana Franceză o 26 Réunion

1.Alsacia (în franceză Alsace, în germană Elsass) este o regiune în estul Franței, învecinată cu Germania. În germană acest nume se scria până nu demult Elsaß. Are în compunere două departamente, Haut-Rhin și Bas-Rhin. Situată la limita dintre lumile latină și germană, Alsacia a resimțit multiple curente istorice și culturale. Amprentele acestora sunt încă prezente in spiritul locurilor, care sunt în marea majoritate de origine etnică germană. Atribuită Germaniei după partajul Imperiului Carolingian din anul 843, Alsacia este anexată de Franța în 1681, sub domnia regelui Ludovic al XIV-lea. În urma războiului franco-prusac din 1870 regiunea revine Germaniei, dar este din nou încorporată Franței în 1918. Între 1940 și 1945, regiunea a fost ocupată de Germania nazistă. Capitala alsaciană Strasbourg, simbol al reconcilierii franco-germane, a fost aleasă în 1949 să găzduiască instituțiile europene.

Corespunde aproximativ fosteui provincii Auvergne. . masiv hercian. are o istorie diferite și o personalitate propiă. bască: Akitania) este o regiune în sud-vestul Franței de-a lungul Oceanului Atlantic și a Munților Pirinei la granița cu Spania. care este partea principală a Haute-Loire (fără Brioude și Brivadois-ul deci). Datorită reliefului muntuos. nu mai este însă atât de des întâlnit. aproximativ o treime din populația totală a regiunii. Acest aspect. la Granița cu Spania se află Munții Pirinei. se întinde și pe teritoriul regiunii. cea de-a lungul Ron-ului și cea de-a lungul coastei Oceanului Atlantic. Biarritz. cu departemantele Cantal și Puy-de-Dôme. fără existența diferențelor mari de nivel. Un element definitoriu al peisajului este aspectul de bogage. regiunea desparte două axe de comunicare în Franța. Orașul principal este Clermont-Ferrand și este cea mai mare aglomerație din regiune.la forêt des Landes. Normandia de Jos (franceză Basse-Normandie) este una dintre cele 26 regiuni ale Franței. Gévaudan. Aquitania (occitană: Aquitània. În sud. Orașele principale sunt Bordeaux. la baza cărora se găsesc plaje lungi de lățime variabilă. Périgueux și Agen. Pau. Velay. Relieful este sub forma unui platou înalt. și cu Brioude și Brivadoisul în Haute-Loire. pășuni și terenuri agricole. Mont-de-Marsan. uneori acoperindu-le. Cel mai înalt vârf este Puy de Sancy cu 1886 m. Coasta este formată în principal din faleze. Vivarais și Forez. tăiat de văi adânci. este département-ul Allier. Bayonne. • Bourbonnais-ul. masiv herican datând de la sfârșitul erei primare ce se întinde pe o șesime din suprafața Franței. în Masivul Central. astfel că relieful este valonat. dar inclde și teritorii din alte foste provincii: Bourbonnais. Capitala regiunii este orașul Caen iar regiunea cuprinde 3 departamente. O mare parte din regiune este acoperită de munții Masivului Central. Nordul regiunii este o zonă deluroasă. Auvergna administrativă adună territori diferite pe plan cultural. delimitate de rânduri de copaci și arbuști ce se întind deasupra drumurilor. Masivul armorican. cu 400. din care mare parte a fost plantată artificial pentru a preveni eroziunea solului. Se compune de: • Auvergna propriu zis. cel mai înalt vârf din regiune fiind Pic de Palas cu 2974 m. 4. O asemenea situare nu a fost favorabilă dezvoltării economice și urbane și a contribuit la stagnarea (regresia) demografică a regiunii. Regiunea Auvergne (Auvernha în dialectul auvergnat al limbii occitane) este o regiune a Franței situată în partea central-sudică.000 de locuitori. • Velay-ul. Partea de Nord este o câmpie nisipoasă acoperită de cea mai mare pădure din Franța . datorită amenajărilor teritoriului pentru agricultură performantă și datorită distrugerilor războiului.2. 3. o caracteristică a zonei fiind mareele de mare amplitudine ce se întâlnesc de-a lungul Mării Mânecii.

