Regiunile Franței

Franța este împărțită în 26 regiuni (franceză régions): 21 dintre acestea sunt în partea continentală a Franței metropolitane, una este Corsica pe insula omonimă, (cu toate că strict vorbind, Corsica este o colectivitate teritorială nu o regiune dar este uzual considerată regiune) iar 4 regiuni sunt situate peste mări (franceză outre mer). Aceste regiuni sunt subdivizate în departamente (franceză département). 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Alsacia Aquitania Auvergne Normandia de Jos Bourgogne Bretania Centru ChampagneArdenne 9. Corsica (statut special) 10. Franche-Comté 12. Île-de-France 13. Languedoc-Roussillon 14. Limousin 15. Lorena 16. Midi-Pirinei 17. Nord-Pas de Calais 18. Pays de la Loire 19. Picardia 20. Poitou-Charentes 21. Provence-Alpi-Coasta de Azur

22. Ron-Alpi 11. Normandia de Sus • Regiuni care sunt de asemenea departament de peste mări (franceză Département d'outre-mer - DOM), fiecare dintre ele fiind alcătuite dintr-un singur departament: o 23 Guadelupa o 24 Martinica o 25 Guiana Franceză o 26 Réunion

1.Alsacia (în franceză Alsace, în germană Elsass) este o regiune în estul Franței, învecinată cu Germania. În germană acest nume se scria până nu demult Elsaß. Are în compunere două departamente, Haut-Rhin și Bas-Rhin. Situată la limita dintre lumile latină și germană, Alsacia a resimțit multiple curente istorice și culturale. Amprentele acestora sunt încă prezente in spiritul locurilor, care sunt în marea majoritate de origine etnică germană. Atribuită Germaniei după partajul Imperiului Carolingian din anul 843, Alsacia este anexată de Franța în 1681, sub domnia regelui Ludovic al XIV-lea. În urma războiului franco-prusac din 1870 regiunea revine Germaniei, dar este din nou încorporată Franței în 1918. Între 1940 și 1945, regiunea a fost ocupată de Germania nazistă. Capitala alsaciană Strasbourg, simbol al reconcilierii franco-germane, a fost aleasă în 1949 să găzduiască instituțiile europene.

Relieful este sub forma unui platou înalt. Un element definitoriu al peisajului este aspectul de bogage. este département-ul Allier. Bayonne. fără existența diferențelor mari de nivel. tăiat de văi adânci. Regiunea Auvergne (Auvernha în dialectul auvergnat al limbii occitane) este o regiune a Franței situată în partea central-sudică. cea de-a lungul Ron-ului și cea de-a lungul coastei Oceanului Atlantic. Gévaudan. masiv herican datând de la sfârșitul erei primare ce se întinde pe o șesime din suprafața Franței. Cel mai înalt vârf este Puy de Sancy cu 1886 m. și cu Brioude și Brivadoisul în Haute-Loire.la forêt des Landes. Aquitania (occitană: Aquitània. Auvergna administrativă adună territori diferite pe plan cultural. cel mai înalt vârf din regiune fiind Pic de Palas cu 2974 m. Coasta este formată în principal din faleze. la Granița cu Spania se află Munții Pirinei. datorită amenajărilor teritoriului pentru agricultură performantă și datorită distrugerilor războiului. bască: Akitania) este o regiune în sud-vestul Franței de-a lungul Oceanului Atlantic și a Munților Pirinei la granița cu Spania. Capitala regiunii este orașul Caen iar regiunea cuprinde 3 departamente. are o istorie diferite și o personalitate propiă. regiunea desparte două axe de comunicare în Franța. O mare parte din regiune este acoperită de munții Masivului Central. astfel că relieful este valonat. din care mare parte a fost plantată artificial pentru a preveni eroziunea solului. dar inclde și teritorii din alte foste provincii: Bourbonnais. în Masivul Central. nu mai este însă atât de des întâlnit. • Bourbonnais-ul. Corespunde aproximativ fosteui provincii Auvergne. Acest aspect. Datorită reliefului muntuos. Se compune de: • Auvergna propriu zis. Velay. Pau. Normandia de Jos (franceză Basse-Normandie) este una dintre cele 26 regiuni ale Franței. • Velay-ul. aproximativ o treime din populația totală a regiunii. pășuni și terenuri agricole. Vivarais și Forez. Orașele principale sunt Bordeaux.2.000 de locuitori. Partea de Nord este o câmpie nisipoasă acoperită de cea mai mare pădure din Franța . O asemenea situare nu a fost favorabilă dezvoltării economice și urbane și a contribuit la stagnarea (regresia) demografică a regiunii. Nordul regiunii este o zonă deluroasă. 4. care este partea principală a Haute-Loire (fără Brioude și Brivadois-ul deci). 3. cu departemantele Cantal și Puy-de-Dôme. Masivul armorican. Périgueux și Agen. Orașul principal este Clermont-Ferrand și este cea mai mare aglomerație din regiune. uneori acoperindu-le. . se întinde și pe teritoriul regiunii. În sud. Mont-de-Marsan. delimitate de rânduri de copaci și arbuști ce se întind deasupra drumurilor. o caracteristică a zonei fiind mareele de mare amplitudine ce se întâlnesc de-a lungul Mării Mânecii. cu 400. la baza cărora se găsesc plaje lungi de lățime variabilă. masiv hercian. Biarritz.