la Côte de grès rouge du Cap Fréhel (Coasta de granit roz de la Capul Fréhel). spre estuarul Loarei. Canalul Burgundiei unește râurile Yonne și Saône. Construcția a început în 1765 și a fost terminată în 1832. și traversează două departamente ale Burgundiei. dar o caracteristică generală este succesiunea de faleze stâncoase și golfuri cu plaje de dimensiuni variate. cel mai important oraș de-a lungul canalului. din departamentul Finistère aflate în continuu sub bătaia vânturilor și a curenților marini din Oceanul Atlantic. Ocupă peninsula cu același nume din vestul țării. Brittany în engleză) este una dintre cele 26 regiuni ale Franței. .Pays de la Loire . la Côte de granit rose de Perros-Guirec à Trébeurden (Coasta de granit roz dintre Perros-Guirec și Trébeurden). Sunt impresionante de asemenea și falezele foarte decupate din extrema vestică a peninsulei. 6. sau după un element climatic: La Côte sauvage (Coasta sălbatică). Bretania (Bretagne în franceză. Porțiunile de coastă sunt denumite fie după culoare: la Côte d'Emeraude (Coasta de smarald). există un golf aproape complet închis cu un număr mare de insule (foarte multe dintre acestea fiind locuite) și cu un număr mare de plaje mici cu nisip fin. la Côte de Jade (Coasta de jad). există un număr mare de golfuri. Yonne și Cote d'Or.cuprinzând teritorii din regiunile istorice Maine și Anjou. Regiunea este mai mare decât vechiul Ducat dar mai mică decât teritoriile franceze controlate de câtre Ducii de Burgundia. Această separare a fost făcută la data creerii regiunilor. astfel că pentru Nantes a fost creată o regiune nouă . Bertaèyn în gallo. Această caracteristică contrastează cu plajele lungi ce se găsesc în sud-estul peninsulei. estuare și insule. permițând barjelor să navigheze din nord în sudul Franței. în departamentul Morbihan. Fiind foarte sinuoasă. care mai includea și marea majoritate a teritoriului din departamentul Loire-Atlantique din jurul orașului Nantes. les Côtes sableuses du Mont Saint-Michel (Coasta nisipoasă din golful muntelui Saint Michel). les Côtes sableuses de la baie d'Audierne (Coasta nisipoasă din golful Audierne). Burgundia (franceză Bourgogne) este una dintre cele 26 regiuni ale Franței. cu un total de 109 ecluze. în anul 1941. Capitala regiunii este orașul Rennes iar regiunea cuprinde 4 departamente. pentru a evita eventualele rivalități dintre cele două orașe importante. Breizh în bretonă. are un port pentru bărci de agreement. cu pante line spre nord-est și abrupte spre sud-est iar în artea de sud se găsesc contraforturile Masivului Central. Cu o lungime de 2800 km. În vârf se află un tunel de 3. Regiunea corespunde în proporție de 80% cu provincia istorică Bretania. fiind scăldată de Marea Mânecii la nord și de Golful Biscaya la sud. În partea de sud. canalul este folosit în principal pentru turism. Capitala regiunii este orașul Dijon iar regiunea cuprinde 4 departamente. În partea de nord. În partea de nord și de est relieful este de câmpie.5. Astăzi. în partea centrală este un platou calcaros. capitala istorică a Ducatului de Bretania. coasta este mult mai abruptă decât în partea de sud. Componenta geografică cea mai pregnantă a regiunii este coasta sa.333 kilometri lungime în linie dreaptă. Cel mai înalt punct: Haut-Folin (901m) în Morvan. aceasta este aproape de două ori mai lungă decât distanța în linie dreaptă dintre punctele extreme. Canalul are 242 km lungime. Dijon.

La Saint-Malo se întâlnesc cele mai mari maree din Franța. apa se retrage la reflux până la câțiva kilometri în larg. coasta de nord se bucură în timpul verii de temperaturi mai crescute. Sein (Enez Sun). XX. este prezența în partea de nord a unor maree de o amplitudine foarte mare. Asemenea Normandiei învecinate. (Enez Vrihad în bretonă). pentru a permite dezvoltarea agriculturii în regiune. Principalele insule sunt: Bréhat. coasta de sud fiind un pic mai însorită decât cea de nord (o diferență de temperatură de 2°C în medie). dar fără diferențe notabile de nivel. Batz (Enez Vaz). dar acest aspect a dispărut în anii '60 ai sec. Climatul dominant este cel oceanic. Precipitațiile însă sunt foarte frecvente și sunt uniform distribuite pe întreg parcursul anului. în continuarea peninsulei Quiberon. ce formează văi late dar nu excepțional de adânci. înconjurate de îngrădituri formate din copaci și arbuști. Zilele însorite sunt mai frecvente decât în Insulele Britanice alăturate. arhipelagul Sept-Îles . străbătută de Loara și de afluenții săi Cher. Totuși. cu o diferență între flux și reflux de aproximativ 10 m. . Molène (Molenez). datorită Gulf Stream-ului. dar nu foarte friguroase. Ouessant (Enez Euza). De asemenea. foarte vălurit. Indre și Eure. cu veri nu prea călduroase și ierni ploioase. până acum 50 de ani. cu suprafețe mici de teren. cea mai mare fiind Belle-Île-en-Mer. Relieful predominant este de câmpie. O altă particularitate datorată în principal Canalului Mânecii.Coasta de granit roz Numărul mare de insule din largul Bretaniei este o altă particularitate. arhipelagul Glénan (Enezeg Glenan). În Golful Morbihan cele mai mari insule pe care există și câte un sat sunt Île aux Moines (Insula călugărilor) și Île d'Arz (Insula ursului). ceea ce a permis construcția unei centrale mareometrice. Toată această diversitate se datorează situării Bretaniei în cadrul unui masiv hercian. peisajul era de tip Bocage. 7. și a adâncimii mai mici.șapte insule (ar Jentilez). impresionante sunt mareele în Golful Muntelui Saint-Michel. Această situare are un impact și asupra aspectului general al reliefului. Nu sunt comune variațiile de temperatură foarte mari iar iarna înghețul și zăpada sunt fenomene rare. numit Masivul Armorican. Centru (franceză Centre) este una dintre cele 26 regiuni ale Franței. unde datorită pantei foarte line. Capitala regiunii este orașul Orléans iar regiunea cuprinde 6 departamente.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->