. Capitala regiunii este orașul Rennes iar regiunea cuprinde 4 departamente. și traversează două departamente ale Burgundiei. Canalul Burgundiei unește râurile Yonne și Saône. permițând barjelor să navigheze din nord în sudul Franței. estuare și insule.5. Regiunea este mai mare decât vechiul Ducat dar mai mică decât teritoriile franceze controlate de câtre Ducii de Burgundia. În partea de nord și de est relieful este de câmpie. Bretania (Bretagne în franceză. Fiind foarte sinuoasă.Pays de la Loire . pentru a evita eventualele rivalități dintre cele două orașe importante. sau după un element climatic: La Côte sauvage (Coasta sălbatică). Dijon. aceasta este aproape de două ori mai lungă decât distanța în linie dreaptă dintre punctele extreme. Această caracteristică contrastează cu plajele lungi ce se găsesc în sud-estul peninsulei. cu pante line spre nord-est și abrupte spre sud-est iar în artea de sud se găsesc contraforturile Masivului Central. Canalul are 242 km lungime. în departamentul Morbihan. Porțiunile de coastă sunt denumite fie după culoare: la Côte d'Emeraude (Coasta de smarald). cel mai important oraș de-a lungul canalului. fiind scăldată de Marea Mânecii la nord și de Golful Biscaya la sud.333 kilometri lungime în linie dreaptă. la Côte de grès rouge du Cap Fréhel (Coasta de granit roz de la Capul Fréhel). Sunt impresionante de asemenea și falezele foarte decupate din extrema vestică a peninsulei. Construcția a început în 1765 și a fost terminată în 1832. Bertaèyn în gallo. Brittany în engleză) este una dintre cele 26 regiuni ale Franței. spre estuarul Loarei. În vârf se află un tunel de 3. în anul 1941. 6. coasta este mult mai abruptă decât în partea de sud. dar o caracteristică generală este succesiunea de faleze stâncoase și golfuri cu plaje de dimensiuni variate. Astăzi. există un număr mare de golfuri. Burgundia (franceză Bourgogne) este una dintre cele 26 regiuni ale Franței. din departamentul Finistère aflate în continuu sub bătaia vânturilor și a curenților marini din Oceanul Atlantic. în partea centrală este un platou calcaros. les Côtes sableuses du Mont Saint-Michel (Coasta nisipoasă din golful muntelui Saint Michel). la Côte de granit rose de Perros-Guirec à Trébeurden (Coasta de granit roz dintre Perros-Guirec și Trébeurden). Cel mai înalt punct: Haut-Folin (901m) în Morvan. există un golf aproape complet închis cu un număr mare de insule (foarte multe dintre acestea fiind locuite) și cu un număr mare de plaje mici cu nisip fin.cuprinzând teritorii din regiunile istorice Maine și Anjou. Ocupă peninsula cu același nume din vestul țării. cu un total de 109 ecluze. În partea de nord. Yonne și Cote d'Or. les Côtes sableuses de la baie d'Audierne (Coasta nisipoasă din golful Audierne). are un port pentru bărci de agreement. Componenta geografică cea mai pregnantă a regiunii este coasta sa. Regiunea corespunde în proporție de 80% cu provincia istorică Bretania. Cu o lungime de 2800 km. astfel că pentru Nantes a fost creată o regiune nouă . În partea de sud. canalul este folosit în principal pentru turism. care mai includea și marea majoritate a teritoriului din departamentul Loire-Atlantique din jurul orașului Nantes. Capitala regiunii este orașul Dijon iar regiunea cuprinde 4 departamente. Breizh în bretonă. capitala istorică a Ducatului de Bretania. Această separare a fost făcută la data creerii regiunilor. la Côte de Jade (Coasta de jad).

șapte insule (ar Jentilez). până acum 50 de ani. dar acest aspect a dispărut în anii '60 ai sec. Totuși. Climatul dominant este cel oceanic. O altă particularitate datorată în principal Canalului Mânecii. cu o diferență între flux și reflux de aproximativ 10 m. În Golful Morbihan cele mai mari insule pe care există și câte un sat sunt Île aux Moines (Insula călugărilor) și Île d'Arz (Insula ursului). Principalele insule sunt: Bréhat. numit Masivul Armorican. Centru (franceză Centre) este una dintre cele 26 regiuni ale Franței. Indre și Eure. cea mai mare fiind Belle-Île-en-Mer. în continuarea peninsulei Quiberon. Asemenea Normandiei învecinate. și a adâncimii mai mici. înconjurate de îngrădituri formate din copaci și arbuști. La Saint-Malo se întâlnesc cele mai mari maree din Franța. Precipitațiile însă sunt foarte frecvente și sunt uniform distribuite pe întreg parcursul anului. XX. Batz (Enez Vaz). datorită Gulf Stream-ului. impresionante sunt mareele în Golful Muntelui Saint-Michel. foarte vălurit. arhipelagul Sept-Îles . arhipelagul Glénan (Enezeg Glenan). Molène (Molenez). dar nu foarte friguroase. cu suprafețe mici de teren. dar fără diferențe notabile de nivel. De asemenea. Sein (Enez Sun). Ouessant (Enez Euza). Relieful predominant este de câmpie. 7. coasta de sud fiind un pic mai însorită decât cea de nord (o diferență de temperatură de 2°C în medie). ce formează văi late dar nu excepțional de adânci.Coasta de granit roz Numărul mare de insule din largul Bretaniei este o altă particularitate. Toată această diversitate se datorează situării Bretaniei în cadrul unui masiv hercian. este prezența în partea de nord a unor maree de o amplitudine foarte mare. ceea ce a permis construcția unei centrale mareometrice. Zilele însorite sunt mai frecvente decât în Insulele Britanice alăturate. coasta de nord se bucură în timpul verii de temperaturi mai crescute. (Enez Vrihad în bretonă). Capitala regiunii este orașul Orléans iar regiunea cuprinde 6 departamente. unde datorită pantei foarte line. străbătută de Loara și de afluenții săi Cher. peisajul era de tip Bocage. apa se retrage la reflux până la câțiva kilometri în larg. . Această situare are un impact și asupra aspectului general al reliefului. pentru a permite dezvoltarea agriculturii în regiune. Nu sunt comune variațiile de temperatură foarte mari iar iarna înghețul și zăpada sunt fenomene rare. cu veri nu prea călduroase și ierni ploioase.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful