Deșeuri În Europa

Performanța de mediu a deșeurilor menajere
management în Europa - un exemplu de 7

țări
MATERIAL SUPLIMENTAR
Susanna Andreasi Bassi * 1, Thomas H. Christensen 1 •i Anders Damgaard 1
1 Universitatea Tehnică din Danemarca, Departamentul de Inginerie de Mediu,
Bygningstorvet, Clădirea 115, 2800 Kgs. Lyngby, Danemarca
*) Autor corespondent: suan@env.dtu.dk
Cuvinte cheie: gestionarea de•eurilor menajere, ACV, ierarhia de•eurilor, impactul asupra mediului, contraspecific, calitatea datelor
PERFORMAN•A DE MEDIU A GESTIONĂRII DE•EURILOR DE Gospodărie în Europa - un exemplu de 7 •ări
Cuprins
1 POARTĂ 3
1.1 Metodă, ipoteze •i limitări de impact 3
2 DOMENIU DE APLICARE 3
2.1 Unitatea func•ională 3
2.2 Principiile modelării LCI 4
2.3 Criterii de evaluare a impactului 4
2.4 Limitele sistemului 5
2.5 Criterii limită 10
2.6 Evaluarea calită•ii datelor LCI 10
3 ANALIZA INVENTARULUI CICLULUI DE VIAȚĂ 12
3.1 Identificarea proceselor de modelare •i planificare a colectării datelor 12
3.2 Rezumatul ipotezelor •i constrângerilor relevante în timpul colectării datelor 13
3.3 Frac•iile utilizate în compozi•ia de•eurilor 14
3.4 Compozi•ia de•eurilor menajere 15
3.4.1 Germania 17
3.4.2 Danemarca 18
3.4.3 Fran•a 18
3.4.4 Regatul Unit 18
3.4.5 Italia 19
3.4.6 Polonia 20
3.4.7 Grecia 21
3.5 Sortarea gospodăriei 22
3.5.1 Germania 23
3.5.2 Danemarca 23
3.5.3 Fran•a 24
3.5.4 Regatul Unit 25
3.5.5 Italia 26
3.5.6 Polonia 26
3.5.7 Grecia 27
3.6 Colec•ie 28
3.7 Facilită•i de recuperare a materialelor 28
3.8 Tratarea de•eurilor 29
3.8.1 Reciclarea 31
3.8.2 Depozitul de de•euri pentru de•eurile menajere reziduale 34
3.8.3 Depozitul de de•euri pentru de•euri inerte 37
3.8.4 De•euri în energie 38
3,8,5 MBT 39
3.8.6 Compostare 40
3.8.7 Digestie anaerobă 42
3.9 Transport 44
3.10 Bunuri de capital 45
3.11 Energia utilizată 47
3.11.1 Electricitate 47
3.11.2 Încălzire 49
3.12 Rezumatul calită•ii datelor 52
3.12.1 Scorarea calită•ii datelor pentru fiecare set de date din fiecare •ară 53
3.12.2 Scorarea calită•ii datelor pentru procesele de reciclare 61
3.12.3 Scorarea calită•ii datelor pentru fiecare etapă din fiecare •ară 62
3.12.4 Concluzii privind calitatea datelor 64
3.13 Analiza sensibilită•ii •i scenariilor 66
3.13.1 Analiza perturba•iilor 66
3.13.2 Analiza scenariului 67
4 REZULTATE 69
4.1 Rezultate caracterizate 75
4.1.1 Germania 75
4.1.2 Danemarca 75
4.1.3 Fran•a 76
4.1.4 Marea Britanie 76
4.1.5 Italia 77
4.1.6 Polonia 77
4.1.7 Grecia 78
5 DISCUŢIE 79
5.1 Scenariul de sensibilitate 79
5.1.1 Analiza perturbării 79
5.1.2 Analiza scenariului 88
5.2 Calitatea •i sensibilitatea datelor 92
5.2.1 Germania 93
5.2.2 Danemarca 94
5.2.3 Fran•a 95
5.2.4 Marea Britanie 96
5.2.5 Italia 97
5.2.6 Polonia 98
5.2.7 Grecia 99
5.3 Compara•ie cu ierarhia europeană a de•eurilor 100
6 BIBLIOGRAFIE 106
1 Poartă
Aplica•ia inten•ionată a acestui studiu este de a compara diferitele impacturi asupra mediului ale sistemelor de gestionare a de•eurilor solide menajere •i de a
eviden•ia „punctele fierbin•i” de mediu în anumite •apte •ări europene •i de a determina principalele diferen•e în gestionarea acestor •ări. •ările studiate, •i
anume Germania, Danemarca, Fran•a, Marea Britanie, Italia, Polonia •i Grecia sunt menite să reprezinte întreaga UE. Un rezultat indirect al studiului este o
analiză cu privire la cât de mult rezultatele sunt afectate de contextul na•ional •i pentru a le compara cu ratele de reciclare.
Conform Manualului ILCD, context-decizie este esen•ială pentru a determina domeniul de aplicare •i tipul modelului LCI. Există patru situa•ii diferite de context
decizional: A, B, C1 •i C2. Situa•iile A sau „Suport pentru decizii la nivel micro” •i B sau „Suport pentru decizii la nivel Meso / Macro” includ ACV-uri pe baza
cărora se iau decizii pentru a îmbunătă•i impactul asupra mediului al produsului sau serviciului studiat. Situa•ia C este o contabilitate descriptivă a sistemului
analizat. Scopul acestei lucrări este de a fi un studiu de monitorizare care să implice compara•ii. Din acest motiv, acest LCA este clasificat ca Situa•ia C1.
comisar al studiului este departamentul de inginerie ecologică de la Universitatea Tehnică din Danemarca, care are o lungă istorie a ACV în sectorul de•eurilor
•i public •intă dintre livrabile sunt exper•i în LCA •i de•euri specializa•i în LCA.
1.1 Metodă, ipoteze și limitări de impact

Software-ul utilizat este EASETECH, un model specializat de LCA dezvoltat de DTU (Clavreul •i colab., 2014) •i studiul a fost realizat în conformitate cu
cerin•ele ISO 14044: 2006 •i ILCD Handbook. În ceea ce prive•te acoperirea impacturilor, rezultatele sunt limitate la încălzire globală, eutrofizare a apei dulci,
eutrofizare marină, eutrofizare terestră, acidificare terestră, toxicitate umană cancerigenă, toxicitate umană necarcinogenă, eco-toxicitate, materie particulară,
epuizare a resurselor fosile abiotice, epuizare a resurselor minerale abiotice (rezervă baza). Analizele care trebuie să ia în considerare alte impacturi nu pot
utiliza rezultatele acestui studiu.
limitările modelului includ utilizarea EASETECH pentru modelarea sistemului •i impactul aferent asupra emisiilor pe termen lung. Sunt disponibile diferite
programe software, iar rezultatele pot fi afectate de principiile specifice de modelare ale software-ului utilizat.
În cele din urmă, problema principală a modelului este reprezentată de limitări legate de ipoteze cauzate în general de datele limitate •i incerte disponibile
pentru fiecare •ară, care sunt analizate mai detaliat în paragrafele următoare. Din acest motiv, studiul reprezentativită•ii datelor, incertitudinii, sensibilită•ii •i
calită•ii generale a datelor este central în acest ACV. •i în cazul în care rezultatele subproceselor, deoarece impactul datorat unei tehnologii specifice a
de•eurilor într-o anumită •ară, doresc să fie extrapolate, trebuie să se acorde o aten•ie deosebită surselor •i calită•ii acestora.
2 Domeniul de aplicare
2.1 Unitatea funcțională

Unitate func•ională este gestionarea (de exemplu, segregarea, colectarea, tratarea •i eliminarea) a 1 tonă de de•euri menajere în •apte •ări europene. Datorită
faptului că există o diferen•ă mare în modul în care •ările membre definesc •i raportează apari•ia RSM (Christensen, 2011), am decis să comparăm de•eurile
menajere acolo unde am putea asigura o defini•ie consecventă a de•eurilor.
3
de•euri obi•nuite generate în gospodărie sau efectiv în casă din activitatea de zi cu zi ”(Christensen •i colab., 2011). Pentru a simplifica compara•ia între •ări,
de•eurile de grădină, de•eurile periculoase •i DEEE sunt excluse din compozi•ie împreună cu tratarea lemnului colectat, a textilelor •i a bateriilor. În ceea ce
prive•te reciclarea plasticului, sunt modelate doar reciclarea PET, HDPE •i plastic moale. Compozi•ia de•eurilor explorate poate fi văzută în Tabelul 9. Tipurile
de tratament incluse sunt instala•iile de tratare a de•eurilor în energie (WtE) •i tratamentul mecanic biologic (MBT), depozitele de de•euri, digestia aerobă •i
anaerobă pentru sursele de de•euri alimentare sortate •i reciclarea produselor materiale (sticlă, metale feroase •i neferoase, HDPE, PET, plastic moale, hârtie •i
carton).
2.2 Principiile modelării LCI

În acord cu defini•ia obiectivului studiului •i cu recomandările ISO 14044: 2006 pentru sistemul aflat în situa•ia C1, ar trebui utilizată modelarea atribu•ională.
Mai mult, în conformitate cu recomandarea dată de ISO 14044: 2006, extinderea sistemului a fost privilegiată peste alocare pentru a gestiona procese
multifunc•ionale. De fapt, sistemele de de•euri au fost creditate pentru emisiile evitate care s-ar fi produs în produc•ia de produse substituite (Boldrin •i colab.,
2014), ca material secundar sau energie. În ceea ce prive•te extinderea sistemului pentru creditarea recuperării materialului, substituirea materialului a fost
modelată utilizând un raport de substitu•ie diferit pentru fiecare frac•ie. Raporturile de substitu•ie modelate depind atât de tehnologia de reciclare, cât •i de
calitatea produsului secundar.
2.3 Criterii de evaluare a impactului

Acoperirea impacturilor acestui studiu este prezentată în tabelul 1. Selec•ia metodelor de caracterizare se bazează pe concluziile prezentate de EC-JRC (2011)
•i implementate în ILCD v 1.0.6. Chiar dacă în ghid se folose•te un impact agregat pentru epuizarea resurselor abiotice, rezultatele atât pentru resursele fosile
cât •i pentru resursele minerale bazate pe metoda CML sunt studiate în acest LCA din cauza ordinii lor diferite de mărime. Factorii caracteriza•i sunt apoi
normaliza•i în Persoana echivalentă (PE), care este raportul dintre sarcina reală •i sarcina medie anuală produsă de o persoană (Boldrin •i colab., 2014). Mai
multe informa•ii despre modul în care sunt calcula•i factorii de normalizare pot fi găsite în Laurent •i colab. 2013. Sunt incluse atât categoriile de impact
non-toxice, cât •i cele de impact toxic. Utilizarea terenului •i a apei este exclusă, deoarece acestea depind în mare măsură de loca•ia geografică, iar rezultatele
ar fi fost afectate de o mare incertitudine. În cele din urmă, factorii de ponderare egali sunt aloca•i tuturor categoriilor de impact pentru a clasifica scorurile de
impact în func•ie de importan•a lor relativă •i pentru a permite compararea impacturilor (EC-JRC, 2011).
Tabelul 1: Categorii de impact •i referin•e de normalizare utilizate în sistem ( Laurent •i colab., 2013). AE: CTU de depă•ire acumulată h: unitate toxică comparativă pentru oameni.
CTUe: unitate toxică comparativă pentru ecosistem
Normalizare
Categoria de impact Abreviere Metodă Unitate
referinţă
Schimbarea climei GW 100 IPCC 2007 8 096 kg CO2- echiv. / PE / an
kg P-
Eutrofizarea apei dulci FE Punctul de mijloc ReCiPe 0,62
echiv. / persoană / an
Eutrofizare marină PE MINE Punctul de mijloc ReCiPe 9.38 kg N-eq./PE/an
Acumulat
Eutrofizare terestră TE 1 150 AE / PE / an
Depă•irea
Acumulat
Acidificarea terestră AC 49.6 AE / PE / an
Depă•irea
Toxicitate umană, cancerigenă,

Fără o versiune HT-C actualizată pe termen lung, DTU USEtox 5,42 * 10- 5 CTU h * / PE / an
Toxicitate umană, non-

cancerigen, W / O pe termen lung, HT-NC USEtox 1.1 * 10- 3 CTU h / PE / an
DTU versiune actualizată
Eco-toxicitate, totală, W / O pe termen lung,

ET USEtox 665 CTU e / PE / an
versiunea actualizată DTU
Particule P.M Humbert 2009 2,76 kg PM 2,5 / PE / an
Epuizarea resurselor fosile abiotice

AD-F CML 6,24 * 10- 4 MJ / PE / an
Epuizarea resurselor minerale abiotice

AD-E CML 3,43 * 10- 2 kg Sb-eq./PE/an
(baza de rezervă)
4
2.4 Limitele sistemului

Descrierea sistemului •i limitele sistemului sunt cruciale pentru a în•elege alegerile •i presupunerile făcute pe parcursul studiului. Limitele sistemului ale
modelului sunt prezentate în Figura 1. De•eurile intră în limitele sistemului modelului după ce au fost produse de gospodării. Sistemul include colectarea
de•eurilor, transportul, tratarea de•eurilor, utilizarea compostului •i a digestatului •i tratarea reziduurilor dintr-o instala•ie de recuperare a materialelor (MRF),
WtE •i MBT. Trebuie remarcat faptul că toate frac•iile sortate nu includ impurită•i •i acest lucru explică lipsa reziduurilor din instala•iile de compostare •i AD.
Reciclabilele uscate sunt direc•ionate mai întâi către un MRF •i apoi către instala•iile de reciclare. Mai mult, bunurile de capital sunt incluse pentru transport •i
pentru toate instala•iile de tratare a de•eurilor (depozit de de•euri, MRF, instala•ii de reciclare, WtE, MBT,
Brut
Energie Combustibili INTRĂRI
materiale
Tratarea de•eurilor
IEȘIRI
Reciclarea
Compost
Compostare Biogaz
Secundar
Gospodărie ANUN•
Acasă
deşeuri Colectie MRF
triere
generaţie Electricitate
WtE
•i căldură
MBT Reziduuri
Emisii
Depozitul de de•euri
Ecosfera
Tehnosferă
Figura 1: Limitele sistemului studiului LCA. Camionul indică includerea transportului de•eurilor. Grani•a de bifare indică includerea bunurilor
de capital în proces
Pentru a avea o idee mai clară a proceselor modelate, Figura 2 - Figura 5 arată grafic sistemul modelat în fiecare •ară. De observat că procesele cu linii
punctate sunt produc•ia de material / energie substituită.
5
T Industria hârtiei Hârtie
T Carton Carton
T Pl industria Sticle de pl
Cos Reciclabile C T MRF T Pl industria Ambalare pl
T Industria consiliilor Plastic moale
T Industria sticlei Sticlă
T Industria o•elului Oţel
T Alu. industrie Aluminiu
T Compostare T Utilizare pe uscat

Source separation
Fertilizante minerale
Gospodării Cos Organice C
Turbă
T ANUN• Compostare T Utilizare pe uscat
Termoficare Căldură
Re•eaua electrică Electricitate
T Alu. industrie Aliminium

T Incinerare
Cenu•ă de fund
Cos De•euri reziduale C

Reziduuri APC T Depozitul de de•euri inert
RDF T

MBS /
T
MBP
Reziduuri T Depozitul de de•euri inert
Figura 2: Sistem modelat în Germania
T Carton Carton

Source separation
Gospodării T Alu. industrie Aluminiu

Cos De•euri reziduale C T Incinerare
Cenu•ă de fund
Figura 3: Sistem modelat în Danemarca
6
T Carton Carton

Source separation
Gospodării Cos Organice C T Compostare T Utilizare pe uscat
Turbă

T Incinerare
Cenu•ă de fund

T Depozitul de de•euri Re•eaua electrică Electricitate
Ape uzate Uzina WWT
Figura 4: Sistem modelat în Fran•a
T Carton Carton

Source separation
Turbă

T Incinerare
Cenu•ă de fund

T Depozitul de de•euri
Ape uzate Uzina WWT
Figura 5: Sistem modelat în Marea Britanie
7
T Carton Carton
T Compostare T Utilizare pe uscat

Source separation
Gospodării Cos Organice C
Turbă
T ANUN• Compostare T Utilizare pe uscat

T Incinerare
Cenu•ă de fund

Ape uzate Uzina WWT
RDF T

T MBP
Figura 6: Sistem modelat în Italia
8
T Carton Carton

Source separation
Turbă
T MBP T Industria o•elului Oţel
Ape uzate Uzina WWT
Figura 7: Sistem modelat în Polonia
T Carton Carton

Source separation
Gospodării
Cos De•euri reziduale C T Depozitul de de•euri Re•eaua electrică Electricitate
Ape uzate Uzina WWT
Figura 8: Sistem modelat în Grecia
9
2.5 Criterii limită

Criteriile limită pentru fiecare etapă •i justificarea lor sunt rezumate în Tabelul 2.
Tabelul 2: Rezumatul criteriilor limită
Etapă Tăiați criteriile Justificare

WEEW, de•euri de grădină, voluminoase Nu se concentrează pe această lucrare
Generarea de•eurilor menajere de•euri, de•euri periculoase (cu excep•ia

bateriilor)
Co•uri pentru colec•ie Considerat la fel în toate •ările; prin urmare, ele pot fi
neglijate în timpul compara•iei Nu se concentrează pe
această lucrare
Lemn, textile •i baterii sortate din surse
De•euri colectate în facilită•ile civice Reciclarea Nu se concentrează pe această lucrare
compozitelor sortate pe surse Pu•ine date găsite în literatură despre procesul de

reciclare •i un procent redus de material compozit în
Sortarea gospodăriei
de•eurile menajere generale
Numai reciclarea PET •i HDPE este luată în Pu•ine date găsite în literatură despre celelalte procese
considerare în ceea ce prive•te plasticul de reciclare •i dificultatea de a găsi date compozi•ionale
sticle •i alte ambalaje din plastic comparative ale celorlalte materiale.
Capital bun pentru co•uri •i pentru vehicule de Considerat la fel în toate •ările; de aceea pot fi
Colectie colectare neglijate în timpul compara•iei
MRF - -
Pentru fiecare •ară, sunt neglijate tratamentele care Considerat neglijabil datorită dimensiunii modelului
implică un procent mic incert din de•eurile totale
Tratamente ale reziduurilor din procesele de Lipsa de informa•ii consistente

reciclare
Reciclarea Emisii din produc•ia secundară de PET, HDPE •i Cuantificabil cu dificultate în Rigamonti (2007)
plastic moale.
Depozitul de de•euri -
Tratarea apelor uzate •i a cenu•ii de fund Se presupune că apele uzate sunt reutilizate intern,
iar cenu•a de fund din cauza minorită•ii
WtE
importan•ă (explicată mai târziu).
Transportul apelor uzate de la uzina WtE la uzina Considerat neglijabil
WWT
MBT -
Compostare -
ANUN• -
Transport -
2.6 Evaluarea calității datelor LCI

Datorită numărului mare de date colectate, a fost efectuată o metodă de păstrare a camionului •i de cuantificare a calită•ii acestora. Pentru fiecare parametru a
fost utilizată metoda dezvoltată de Weidema •i Wesnæs (1996) (Tabel
3). Această metodă include 5 categorii care sunt acelea•i definite în ILCD: reprezentativitate tehnologică, geografică •i temporală, exhaustivitate •i fiabilitate.
Fiecărei categorii i se atribuie o valoare de la 1 la 5, unde una indică robuste•ea •i 5 lipsa datelor. Matricea de notare a calită•ii este prezentată în Tabelul 3.
EC-JRC (2011) afirmă clar că importan•a fiecărei categorii este specifică cazului, dar în această lucrare categoriile sunt cântărite în mod egal pentru a evita
cântărirea foarte incertă. Media este apoi calculată pentru fiecare parametru ca medie a categoriilor, apoi pentru fiecare etapă a modelului ca medie a
parametrilor săi •i în cele din urmă pentru fiecare •ară ca medie a etapelor sale. În acest fel,
10
Tabelul 3: Matrice de notare a calită•ii ( Weidema •i Wesnæs, 1996)
Indicator
scoruri / 1 2 3 4 5
categorie
Tehnologic Date de la Date de la Date de la Date despre conexe Date despre conexe
corela•ie întreprinderi procese •i procese •i procese sau procese sau
procese •i materiale sub materiale sub materiale dar materiale dar
materiale sub studiază dar din studiază dar din din aceea•i din diferite
studiu diferit diferit tehnologie tehnologie
întreprinderi tehnologie
Geographic al Date din zonă Date medii Date din zonă Date din zonă Date de la
corela•ie în studiu din suprafata mai mare cu similar cu u•or zonă necunoscută sau
în care se află zona în produc•ie similar zona cu foarte
studiu condi•ii produc•ie diferit
inclus condi•ii produc•ie
condi•ii
Temporal Mai pu•in de 3 Mai pu•in de 6 Mai putin decât 10 Mai pu•in de 15 Vârsta datelor
corela•ie ani de ani diferen•ă ani diferen•ă ani diferen•ă necunoscut sau
diferen•ă de mai mult de 15
an de studii ani de
diferen•ă
Completitudine Reprezentant Reprezentant Reprezentant Reprezentant Necunoscut sau
date dintr-un date de la a date dintr-un date de la a date incomplete
e•antion adecvat număr mai mic de site-uri pe o adecvat număr mic de dintr-un mic
de site-uri peste un numărul de site-uri site-uri peste o numărul de site-uri
perioadă adecvată perioadă adecvată dar peste o perioadă mai scurtă sau
perioadă mai scurtă date inadecvate
din adecvat
numărul de site-uri
Fiabilitate Date verificate Date verificate Date neconfirmate Calificat Necalificat
bazat pe bazat par•ial pe bazat par•ial pe estima estima
măsurători presupuneri sau ipoteze
date neverificate
bazat pe
măsurători
T
de ••ea •• ch = qu •• A •• li •• Multumesc la ++ ••4 noi •• i + ht + n •• g •• t ∗ h 4 Cea mai slabă calitate a valorii de 5 ori (EC-JRC, 2011):
+ •• în •• d + ic •• A •••••• r + g •• eu
•• Calitatea generală a datelor sau Evaluarea calită•ii datelor
(EC-JRC,
(DQR) pentru
2011),fiecare
unde: proces a fost calculată însumând valoarea
• DQR: Evaluarea calită•ii datelor

• TeR, GR, TiR, C, P, M: indicatori de calitate a datelor în EC-JRC (2011), unde TeR este reprezentativitatea tehnologică, GR este
reprezentativitatea geografică, TiR este reprezentativitatea legată de timp, C este completitudinea •i P este incertitudinea de precizie. În această
lucrare, indicatorii se bazează pe Weidema •i Wesnæs (1996), a•a cum s-a explicat anterior.
• Xw: cel mai slab nivel de calitate ob•inut, care este egal cu cea mai mare valoare numerică dintre indicatorii de calitate a datelor
• i: numărul de indicatori ai calită•ii datelor
DQR poate fi utilizat pentru a identifica nivelul de calitate al unui set de date conform Tabelului 4 (EC-JRC, 2011).
Tabelul 4: Nivelul general de calitate al unui set de date în conformitate cu DQR ( EC-JRC, 2011)
Evaluarea generală a calității datelor (DQR) Nivelul general al calității datelor

1.6 Calitate superioară
> 1,6 până la 3 Calitate de bază

> 3 până la 4 Estimarea datelor
11
3 Analiza inventarului ciclului de viață
În această fază a ACV, se realizează o explica•ie detaliată a calculelor necesare pentru identificarea fluxurilor elementare ale sistemului, împreună cu o
elucidare a modelării sistemului cu EASETECH.
3.1 Identificarea proceselor de modelare și planificare a colectării datelor

Pentru a în•elege tipurile de date de colectat, este important să se împartă modelul principal în procesele (sau etapele) care trebuie modelate. Sistemul este
împăr•it în •ase procese principale, iar procesul de „tratare a de•eurilor” este împăr•it în acela•i mod în •ase subprocese. Această schematizare este foarte utilă
pentru a analiza calitatea datelor, pentru a rezuma ipotezele din spatele fiecărui proces •i pentru a studia incertitudinea generală a datelor •i proceselor. Pentru
a evita neîn•elegerea a ceea ce reprezintă fiecare dată, o scurtă explica•ie este adăugată în Tabelul 5.
Pentru etapa „Reciclare”, a fost calculată o medie a următoarelor date pentru fiecare material: raportul de substitu•ie, materialul substituit (calitatea procesului
importat din ecoinvent / EASETECH), energia, consumul de materiale auxiliare, emisiile în aer •i apă, soarta reziduuri •i bunuri de capital 8 proces importat din
ecoinvent).
Tabelul 5: Procese de modelat •i date de colectat
Etapa / proces de modelat Date de colectat

• Compozi•ia de•eurilor menajere: procent din fiecare frac•ie Compozi•ie chimică
Generarea de•eurilor menajere
•
• Eficien•a sortării gospodăriei: frac•iile colectate •i procentele de colectare
• Compozi•ia frac•iilor colectate: de exemplu, câtă sticlă verde, clară •i maro este în frac•ia de sticlă
Sortarea gospodăriei în cazul în care nu sunt disponibile date
• Tipuri de scheme de colectare: un flux, două fluxuri sau combinate
Colectie • Consum de combustibil: litri de combustibil consuma•i pe km Eficien•e de sortare

•
MRF • Consumul de energie electrică, motorină •i sârmă
• Bunuri de capital: proces importat din ecoinvent
• % din de•eurile reziduale care merg la diferite tratamente: WtE, depozit de de•euri, MBP •i MBS
• % din de•eurile alimentare urmând diferite tratamente: compostare •i AD
• Hârtie
• Carton
• Sticlă
• ANIMAL DE COMPANIE
Reciclarea
• HDPE
• Plastic moale
• Al
• Oţel
• Construc•ie •i exploatare: bunuri de capital Ratele de decădere •i
• ordinea degradării Condi•iile meteorologice
•
• Adăugarea de urme de substan•e (concentra•ia de urme de gaze în gazul de depozitare)
• Rata de colectare a gazului:% din gazul produs care este colectat Rata de utilizare a gazului:% din
• gazul colectat care este evazat •i care este utilizat pentru consumul de energie
Depozitul de de•euri • Tipuri de utilizare a gazului (electricitate sau căldură)

• Emisii de la diferite tehnologii de tratare a gazelor de depozitare Rata de oxidare în capacul
• superior (acoperire zilnică, intermediară •i finală)
• Rata netă de infiltrare (generarea de levigat) Concentra•ia de substan•e urme în

• levigat Eficien•a de colectare a levigatului
•
• Eficien•e de eliminare a levigatului Ratele naturale de atenuare a
• levigatului Construc•ie •i func•ionare: bunuri de capital Proces:
• levigat •i emisii
Depozit de de•euri minerale
•
• Coeficien•ii de transfer
WtE
• Emisii în aer •i consum de materiale auxiliare
12
• Eficien•a recuperării metalelor:% din o•el •i aluminiu recuperate din cenu•a de jos
• Eficien•a termică netă pentru produc•ia de energie electrică •i termică Bunuri de capital:
• proces importat din ecoinvent Coeficien•i de transfer
•
• Consum de energie •i materiale auxiliare Emisii în aer •i apă
MBP / MBS
•
• Bunuri de capital: proces importat din coeficien•i de transfer ecoinvent
•
• Consum de energie •i materiale auxiliare Emisii în aer •i apă
•
Compostare • % din compost care se îndreaptă către destina•ii diferite: agricultură, grădinărit sau altele.
• Tipologia solului în care se aplică compostul: lut sau nisipos Capital bun: proces importat din
• ecoinvent
• Coeficien•ii de transfer
• Consumul de energie
• Consumul de materiale auxiliare
• Emisii în aer •i apă Eficien•a energiei electrice •i
ANUN• • termice
• % din digestatul compostat care se îndreaptă către diferite destina•ii: agricultură, grădinărit sau
altele.
• Tipul de sol pe care se aplică digestatul: lut sau nisipos Bunuri de capital: proces importat din
• ecoinvent
• Tipuri de căi: standarde privind capacitatea •i emisiile (de exemplu, EURO5)
Transport
• Distan•ă: km între două etape diferite
• Bunuri de capital: tipuri de procese importate din ecoinvent
3.2 Rezumatul ipotezelor și constrângerilor relevante în timpul colectării datelor

Datorită numărului de date colectate în timpul LCI, o listă cu cele mai relevante ipoteze •i constrângeri pentru fiecare etapă a sistemului este prezentată în
Tabelul 6. O explica•ie mai detaliată poate fi găsită ulterior.
Tabelul 6: Rezumatul ipotezelor •i constrângerilor relevante pentru fiecare etapă a sistemului
Etapă Ipoteze principale

• În general, se folose•te un raport na•ional pentru frac•iile principale, iar mai multe lucrări stau la baza
compozi•iei detaliate. Chiar dacă lucrarea provine din ani diferi•i, acestea sunt îmbinate în cel mai
coerent mod posibil;
• De•eurile de grădină, DEEE •i de•eurile periculoase sunt întotdeauna excluse din compozi•ia găsită în
literatură, deoarece nu se concentrează pe studiu. Opera•ia de scădere a acestor frac•iuni ar fi putut
afecta rezultatele.
• Toate frac•iile în raport cu materialele reciclabile (hârtie, carton, plastic moale, sticle de plastic, alte
ambalaje din plastic, sticlă transparentă, sticlă verde, sticlă maro, metale neferoase, metale feroase)
includ doar material reciclabil, se adaugă partea nereciclabilă la combustibili (plastic •i hârtie) sau la
necombustibili (sticlă •i metal). Această opera•iune este afectată de o mare incertitudine, deoarece
Generarea de•eurilor menajere
analiza compozi•iei materialelor reciclabile a fost efectuată foarte diferit în fiecare •ară. Din acest motiv,
procentul frac•iilor reciclabile reale ar putea fi supraestimat în unele •ări •i subestimat în altele.
• Compozi•ia polimerică a plasticului a inclus numai PET •i HDPE. Datorită incertitudinii analizei
compozi•ionale găsite în literatură, procentul de PET •i HDPE reciclabile ar putea fi supraestimat.
Modelul include doar tratamentul hârtiei, cartonului, plasticului, sticlei •i metalelor. Este exclusă
• colectarea •i tratarea separată a lemnului, a materialelor textile •i a bateriilor (cantită•ile colectate au fost
scăzute din compozi•ie).
• De•eurile colectate în site-urile de amenajări civice nu sunt incluse.

Din păcate, nu a fost întotdeauna clar atunci când eficien•a sortării •i materialele colectate au inclus
facilită•ile civice. Pentru a evita distorsiunile, datele au fost tratate într-un mod cât mai coerent posibil.
• Se presupune că compozi•ia materialului colectat (de exemplu, împăr•irea plasticului în PET, HDPE •i
plastic moale) este aceea•i cu frac•ia generată, dacă nu se găsesc informa•ii suplimentare. De exemplu
13
procentul de PET, HDPE •i plastic moale din frac•iunea de plastic sunt acelea•i atât în frac•ia colectată
generată, cât •i în sursă. Această ipoteză a fost valabilă în toate •ările, cu excep•ia Fran•ei •i Regatului
Unit, unde a fost efectuată o analiză compozi•ională a materialului colectat.
• Toate frac•iile sortate pe sursă sunt curate, astfel calitatea celui de-al doilea material produs nu este
afectată de impurită•i. În realitate, impurită•ile au un impact mare asupra calită•ii procesului de reciclare.
Colectie -
• Eficien•a sortării nu este afectată de compozi•ia materialului care intră în MRF, deoarece nu sunt modelate impurită•i.
MRF
Tratarea de•eurilor -
• Procesele medii europene sunt modelate pentru fiecare •ară. Raportul de substitu•ie se bazează
• în principal pe plante italiene.
• Eficien•a sortării nu este afectată de compozi•ia materialului care intră în MRF, deoarece nu sunt modelate impurită•i.
• În ceea ce prive•te reciclarea plasticului, numai PET, HDPE •i reciclarea plasticului moale sunt modelate din cauza lipsei
Reciclarea
de date coerente pentru celelalte componente polimerice.
• Pentru fiecare proces de reciclare este luat în considerare un singur material substituit, iar alegerea materialului
substituit este foarte importantă în ceea ce prive•te reciclarea hârtiei.
• Datorită lipsei de date coerente, plantele WtE sunt modelate în acela•i mod pentru toate •ările, chiar dacă se •tie că
există diferen•e importante. În special, procesul se bazează doar pe danez •i acest lucru este deosebit de influent în
WtE ceea ce prive•te emisiile de mediu •i eficien•a recuperării metalelor.
• Doar două tipuri de plante MBT sunt modelate pentru Europa •i acestea nu includ digestia anaerobă •i se bazează pe
MBT
date foarte incerte.
Compostare -
ANUN• -
• Datorită complexită•ii procesului, depozitele de de•euri similare sunt modelate pentru toate •ările.
Depozitul de de•euri
• Acelea•i tipuri de camioane EURO5 •i acelea•i distan•e sunt modelate în toată Europa.
Transport
3.3 Fracțiile utilizate în compoziția deșeurilor

Frac•iile materiale utilizate în această lucrare se bazează pe baza de date EASETECH care include compozi•ia chimică •i LHV pentru fiecare frac•ie.
Pentru a permite reproductibilitatea rezultatelor, frac•iile modelate •i materialele incluse în fiecare frac•ie sunt indicate în Tabelul 7.
Tabelul 7: Frac•iile utilizate în model
Numele fracției din EASETECH

Numele folosit prin această lucrare Materiale incluse
Mancare irosita De•euri alimentare vegetale De•euri de alimente vegetale •i animale Toate hârtia
Hârtie Hârtie de birou reciclabilă
Carton Containere pentru hârtie •i carton Cutii pentru Tot carton reciclabil
sucuri
Material compozit Toate materialele compozite
(cutie / plastic / aluminiu)
Plastic moale Plastic moale Plastic moale, foi de plastic Toate sticlele
Sticle de plastic Sticle de plastic de plastic
Toate ambalajele din plastic reciclabile (cu excep•ia
Alte ambalaje din plastic Plastic dur
sticlelor)
Scutece, prosoape sanitare,
Scutece, prosoape sanitare, tampoane
tampoane
Lemn Lemn
Textile Textile
Alte combustibile Alte combustibile Combustibili generici
Sticla clara Sticla clara Numai sticlă transparentă reciclabilă Numai sticlă
Sticla verde Sticla verde verde reciclabilă Numai sticlă maro reciclabilă
Pahar maro Pahar maro Ambalaje neferoase •i neambalate
Metale neferoase Cutii pentru băuturi (aluminiu)
Ambalaje feroase •i neambalate

Metale feroase Conserve alimentare (tablă de tablă / o•el)
Frasin Frasin
14
Baterii Baterii
Alte incombustibile Alte incombustibile Incombustibile generice
3.4 Compoziția deșeurilor menajere

Modelul depinde puternic de compozi•ia gospodăriei. Una dintre principalele limitări ale LCA este necesitatea intrărilor dezagregate, dar datele disponibile din
rapoartele na•ionale •i EUROSTAT sunt adesea agregate •i nu este posibil să le separa•i cu u•urin•ă. Unii dintre parametrii principali care variază de la o •ară la
alta sunt: calitatea •i sursele de date, metodologia •i robuste•ea analizei compozi•ionale •i gradul de includere a de•eurilor comerciale (Gibbs •i colab., 2014),
frac•iile incluse etc.
Compozi•ia generică •i detaliată a de•eurilor menajere pentru fiecare •ară sunt prezentate în Tabelul 8 •i Tabelul 9. Primul ajută la compara•ia între •ări, în timp
ce al doilea este compozi•ia modelată. Uneori, compozi•ia găsită în literatură a inclus de•euri de grădină, care au fost ulterior excluse, deoarece nu se
concentrează pe lucrare. Pentru a •ine eviden•a modului în care au fost calculate datele, Tabelul 9 prezintă compozi•ia atât cu cât •i fără de•euri de grădină.
Ulterior urmează colectarea cuprinzătoare de date pentru fiecare •ară.
Ipotezele generale •i criteriile limită pentru calcularea compozi•iei de•eurilor menajere sunt enumerate mai jos:
• Dacă nu se găsesc date referitoare la de•eurile menajere, se utilizează datele privind de•eurile municipale ca în Germania, Fran•a, Italia, Polonia •i Grecia;
• În general, se folose•te un raport na•ional pentru frac•iile principale, iar mai multe lucrări stau la baza compozi•iei detaliate. Chiar dacă lucrarea provine
din ani diferi•i, acestea sunt îmbinate în cel mai coerent mod posibil;
• De•eurile de grădină, DEEE •i de•eurile periculoase sunt întotdeauna excluse din compozi•ia găsită în literatură, deoarece nu se concentrează pe studiu;
• Toate frac•iile în raport cu materialele reciclabile (hârtie, carton, plastic moale, sticle de plastic, alte ambalaje din plastic, sticlă transparentă, sticlă verde,
sticlă maro, metale neferoase, metale feroase) includ doar material reciclabil, se adaugă partea nereciclabilă la combustibili (plastic •i hârtie) sau la
necombustibili (sticlă •i metal). Această opera•iune este afectată de o mare incertitudine, deoarece analiza compozi•iei materialelor reciclabile a fost
efectuată foarte diferit în fiecare •ară. Din acest motiv, procentul frac•iilor reciclabile reale ar putea fi supraestimat în unele •ări •i subestimat în altele.
• Sticla este împăr•ită în 3 păr•i egale în sticlă transparentă, sticlă verde •i sticlă maro în cazul în care nu s-au găsit date mai detaliate ca în Germania,
Danemarca, Italia •i Grecia;
• Compozi•ia polimerică a plasticului a inclus numai PET •i HDPE. Datorită incertitudinii analizei compozi•ionale găsite în literatură, procentul de PET •i
HDPE reciclabile ar putea fi supraestimat.
• Modelul include doar tratamentul hârtiei, cartonului, plasticului, sticlei •i metalelor. Este exclusă colectarea •i tratarea separată a lemnului, a materialelor
textile •i a bateriilor (cantită•ile colectate au fost scăzute din compozi•ie).
Tabelul 8: Compozi•ie generică
DE DK EL FR ACEASTA PL Regatul Unit
% % % % % % %
Mancare irosita 22,62 32,00 32,41 25,85 31,55 25,56 26,72

Hârtie / carton 25,71 28,43 23,61 22,66 21,68 15.59 27,28
Plastic 14,83 1,80 11,85 9.20 11.10 12.23 10.55
Metal 7.43 2.39 4.86 3.13 5.29 2,86 3,90
Sticlă 7.00 9.00 5.32 11,74 9.44 12.47 8.18
Baterii 0,09 0,13 0,20 0,03 0,07 0,13 0,10
Alte 23.07 26,24 21,74 27,38 20,87 31.15 23.27
15
Tabelul 9: Compozi•ia detaliată a de•eurilor menajere cu •i fără de•euri de grădină (GW). Compozi•ia fără de•euri de grădină este modelată în această lucrare. *Din cauza
lipsa de informa•ii, toate ambalajele din plastic sunt modelate ca „Alte ambalaje din plastic”
DE DK FR Regatul Unit ACEASTA PL EL
Fără Fără Fără Fără Fără Fără Fără

Cu GW Cu GW Cu GW Cu GW Cu GW Cu GW Cu GW
GW GW GW GW GW GW GW
De•euri alimentare vegetale 19,77 22,62 32,00 24.53 25,85 22.45 26,72 27,58 31,55 22.36 25,56 28.17 32,41
Hârtie de birou 13.24 15.15 23.54 14.61 15.40 17,85 21.24 13.57 15.52 9.38 10,73 17.45 20.07
Cutie de carton 9.22 10.55 4,89 6,90 7.27 5.07 6.04 5,38 6.15 4.26 4,87 3.08 3.54
Compozit material 4.14 4.74 2.42 1,40 1,48 0,00 0,00 5,81 6,65 3.60 4.11 0,00 0,00
Moale din plastic 8,77 10.04 0,78 3,61 3,81 4,70 5,60 4,91 5,62 7.01 8.01 7.05 8.12
Sticla de plastic -* -* -* 2.38 2.51 2.25 2,67 4.16 4,76 2,80 3.20 -* -*
Alte ambalaje Pl 3.53 4.04 1,02 2,73 2,88 1,91 2.27 0,63 0,72 0,89 1,02 3.24 3,73
De•euri de curte, flori 12.61 - - 5.12 - 15,98 - 9.8 - 12.53 - 13.08 -
Scutece, tampoane,
1,87 2.14 4,98 8,62 9.09 4.42 5.26 2.7 3.11 1,58 1.81 3.01 3,46
etc.
Lemn 0,09 0,10 0,29 0,30 0,32 0,86 1,03 4.1 2,05 0,40 0,46 5.03 5,79
Textile 2,56 2,93 1,49 1,93 2.03 2.14 2,55 2.6 2.52 2.39 2,73 1,01 1.16
Alte combustibile 4.04 4,63 13.47 6,91 7.28 7,84 9.33 3.56 4.07 5,83 6,66 5.10 5,87
Sticla clara 2.04 2.33 3.00 4.23 4.45 4.15 4,93 2,75 3.15 7.64 8,73 1,54 1,77
Sticla verde 2.04 2.33 3.00 3,46 3,64 2.11 2.51 2,75 3.15 1,64 1,87 1,54 1,77
Pahar maro 2.04 2.33 3.00 3,46 3,64 0,62 0,73 2,75 3.15 1,64 1,87 1,54 1,77
Cutii non-Fe 2,67 3.05 1.17 0,57 0,60 1.17 1,40 2.26 2.58 0,66 0,75 1.30 1,50
Conserva•i feroase 3,83 4.38 1.22 2.40 2.53 2.10 2,50 2.37 2,71 1,84 2.11 2,92 3.36
Frasin 5.04 5,77 0,25 0,94 0,99 1,47 1,75 0,92 1,05 10.57 0,24 0,28
Baterii 0,07 0,09 0,13 0,03 0,03 0,09 0,10 0,09 0,07 9.25 0,13 0,17 0,20
Incombustibile 2.42 2,77 3.34 5,87 6.19 2,81 3.35 1,25 1,43 0,11 4,80 4.51 5.18
16
3.4.1 Germania
Gibbs •i colab. 2014 a publicat compozi•ia RSM în Germania pe baza datelor primite de Agen•ia Federală de Mediu (Tabelul 10) din care DEEE •i periculoase au fost
excluse deoarece nu au fost luate în considerare în această lucrare. Deoarece nu au fost găsite date oficiale cu privire la HSW, au fost utilizate datele MSW. Frac•iunea
„hârtie / carton” a fost împăr•ită în 59% hârtie •i 41% carton; metale în 41% materiale neferoase •i 59% materiale feroase (SHC Sabrowski-HertrichConsult GmbH, 2010);
„Plastic” în 54% plastic moale, 26% plastic dur pentru ambalare, 21% alt material plastic adăugat în combustibili (Witzenhausen-Institut für Abfall Umwelt und Energie
GmbH, 2012).„Celelalte” au fost împăr•ite în 68% material compozit, 31% în material sanitar •i 1% baterii, folosind datele găsite în GIB Gesellschaft für
Innovationsforschung und Beratung mbH Berlin (2009). Sticla de ambalare reprezintă 86% din frac•iunea de sticlă (SHC Sabrowski-Hertrich-Consult GmbH, 2010) •i se
presupune că este compusă în parte egală din sticlă transparentă, verde •i maro. Sticla care nu este ambalat se adaugă incombustibililor cu inertul. „Amenzile” coincid cu
cenusa.
Tabelul 10: Compozi•ia de•eurilor municipale în Germania ( Gibbs •i colab., 2014)
Material %
Alimente 18.9
De•euri de grădină 12
Lemn 3.2
Hârtie / carton 21.5
Textile 2.6
Sticlă 6.7
Metale 6.1
Plastic 15.6
DEEE 1.5
Riscant 0,2
Amenzi 4.7
Inerte 1.2
Alte 5.7
Din această compozi•ie, lemnul •i materialele textile colectate trebuie scăzute deoarece nu sunt modelate în această lucrare: în 2012, Germania a produs 34 226 Mt de
de•euri menajere (excluse de•eurile periculoase •i voluminoase) •i a colectat 126,1 •i 1 122 Mt de materiale textile •i respectiv lemn (Statistisches Bundesamt Wiesbaden,
2014).
Compozi•ia polimerică a plasticului dur se bazează pe compozi•ia medie a materialului de intrare în instala•iile de sortare a plasticului din Germania (Jansen •i colab.,
2012), luând în considerare numai HDPE •i PET •i adăugând PP la combustibili (Tabelul 11).
Tabelul 11: Compozi•ia medie a materialului de intrare pentru procesul de sortare în Germania
% tot intrare din plastic % tot plastic rigid

material ( Jansen et
al., 2012)
PP rigid 10 16
HDPE rigid 23 36
PET rigid 31 48
Filme 9
PS •i EPS 6
Plastic negru 2
materiale plastice care nu sunt ambalate 7
Reziduu 14
TOT 100 100
Compozi•ia finală a fost apoi normalizată la 100%.
17
3.4.2 Danemarca
Datele au fost găsite în baza de date EASETECH, iar seturile de date se bazează pe de•euri reziduale •i de•euri de sticlă •i hârtie colectate separat. Distribu•ia frac•iilor
materiale este o medie ponderată a caselor unifamiliale •i multifamiliale. De•eurile reziduale din campania compozi•ională raportate în Petersen •i Domela (2003) în au fost
îmbinate cu frac•iunile materiale actuale ale modelului.
În timp ce agregăm frac•iile, sunt folosite următoarele principii:
- Metalele care nu sunt ambalate sunt constituite din 54% materiale feroase •i 46% materiale neferoase (Edjabou •i colab.,
2015)
- Tot plasticul de ambalaj reciclabil a fost rezumat într-o singură frac•ie, deoarece compozi•ia polimerică pentru plastic colectează danez a fost disponibil numai
pentru „ambalajul de plastic” generic •i nu pentru sticlele de plastic. Această ipoteză este sus•inută de faptul că majoritatea sticlelor din plastic danez sunt
colectate separat prin sistemul de returnare a sticlelor, astfel, acestea părăsesc sistemul de gestionare a de•eurilor solide menajere.
Trebuie remarcat procentul mult mai mic de plastic reciclabil din compozi•ia daneză a gospodăriei comparativ cu celelalte •ări. Acest lucru ar putea fi justificat de
metodologie urmat în analiza compozi•iei de•eurilor în cazul danez. De fapt, sa constatat că procentul de plastic nereciclabil este de 5,12%.
Compozi•ia polimeră daneză a plasticului este prezentată în tabelul 12 (Edjabou •i colab., 2015). Deoarece această lucrare include doar reciclarea PET •i HDPE, se
presupune că ambalajul plastic este de 46% PET •i 56% HDPE.
Tabelul 12: Compozi•ia polimerică a ambalajului din plastic ( Edjabou •i colab., 2015) * calculat în această lucrare
% din total
% din totalul deșeurilor
ambalaje din plastic
Familii singure Familii multiple In medie * In medie *
ANIMAL DE COMPANIE 1.1 0,6 0,85 16,5%
HDPE 0,9 1.1 1 19,4%
PVC 0,5 0,5 9,7%
PP 1.4 0,4 0,9 17,5%
PS 0,4 1.2 0,8 15,5%
Nespecificat 1.4 0,8 1.1 21,4%
3.4.3 Franţa
Compozi•ia de•eurilor franceze provine dintr-o campanie de caracterizare a de•eurilor municipale desfă•urată în 2007 de Agen•ia franceză pentru managementul mediului
•i energiei (ADEME, 2010a). De•eurile de grădină au fost excluse din compozi•ie •i singura sub-frac•iune a de•eurilor periculoase incluse a fost „bateria”.
Materialul fin reprezintă 12% din de•eurile menajere •i este compus din 60% de•euri organice, 13% din sticlă, 19% din incombustibil (de exemplu: nisip, sol, cioburi de
ceramică etc.) •i 8% din material între 0- 8 mm care nu au putut fi caracterizate (ADEME, 2010a) •i au fost adăugate la cenu•ă.
Compozi•ia polimerică a sticlelor a fost găsită în aceea•i campanie: 68% PET •i 32% poliolefină. Se presupune că toate sticlele de poliolefină sunt fabricate din HDPE.
Celelalte ambalaje din plastic sunt compuse din 64% din PET, PS, PP (presupus doar PET), 23% din PE, PSE •i PVC (se presupune că toate HDPE) •i 13% altele
(adăugate la combustibili) pe baza (ADEME •i Eco- Emballages et Ecofolio, 2014).
3.4.4 Regatul Unit

În 2010/2011, Defra a efectuat o analiză compozi•ională în Anglia pentru a prezenta estimările pentru de•eurile colectate de autorită•ile locale din Anglia (Resourcefutures,
2013). Compozi•ia atât pentru de•eurile menajere, cât •i pentru reciclarea pe margine, utilizate în această lucrare sunt preluate din acest studiu.
Diferen•ele cu datele publicate sunt următoarele:
18
- Excluderea de•eurilor de grădină, DEEE •i de•euri periculoase (cu excep•ia bateriilor)

- Scăderea a 227Mt de textile colectate în 2013 din 14 702 Mt de de•euri menajere (inclusiv de•euri de grădină •i excluse voluminoase, DEEE, colec•ii speciale
•i facilită•i civice) (DEFRA, 2014a).
- Compozi•ia de polimer plastic este prezentată în Tabelul 13 •i toate celelalte frac•ii, dar HDPE •i PET sunt adăugate la combustibili
În 2014, popula•ia Angliei era egală cu 53,9 milioane, aproximativ 84% din popula•ia totală din Marea Britanie (Office for National Statistics, 2014), astfel lucrarea Defra
este considerată reprezentativă pentru întreaga •ară.
Tabelul 13: Compozi•ia de ambalaj din plastic în Marea Britanie, procentele sunt calculate din datele publicate în ( WRAP,
2015). Se presupune că compozi•ia celorlalte ambalaje din plastic este aceea•i cu ghivecele, căzile •i tăvile din hârtie.
Sticle de plastic %
ANIMAL DE COMPANIE 66,87%
HDPE 31,73%
Alte 1,41%
Plastic dur
%
ambalare
ANIMAL DE COMPANIE 59,17%
HDPE
alte 40,83%
3.4.5 Italia
Nu au fost găsite date oficiale pentru de•eurile menajere. Compozi•ia generică a de•eurilor municipale din Italia în 2013 se bazează pe rezultatele publicate în Raportul
na•ional privind de•eurile municipale din 2014 (ISPRA, 2014) prezentate în tabelul
14. De•eurile voluminoase •i DEEE au fost excluse. Frac•iunea „selectivă” este compusă din 21% din baterii •i 79% din alte de•euri periculoase neincluse (ISPRA 2014),
astfel doar 21% din această frac•ie a fost inclusă.
Frac•iile detaliate sunt apoi calculate pe baza a două studii efectuate asupra de•eurilor reziduale din municipalită•ile Ancona (Italia centrală) •i Napoli (Italia de sud)
publicate de Stella (2013) •i respectiv NATURA srl (2012). Compozi•ia plastică a fost estimată din Rigamonti •i colab. (2014). Frac•iunea „hârtie / carton” este compusă din
55% hârtie, 22% carton •i 23% material compozit; „Plastic” din 39% plastic moale, 33% sticle, 5% alte ambalaje din plastic •i 23% nereciclabil (adăugat în combustibili),
„metal” din 49% material neferos •i 51% din material feros •i compozi•ia detaliată a sticlei nu este cunoscut, astfel a fost împăr•it în trei păr•i egale în sticlă transparentă,
verde •i maro. Organicul a fost împăr•it în 74% alimente •i 26% de•euri de grădină. În cele din urmă, „Altele” a fost împăr•it în 44% necombustibili, 23% combustibili •i 33%
cenu•ă.
În cele din urmă, din 27 251 Mt de de•euri municipale produse în Italia (cu excep•ia de•eurilor voluminoase, DEEE •i periculoase),
56,49 Mt de lemn •i 15,62 Mt de textile au fost colectate în 2013 (ISPRA, 2014) •i scăzute din frac•iile respective, deoarece tratamentul lor nu este modelat. Mai mult,
39,89 Mt de „selectiv” au fost colectate •i 21% din această frac•ie (aceea•i compozi•ie a fost presupusă pentru frac•ia generată •i pentru frac•ia colectată) a fost scăzută din
bateriile din compozi•ia HSW. Compozi•ia polimerică a frac•iei plastice se bazează pe Rigamonti •i colab. (2014) •i prezentat în Tabelul 15.
19
Tabelul 14: Compozi•ia estimată a de•eurilor municipale în Italia (ISPRA 2014), excluzând frac•iile care nu sunt modelate în acest raport. * Se referă la medicamente, recipiente pentru
produse toxice •i inflamabile (de exemplu spray), baterii •i acumulatori, vopsele,
cerneluri
Compoziția deșeurilor
Fracțiune
(ISPRA, 2014)
%
Organic 34.4
Hârtie / carton 22.8
Sticlă 7.6
Plastic 11.6
Metale 4.3
Lemn 3.8
DEEE 2.4
De•euri voluminoase 5.1
Textile 2.4
Selectiv* 0,4
Scutece / materiale absorbante 2.5
Alte 2.6
Tabelul 15: Compozi•ia polimerică a plasticului în RSM în Italia (Rigamonti •i colab. 2014)
ANIMAL DE COMPANIE HDPE LDPE Amesteca
[% din total] [% din total] [% din total] [% din total]

Sticle 25 8
Plastic moale 39
Plastic dur 5
Nereciclabil 23
ANIMAL DE COMPANIE HDPE
[%] [%]
Sticle de plastic 76 24
Plastic dur 100
3.4.6 Polonia
Compozi•ia generică a RSM generate în Polonia în 2008 este dată de Planul na•ional de gestionare a de•eurilor pentru 2014 (Ministerul Mediului, 2010) din care au fost
excluse de•eurile voluminoase •i de•eurile din verdea•ă (Tabelul 16). Se presupune că categoria „de•euri periculoase” constă în 16% din baterii în urma analizei
compozi•ionale efectuate în Marea Britanie (Resourcefutures, 2013), deoarece nu s-au găsit informa•ii pentru Polonia. Compozi•ia detaliată a fost găsită în Boer •i colab.
(2010). Trebuie remarcat faptul că autorii au considerat acest studiu afectat de incertitudine, deoarece rezultatele din ora•ele poloneze au arătat o mare variabilitate.
Deoarece a fost singurul studiu găsit, a fost folosit oricum pentru compozi•ia hârtiei / cartonului, plasticului •i sticlei. Szpadt •i colab. (2005) au studiat ambalarea •i
neambalarea metalelor în de•eurile menajere Wrocław •i Cracovia. plastic moale), 14% sticle PET, 6% sticle PE, 6% ambalaje alimentare ( alte ambalaje din plastic) •i 22%
alte tipuri (adăugate în combustibili); sticla în 71% sticlă albă •i 29% colorată (împăr•ită în păr•i egale între verde •i maro) •i metalele în 74% materiale feroase •i 26%
materiale neferoase. „Celălalt” este împăr•it în combustibili ( 64%) •i scutece, prosoape sanitare, tampoane ( 36%). „Amenzile” coincid cu cenusa.
Se presupune că de•eurile organice sunt împăr•ite în 64% alimente •i 36% de•euri de grădină (Gibbs •i colab., 2014).
Tabelul 16: Compozi•ia de•eurilor municipale în 2008 în Polonia ( Ministerul Mediului, 2010)
Fracții * 1000 t
Hârtie •i carton 1520,5
Sticlă 1216.3
Metal 279
Plastic 1533.6
De•euri multimateriale 401.2
20
De•euri de bucătărie •i grădină De•euri 3888,6

minerale 467,9
Frac•iune <10mm 1030.7

Textile 325,8
Lemn 44,8
Deseuri periculoase 89.4

Alte 485,7
De•euri voluminoase 268.3
De•euri din verdea•ă 549.4
Mai mult, din cei 7 013 (exclu•i de•eurile voluminoase) Mtoni de de•euri produse de gospodăriile poloneze în 2013, au fost scăzute cele 37 000 de tone de textile •i 1 000
de tone de baterii colectate (Głównego Urzędu Statystycznego - Biroul central de statistică din Var•ovia, 2014) din frac•iile respective.
Compozi•ia polimerică a sticlelor de plastic a fost extrapolată din HSW-ul Poznan găsit în Boer •i colab. (2010). Deoarece nu s-au găsit studii specifice pentru Polonia cu
privire la celelalte de•euri de ambalaje, datele italiene de la Rigamonti •i colab. (2014) au fost folosite ca proxy. Tabelul 17 prezintă compozi•ia polimerică modelată a
plasticului în Polonia.
Tabelul 17: Compozi•ia plastică polimerică din Polonia modelată în această lucrare
ANIMAL DE COMPANIE HDPE

% %
Sticle de plastic 68,18 31,82

Alte ambalaje Pl 100
3.4.7 Grecia
Nu s-au găsit date oficiale pentru de•eurile menajere, astfel s-au folosit informa•ii despre de•eurile municipale. Au fost găsite principalele frac•iuni pentru compozi•ia
de•eurilor municipale (de•euri alimentare 28%, de•euri de grădină 13%, lemn 5%, hârtie / carton 20,4%, textile 1%, sticlă 4,6%, metale 4,2%, materiale plastice 13,4% •i
altele 10,6%) în Gibbs •i colab. (2014). Sunt foarte asemănătoare cu cea găsită în Minoglou & Komilis (2013) preluată din Gazeta guvernamentală publicată în 2003.
Parti•ia „hârtiei” între hârtie (85%) •i carton (15%) s-a bazat pe Minoglou & Komilis (2013) ). S-a realizat o medie a compozi•iei plastice în municipiul Kos, în Comunită•ile
Kos, în Chania •i în Municipalitatea Naxos (Theodoseli •i Karagiannidis, 2004), iar frac•ia de plastic a fost împăr•ită în 52% plastic moale, 9% PVC , 9% PET •i 30%
nespecificat. PVC •i 50% din plasticul nespecificat a fost adăugat la combustibili, în timp ce 50% din plasticul nespecificat a fost presupus a fi HDPE •i adăugat la celelalte
ambalaje din plastic. Nu s-a găsit nicio informa•ie între con•inutul sticlelor de plastic din de•euri, astfel toate ambalajele din plastic sunt incluse în frac•iunea celorlalte
ambalaje din plastic. Metalele au fost împăr•ite cu 69% în materiale feroase •i 31% neferoase (Theodoseli •i Karagiannidis 2004 •i Economopoulos 2010). Sticla a fost
împăr•ită în păr•i egale între sticlă transparentă, verde •i maro. Frac•iunea numită „altele” a fost împăr•ită în 23% material sanitar, 2% cenu•ă, 1% baterii, 39% combustibile
•i 35% alte combustibile pe baza informa•iilor găsite în Theodoseli & Karagiannidis (2004) •i EPEM - Environmental and Planning Engineering •i Management SA (2014).
De•eurile organice au fost împăr•ite în 68% de•euri alimentare •i 32% de•euri de grădină (Gibbs •i colab., 2014). Acesta din urmă a fost scăzut din date deoarece a fost
exclus din studiu.
Pentru a ob•ine compozi•ia finală, lemnul •i bateriile colectate separat au fost scăzute din datele originale, deoarece tratarea lor nu este obiectul lucrării: în 2010, Grecia a
produs 5 153 milioane de de•euri menajere (a fost exclusă frac•ia numită în datele „echipament aruncat” ) •i, în medie, între 2010 •i 2011 au colectat 6 845 de tone de
baterii •i 26 000 de tone de ambalaje din lemn (Anthouli •i colab., 2013).
Întrucât nu s-au găsit informa•ii referitoare la compozi•ia polimerică a plasticului, compozi•ia medie dintre sticlele de plastic •i alte ambalaje din Italia a fost utilizată ca
proxy.
21
3.5 Sortarea gospodăriei

Acest capitol descrie sursele •i ipotezele din spatele eficien•ei sortării gospodăriei. Tabelul 18 •i Tabelul 19 prezintă compozi•ia generică •i detaliată a eficien•ei sortării
gospodăriei pentru fiecare •ară. Ulterior este explica•ia cuprinzătoare pentru fiecare •ară.
Principala dificultate a fost întâmpinată atunci când eficien•ele de sortare au fost calculate pornind de la cantită•ile sortate în func•ie de cantită•ile generate în fiecare •ară.
În cazul în care sursele din literatură au fost diferite pentru de•eurile generate •i pentru de•eurile sortate pe surse colectate, au fost luate ipoteze suplimentare pentru a
corecta erorile poten•iale.
Au fost luate ipoteze generale pentru toate •ările:
- În cazul în care datele despre gospodărie nu sunt disponibile, se presupune că de•eurile municipale au acelea•i eficien•e de sortare ca •i de•eurile menajere
ca în DK, FR •i IT.
- De•eurile colectate în site-urile de amenajări civice nu sunt incluse. Din păcate, nu a fost întotdeauna clar atunci când eficien•a sortării •i materialele colectate
au inclus facilită•ile civice. Pentru a evita distorsiunile, datele au fost tratate într-un mod cât mai coerent posibil.
- Compozi•ia materialului colectat (de exemplu, împăr•irea plasticului în PET, HDPE •i plastic moale) se presupune a fi aceea•i cu frac•ia generată, dacă nu se
găsesc informa•ii suplimentare. De exemplu, procentul de PET, HDPE •i plastic moale din frac•ia de plastic sunt acelea•i atât în frac•ia colectată generată,
cât •i în sursă. Această ipoteză a fost valabilă în toate •ările, cu excep•ia Fran•ei •i Regatului Unit, unde a fost efectuată o analiză compozi•ională a
materialului colectat.
- Doar trei tipuri de colec•ie sunt modelate pe baza Pressley •i colab. (2015): flux unic (toate elementele reciclabile împreună), flux dublu (elemente reciclabile
separate într-un flux de fibre •i non-fibre) •i presortate (reciclabile separate într-un flux de fibre, un flux de sticlă •i flux de plastic plus metal). Colec•ia de
materiale compozite este neglijată •i amestecată cu reziduurile.
-
- Toate frac•iile sortate pe sursă sunt curate, astfel calitatea celui de-al doilea material produs nu este afectată de impurită•i. În realitate, impurită•ile au un
impact mare asupra calită•ii procesului de reciclare.
Tabelul 18: Eficien•e detaliate de sortare a gospodăriei

[%] [%] [%] [%] [%] [%] [%]
Mancare irosita 66,80 0 17.58 10.01 45.10 9.33 0
Hârtie de birou 78,73 69,50 47,99 63,57 59.08 13,87 13.46
Carton 78,73 69,50 37.17 51,32 59.08 13,87 13.46
Plastic moale 42,98 0 4,89 6.02 35,73 24,79 17.39
Sticle de plastic - - 58.11 64,91 35,73 24,79 -
Alte ambalaje 42,98 Ora 17.00 8,63 27,66 35,73 24,79 17.39
Pl
Sticla clara 94,61 68,50 54,73 87,05 71,19 35,87 24.36
Sticla verde 94,61 68,50 75,52 95,54 71,19 35,87 24.36
Pahar maro 94,61 68,50 75,52 91,85 71,19 35,87 24.36
Cutii non-Fe 51,84 38,50 5.21 37,63 19.08 8.59 32,59
Conserve feroase 51,84 38,50 28.20 39,74 19.08 8.59 32,59
Tabelul 19: Eficien•a sortării gospodăriilor pentru frac•iile generice

[%] [%] [%] [%] [%] [%] [%]
Organic 66,80 0,00 17.58 10.01 45.10 9.33 0,00
Hârtie / carton 78,73 69,50 44,52 60,86 59.08 13,87 13.46
Plastic 42,98 9,62 20.59 25,61 35,73 24,79 17.39
Metal 51,84 38,50 23,82 38,98 19.08 8.59 32,59
Sticlă 94,61 68,50 67,63 90.02 71,19 35,87 24.36
TOT 52,20 26,95 25.21 30,95 38,73 12.30 8.12
22
3.5.1 Germania
Oficiul Federal de Statistică al Germaniei a publicat în 2014 toate datele privind de•eurile din •ară pentru anul 2012 (Tabelul 20).
Tabelul 20: De•euri menajere colectate în Germania în 2012 ( Statistisches Bundesamt Wiesbaden, 2014). * Valoarea totală nu include de•eurile voluminoase, de•eurile periculoase, alte
de•euri speciale, textilele •i frac•iunile colectate din lemn
* 1000 t
TOT * 34 226,30
Reciclabile colectate separat
Sticlă 1 908,80
Hârtie •i carton 5 837,80
Metal 253,30
Plastic 126.10
Ambalaje u•oare (compozite) 2 570,00
Bio bin (= de•euri de bucătărie) parc •i 4 358,50
grădină 4 737,00
De•euri mixte 13 212,80
Deoarece cantitatea de sticlă •i de de•euri de grădină colectate a fost mai mare decât cantitatea calculată în compozi•ia din acest model, s-a presupus o eficien•ă a
colectării egală cu 95% •i, respectiv, 90%.
Colec•ia de pe margini din Germania este structurată de obicei după cum urmează (Tampere Regional Solid Waste Management Ltd. •i colab., 2014):
• Co• albastru pentru hârtie •i carton
• Co• galben pentru ambalaje u•oare (în principal metale •i plastic)
• Co• maro sau verde pentru de•eurile biologice
• Co• de gunoi gri pentru de•eurile menajere
• De•eurile de sticlă sunt colectate într-o schemă de aducere •i sunt adesea separate de culoare în sticlă transparentă, verde •i maro
Din acest motiv, schema de colectare a de•eurilor menajere germane este modelată ca o schemă pre-sortată.
Comparând valorile descrise în SI 3 cu cantitatea de de•euri colectate, eficien•a sortării casnice este calculată pentru Germania (Tabelul 21)
Tabelul 21: Eficien•a sortării gospodăriilor în Germania. Valorile sunt afi•ate ca procente.
Alte
Alimente Birou Cardbo Moale Plastic ambalaj clar Verde Maro Non-Fe Ferrou
deşeuri hârtie ard plastic sticle ing sticlă sticlă sticlă conserve s cutii
Plastic
66,80 78,73 78,73 42,98 - 42,98 94,61 94,61 94,61 51,84 51,84
3.5.2 Danemarca
Eficien•a sortării în Danemarca se bazează pe un proiect derulat de Ministerul Mediului în 2013 în municipalitatea Frederiksberg, unde eficien•a sortării a fost calculată pe
baza analizei de•eurilor •i a de•eurilor raportate de municipalitate (Tabelul 22). Se presupune că media lor este reprezentativă pentru toată Danemarca. Chiar dacă se •tie
că presupunerea este foarte puternică, nu au fost găsite alte date în literatură. Nu a fost posibil să se utilizeze datele na•ionale publicate de guvern, deoarece metalele din
voluminos au fost adăugate la frac•iunea de metal •i nu au putut fi dezagregate (Gibbs •i colab. 2014).
23
Tabelul 22: Eficien•a colectării surselor de sortare în municipiul Frederiksberg ( Miljøministeriet, 2013)
Eficiențe bazate pe
Eficiențe bazate pe Media modelată în aceasta
deșeuri raportate din
analiza deșeurilor hârtie
municipii
% % %
Ambalaje din plastic 22 12 Ora 17.00
Ambalaje din sticlă 68 69 68,50
Ambalaje metalice 52 25 38,50
Ambalaje din carton 45 58 51,50
Hârtie 64 75 69,50
Datorită mai multor tipologii de colec•ie prezente în Danemarca, schema de colectare daneză este modelată doar ca schemă presortată.
În Danemarca, majoritatea colectării de surse sortate de plastic nu implică plastic moale, astfel, în acest model, 100% din plasticul moale este trimis direct la incinerare.
În Danemarca nu se modelează nicio colectare sortată pentru sursele de de•euri alimentare.
3.5.3 Franţa
Colectarea materialelor de RSM în Fran•a în 2011 este prezentată în Tabelul 23. Se presupune că impurită•ile sunt incluse în cantită•i chiar dacă nu a fost specificată în
hârtie.
Tabelul 23: Material colectat în 2011 în Fran•a MSW ( ADEME, 2011)
TOT
Mt.
Colec•ie de sticlă sortată pe surse 1886
Colectarea sortată a surselor de reciclabile uscate Colectarea 3104
sortată a surselor de de•euri biologice Colectarea de•eurilor 1 256
reziduale 18783
Analiza compozi•ională detaliată a materialelor reciclabile uscate colectate a fost efectuată de Agen•ia Franceză pentru Managementul Mediului •i Energiei în cadrul
aceleia•i campanii de caracterizare a de•eurilor municipale utilizate pentru compozi•ia HSW (ADEME, 2010a). Eficien•a calculată pentru sortarea gospodăriei este
prezentată în Tabelul 24.
Tabelul 24: Eficien•a sortării gospodăriilor în Fran•a. Valorile sunt afi•ate ca procente.
Alte
Plastic
17.58 47,99 37.17 4,89 58.11 8,63 54,73 75,52 75,52 5.21 28.2
Sticla este rareori colectată împreună cu celelalte reciclabile uscate. 60% din celelalte materiale reciclabile (metal, hârtie, carton •i plastic) sunt colectate într-un co•
amestecat, 21% consideră o colec•ie separată de hârtie, 5% împarte materialul fibros •i cel ne-fibros, iar restul corespunde altor tipuri de colec•ie (ADEME, 2011). În acest
model, 100% din sticlă este colectată separat, 60% din celelalte reciclabile într-un co• amestecat (dual-stream) •i 40% împăr•ind materialul fibros •i non-fibros (schema
pre-sortată).
De•eurile biologice includ atât de•eurile alimentare, cât •i cele din grădină de la gospodării. În 2009, au fost colectate 43 Mt (18%) de de•euri alimentare •i 190 Mt (82%) de
de•euri alimentare •i de grădină (ADEME, 2013). Deoarece această lucrare nu include tratarea de•eurilor de grădină, 190Mt au fost împăr•i•i 83% ca hrană •i 17% ca
grădină ca în compozi•ia de•eurilor menajere. Presupunerea este considerată acceptabilă, deoarece cantitatea raportată în aceste „de•euri biologice” include doar
colectarea pe margine. De•eurile de grădină colectate în dotările civice nu sunt incluse în acest număr •i reprezintă marea majoritate a de•eurilor verzi tratate în Fran•a (3
526 Mt în 2009).
Cele 81,10 Mt de materiale compozite colectate sunt trimise la tratament împreună cu de•eurile reziduale, deoarece reciclarea compozitelor nu este modelată în această
lucrare.
24
3.5.4 Regatul Unit

Tabelul 25 prezintă frac•iile colectate în Anglia în 2013 (DEFRA, 2014a). Deoarece cantită•ile raportate nu includ refuzurile de la MRF, acestea trebuie calculate.
Comisia pentru mediu, produse alimentare •i afaceri rurale - Parlamentul Marea Britanie (2014) arată că din 10 457 Mt de reciclabile colectate în Anglia, 226 Mt de
contaminan•i au fost respinse egal cu 2,16% din suma totală. Din acest motiv, toate frac•iile colectate au crescut cu 2,16%.
Tabelul 25: Colec•ie sortată de surse de cantită•i reciclabile uscate, cu excep•ia ( DEFRA, 2014a) •i inclusiv respingerea
de la facilită•ile de sortare din Mt.
Fracțiile sunt excluse Fracții inclusiv

respinge respinge
[Mt] [Mt]
Sticlă 1 102 1 126
Hârtie •i carton 2 393 2 445
Metale 219 224
Plastic 389 398
De•eurile colectate de la facilită•ile civice, voluminoase •i DEEE nu sunt incluse în eficien•a de sortare modelată. Compozi•ia detaliată a fiecărei cantită•i colectate este
preluată din analiza compozi•ională efectuată în Anglia în 2010/2011, a•a cum se explică în SI 3.4.4.
Trebuie remarcat faptul că, urmând această metodologie, sticla verde reciclată a fost mai mare decât sticla verde generată în Anglia, astfel, pentru această frac•iune
specială, sa presupus o rată de colectare egală cu 95%.
În ceea ce prive•te frac•iunile colectate de de•euri organice, nu este u•or să le împăr•i•i în alimente •i grădină, deoarece acestea sunt adesea colectate împreună (MEL
Research, 2008) •i în 2013/2014, doar 33% din autorită•ile locale din Marea Britanie au colectat de•euri alimentare (WRAP, 2014a). Dar rezultatul calculat (10,01%) a fost
confirmat de publica•ia Comitetului privind gestionarea de•eurilor din Anglia, publicată în 2014, unde colectarea alimentelor a fost stabilită la 10%. (Comisia pentru mediu,
produse alimentare •i afaceri rurale - Parlamentul Marea Britanie, 2014).
Rata mai mică de colectare a plasticului moale •i a ambalajelor respectă sticlele de plastic este confirmată în (RECOUP, 2014): 96% din autorită•ile locale din Marea
Britanie colectează sticle de plastic, 60% vase, căzi •i tăvi •i doar 16% folii de plastic. În aceea•i lucrare, s-a dat o rată de sortare a casei de 58% pentru sticlele de plastic,
19% pentru oală, tuburi •i tăvi •i 37% pentru ambalajele rigide din plastic, ceea ce înseamnă că numerele calculate utilizate în această lucrare sunt credibile.
Comparând valorile descrise în SI 3 cu cantitatea de de•euri colectate, eficien•a sortării gospodăriei este calculată pentru Marea Britanie (Tabelul 26).
Tabelul 26: Eficien•a sortării gospodăriilor în Marea Britanie. Valorile sunt afi•ate ca procente.
Alte
Alimente Birou Cardbo Moale Plastic ambalaj clar Verde Maro Non-Fe Fe
deşeuri hârtie ard plastic sticle ing sticlă sticlă sticlă conserve conserve
Plastic
10.01 63,67 51,40 6.03 65.01 27,70 87,19 95,00 91,99 37,69 39,80
Tabelul 27 prezintă schema de colectare din Marea Britanie raportată de WRAP în 2014. În această lucrare, 52% din colec•ie este modelată ca un singur flux, 17% ca
dual-stream •i 31% ca pre-sortat.
25
Tabelul 27: Scheme de exploatare a gospodăriilor de către autorită•ile locale pentru colectarea reciclării în stare uscată în 2013/14 WRAP, 2014b)
Gospodărie
Schema de colectare este pe % Descriere
sistem
S-au amestecat 14707386 50 Toate materialele sunt colectate împreună
Materialele sunt sortate de către gospodar sau sunt colectate la marginea firului în mai multe
fluxuri de materiale. Fluxurile de materiale pot include un amestec selectat de unele materiale, de
Multi-stream 6733708 23
obicei cutii •i materiale plastice.
Material unic 121185 0,41 Se colectează un singur material

Materialele sunt colectate ca două fluxuri de materiale, de obicei fibre •i containere, dintre care
Flux dublu 7950286 27 cel pu•in unul necesită sortare la un MRF
3.5.5 Italia
Raportul na•ional privind de•eurile municipale a publicat cantitatea de material colectat în 2013 prezentată în tabelul 28. De•eurile organice sunt compuse din 65% de•euri
alimentare •i 35% de•euri de grădină (ISPRA, 2014). Se presupune că impurită•ile sunt incluse în cantită•i chiar dacă nu au fost specificate în hârtie. De•eurile de grădină
nu sunt luate în considerare. Se presupune că compozi•ia detaliată a frac•iilor colectate este aceea•i cu de•eurile menajere, deoarece nu au fost găsite date mai detaliate.
Tabelul 28: Material sortat colectat din de•eurile municipale ( ISPRA, 2014). ** frac•iunea include material compozit
că în această lucrare se adaugă la reziduuri
Material colectat
* 1000 t
Organic 5223,55
Hârtie / carton ** 3051.99
Sticlă 1602,15
Plastic 944,99
Metal 240,51
Comparând valorile descrise în SI 3 cu cantitatea de de•euri colectate, eficien•a sortării gospodăriei este calculată pentru Italia (Tabelul 29).
Tabelul 29: Eficien•a sortării gospodăriilor în Italia. Valorile sunt afi•ate ca procente.
Alte
Plastic
45.10 59.08 59.08 35,73 35,73 35,73 71,19 71,19 71,19 19.08 19.08
Schema de colectare în Italia este descrisă în Tabelul 30 •i este calculată utilizând compozi•ia mixtă pentru 2013 (ISPRA, 2014) •i tipurile de colec•ie mixtă raportate
pentru 2011 în Ancitel Energia e Ambiente SrI (2012). Deoarece nu s-au găsit date mai recente, schemele mixte au fost presupuse la fel în 2011 •i în
2013.
Tabelul 30: Scheme de colectare pentru fiecare frac•ie în raport cu frac•iile totale produse
Un flux Două pâraie Pre-sortate TOT
% % % %
Hârtie / carton 2.49 8,71 34.01 45,21
Plastic 2,57 7.53 25,63 35,73
Metale 0,89 3.23 14,97 19.08
Sticlă 1,60 14.18 55.41 71,19
3.5.6 Polonia
Cantită•ile colectate în Polonia în 2013 din gospodărie sunt prezentate în tabelul 31. Cantită•ile derivă din datele colectate în Głównego Urzędu Statystycznego - Biroul
central de statistică din Var•ovia (2014), cu excep•ia voluminoaselor,
26
textile •i de•euri periculoase. Totalul nu include voluminos, textile •i de•euri periculoase. Se presupune că detaliul compozi•iei fiecărei frac•ii colectate este acela•i ca în
de•eurile menajere generate.
Tabelul 31: De•euri totale •i frac•iuni colectate din gospodărie în Polonia în 2013
Fracțiile colectate (2013) Mt.
Reziduuri mixte 6110
Hârtie •i carton 132
Sticlă 273
Plastic 185
Metale 15
Biodegradabil 227
TOT 6975
Comparând valorile descrise în SI 3.4 cu cantitatea de de•euri colectate, eficien•a sortării gospodăriei este calculată pentru Polonia (Tabelul 32).
Tabelul 32: Eficien•a sortării gospodăriilor în Polonia. Valorile sunt afi•ate ca procente.
Alte
Plastic
9.33 13,87 13,87 24,79 24,79 24,79 35,87 35,87 35,87 8.59 8.59
Nu a fost posibil să se găsească metoda de colectare pentru Polonia, a•a că ora•ul Var•ovia a fost folosit ca exemplu pentru întreaga •ară: fiecare gospodărie are la
dispozi•ie trei co•uri, una pentru sticlă •i una pentru cealaltă reciclabile uscate •i una pentru reziduuri (Miasto Stołeczne Warszawa - Ora•ul Var•ovia, nd). În plus, în ora•ele
în care se colectează organice se folose•te un co• pentru de•euri organice.
3.5.7 Grecia
Cantită•ile de de•euri de ambalaje colectate de la gospodării sunt prezentate în Tabelul 33. Cantită•ile preluate de la Gibbs •i colab. (2014) exclud pierderile de respingere
din procesele de sortare care se estimează a fi în jur de 34% în aceea•i lucrare. Deoarece, valorile colectate pentru celelalte •ări au inclus pierderile din MRF, valorile
constatate au crescut cu 34%.
Tabelul 33: De•eurile de ambalaje colectate în Grecia (Gibbs •i colab. 2014)
Excluzând respingerea
Inclusiv pierderile de respingere
pierderi
[Mt]
[Mt]
Carton / hârtie 105,70 141,63
Sticlă 43,15 57,82
Metal 52,70 70,62
Plastic 68,53 91,83
TOT 270.08 361,91
Ezeah & Byrne (2014) au sus•inut că materialele reciclabile erau egale cu 17-18% din totalul de•eurilor colectate. Chiar dacă nu a fost posibil să se găsească valori atât de
ridicate cu presupunerile făcute, trebuie remarcat faptul că reciclarea efectivă ar putea fi mai mare.
Nicio colec•ie sortată de surse de de•euri alimentare nu a fost modelată în Grecia pe baza datelor furnizate în Bakas •i Milios (2013), unde doar 1% din totalul RSM a fost
colectat în 2013 ca de•euri organice.
Comparând valorile descrise în SI 3.4 cu cantitatea de de•euri colectate, eficien•a sortării gospodăriei a fost calculată pentru Grecia (Tabelul 34)
27
Tabelul 34: Eficien•a sortării gospodăriilor în Grecia. Valorile sunt afi•ate ca procente.
Alte
Plastic
- 13.46 13.46 17.39 - 17.39 24.36 24.36 24.36 32,59 32,59
În ceea ce prive•te schema de colectare, doar 27% din hârtie este colectată separat, iar restul de hârtie, sticlă, metal •i plastic sunt colectate ca amestecate într-un singur
co• (Anthouli 2013 •i Gibbs •i colab. 2014).
3.6 Colecție
Colectarea este definită în termeni de consum de combustibil pe tonă de de•euri umede de la prima oprire pe ruta de colectare până la ultima oprire pe ruta de colectare
(Larsen •i colab., 2009). Se presupune că toate camioanele de colectare sunt EURO3 •i sunt alimentate cu motorină. Combustibilul este măsurat de la garaj până la
începutul traseului de colectare, conducând în timpul colectării de•eurilor •i de la punctul de descărcare la garaj. Din cauza lipsei de date, pu•ine simplificări sunt aplicate în
timpul modelării: colectarea reziduurilor •i a alimentelor este modelată ca consumul de combustibil al colectării de•eurilor reziduale în centrul ora•ului, în timp ce reciclabile
uscate ca colectare a sticlei în centrul ora•ului. Consumul de combustibil se bazează pe valorile din Danemarca colectate în Larsen •i colab. (2009) •i prezentat în Tabelul
35.
Tabelul 35: Consumul de combustibil pentru de•eurile reziduale •i alimentare •i colectarea reciclabilă uscată ( Larsen •i colab., 2009)
Fracțiune Consum de combustibil

De•euri reziduale 3,07 E-03 l / kg ww
Mancare irosita 3,07 E-03 l / kg ww
Reciclabile uscate 4,9 E-03 l / kg ww
3.7 Facilități de recuperare a materialelor

Toate materialele reciclabile sunt modelate a•a cum sunt colectate într-o instala•ie de recuperare a materialelor (MRF). Instala•iile de recuperare a materialelor (MRF) sunt
caracterizate de 4 parametri: eficien•a sortării, consumul de motorină, electricitate •i sârmă. Consumul de energie electrică •i materiale depinde de schemele de colectare
bazate pe datele colectate de Pressley •i colab. (2015). În această lucrare, eficien•a de sortare a MRF este presupusă a fi aceea•i în toată Europa, independent de •ară •i
de tipul de colectare. Această ipoteză se datorează două motive principale: există modalită•i diferite de raportare a procentelor de reziduuri care părăsesc MRF-urile, iar
eficien•a este supusă unei variabilită•i mari, deoarece sunt influen•ate de tipul de colectare (pe sistemul băncilor stradale vs. sistemul kerbside •i colec•ie mono-material
vs. colec•ie multi-material), nivelul de colectare •i prin comportamentul civil al cetă•enilor ”(Lucia Rigamonti •i colab., 2009). Eficien•ele utilizate în linia de bază sunt o
medie a valorilor găsite în literatură (ADEME •i Eco-Emballages et Ecofolio, 2014; L. Rigamonti •i colab., 2009; Lucia Rigamonti •i colab., 2009) •i sunt prezentate în
tabelul 36. eficien•ele găsite în Pressley •i colab. (2015) au fost considerate prea mari în compara•ie cu celelalte, deci nu au fost luate în considerare.
Toate reziduurile din MRF sunt modelate pentru a fi aruncate într-un depozit mineral. Chiar dacă în realitate unele •ări trimit reziduuri de plastic •i hârtie către instala•iile
WtE, diferen•a de impact datorată celor două tipuri de eliminare este neglijabilă.
Tabelul 36: Eficien•e medii, maxime •i minime de sortare ( ADEME •i Eco-Emballages et Ecofolio, 2014; L.
Rigamonti •i colab., 2009; Lucia Rigamonti •i colab., 2009)
Fracțiune In medie Max Min

% % %
Hârtie / carton 92,42 96,75 85,50
Sticlă 92.05 94 90.1
Oţel 88,33 95,00 80,00
Al 90 95 80
ANIMAL DE COMPANIE 78 78 78
PE 74,5 74,5 74,5
Plastic moale 60 60 60
Reziduurile din MRF sunt toate trimise la un depozit de de•euri minerale care este descris în SI 3.8.3.
28
Consumul de motorină este egal cu 0,7 L / t de intrare •i nu depinde de tipul MRF (Pressley •i colab., 2015). Consumul de motorină este modelat cu procesul „Stivuitor,
combustie 1L de motorină, 2003/2011” (baza de date EASTECH). Atât consumul de energie electrică, cât •i cel de sârmă au fost calculate ca o medie ponderată a
diferitelor sisteme de colectare din fiecare •ară (flux unic, flux dublu sau pre-sortat) definite în datele Pressley. Masa de sârmă a fost modelată cu două procese din baza
de date ecoinvent: pentru fiecare kg de sârmă de o•el utilizată s-au adăugat 1 kg de „produc•ie de o•el, convertor, nealiat, RER” •i 1 kg de „sablare, o•el, RER”. Tabelul 37
prezintă consumul de energie electrică, motorină •i sârmă pentru fiecare •ară.
Tabelul 37: Consumul de energie electrică, motorină •i sârmă pentru fiecare •ară în func•ie de Pressley •i colab. (2015)
Electricitate Motorină Masa de sârmă

MWh / kg de intrare Intrare L / t kg / kg intrare
DE 4.83E-03 0,7 7.00E-04
DK 5.29E-03 0,7 7.00E-04
FR 8.08E-03 0,7 6.40E-04
Regatul Unit 7.28E-03 0,7 6.31E-04
ACEASTA 6.31E-03 0,7 6.76E-04
PL 8.33E-03 0,7 6.00E-04
EL 7.76E-03 0,7 6.00E-04
3.8 Tratarea deșeurilor

Combinând mai multe surse de date, s-a calculat soarta de•eurilor reziduale •i a de•eurilor alimentare sortate la sursă (Tabel
38). În cazul în care informa•iile despre HSW nu au fost fondate, au fost utilizate datele MSW (ca în DE, EL, FR, IT •i PL). Următoarea este descrierea pentru fiecare •ară.
Datorită informa•iilor disponibile, doar 3 tipuri de tratare au fost modelate pentru de•eurile reziduale, depozitele de de•euri, de•euri în energie (WtE) •i tratamentul biologic
mecanic (MBT). Depozitul este încă principalul tratament al de•eurilor reziduale din Grecia, Italia, Polonia •i Marea Britanie. Mai mult, doar două tipuri de tratament sunt
modelate pentru de•eurile alimentare: compostarea vaselor •i digestia anaerobă (AD). AD este luat în considerare numai în Germania •i Italia, deoarece tratează încă o
cantitate prea mică în celelalte •ări. Sistemele din Danemarca •i Grecia nu includ de•euri alimentare sortate din surse, deoarece cantită•ile sunt neglijabile. În urma
colectării detaliate a datelor pentru fiecare •ară
Tabelul 38: Soarta de•eurilor reziduale •i a de•eurilor organice sortate la sursă.

Depozitul de deșeuri - - 36% 56% 49% 85% 100%
Reziduuri Incinerare 82% 100% 64% 44% 31% - -
MBT 18% - - - 20% 15% -
ANUNȚ 41% - - - 12% - -
Deșeuri biologice
Compostare 59% - 100% 100% 88% 100% -
Germania
Legea germană interzice depozitarea de•eurilor netratate, astfel de•eurile reziduale sunt trimise fie la incinerare, fie la MBT. Tabelul 39 arată destina•ia de•eurilor reziduale
germane. Procentul trimis la depozitele de de•euri este neglijat deoarece probabil este constituit doar din de•euri periculoase.
Tabelul 39: Tratarea de•eurilor reziduale în Germania ( Gibbs •i colab., 2014)
* 1000 t %
La incinerare 15 296 81,33
Pentru MBT 3 285 17.47
La depozitul de de•euri 226 1.20
Tabelul 40 arată destina•ia de•eurilor biologice în Germania. Din păcate, datele se referă atât la de•eurile alimentare, cât •i la cele din grădină. 59% din de•eurile biologice
sunt direc•ionate către plante de compostare (pentru grădină mixtă •i unică) •i 41% către digestorul anaerob. Acestea sunt procentele modelate în sistem pentru de•eurile
alimentare germane.
Tabelul 40: Intrarea de•eurilor organice sortate în sursă în fiecare instala•ie ( Statistisches Bundesamt Wiesbaden, 2014)
* 1000 t %
Bio-compostare pentru de•euri bio mixte Instala•ii de 4 094.3 31,5%
58,5%
compostare a de•eurilor verzi Instala•ii de digestie 3519.3 27,1%
anaerobă 5 394,5 41,5% 41,5%
29
TOT 13 008.1 100%
Danemarca
Tabelul 41 arată destina•ia totală a de•eurilor menajere din Danemarca (Miljøministeriet, 2014). În acest model, 100% din de•eurile reziduale sunt trimise la incinerare cu
recuperare de energie. Nu se ia în considerare nicio colectare de alimente sortate din surse, deoarece cantitatea reală colectată este neglijabilă.
Tabelul 41: Tratarea de•eurilor menajere în Danemarca în 2012 ( Miljøministeriet, 2014)
%
Reciclarea 43%
Incinerare 52%
Depozitul de de•euri 4%
Depozitare temporara 1%
Franţa
Tabelul 42 prezintă tratamentul de•eurilor reziduale colectate în Fran•a. În acest model, sunt considerate numai depozitele de de•euri •i incinerarea cu recuperare de
energie, care sunt modelate ca 36,35 •i respectiv 63,65%. AD este neglijat în Fran•a, deoarece doar 410 000 de tone (ADEME, 2013) de de•euri alimentare au fost trimise
la digestie anaerobă în 2013 (aproximativ 4% din frac•ia alimentară).
Tabelul 42: Soarta de•eurilor municipale reziduale din Fran•a în 2011 ( ADEME, 2011)
Incinerare
Incinerare
fără Organic
Tot Reciclarea cu energie Depozitul de deșeuri
energie tratament
recuperare
recuperare
1 000 t 18 783 187 11 026 394 6 292 884
% 100 1,00 58,70 2.10 33,50 4.71
Regatul Unit
Tabelul 43 prezintă tratamentul de•eurilor menajere. MBT, incinerare fără recuperare de energie •i AD. În model, 55,88% din de•eurile reziduale sunt modelate ca depozite
de de•euri •i 44,12% ca incinerate cu recuperare de energie.
Tabelul 43: Defalcare regională - Gestionarea de•eurilor colectate de autorită•ile locale în Anglia, 2013/14 ( Defra, 2014).
* EfW înseamnă energie din de•euri ** Altele includ MBT •i AD
Metodă Depozitul de deșeuri Incinerati Incinerati reciclate / Alte** Total

mai departe cu pe composte
EfW * fără d
EfW *
1 000 t 7 933 6 204 41 10 931 537 25 645
% din totalul deșeurilor generate% din deșeurile 30,9% 24,2% 0,2% 42,6% 2,1% 100%
reziduale 53,9% 42,16% 0,28% - 3,65% 100%
Italia
Tabelul 44 reia totalul de•eurilor municipale tratate într-o uzină WTE, uzină MBT •i depozit de de•euri (Gibbs •i colab., 2014). Excluzând DEEE din calcul, 49%, 31% •i 20%
din reziduuri sunt trimise depozitele de de•euri, respectiv MBT •i WTE.
În ceea ce prive•te de•eurile alimentare sortate pe surse, în 2013 12% au fost tratate în fabricile AD (de obicei urmează de compostare) •i 88% în instala•iile de
compostare (Fondazione Sviluppo Sostenibile, 2014).
30
Tabelul 44: Cantitatea de de•euri incinerate ( Gibbs •i colab., 2014)
Total deșeuri municipale Total deșeuri municipale
[t] fără DEEE si

"alții"
[t]
WTE 5 290 454 4 884 012

MBT 9 234 589 7 886 339
Depozitul de deșeuri 13 205 749 12 198 794
Polonia
Polonia încă depozitează majoritatea de•eurilor municipale (Fischer, 2013). Pe baza datelor colectate de Gibbs •i colab. (2014) prezentat în Tabelul 45, doar 13%
(aproximativ 15% din de•eurile reziduale) din de•eurile generate sunt trimise către uzinele MBT care sunt în principal de tipul de bio-stabilizare cu ie•iri trimise la depozitul
de de•euri. Incinerarea nu este luată în considerare deoarece doar 0,5% din de•eurile generate au fost tratate în uzinele WTE în 2012 (Oficiul Central de Statistică, 2013).
Tabelul 45: RSM generate, reciclate •i trimise către MBT în Polonia în 2011 ( Gibbs •i colab., 2014)
1 000 t
MSW generat 12 528
MSW reciclat 1 328

RSM trata•i în MBT 1 434
În ceea ce prive•te tratarea de•eurilor alimentare sortate pe surse, nu s-au găsit în literatura de specialitate dovezi relevante ale digestiei anaerobe în •ară, astfel, toate
de•eurile alimentare sunt modelate ca fiind compostate.
Trebuie men•ionat că a existat o oarecare confuzie cu privire la cantitatea trimisă MRF-urilor murdare. În fiecare an, Oficiul Central de Statistică al Poloniei publică un
raport pe teme ecologice. Până în 2013, a publicat materialele reciclabile sortate din de•euri mixte (Głównego Urzędu Statystycznego - Oficiul Central de Statistică din
Var•ovia, 2013), în timp ce acestea nu au fost men•ionate în raportul publicat în 2014 (Głównego Urzędu Statystycznego - Oficiul Central de Statistică din Var•ovia, 2014) .
Din acest motiv, MRF-urile murdare nu sunt incluse.
Grecia
Majoritatea de•eurilor din Grecia sunt depozitate: în 2010, 80% din de•eurile generate erau depozitate (Bakas •i Milios, 2013), iar în 2013 Grecia nu avea capacitate de
incinerare •i nici o sortare a surselor de de•euri biologice (Anthouli et al. ., 2013). Pu•ine facilită•i MBT sunt utilizate, dar mai multe lucrări au eviden•iat dificultatea de a
raporta cantitatea reală de de•euri tratate în ele. În acela•i timp, Gibbs •i colab. (2014) au raportat doar 260 Mt ca intrare a instala•iilor MBT pe 4 612 Mt de de•euri
produse. Din aceste motive, 100% din de•eurile reziduale au fost trimise la depozitul de de•euri în această lucrare.
3.8.1 Reciclarea
Procesele de reciclare europene generice sunt modelate pentru toate •ările din două motive principale. În primul rând, în zilele noastre destina•ia reciclabilelor uscate
depinde de premiul pie•ei •i este foarte greu să urmăre•ti reciclabilele pe traseele lor prin •ări. Mai mult, se presupune că nivelul tehnologic de reciclare este similar în •ările
europene.
Trebuie remarcat faptul că diferite studii au eviden•iat faptul că modelarea proceselor de reciclare este afectată de o mare incertitudine, deoarece impactul depinde
puternic de ipoteze (Merrild •i colab. 2008 •i Brogaard •i colab.
2014).
Procesele de reciclare sunt definite printr-un raport de substitu•ie care descrie cât material primar este evitat prin reciclare. Se calculează ca produs între eficien•a
recuperării •i raportul de pia•ă (Tabelul 46), de exemplu 1 kg de aluminiu care intră în instala•ia de reciclare înlocuie•te doar 0,93 kg de Al primar. Eficien•a recuperării (sau
eficien•a reprocesării) se referă la activitatea de recuperare în sine (de exemplu, eficien•a cuptorului), în timp ce raportul de pia•ă se referă la calitatea materialului
secundar produs (Rigamonti •i colab., 2010). Materialul secundar a substituit întotdeauna materialul primar. Au fost însă introduse două excep•ii: 1) Pentru o•elul nealiat,
baza de date ecoinvent utilizată (ecoinvent,
31
produc•ia din celuloză virgină, deoarece majoritatea hârtiei de ziar utilizate în Europa este produsă din hârtie reciclată, din care hârtia de ziar recuperată de la gospodării
reprezintă o parte semnificativă •i nu are nici un sens să înlocuiască hârtia recuperată cu hârtia recuperată. Cu toate acestea, rezultatele acestei alegeri au fost evaluate
printr-o analiză a scenariului, presupunând că hârtia reciclată din gospodării substituie produc•ia de hârtie de ziar pe baza hârtiei recuperate
Tabelul 46: Eficien•e de recuperare (A) •i raport de pia•ă (B) pentru procesele de reciclare. Raportul de substitu•ie este egal cu A * B.
A B
material (Rigamonti, (Rigamonti et A*B Substituit material (ecoinvent)
2007) al., 2010)
Hârtie 1,00 0,83 0,83 „Produc•ia hârtiei, hârtie de ziar, virgină, RER” (ecoinvent) „Produc•ia cutiei ondulate,
Carton 1,00 * 0,83 * 0,83 RER” (ecoinvent)
„Produc•ia de polietilen tereftalat (PET), granulat, amorf, RER” (ecoinvent)

ANIMAL DE COMPANIE 0,755 0,81 0,61
„Produc•ie de polietilenă, densitate mare, granulat (PE-HD), RER” (ecoinvent)

HDPE 0,90 0,81 0,73
Plastic moale 0,6 1 0,6 „Produc•ia de plăci aglomerat, pentru exterior, RER” - (ecoinvent)
„Produc•ia de ambalaj de sticlă, verde, RER fără CH + DE” (ecoinvent)

Sticlă 1,00 1 1,00
„Aluminiu, Al (primar), mediu mondial” (International Aluminum Institute, 2007)

Aluminiu 0,93 1 0,93
Oţel 0,84 1 0,84 „Produc•ie de o•el, convertor, nealiat, RER” (ecoinvent)
* Se presupune că coeficien•ii pentru carton sunt identici cu hârtia.
Se bazează consumul de energie pentru reciclarea PET, HDPE, plastic moale, sticlă, aluminiu •i o•el
R IG •• A •• m (2007). Deoarece EASETECH calculează procesele externe (emisiile, materialul sau energia utilizată) pe
kg de intrare •• eu •• n •• t ••Ao••••
•• =p e
•• r •• o •• c •••• e •• s •• s, •••• A •• n •• d
•••• •••••• o •• n •• ti •••• •••••• •• ∗monti

R •• eu ga le-a calculat pe kg de produc•ie, a fost folosit următoarea formulă: unde B este eficientă recuperarea
Procesele externe modelate sunt prezentate în Tabelul 47. Emisiile pentru sticla secundară, aluminiu •i o•el pot fi găsite în Rigamonti (2007). Deoarece este dificil de
cuantificat emisiile produse de produc•ie secundară de PET, HDPE •i plăci aglomerate, acestea au fost neglijate (Rigamonti 2007). Au fost făcute câteva ipoteze în timp ce
modelează în EASETECH:
- Substan•ele emise care nu sunt prezente în software au fost excluse: hidrocarburi halogenate, cloruri, fluoruri •i VOC (compu•i organici volatili) pentru
aluminiu; TOC (carbon organic total), clorobenzen •i hexaclorobenzen pentru o•el.
- Când nu sa specificat distribu•ia mărimii particulelor, sa presupus că toate PM sunt între 2,5 •i 10 µm, ca în cazul aluminiului •i al acestuia.
- Doar metalele specificate emise au fost modelate pentru sticlă.
În cele din urmă, procesul de reciclare a hârtiei se bazează pe baza de dată EASTECH •i reciclarea cartonului pe seturile de dată ecoinvent (Tabelul 48). Reciclarea
cartonului este modelat cu procesul „tratarea hârtiei recuperate pe linia de bord, testliner” din seturile de dată ecoinvent, normalizat cu ie•ire 1.0417. Din reciclarea
europeană a hârtiei •i cartonului, materialele pentru ziare •i huse sunt cele mai frecvente produse secundare, respectiv (CEPI - Confederation of European Paper
Industries, 2013). Reciclarea materialelor compozite este exclusiv din cauza cantită•ii reduse de de•euri •i a incertitudinii poten•iale ridicate a modelării sale.
32
Tabelul 47: Procese externe adăugate în procesele de reciclare, cu excep•ia hârtiei •i a cartonului
Nume Cantitate Unitate
ANIMAL DE COMPANIE
Se amestecă energie electrică ENTSO 2.58E-01 * 0,75 kWh / kg intrare ww

Se amestecă căldura UE 2,5 * 0,75 MJ / kg intrare ww
Produc•ie PET, granulată, amorfă - 0,61 kg / kg intrare ww
HDPE
Se amestecă energie electrică ENTSO 3.79E-01 * 0.9 kWh / kg intrare ww
Se amestecă căldura UE 6.5E-01 * 0.9 MJ / kg intrare ww
Granulat din polietilenă de înaltă densitate (PE-HD) - 0,73 kg / kg intrare ww

Plastic moale
Se amestecă energie electrică ENTSO 3.81E-01 * 0.6 kWh / kg intrare ww
Se amestecă căldura UE 6.5E-01 * 0.6 MJ / kg intrare ww

Produc•ie de plăci aglomerate, pentru uz exterior - 0,6 kg / kg intrare ww
Sticlă
Se amestecă energie electrică ENTSO 1.84E-02 kWh / kg intrare ww

Se amestecă căldura UE 5.2 MJ / kg intrare ww
Ambalare produc•ie sticlă, verde Ambalare produc•ie - 1.1 kg / kg intrare ww

sticlă, verde 0,19 kg / kg intrare ww
Aluminiu
Se amestecă energie electrică ENTSO 7.9E-02 * 0,93 kWh / kg intrare ww

Se amestecă căldura UE 4,885 * 0,93 MJ / kg intrare ww
Aluminiu, Al (primar), mediu mondial, 2005 - 0,93 kg / kg intrare ww
Oţel
Se amestecă energie electrică ENTSO 6E-01 * 0,84 kWh / kg intrare ww
Produc•ie de o•el, convertor, slab aliat - 0,84 kg / kg intrare ww
Tabelul 48: Procesul de reciclare a hârtiei din baza de date EASETECH.
PROCESE EXTERNE
Nume Cantitate Unirea
Produc•ie de hârtie, hârtie de ziar, virgină - 0,83 kg / kg intrare ww
Apă de proces, RER, ELCD, 2005 - gaz natural corectat, EU-27, ELCD, 21 kg / kg intrare ww
2002 - motor diesel corectat, EU-15, ELCD, 2003 - v2 corectat păcură 0,00011 kg / kg intrare ww
grea, EU-15, ELCD, 2003 - lemn de molid corectat, DE, ELCD, 2005 - 0,003 kg / kg intrare ww
corectat CTMP Pulp incl. Silvicultură, Suedia, 2001 Pulpă de sulfat incl. 0,024 kg / kg intrare ww
Silvicultură, Suedia, 2001 Mix electricitate ENTSO 0,161 kg / kg intrare ww
- 0,075 kg / kg intrare ww
0,0089 kg / kg intrare ww
0,42 kWh / kg intrare ww
EMISII
Nume Compartiment Cantitate Unirea
Dioxid de sulf aer 0,00048 kg / kg intrare ww

Oxizi de azot aer 0,00064 kg / kg intrare ww
Dioxid de carbon, fosil aer 0,4 kg / kg intrare ww

Apă Apă, apă de suprafa•ă 26.4 kg / kg intrare ww
COD, cerere chimică de oxigen Apă, apă de suprafa•ă 0,0027 kg / kg intrare ww
Ipotezele făcând pentru modelarea proceselor de reciclare a fiecărui material sunt explicate •i justificate după cum urmează:
- STICLĂ. Trei sticle colorate diferite de la ecoinvent sunt modelate ca material substituit pentru 1 t de sticlă ca intrare: „produc•ia de sticlă de ambalare, maro”;
„Produc•ia de ambalare a sticlei, verde” •i „produc•ia de ambalare a sticlei, albă”. Rezultatele normalizate nu arată nicio diferen•ă, astfel, sticla verde este
utilizată în model.
- ALUMINIU. Două procese diferite sunt modelate pentru 1 t de intrare în cutii de Al: unul din Rigamonti, (2007) •i unul din baza de dată EASETECH. Nu se
remarcă diferen•e, astfel se folose•te procesul de reciclare de la Rigamonti.
33
- OŢEL. Două materiale diferite substituite din ecoinvent sunt încercate pentru 1 t de cutii de aluminiu ca intrare „produc•ie de o•el, convertor, nealiat” •i
„produc•ie de o•el, convertor, slab aliat” Nu s-au observat diferen•e relevante, astfel o•elul slab aliat este utilizat ca primar produc•ie.
- CARTON. Trei materiale diferite substituite de la ecoinvent sunt testate pentru 1t de intrare din carton: „Produc•ia plăcilor de bază”, „Produc•ia cutiei de carton
ondulat” •i „Produc•ia plăcilor de linie, kraftliner”. Pentru produc•ia de bază se folose•te „Produc•ia cutiei ondulate”. S-au găsit diferen•e importante bazate pe
alegerea acestor materiale, dar datorită importan•ei reduse a reciclării cartonului în rezultatele generale, nu este nevoie să efectua•i o analiză de sensibilitate.
- HÂRTIE: Diferite materiale substituite din baza de date ecoinvent sunt testate în proces pentru 1t de intrare de hârtie: „Produc•ie de hârtie grafică, RER 100%
reciclată”, „Produc•ie de hârtie kraft, RER nealbită”, „Produc•ie de hârtie, hârtie de ziar, RER virgină ”•i„ produc•ie de hârtie, hârtie de ziar, RER reciclat ”.
„Produc•ia de hârtie, hârtie de ziar, virgină” este folosit în linia de bază. Datorită diferen•ial observate între substituirea hârtiei de ziar virgine •i cea reciclată,
se efectuează o analiză de sensibilitate.
- PET / HDPE. Trei procese diferite de reciclare sunt modelate atât pentru PET cât •i pentru HDPE: publica•ii folosite sunt Rigamonti (2007), Rigamonti •i colab.
(2014) •i Franklin Associates (2011). Mai mult, două materiale substituite din ecoinvent au fost folosite pentru reciclarea PET: „PET granulat amorf” •i „PET
sticle granulate” de la ecoinvent. În ambele cazuri, nu sa observat nicio diferen•ă semnificativă în impacturile normalizate, se alege procesul din Rigamonti
(2007) •i „PET granulat amorf”. PLASTIC MOAL. Plasticul moale trebuie separat de celălalt plastic, pentru a evita problemele de reciclare. În această lucrare,
se folose•te reciclarea modelată din Rigamonti (2007).Din cauza lipsei de informa•ii cu privire la compozi•ia plasticului moale din diferite •ări, se presupune că
- 1 kg de plastic moale este egal cu 1 kg din amestecul folosit în hârtia Rigamonti. Diferite produse substituite din ecoinvent sunt testate pentru 1t de intrare din
plastic moale (Tabelul 49). Densitatea materialului încercat este setat la 540 kg / m 3. Deoarece reciclarea plasticului moale nu prezintă impacturi semnificative
în nicio categorie, „Produc•ia de plăci aglomerate, pentru utilizare în exterior” este utilizată în linia de bază fără efectuarea unei analize de sensibilitate.
Tabelul 49: Produse secundare importate din ecoinvent testate în EASETECH pentru reciclarea plasticului moale
Numele materialului
Produc•ia de plăci aglomerate, pentru exterior Produc•ia de lemn de cherestea, lemn

de esen•ă tare, uscat la aer, Produc•ia de lemn de esen•ă tăiată, lemn de esen•ă
tare, uscat la cuptor, Produc•ia de lemn de esen•ă tăiată, lemn de esen•ă tare, crud,
uscat la aer , producere de cherestea planificată, rasinoase, uscată la cuptor,
produc•ie de cherestea planificată, rasinoase, brută, uscată la aer Produc•ia de
cherestea uscată, rasinoase, crudă, uscată la cuptor Produc•ie de fibră de lemn, tare
3.8.2 Depozitul de deșeuri pentru deșeurile menajere reziduale
Depozitele pentru de•eurile menajere reziduale sunt modelate în conformitate cu Olesen •i Damgaard (2014), unde mai multe module sunt concepute pentru colectarea
informa•iilor din articole •tiin•ific •i validate prin judecata exper•ilor. Schema modelului este afi•at în Figura 9. Orizontul de timp al inventarului a fost setat la o valoare
implicită de 100 de ani. O imagine a modului în care modelul din EASETECH este prezentat în Figura 10. Se presupune că toate •ările au „depozite de de•euri medii”.
Coeficien•ii de transfer sunt utilizate pentru a urmări poluan•ii în tratarea levigatului.
34
Figura 9: Schema modelului de depozitare a de•eurilor în EASETECH
Figura 10: Captură de ecran dintr-un modul de depozitare în EASETECH
Lucrarea a fost utilizată cu următoarele ipoteze:
- Toate depozitele de de•euri sunt considerate „performan•e medii”

- Trei tipuri de înveli•uri (zilnice, intermediare •i finale) sunt modelate pentru oxidarea în înveli•urile superioare.
35
- Toate •ările au o precipita•ie medie mai mică de 1 000 mm / an. În teorie, Marea Britanie are o precipita•ie medie peste 1 000 mm / an, dar din moment ce
Anglia are 84% din popula•ia totală din Marea Britanie (Office for National Statistics, 2014), precipita•ii engleze sunt luate în considerare. (Tabelul 50).
- Tabelul 51 prezintă rata medie de colectare •i utilizare a gazelor pentru primii 55 de ani derivă din datele reluate în tabel 52 •i din cuno•tin•ele de specialitate
privind depozitele de de•euri din Europa. Trebuie remarcat faptul că rata de colectare a gazelor este un model simplificat a ceea ce se va întâmpla de fapt în
natură. Este setată la o valoare constantă medie pentru primii 55 de ani •i la zero după aceasta.
- Scurgerea de gaz din colectarea gazului este setată la zero •i aerisirea nu este modelată. Toate scurgerile colectate sunt trimise
- la o sta•ie de epurare a apelor uzate.
Tabelul 50: Precipita•ii medii •i temperatura medie anuală în •ările în care un procent din de•eurile reziduale
merge la depozit. * Temperatura engleză se bazează pe DEFRA (2014a)
Țară Precipitații medii 2010-2014 Temperatura medie anuală

[mm / an] [° C]
(Banca Mondială, 2014) (Banca Mondială, 2011)
DE 700 - precipita•ii medii 8,4 (T scăzut)

DK 703 - precipita•ii medii 7,5 (T scăzut)
FR 867 - precipita•ii medii 10.7 (T mare)

Regatul Unit 1.220 - precipita•ii mari 8,4 (T scăzut)
Anglia Sub 1 000 *
ACEASTA 832 - precipita•ii medii 13,4 (T înalt)

PL 600 - precipita•ii medii 7.8 (T scăzut)
EL 652 - precipita•ii medii 15,4 (T mare)
Tabelul 51: Rata de colectare a gazelor •i de utilizare a gazelor asumată pentru primii 55 de ani.
Țară Colectarea gazelor Flareing Utilizarea gazului

[%] [% din gazul colectat] [% din gazul colectat]
FR 70 20 80
Regatul Unit 75 30 70
ACEASTA 60 50 50
PL 50 70 30
GR 30 70 30
Tabelul 52: Informa•ii utilizate pentru colectarea •i valorificarea gazelor de depozitare în Europa
Țară Informații găsite Referinţă

FR - În 2010, 33% din depozitele de de•euri au fost furnizate pentru colectarea •i valorificarea gazelor •i (ADEME, 2010b)
61% din totalul de•eurilor depozitate au fost destinate depozitelor de de•euri cu valorificarea
biogazului.
Regatul Unit - În 2003, 63% din gazul de gunoi generat a fost ars sau utilizat •i se estimează că va cre•te (Managementul calită•ii terenurilor,
până la 72% până în 2005. 2003)
PL - 363 depozite de de•euri din 431 (84%) au colectat gaze, dar în 199 (55%) gazul scapă în atmosferă. (Głównego Urzędu
Statystycznego - Central
- 70% din depozitele de de•euri din care gazul colectat este neutralizat prin evazare •i 30% prin Biroul de Statistică din Var•ovia,
utilizarea energiei. 2014)

EL - În 2010, din cele 41 de depozite de de•euri municipale aflate în func•iune, 16 situri au colectat gaze (EUROCONSULTAN•I •i
folosind un sistem de pompare activ, în timp ce 9 au colectat gaz folosind un sistem de pompare pasiv. EPTA, 2010)
4 depozite de de•euri au ars gazul pe care îl colectează •i doar 2 depozite de de•euri, unul în Atena •i
unul în Salonic, au folosit gazul pentru producerea de energie.
În ceea ce prive•te tipul de energie produs din depozitul de de•euri (electricitate sau căldură), date pentru Germania, Fran•a •i Marea Britanie au fost extrapolate din
rezumatul rapoartelor de •ară ale membrilor AIE Bioenergy Task 37 publicat de Agen•ia Interna•ională pentru Energie în 2014 (Tabelul 53). În Italia, Polonia •i Grecia, 87%
din energie produsă este modelată ca fiind utilizată ca electricitate •i 23% ca energie termică (media datelor franceze •i germane). Datele poloneze erau
36
sus•inut de evaluare na•ională a depozitelor de de•euri din •ară, unde 80% din depozite de de•euri produceau energie electrică •i 20% căldură (Głównego Urzędu
Statystycznego - Biroul central de statistică din Var•ovia, 2014).
Eficien•a de recuperare a energiei s-a bazat pe Olesen •i Damgaard (2014) prezentate în Tabelul 54. S-a presupus că niciun depozit de de•euri de cogenerare nu se afla
la fa•a locului •i că fie depozitul de de•euri produce numai electricitate, fie numai căldură. Prin înmul•irea procentului de utilizare a biogazului •i a eficien•ei recuperării
energiei pentru generarea de electricitate •i căldură, a fost calculată energia electrică •i căldura creditată în fiecare •ară (Tabelul 55).
Tabelul 53: Utilizarea biogazului în depozitele de de•euri în Germania, Fran•a •i Marea Britanie ( Agen•ia Interna•ională pentru Energie Bioenergie, 2015)
Electricitate Căldură
[GWh / an] [GWh / an]

Germania 540 90
86% 14%
Franţa 858 296
74% 26%
Regatul Unit 5169

100%
Tabelul 54: Eficien•a recuperării energiei [%] pentru diferite tehnologii ( Olesen •i Damgaard, 2014).
Electricitate Căldură
Nume Ventilare Flare CHP
generaţie producție
Termoficare 0 0 60% 0 77%
Produc•ia de energie electrică 0 0 25% 37%
Tabelul 55: Electricitate •i căldură creditate modelate în hârtie
FR Regatul Unit ACEASTA PL EL

Procentul de energie electrică creditată 28% 37% 32% 32% 32%
Procentul de căldură creditat 20% 10% 10% 10%
3.8.3 Depozitul de deșeuri pentru deșeuri inerte
Modelarea depozitului de de•euri minerale s-a bazat pe depozitul de de•euri de cenu•ă de fund descris în Møller •i colab. (2013). Figura 11 prezintă modelarea depozitului
de de•euri minerale din EASETECH. Bunurile de capital pentru depozitul de de•euri minerale s-au presupus a fi acelea•i cu depozitul de de•euri normal, deoarece nu s-au
găsit date mai specifice.
37
Figura 11: Schema modelului de depozitare a de•eurilor minerale în EASETECH
3.8.4 Deșeuri în energie

În diferite •ări, emisiile medii •i materialele auxiliare variază substan•iale. Din păcate, diferită metodologie utilizată (tipuri de emisii măsurate, medie zilnică, medie anuală, medie la jumătate de oră etc.) a făcut
foarte dificil compararea acestora. Din acest motiv, toate instala•iile de incinerare sunt modelate pe baza incineratorului danez mediu •i a sistemului de cură•are a gazelor de ardere studiate în Vestforbrænding
în 2011 (Møller •i colab., 2013) •i folosit în baza de date EASETECH. Tabelul 56 •i Tabelul 57 procesele externe (material auxiliar •i energie creditată) •i emisiile în aer adăugat în model. Coeficien•ii de transfer
sunt utilizate pentru a urmări poluan•ii.Toate instala•iile recuperează metale datorită valorilor ridicate a acestor materiale pe pia•ă (Andreasi Bassi, 2015) •i 50% din resturile de aluminiu •i 80% din resturile
feroase sunt trimise la reciclare. Toate cenu•ele zboară sunt trimise la depozite de de•euri inerte, deoarece modelează impacturile derivate dintr-o utilizare diferită nu este suficient de robustă •i tratamentul
cenu•ii de fond este neglijat, deoarece în reutilizarea pentru construc•ia drumurilor impacturile negative •i pozitive sunt de o importan•ă minoră (Birgisdóttir •i colab., 2007). Această ipoteză a fost testată
trimitând toate cenu•a de fond către depozite de de•euri inerte •i nu se observă nicio modificare semnificativă în rezultatele generale.Se presupune că atât electricitatea produsă, cât •i căldura produsă
înlocuiesc amestecul de energie electrică •i căldură (explicat în SI 0). Această ipoteză a fost testată trimitând toate cenu•a de fond către depozite de de•euri inerte •i nu se observă nicio modificare semnificativă
în rezultatele generale. Se presupune că atât electricitatea produsă, cât •i căldura produsă înlocuiesc amestecul de energie electrică •i căldură (explicat în SI 0). Această ipoteză a fost testată trimitând toate
cenu•a de fond către depozite de de•euri inerte •i nu se observă nicio modificare semnificativă în rezultatele generale. Se presupune că atât electricitatea produsă, cât •i căldura produsă înlocuiesc amestecul
de energie electrică •i căldură (explicat în SI 0).
Tabelul 56: Procese externe (material auxiliar •i energie creditată). E e este eficien•a pentru produc•ia de energie electrică, T e
este eficien•a pentru produc•ia de căldură (diferită pentru fiecare •ară).
Electricitate - E e / 3.6 kWh / MJ Energie

Căldură - Te MJ / MJ Energy
Hidroxid de sodiu (NaOH) 2.4E-05 kg / kg intrare ww
Carbon activat 1.04E-03 kg / kg intrare ww
Granulat din polietilenă de înaltă densitate (PE-HD) 6E-07 kg / kg intrare ww
Tei hidratat, CaOH2 3.4E-03 kg / kg intrare ww
Clorură de hidrogen (HCI) 5.6E-06 kg / kg intrare ww
Apă procesata 3.97E-01 kg / kg intrare ww
Calcar, CaCO3 5.67E-03 kg / kg intrare ww
TMT 15 3.95E-4 kg / kg intrare ww
Amoniac (NH3) 1.53E-3 kg / kg intrare ww
38
Tabelul 57: Emisiile în aer
Monoxid de carbon, fosil 3.30E-05 kg / kg intrare ww

Dioxine, măsurate ca 2,3,7,8-tetraclorodibenzo-p-dioxină Fluorură de hidrogen 1.80E-14 kg / kg intrare ww
Clorură de hidrogen 5.30E-06 kg / kg intrare ww
3.90E-07 kg / kg intrare ww
Oxizi de azot 8.49E-04 kg / kg intrare ww
Dioxid de sulf 2.91E-06 kg / kg intrare ww
Particule,> 10 um 3.00E-05 kg / kg intrare ww
3.8.4.1 Eficiența termică: electricitate și căldură

Determinarea eficien•ei termice nete a centralelor WtE atât pentru produc•ia de energie electrică, cât •i pentru căldură este rezultatul combina•iei mai multor surse.
O primă estimare a eficien•ei brute a fost calculată din datele publicate în raportul CEWEP III (Reimann,
2012): presupunând aceea•i sarcină medie de tratament pentru toate instala•iile, numărul plantelor investigate (Tabelul 58) poate fi combinat cu eficien•ă termică brută
medie (Tabelul 59), constatând eficien•a brută prezentată în Tabelul 60. Aproximativ 10% din energie electrică generată este utilizată pentru consum intern, în timp ce
consum intern de căldură este neglijat (Andreasi Bassi, 2015).
Datorită caracteristicii Danemarcei de a avea un sistem de termoficare foarte dezvoltat, eficientă netă pentru Danemarca a fost modificată pe baza informa•iilor date de
unul dintre inginerii din Ramboll Danmark A / S (Andreasi Bassi, 2015): Eficien•a netă daneză pentru produc•ia de energie electrică •i termică este modelată ca 18%,
respectiv 73%. Aceste valori sunt sus•inute de eficien•ă medie raportată în Europa de Nord în Reimann (2012).
Tabelul 61 prezintă eficien•ă termică netă utilizată în scenariu de bază pentru instala•ii WtE.
Tabelul 58: Numărul total •i investigat •i tipurile de plantă WtE ( Reimann, 2012)
DE DK FR Regatul Unit ACEASTA PL

Total nr. În anul 2009 70 31 130 23 47 1
Investigat 2007-2010 72 26 92 4 0
Produc•ia de cogenerare [n °] 55 21 34 1 32 0
Numai produc•ia de energie electrică [n °] Numai 9 0 40 3 15 0
produc•ia de căldură [n °] 8 5 18 0 0
Tabelul 59: Eficien•a brută europeană medie pe tip de instala•ie ( Reimann, 2012) * Căldură auto-folosită pentru tratarea RSM
generarea de energie electrică Utilizarea căldurii

eficienţă (% căldură utilizată de
energie totală
conţinut)
Doar electricitate 21,6% 4,5 *
CHP 15% 37,1%
Numai căldură - 77,2%
Tabelul 60: Eficien•a brută calculată din datele publicate în Reimann 2012
DE DK FR Regatul Unit ACEASTA
Eficien•ă termică brută, electricitate Eficien•ă termică 14,16% 12,12% 14,93% 19,95% 17,11%
brută, căldură 36,92% 44,81% 28,82% 9,28% 25,26%
Tabelul 61: Eficien•a netă utilizată în linia de bază
Eficien•ă termică netă, electricitate Eficien•ă termică 12,74% 18% 13,32% 17,96% 15,76%
netă, căldură 36,92% 73% 28,30% 9,28% 28,60%
3.8.5 MBT
Din cauza lipsei de informa•ii cu privire la func•ionarea detaliată la uzinelor MBT din Europa, se fac mai multe simplificări. Doar două tipuri de plante MBT sunt modelate:
pretratarea biologică mecanică (MBP) •i stabilizarea biologică mecanică (MBS). MBP (Figura 12) este constituit dintr-un tratament mecanic urmat de un tratament biologic
pentru stabilizarea materialului organic •i îndeplinirea cerin•ei pentru un depozit de debit MBT, în timp ce MBS (Figura 13) este compus dintr-un tratament biologic scurt,
pentru a usca de•eurile •i o separare mecanică a restului
39
deşeuri. Bilan•urile de masă •i consumurile de energie •i materiale se bazează pe Erikssen •i Damgaard (nd) unde pot fi găsite informa•ii detaliate despre intrările •i ie•irile
proceselor. Datorită lipsei unor informa•ii mai detaliate, toate emisiile de PM10 au fost modelate ca 2,5 <PM <10µm. Acest proces este afectat de o incertitudine
importantă din cauza celor foarte pu•ine date disponibile.
în Erikssen •i Damgaard (nd).
Figura 12: Bilan•ul de masă al unei centrale MBP generice, unde RDF reprezintă combustibil derivat din de•euri
Figura 13: Bilan•ul de masă al unei fabrici MBS generice, unde RDF reprezintă combustibil derivat din de•euri
În modelare, doar 3 •ări includ MBT ca tratament major al de•eurilor reziduale: Germania, Italia •i Polonia. Datele referitoare la instala•iile germane MBT se găsesc în
Kühle-Weidemeier •i colab. (2007) •i prezentat în Tabelul 62: datorită simplificărilor explicate mai sus, 69% din de•euri sunt modelate ca trimise către MBP •i 31% către
MBS. Mai mult, Gibbs •i colab. (2014) au raportat că 55% din plantele italiene sunt MBS •i 45% digestie anaerobă, dar din cauza problematicii în modelarea procesului,
toate plantele din Italia sunt considerate MBP. În cele din urmă, majoritatea uzinelor MBT din Polonia sunt constituite din MPB, din care produc•iile sunt trimise la un
depozit inert (Gibbs •i colab., 2014). Atât Germania, cât •i Italia î•i trimit combustibilul derivat din de•euri (RDF) către uzinele WTE •i la cuptoarele de ciment. Întrucât
cuptoarele de ciment nu fac obiectul acestei lucrări,
Tabelul 62: Tipul MBT folosit în Germania ( Kühle-Weidemeier •i colab., 2007)
Nu de Intrarea deșeurilor Tipul plantei

plante [Multumesc]
MA 30 233 040 Separarea fluxului material

MBT 33 3 082 898 Pre-tratament mecanic (-biologic) înainte de incinerare
Aerobic 20
Anaerob 13
MBS 12 1 361 443 Stabilizare mecanico-biologică (cu un proces de utilizare biologică)
MPS 3 463 000 Stabilizare mecanico-fizică (cu un proces de utilizare termică)
3.8.6 Compostare
Majoritatea de•eurilor alimentare sortate din surse casnice sunt de obicei compostate în vas (ADEME, 2013; WRAP, 2013). Procesul este modelat pe baza seturilor de
date disponibile în baza de date EASETECH; setul de date este construit pe baza datelor măsurate într-o instala•ie de compostare a vaselor din Treviso (Italia), a•a cum
este descris în Boldrin •i colab. (2011), unde degradarea solidelor volatile (VS) •i a carbonului (C) au fost estimate la 73,5% pentru de•eurile de bucătărie •i 54,6% pentru
40
de•euri de grădină, în timp ce 71% din totalul N este degradat în timpul procesului. Toate emisiile sunt tratate într-un biofiltru care are un efect substan•ial de reducere a
celor doi compu•i. Înainte de a intra în biofiltru, 2,2% •i
83% din C •i azotul degradat (N) sunt emise ca CH 4 •i NH 3.
Tabelul 63, Tabelul 64 •i Tabelul 65 oferă o prezentare generală a valorilor modelate pentru instala•ia de compostare. De vreme ce se presupune că nu sunt trimise
impurită•i către centrală, nu există produc•ie din plantă, ci compost.
Con•inutul de apă din compost este stabilit la 70,5% (medie între valorile pentru de•eurile de bucătărie găsite în (Boldrin •i colab., 2011). Este atât de ridicat, deoarece nu
se adaugă de•euri de grădină la materialul de intrare, iar de•eurile alimentare cu con•inut ini•ial foarte ridicat de apă.
Tabelul 63: Consumul de motorină •i electricitate în procesul de compostare ( Boldrin •i colab., 2011)
Nume Cantitate Unirea
Încărcător pe ro•i, combustibil 1L de motorină, 2003/2011 1E-03 l / kg intrare ww

Electricitate 5.3E-02 kWh / kg intrare ww
Tabelul 64: Emisiile în aer ca transformare a substan•elor ( Boldrin •i colab., 2011)
Proprietate materială Transformat la (%) în cometariu

kg C bio 99,8 Dioxid de carbon, non-fosil
kg C bio 0,2 * 0,05 Metan, non-fosil 95% oxidarea metanului
kg C bio 0,2 * 0,95 Dioxid de carbon, non-fosil metan oxidat
kg N 0,1 Azot
kg N 98,5 * 0,01 Amoniac 99% oxidarea amoniacului
kg N 1.4 Monoxid de dinitrogen
Tabelul 65: Emisiile în aer pentru procesul de compostare ( Boldrin •i colab., 2011)
Nume Compartiment Cantitate Unitate
Terpene aer 1.22E-06 Kg / kg intrare ww

Sulfat de hidrogen aer 1.93E-07 Kg / kg intrare ww
3.8.6.1 Utilizarea compostului

Sunt modelate trei tipuri de utilizare a compostului bazate pe baza de date EASTECH: înlocuirea îngră•ămintelor în agricultură, înlocuirea turbei •i a îngră•ămintelor în
grădini •i modificarea solului (de exemplu, utilizat în depozitele de de•euri, pentru între•inere, peisaj etc.).
- În agricultură: procesul se bazează pe baza de date EASETECH pentru utilizare pe teren în cultivarea plantelor pe sol argilos, unde soarta carbonului (C) •i a
azotului (N) este simulată de Daisy, un model determinist de agro-sistem (Tabelul 66 ). Rata substitu•iei de N se bazează pe reglementarea daneză care
define•te cantitatea de compost care poate fi aplicată pe terenurile agricole: 20%, 100%, 100% sunt factorii de substitu•ie pentru N, K, P, respectiv pe baza
practicii agricole daneze (N trebuie mineralizat înainte de a fi absorbit de plante). Aplicarea evitată a metalelor grele pe solul agricol a fost estimată pe baza
con•inutului de metale grele de îngră•ăminte N, P, K, în timp ce metalele grele introduse cu compostul sunt echivalente cu cantitatea con•inută în de•eurile
organice calculate de EASTECH. Procesul de aplicare a compostului este conceput pentru condi•iile daneze, dar din moment ce a fost dificil să găsim o
analiză atât de detaliată pentru alte •ări europene, aceasta este utilizată în toată Europa. În baza de date EASETECH, numai două tipologii de sol sunt
modelate pentru aplicarea compostului: lut •i nisipos. Pământul argilos este ales pentru linia de bază, dar se face o analiză a scenariului în cazul în care
compostul se aplică pe solul nisipos.
- În grădini: compostul este utilizat în grădini •i evită utilizarea îngră•ămintelor chimice •i a turbei ca modificare a solului. Procesul se bazează pe Boldrin •i
colab. (2010). Cantitatea de N, P, K nu se calculează pe baza compozi•iei de•eurilor, ci în func•ie de con•inutul mediu în de•euri verzi (1,76, 4,67, 5,86 g / kg
intrare ww, pentru N, P, respectiv K)). Raportul de substitu•ie este în continuare ajustat pentru a •ine cont de comportamentul oamenilor. De fapt, Andersen •i
colab. (2010) au studiat comportamentele individuale ale cetă•enilor priva•i,
arătând că oamenii, într-o oarecare măsură, ar continua să folosească turbă, îngră•ăminte sau gunoi de grajd în grădină pe lângă compost. O medie
ponderată a valorilor raportate în articol a stabilit eficien•a utilizării la 29%, astfel doar 29% din îngră•ăminte sunt substituite comparativ cu cantitatea
poten•ială de N, P, K din compost. Din carbonul con•inut în compost, 15% este legat de sol după 100 de ani, în timp ce totul
C con•inut în turbă substituită este emis ca CO 2 ( 53 g / kg ww input). Emisiile în apă sunt prezentate în tabel
67.
41
- Altele (Fără înlocuire): compost utilizat ca amendament de sol pe baza Boldrin •i colab. (2010). Nu se calculează nicio deplasare a altor materiale •i nu este
abordată sechestrarea carbonului în sol. Emisiile în apă sunt prezentate în tabelul 67.
Tabelul 68 prezintă reparti•ia utilizării compostului în fiecare dintre •ările analizate •i sursele acestora. Datorită cantită•ii foarte mici de de•euri colectate •i a lipsei de
informa•ii în Polonia, se presupune că compostul este utilizat în întregime (adică 100%) în agricultură.
Tabelul 66: Distribu•ia carbonului biogen, azotului •i fosforului aplicând compost pe solul agricol.
Tabelul 67: Emisiile în apă pentru compostul utilizat ca modificare a solului (EASETECH)
Nume Cantitate Unitate Nume Cantitate Unitate
Aluminiu 1.66E-05 kg / kg intrare ww Magneziu 9.89E-05 kg / kg intrare ww

Arsenic, ion 2.19E-07 kg / kg intrare ww Mangan 1.32E-06 kg / kg intrare ww
Bromură 0,00E + 00 kg / kg intrare ww Molibden 2.61E-07 kg / kg intrare ww
Calciu, ion 6.66E-04 kg / kg intrare ww Sodiu, ion 2.12E-04 kg / kg intrare ww
Cadmiu, ion 9.08E-10 kg / kg intrare ww Nitrat 9.46E-05 kg / kg intrare ww
Clorură 4.99E-04 kg / kg intrare ww Nichel, ion 1.19E-07 kg / kg intrare ww
Crom, ion 2.08E-08 kg / kg intrare ww Conduce 8.22E-08 kg / kg intrare ww
Cupru, ion 2.38E-07 kg / kg intrare ww Sulfat 5.00E-04 kg / kg intrare ww
Fier, ion 2.59E-05 kg / kg intrare ww Antimoniu 4.17E-08 kg / kg intrare ww
Mercur kg / kg intrare ww TOC, organic total kg / kg intrare ww
1.01E-09 1.00E-04
Carbon
Potasiu, ion 1.07E-03 kg / kg intrare ww Zinc, ion 2.27E-06 kg / kg intrare ww
Tabelul 68: Procentul de compost utilizat în agricultură, grădini •i altele (Re•ine•i că datele pentru Polonia sunt presupuse).
DE FR Regatul Unit ACEASTA PL

[%] [%] [%] [%] [%]
În agricultură 62,5 80 55.2 62 100 *

În grădină 20.3 20 8.8 34
Altele (fără înlocuire) 17.2 36 4
Sursă (Statistisches (ADEME, (MEL (Rigamonti et * asumat

Bundesamt 2013) Cercetare, al., 2010)
Wiesbaden, 2008)
2014)
3.8.7 Digestia anaerobă

Digestia anaerobă este modelată pe baza inventarului procesului unitar al unei plante ipotetice „umede” care tratează de•eurile menajere organice sortate din surse
(Møller •i colab., 2011) •i caracteristicile sale sunt prezentate în Tabelul 69 •i Tabelul 70. construit ca procent din con•inutul VS, aproximativ 70% degradare VS pentru
deseuri organice; •i 2% CH 4 este emis ca scurgere de gaz din digestor. Deoarece nu sunt trimise impurită•i către plantă, nu există nici o ie•ire din plantă decât digestat.
Emisiile din proces sunt construite din măsurate
date de la o serie de fabrici europene de biogaz (Tabelul 71). Digestatul din planta AD este apoi compostat în aceea•i instala•ie de compostare descrisă în SI 3.8.6 •i
aplicat pe solul agricol.
Tabelul 69: Inventarul proceselor unitare pentru o digestie anaerobă termofilă a 1 t (greutate umedă) de de•euri ( Møller •i colab., 2011)
Intrări cometariu
Deseuri organice 1000 kg Gospodărie organică sortată în func•ie de sursă
42
Motorină 0,9 l Camioane •i utilaje

Electricitate 18,3 kWh Pompe, ventilatoare etc.
Ieșiri cometariu
Gaz 123Nm 3 63% CH4 + 37% CO 2
Electricitate 311kWh Eficien•a motorului de 39%

Căldură 366kWh Eficien•a motorului de 46%
Pierderea de gaze fugitive 1-3 Nm 3 Din •evi •i fitinguri etc.
Tabelul 70: Transformarea CO 2 •i CH 4 în procesul AD ( Møller •i colab., 2011)
Material Transformat la Schimb elementar Compartiment Odată cu conversia

proprietate (%) în factor
m 3 CH 4 98 Dioxid de carbon, non- aer CO masă 2 / Volumul de gaz
fosil
m 3 CO 2 100 Dioxid de carbon, non- aer CO masă 2 / Volumul de gaz Masă CO 2 / Volumul
fosil
m 3 CH 4 2 Metan, non-fosil aer de gaz
Tabelul 71: Emisiile în aer din procesul AD
Nume Compartiment Subcompartiment Cantitate Unitate Pe

Oxizi de azot aer nespecificat 0,00268 kg m̂ 3 CH4
Dioxid de sulf aer nespecificat 9.5E-05 kg m̂ 3 CH4
Monoxid de dinitrogen aer nespecificat 2.45E-06 kg m̂ 3 CH4
Monoxid de carbon, non-fosil aer nespecificat 0,001354 kg m̂ 3 CH4
3.8.7.1 Utilizarea digestatului

Digestatul intră mai întâi într-o instala•ie de compostare •i apoi este aplicat pe solul agricol.
•i în acest caz este ales solul lut, dar se realizează o analiză a scenariului cu sol nisipos pentru a testa importan•a solului. Aplicarea digestatului compostat pe solul agricol
este modelată ca în SI 3.8.6.1. Chiar dacă impactul asupra mediului datorat compostului sau digestatului compostat poate fi diferit, această ipoteză este considerată
acceptabilă datorită importan•ei scăzute a AD asupra rezultatelor generale.
43
3.9 Transport
Se presupune că camioanele pentru transport sunt acelea•i în toate •ările:
- De la gospodării până la facilită•ile ini•iale de tratare (tratament biologic / MRF / incinerare / MBT / depozit de de•euri) camioanele au o capacitate cuprinsă
între 14-20 t;
- De la tratamentul ini•ial până la tratamentul ulterior / final (MRF la reciclare / depozit de de•euri, de la MBT la incinerare / depozit de de•euri / reciclare, de la
tratamentul biologic la utilizarea de compost / digestat) camioanele au capacită•i cuprinse între 28-32t, EURO 5.
Nu au fost găsite date de transport pentru diferitele •ări. În schimb, se asumă acelea•i distan•e în toate •ările pentru fiecare tip de transport pe baza mediei (Tabelul 72)
dintre informa•iile găsite pentru experien•a italiană (Tabelul 73) •i experien•a daneză (Tabelul 74). Deosebit de mare este valoarea găsită pentru de•eurile biologice de la
gospodării până la biotratare (270 km). Deoarece este foarte diferit de faptul că de•eurile umede sunt transportate pe o distan•ă atât de mare pe un camion, această
valoare este setată egală cu distan•a medie pentru partea de nord a Italiei (Rigamonti,
2007), 40 km.
În general, distan•ele de transport sunt afectate de o mare incertitudine deoarece se bazează pe doar 2 studii din •apte •ări •i trenurile sunt adesea utilizate. Analiza
sensibilită•ii este efectuată pentru a testa importan•a acestor ipoteze în rezultate.
Tabelul 72: Distan•ele medii de transport asumate în linia de bază
Distanțe medii de transport pentru deșeurile menajere [km]

De la gospodării până la MRF 80
De la gospodării la biotratare (compostare sau AD) De la gospodării la incinerare 40
45
De la gospodării la MBT De la gospodării la 70
depozitele de de•euri 70
De la MRF la tratarea reziduurilor (depozit de de•euri minerale) De la incinerare la depozitul 70
de de•euri de cenu•ă de fund 100
De la MBT la incinerare / depozit inert 250
Distanțe medii de transport pentru utilizarea organică și pentru reciclabile uscate
[km]
Digestează, compostează 50
Hârtie 433
Carton 455
Plastic moale (LDPE) 365
HDPE 365
ANIMAL DE COMPANIE 365
Al 450
Metale feroase 500
Metale mixte 285
Sticlă 350
Tabelul 73: Distan•e maxime pentru o situa•ie italiană medie ( Rigamonti, 2007)
Valori maxime pentru deșeurile municipale italiene Km

De la colectare la MRF 100
De la colectare la compostare 500
De la MRF la reciclarea tuturor materialelor reciclabile uscate 500
De la MRF la depozitul de de•euri 100

De la reciclare / compostare la depozitul de de•euri 100
44
Tabelul 74: Distan•ele medii pentru de•eurile municipale daneze ( Gibbs •i colab., 2014)
Distanțe medii pentru deșeurile municipale daneze km

De la aducerea băncilor la instala•iile de salvare 20
De la gospodării până la fabricile de sortare a sacilor 20
De la uzina de uz casnic la instala•iile de sortare reziduale 60
De la gospodării până la uzine de sortare sortate 60
De la gospodărie la biotratare 40
De la gospodărie la incinerare 20
De la gospodărie până la uzine de salvare 20
Distanțe medii de transport pentru reciclabile în Danemarca km Recipient
Digestează, compostează 30 Proprietar
Hârtie 365 Fabrică de hârtie
Carton 410 Fabrică de hârtie
LDPE 230 Planta granulată

HDPE 230 Planta granulată
PS 230 Planta granulată
PP 230 Planta granulată
ANIMAL DE COMPANIE 230 Planta granulată
Plastic mixt 230 Planta granulată
Al 400 Planta de aluminiu
Metale feroase 500 Siderurgie
Metale mixte 70 Fier vechi
Sticlă 200 Reciclarea sticlei
3.10 Bunuri de capital

Bunurile de capital (CG) de la vehiculele •i co•urile de colectare sunt neglijate deoarece se presupune că sunt egale în toate •ările.
Capitalul bun al camioanelor este modelat cu procesul ecoinvent „Transport, transport, camion 16-32 tone metrice, EURO 5”.
În ceea ce prive•te procesele de reciclare, se utilizează acelea•i bunuri de capital prezente în materialul substituit în ecoinvent. Procesele pentru sticlă, hârtie, carton, PET,
plastic moale •i o•el includ deja bunurile de capital din materialul substituit (din seturile de date ecoinvent), în timp ce HDPE (presupus acela•i CG ca PET) •i aluminiu
nu. Procesul de reciclare a aluminiului nu are nicio CG, deoarece materialul reciclabil CG = CG reciclat
pro d •• e •• d A •• l •••• g •• o f •• Cantitatea introdusă este diferen•a dintre bunurile de capital ale reciclării
•••• ••••
aterial.
c••••
•• e ••Pentru
s•••• ••• n •• dcelelalte
s•A ••••t••••
•••• •• h
e A - materiale,
•• qu
vo •• eu •••••• c ••••AA
•••• •• p
aceasta •• ••••••od = deci •• t •• h •• e material substituit (tabelul 75):
În cele din urmă, Tabelul 76 prezintă bunurile de capital pentru MRF, AD, compostare •i incinerare.
Tabelul 75: Bunuri de capital în procesul de reciclare
Proces pentru CG Unitate / kg

intrare
Sticlă Fabrica de ambalare sticlă, fabrică de hârtie RER, 1.25E-10
Hârtie integrată, fabrică de hârtie RER, integrată, fabrică 5.44E-11
Carton chimică RER, produse organice, fabrică chimică 5.32E-11
ANIMAL DE COMPANIE RER, organice, RER 3.02E-10
HDPE 6.80E-11
amesteca Fabrica de scânduri din lemn, scânduri organice, RER Convertor pentru cuptor cu 1.96E-08
Oţel oxigen, RER 1.12E-11
45
Tabelul 76: Bunuri de capital modelate pentru fiecare proces importat din ecoinvent
Capacitate de the
Proces CG folosit fabrică în este Unitate / kg intrare
toată viața [t]
Construc•ie instala•ii de sortare a de•eurilor de
MRF 1 650 000 6.06E-10
hârtie, RER
Anaerob digestie plantă
ANUN• 250 000 4.00E-09
construc•ie, pentru de•euri biologice, compostare
CH facilitate
Compostare 250 000 4.00E-09
constructie, deschis, CH
Incinerarea de•eurilor municipale
Incinerare 4000000 2.50E-10
construc•ie de instala•ii, CH
Construc•ie instala•ie de sortare hârtie uzată +
MBT compostare - -
construc•ie instala•ie, deschisă
produc•ia de camioane, 16 tone metrice, RER
Camioane - 3.2E-07
Bunurile de capital ale depozitelor de de•euri sunt construite pe materiale •i consum de energie pentru construirea •i exploatarea unui depozit de de•euri de 3 500 de
milioane de tone (vezi Tabelul 77 •i Tabelul 78), unde sunt incluse colectarea levigatului •i a gazelor, gestionarea levigatului •i tratarea gazelor, dar tratamentul levigatului
nu. Procesul nu a inclus asfalt, cabluri, sol •i beton •i produc•ia de cupru, argilă •i pietri•.
Tabelul 77: Procese externe în bunurile de capital ale depozitelor de de•euri ( Brogaard •i colab. 2013)
Electricitate 8 * E-03 kWh / kg greutate umedă
Produc•ia •i arderea motorinei în camioane 0,24 * 0,84 / 1000 kg / kg greutate umedă

Foi de o•el (97,75% primare) 1.4E-04 kg / kg greutate umedă
Aluminiu, Al (primar) 5.8E-08 kg / kg greutate umedă
Ră•ină clorură de polivinil (S-PVC) 1E-05 kg / kg greutate umedă

Fibra de polipropilenă (PP) 4E-08 kg / kg greutate umedă
Granulat din polietilenă de înaltă densitate (PE-HD) 2.3E-04 kg / kg greutate umedă
Tabelul 78: Emisiile în sol pentru bunurile de capital ale depozitelor de de•euri ( Brogaard •i colab. 2013)
Pietri• 0,18 kg / kg greutate umedă

Lut 0,082 kg / kg greutate umedă
Cupru, 0,99% în sulfură, Cu 0,36% •i Mo 8,2E-3% în minereu brut, în sol 9.87E-09 kg / kg greutate umedă
Capitalul bun al tuturor camioanelor este modelat cu procesul ecoinvent „produc•ia de camioane, 16 tone metrice, RER”. Unitatea / kg intrare se bazează pe informa•iile
raportate în baza de date ecoinvent (Weidema •i colab., 2015).
Impactul asupra mediului datorat bunurilor de capital depinde în mare măsură de recuperarea materialelor după dezafectarea clădirilor (Brogaard •i colab., 2015, 2013).
Tabelul 79 descrie procesele de eliminare a proceselor de bunuri de capital importate din baza de date ecoinvent. Trebuie remarcat faptul că, de obicei, nu se face nicio
alocare par•ială a sarcinilor din procesele de reciclare în faza de eliminare în cadrul ecoinventului, iar limitele sistemului întrerup procesul de reciclare în sine.
Tabelul 79: Procese importate din ecoinvent, descrierea procesului de eliminare •i sursa în care procesele de eliminare sunt explicate în detaliu
Proces Descrierea procesului de eliminare Referințe
Procesul de eliminare a inclus dezmembrarea clădirilor •i a echipamentelor tehnice (Hischier, 2007a) (3 cuptoare de topire, 3 ma•ini de
formare, 3
cuptoare de racire)
Toate metalele din cuptorul de topire, formare •i răcire merg la reciclare.

Fabrica de ambalare a sticlei
În ceea ce prive•te eliminarea unită•ii de comandă / eliminarea electronică a tuturor componentelor

anterioare: din echipamentele electronice sunt separate •i reciclate piese mari din metale, păr•i din plastic
mai mari
46
separate •i incinerate în MSWI, în timp ce plăcile de cabluri tipărite sunt separate •i reciclate într-o topitorie
de cupru.
Dezmembrarea clădirii are în vedere trei materiale: beton, piatră (lână •i metale Althaus. Betonul •i o•elul sunt 50% reciclate et al.,
•i 50% 2007) trimise la depozitul de de•euri inert, în timp ce vata de piatră este trimisă la eliminarea finală. În ceea ce
prive•te echipamentul electronic: piesele mari din metal sunt separate •i reciclate, piesele din plastic mai mari sunt separate
•i incinerate în instala•iile de incinerare municipale, iar plăcile de cabluri tipărite sunt separate •i reciclate într-o topitorie de
Fabrică chimică, produse organice cupru. În cele din urmă, •evile sunt fabricate din o•el (50% reciclat) •i beton (50% reciclat).
Dezmembrarea / eliminarea întregii infrastructuri este inclusă (Althaus, dar eliminarea ma•inii de hârtie este exclusă. et al.,
2007)
Fabrica de hârtie, integrată
Aceea•i eliminare ca „Fabrica de produse chimice, produse organice”
fabrica de scânduri din lemn, scânduri organice Procesul include eliminarea plantei. De•euri armate (betonul Werner este colectat, sortat •i reciclat. et al.,
lipite 2007)
Infrastructura este aruncată în depozit de materiale inerte, în timp ce benzile transportoare Classen •i ma•inile sunt complet et al.,
Convertor pentru cuptorul cu oxigen
reciclate. 2009)
Procesul include dezmembrarea întregii infrastructuri (Hischier, pentru ma•inile de hârtie •i instala•ia de producere a
celulozei. 2007b)
În ceea ce prive•te ma•inile de hârtie, toate metalele sunt reciclate, materialele plastice sunt incinerate •i
Construc•ia instala•iei de sortare a de•eurilor
instala•iile electronice sunt separate în metale (reciclate), plastic (incinerate) •i plăci de cabluri (reciclate). În
de hârtie
ceea ce prive•te instala•ia de producere a celulozei, acela•i proces ca „Fabrica de produse chimice,
produse organice”.
Eliminarea este inclusă în proces: De•eurile de beton armat (Jungbluth •i colab., Sunt colectate, sortate •i reciclate; asfaltul este trimis la
Plantă de digestie anaerobă
depozitul sanitar, 2007) polistirenul •i clorura de polivinil sunt incinerate.
construc•ii, pentru de•euri biologice
Plantă de digestie anaerobă Aceea•i eliminare ca „Construc•ia instala•iei de digestie anaerobă, pentru bio- (Jungbluth •i colab., De•euri”
construc•ii, pentru de•euri biologice 2007)
Eliminarea este inclusă în proces: beton armat (Nemecek •i

de•eurile sunt colectate, sortate •i reciclate, pietri•ul este zdrobit •i trimis Kägi, 2007) la depozitul de materiale inerte, o•elul de
armare este reciclat •i lemnul laminat lipit este incinerat (fără creditare).
Instala•ie de compostare
construc•ie, deschisă
Nu sunt luate în considerare pu•ine procese: reciclarea cuprului, nisipului, bitumului •i o•elului •i fierului din
ma•ini.
Eliminarea este inclusă în proces: nu se colectează de•euri din beton armat •i (Doka, 2009), se sortează •i se reciclează, se
Incinerarea de•eurilor municipale
incinerează foaia de bitum. Reciclarea o•elului nu este inclusă.
construc•ie de instala•ii, CH
Eliminarea este inclusă în proces. Setul de date include (eliminarea de către Spielmann a plasticului, sticlei •i zincului din et
reziduurile ma•inii de tocat al., 2007) •i a uleiului mineral. Nu include reciclarea completă a materialului în vrac (o•el, aluminiu •i
produc•ia de camioane, 16 tone metrice, RER
cupru) •i incinerarea ca combustibil secundar a 50% din toate anvelopele uzate în cimenteria elve•iană.
3.11 Energia utilizată

Rezultatele unui ACV depind în mare măsură de energia utilizată •i creditată în acest proces. Acest paragraf clarifică ipotezele luate în această lucrare.
3.11.1 Electricitate
Energia electrică consumată •i creditată este modelată ca tehnologia medie utilizată pentru a transmite •i distribui energie electrică, iar produc•ia de energie electrică se
bazează pe seturile de date tehnologice conexe din fiecare •ară. Procesul „electricitate, înaltă tensiune, mix de produc•ie” este importat din baza de date ecoinvent
(Weidema •i colab.,
2015) modificarea loca•iei geografice. Pentru procesele de reciclare, re•eaua europeană a operatorilor de sisteme de transport pentru electricitate este aleasă ca loca•ie
geografică a procesului.
47
Tabelul 80 prezintă compozi•ia consumului mediu de energie electrică din •ări pe baza datelor de ecoinven•ie. Frac•iunea „Altele” reprezintă mai multe surse de
electricitate care contribuie cu mai pu•in de 5% la electivitatea generală. Compozi•ia pentru electricitatea europeană •i mai multe detalii pot fi găsite în baza de date
ecoinvent (Weidema •i colab.,
2015).
Tabelul 80: Compozi•ia proceselor importate din ecoinvent pentru cele 7 •ări studiate. Mai multe detalii pot fi găsite în baza de date ecoinvent ( Weidema •i colab., 2015).
Proces din ecoinvent %

Produc•ia de energie electrică, cărbune tare [DE] Produc•ia 16,95
de energie electrică, lignit [DE] 25,77
Produc•ia de energie electrică, nucleară, reactor de apă sub presiune [DE] Produc•ia de energie 13.21
DE
electrică, eoliană, turbină de 1-3 MW, pe uscat [DE] 6,77
Cogenerare de căldură •i energie electrică, gaz natural, centrală electrică conven•ională, electrică de 100 MW [DE] Altele 8,91
28,41
Produc•ia de energie electrică, eoliană, turbină <1MW, onshore [DK] Produc•ia de energie 14,77
electrică, eoliană, turbină 1-3MW, offshore [DK] Produc•ia de energie electrică, eoliană, turbină 8.09
1-3MW, onshore [DK] Cogenerare de căldură •i energie, cărbune tare [DK] 10.09
DK 35,30
Cogenerare de căldură •i energie electrică, gaz natural, centrală electrică conven•ională, electricitate de 100 MW [DK] Cogenerare de energie electrică •i 13.38
termică, a•chii de lemn, 6667 kw, stare de artă 2014 [DK] Altele 11.41
6,96
Produc•ia de energie electrică, hidro, râu [FR] 9.28
FR Produc•ia de energie electrică, nucleară, reactor cu apă sub presiune [FR] Altele 76.02
14,70
Produc•ia de energie electrică, cărbune tare [GB] 39,95
Produc•ia de energie electrică, gaz natural, centrală cu ciclu combinat [GB] Produc•ia de energie electrică, gaz 9.35
Regatul Unit natural, centrală electrică conven•ională [GB] Produc•ia de energie electrică, reactor nuclear cu apă clocotită 13.57
[GB] Altele 16,75
20.38
Produc•ia de energie electrică, cărbune tare [IT] 17.36
Produc•ia de energie electrică, hidro, rezervor, regiunea alpină [IT] Produc•ia de energie 10.04
electrică, hidro, râul [IT] 5,65
Produc•ia de energie electrică, gaze naturale, centrală electrică cu ciclu combinat [IT] 14,99
ACEASTA
Cogenerare de căldură •i energie electrică, gaz natural, centrală electrică cu ciclu combinat, electricitate de 400 MW [IT] Cogenerare de energie electrică de căldură 16,93
•i energie electrică, gaz natural, centrală electrică conven•ională, electricitate de 100 MW [IT] Cogenerare de energie electrică •i căldură, petrol [IT] 10.43
5.52
Alte 19.08
Cogenerare de căldură •i energie, cărbune tare [PL] Cogenerare de 49.23
căldură •i energie, lignit [PL] 33.02
PL
Cogenerare de căldură •i energie electrică, a•chii de lemn, 6667 kw, modernă 2014 [PL] Altele 6.40
11.35
Produc•ia de energie electrică, hidro, râu [GR] Produc•ia de energie 8.30
electrică, lignit [GR] 36,58
Produc•ia de energie electrică, gaze naturale, centrală electrică cu ciclu combinat [GR] Produc•ia de energie 15.27
EL
electrică, petrol [GR] 8.38
Cogenerare de căldură •i energie, lignit [GR] Altele 14,94
16.53
48
3.11.2 Căldură
Modelarea termică utilizată •i creditată a fost mai complexă decât modelarea electricită•ii, deoarece nu s-a găsit procese de pre-amestec în literatură sau în baza de dată
ecoinvent. Modelarea căldurii este foarte importantă în special în ceea ce prive•te creditarea energiei în instala•iile WtE.
Au fost necesare două seturi de dată: în primul rând produc•ia brută de căldură de către combustibil în fiecare •ară •i în doilea rând procesele de importat din ecoinvent pentru a
se potrivi compozi•ia de căldură.
Produc•ia brută de căldură din combustibil în fiecare •ară a fost găsită în statistică privind energia electrică •i căldura publicată în 2013 de Eurostat (Eurostat, 2013). Acest
document prezintă data privind produc•ia brută de căldură de către principalii producători de activită•i fa•ă de autoproducători •i numai căldură fa•ă de cogenerare, în
func•ie de •ară •i de combustibil în perioada 1990-2013. Au fost luate în considerare 8 grupuri majore de combustibili: combustibili solizi, •i•ei •i produse petroliere, gaze
naturale •i gaze derivate, nucleare, energii regenerabile, de•euri neregenerabile, electricitate, altele. Fiecare grupă de combustibili a fost împăr•ită în combustibili specifici
(Tabelul 81).
Tabelul 81: Principalele grupe de combustibili •i combustibili specifice luate în considerare pentru produc•ia de căldură în Eurostat (2013)
Principalele grupuri de combustibili Combustibil specific
Antracit
Cărbune cocsificabil
Alt cărbune bituminos

Cărbune sub-bituminos
Lignit / cărbune brun
Turbă
Combustibili solizi Combustibil brevetat
Coca Coca Coca

Coca-Cola de gaz
Gudron de cărbune
BKB
•isturi oleaginoase •i nisipuri oleaginoase
Produse din turbă
Petrol nerafinat
NGL (lichide de gaze naturale) gaz de

rafinărie
LPG (gaze petroliere lichefiate) nafta
Kerosen Tip Combustibil pentru jet Alt

Țiței și produse petroliere
Kerosen
Motorină diesel
Combustibil rezidual
Bitum
Cola de benzină
Alte produse petroliere
Gaz natural
Func•ionarea gazelor
Gaz natural și gaze derivate Gaz de cuptor de cocserie
Gaz pentru furnal

Alte priviri recuperează
Nuclear Nuclear
Solar
Biocombustibili solizi, cu excep•ia cărbunelui
Energiile regenerabile De•euri municipale (regenerabile)

Biodieseluri
Al•i biocombustibili lichizi
Geotermală
De•euri industriale
Deșeuri (neregenerabile)
De•euri municipale (neregenerabile)
Pompe de căldură
Electricitate
Cazane electrice
Căldură din surse chimice Alte surse
Alte
49
Tabelul 82 prezintă procentul de căldură brută produsă de principalele grupe de combustibili în 2013 •i Tabelul 83 compozi•ia principalelor grupe de combustibili în func•ie
de combustibilul specific. Suma procentelor nu este întotdeauna egală cu 100% deoarece grupurile majore de combustibili cu o contribu•ie mai mică de 5% din totalul
căldurii produse •i combustibilii specifici cu o contribu•ie mai mică de 5% din grupul principal de căldură nu au fost luate în considerare. Rezultatele au fost apoi
normalizate la 100%.
Tabelul 82: Produc•ia brută de căldură pe principalele grupe de combustibili în 2013 pe baza Eurostat (2013)

Combustibili solizi 34% 24% 8% 15% 84% 99%
•i•ei •i produse petroliere Gaze naturale •i gaze 8% 21%
derivate Energii regenerabile 44% 22% 52% 78% 61% 9%
12% 43% 27% 16%
De•euri (neregenerabile) 7% 8%
TOT 92% 97% 94% 91% 95% 90% 99%
Tabelul 83: Produc•ia brută de căldură pe principalele grupe de combustibili •i compozi•ia specifică a combustibililor pentru principalele grupe de combustibili în 2013 pe baza Eurostat (2013)

Combustibili solizi 34% 24% 8% 15% 84% 99%
Alt cărbune bituminos 64% 100% 100% 100% 97%
Lignit / cărbune brun 22% 100%
Alte 14% 3%
Țiței și produse petroliere 8% 21%
Gaz de rafinărie 39% 40%
Combustibil rezidual 52% 25%
Cola de petrol 7%
Alte produse petroliere 24%
Alte 9% 4%
Gaz natural și gaze derivate 44% 22% 52% 78% 61% 9%
Gaz natural 100% 100% 100% 97% 98% 65%
Gaz cuptor de cocs 9%
Gaz pentru furnal 17%
Alte 3% 2% 9%
Energiile regenerabile 12% 43% 27% 16%
Biocombustibili solizi, cu excep•ia cărbunelui 39% 73% 67% 62%
8% 24%
De•euri municipale (regenerabile) 52% 23% 19% 10%
Geotermală 12%
Alte 1% 4% 2% 4%
Deșeuri (neregenerabile) 7% 8%
De•euri industriale 16% 0%
De•euri municipale (neregenerabile) 84% 100%
TOT 92% 97% 94% 91% 95% 90% 99%
Tabelul 84 prezintă coresponden•a dintre combustibil în datele colectate de Eurostat •i procesele importate din ecoinvent. În acest pas, au fost făcute următoarele ipoteze:
• Sursa „„ Cărbune tare ”din ecoinvent include antracit, cărbune cocsificabil •i alte cărbuni bitumino•i conform defini•iei informa•iilor IEA privind energia electrică
2014.
• Produc•ia de căldură din geotermie în FR este neglijată deoarece nu s-au găsit procese în cadrul ecoinventului (3% din totalul de căldură)
• Căldura produsă din „alt cărbune bituminos” în FR (8%) •i Marea Britanie (15%) a fost modelată cu procesul din DE din cauza lipsei acestui proces specific
• To•i combustibilii specifici inclu•i în „•i•eiul •i produsele petroliere” au fost modelate ca „cogenerare de căldură •i energie electrică, petrol” din cauza lipsei unor
procese mai specifice în cadrul ecoinventului.
• Toate incinerările de•eurilor (industriale, regenerabile •i neregenerabile) au fost modelate ca „căldură, de la incinerarea de•eurilor municipale la pia•a generică
pentru districtul termic sau industrial, altele decât gazele naturale” din cauza lipsei unor procese mai specifice în ecoinvent.
• To•i biocombustibilii solizi sunt considera•i lemn din cauza lipsei unor informa•ii mai specifice.
50
PERFORMAN•A DE MEDIU A GESTIONĂRII DE•EURILOR DE Gospodărie în Europa - UN EXEMPLU DE 7 •ĂRI
Tabelul 84: coresponden•a dintre combustibilul din datele Eurostat •i procesele importate din ecoinvent
Combustibili de la Eurostat Proces din ecoinvent

Combustibili solizi
Alt cărbune bituminos Cogenerare de căldură •i energie electrică, cărbune tare

Lignit / cărbune brun Cogenerare de căldură •i energie, lignit
Țiței și produse petroliere
Gaz de rafinărie Cogenerare de căldură •i energie, petrol
Combustibil rezidual Cogenerare de căldură •i energie, petrol
Cola de petrol Cogenerare de căldură •i energie, petrol
Alte produse petroliere Cogenerare de căldură •i energie, petrol
Gaz natural și gaze derivate
Cogenerare de căldură •i energie electrică, gaze naturale, centrală electrică cu ciclu conven•ional, electrică de
Gaz natural
400 MW
Gaz cuptor de cocs Tratarea gazelor de cărbune, în centrala electrică
Gaz pentru furnal Tratarea gazului de furnal în centrala electrică
Energiile regenerabile
Biocombustibili solizi, cu excep•ia cărbunelui Cogenerare termică •i electrică, a•chii de lemn, 6667 kw, de ultimă genera•ie
Biogaze Cogenerare termică •i electrică, biogaz, motor pe gaz
Căldură, de la incinerarea de•eurilor municipale la pia•a generică pentru sectorul termic sau industrial, altele
De•euri municipale (regenerabile)
decât gazele naturale
Geotermală -
Deșeuri (neregenerabile)
De•euri industriale
De•euri municipale (neregenerabile)
Fuzionând datele colectate de Eurostat •i procesele disponibile în ecoinvent, procesele medii de căldură mix au fost modelate a•a cum se arată în Tabelul 85.
Tabelul 85: produc•ia medie de căldură mixtă modelată în linia de bază
Procese importate din ecoinvent DE DK FR Regatul Unit ACEASTA PL EL

Cogenerare de căldură •i energie electrică, cărbune tare 24% 25% 9% 16% 91%
Cogenerare de căldură •i energie, lignit 8% 100%
Cogenerare termică •i electrică, gaz natural, centrală electrică
47% 23% 57% 84% 63% 7%
conven•ională, electrică de 100 MW
Tratarea gazului de furnal, în centrala electrică Tratarea gazului de cărbune, 2%
în centrala electrică Cogenerare de căldură •i energie electrică, petrol 1%
8% 21%
Cogenerare de căldură •i energie electrică, a•chii de lemn, 6667 kw, stare de
5% 33% 20% 10%
artă 2014
Cogenerare de căldură •i energie electrică, biogaz, motor cu gaz Căldură, de la 1% 4%
incinerarea de•eurilor municipale la pia•a generică pentru sectorul termic sau
industrial, altele decât gazele naturale 15% 19% 5% 2%
TOT 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
În ceea ce prive•te căldura utilizată în procesele de reciclare, ar trebui să se utilizeze un amestec mediu european. Chiar dacă a fost posibil să se calculeze produc•ia
brută europeană de căldură pe baza Eurostat, nu s-au găsit procese reprezentative în cadrul ecoinventului care stabilea Europa ca loca•ie geografică.
Pentru depă•irea acestei probleme, a fost calculată o căldură medie europeană pe baza căldurii brute totale produse în fiecare dintre •ările studiate în ceea ce prive•te
suma căldurii produse în cele 7 •ări. Prin compararea informa•iilor reluate în Tabelul 85 •i în Tabelul 86, căldura medie europeană a fost apoi modelată. Nu au fost lua•i în
considerare to•i combustibilii care au contribuit cu mai pu•in de 1% la căldura globală europeană. Tabelul 87 prezintă căldura europeană modelată utilizată pentru
procesele de reciclare. Compozi•ia a fost apoi normalizată la 100%.
Tabelul 86: Produc•ia brută de căldură în TJ ( Eurostat, 2013). Totul este suma căldurii produse în cele 7 •ări.
DE DK FR Regatul Unit ACEASTA PL EL TOT

Produc•ia brută de căldură [TJ]% 135 851 488 311 124 226 60 761 216 409 303 872 1 738 1 331 168
comparativ cu totalul 10% 37% 9% 5% 16% 23% 0%
51
Tabelul 87: Căldura medie europeană modelată pe combustibil •i pe •ară
Nume %
Cogenerare de căldură •i energie, cărbune tare_DE Cogenerare de 9
căldură •i energie, lignit_DE 3
Cogenerare de căldură •i energie electrică, gaz natural, centrală electrică conven•ională, 100MW electric _DE Cogenerare de căldură •i energie 18
electrică, a•chii de lemn, 6667 kw, stare de artă 2014_DE 2
Căldură, de la incinerarea de•eurilor municipale la pia•a generică pentru sectorul termic sau industrial, altele decât gazele naturale_DE
6
Cogenerare de căldură •i energie electrică, cărbune tare_DK 3

Cogenerare de căldură •i energie electrică, gaze naturale, centrală electrică conven•ională, 100MW electric_DK Cogenerare de căldură •i energie 3
electrică, a•chii de lemn, 6667 kw, ultimă genera•ie 2014_DK 4
Căldură, de la incinerarea de•eurilor municipale la pia•a generică pentru sectorul termic sau industrial, altele decât gazele naturale_DK
2
Cogenerare de căldură •i energie electrică, gaz natural, centrală electrică conven•ională, 100MW electric_FR Cogenerare de căldură •i energie 6
electrică, a•chii de lemn, 6667 kw, tehnologie de ultimă genera•ie 2014_FR 2
Cogenerare termică •i electrică, gaz natural, centrală electrică conven•ională, 100MW electric_UK Cogenerare termică •i electrică, gaz natural, 4
centrală electrică conven•ională, 100MW electric_IT Cogenerare termică •i electrică, petrol_IT 11
4
Cogenerare de căldură •i energie electrică, a•chii de lemn, 6667 kw, modernă 2014_IT Cogenerare de energie electrică •i 2
termică, cărbune tare_PL 22
Cogenerare termică •i electrică, gaz natural, centrală electrică conven•ională, 100MW electric_PL 2
3.12 Rezumatul calității datelor

Pentru a cuantifica cu u•urin•ă calitatea datelor pe care se bazează modelul, tuturor proceselor li s-a atribuit o valoare de la 1 la 5 până la 5 indicatori de calitate diferi•i,
a•a cum este descris în SI 2.6. Indicatorii sunt reprezentativitatea temporală, geografică •i tehnologică, caracterul complet •i fiabilitatea. Calitatea globală a datelor sau
Evaluarea calită•ii datelor (DQR) pentru fiecare proces a fost calculată pe baza EC-JRC (2011).
Următorul este:
- Scorarea calită•ii datelor pentru fiecare set de date din fiecare •ară Scorarea calită•ii
- datelor pentru procesele de reciclare Scorarea calită•ii datelor pentru fiecare etapă
- din fiecare •ară Concluzii privind calitatea datelor
-
Fiecărui DQR i s-a atribuit o culoare pe baza nivelului general al calită•ii datelor Tabelul 88.
Tabelul 88: Nivelul general de calitate al unui set de date conform DQR ( CE-CCR
, 2011) •i culoare atribuită în scorul calită•ii datelor
Evaluarea generală a calității datelor (DQR) Nivelul general al calității datelor Culoare
<1,6 Calitate superioară
> 1,6 până la 3 Calitate de bază

> 3 până la 4 Estimarea datelor
52
3.12.1 Scorarea calității datelor pentru fiecare set de date din fiecare țară Germania
representativeness
representativeness
representativeness
Proces Date
Completeness
Technological
Geographical
Time-related
Reliability
DQR
HSW Compozi•ia HSW 1.5 1.0 2.5 4.0 3.0 3.1
generaţie Compozi•ie chimică 1.5 1.0 3.0 1.0 1.0 2.2
Eficien•ă de sortare HSW 1.5 1.0 1.0 1.0 2.0 1.6
Gospodărie
Compozi•ia frac•iilor colectate Tipuri de scheme de colectare 1.0 1.0 1.0 5.0 4.0 3.6
triere
1.0 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0
Colectie Consum de combustibil 2.0 3.0 4.0 4.0 2.0 3.4
Eficien•a sortării 2.0 3.0 3.0 3.0 2.0 2.8
Consumul de motorină 2.0 3.0 1.0 1.0 1.0 2.2
MRF Consumul de energie electrică 2.0 3.0 1.0 1.0 1.0 2.2
Consumul de sârmă 2.0 3.0 1.0 1.0 1.0 2.2
Bunuri capitale 5.0 2.0 1.0 4.0 2.0 3.8
Deşeuri % din de•eurile reziduale care merg la tratamente diferite% din de•eurile 1.5 1.0 1.0 1.0 2.0 1.6
tratament alimentare se duc la diferite tratamente Hârtie 1.5 1.0 1.0 1.0 2.0 1.6
1.8 1.0 2.0 2.3 2.5 2.2
Carton 2.0 1.0 2.0 2.3 2.5 2.2
Sticlă 1.8 2.2 2.4 2.6 2.4 2.4
ANIMAL DE COMPANIE 1.8 1.0 2.3 2.8 2.0 2.3
Reciclarea
HDPE 1.8 1.0 2.3 2.8 1.8 2.3
Plastic moale 2.8 1.0 2.0 3.3 3.3 2.8
Al 1.8 1.9 2.3 2.5 1.8 2.2
Oţel 2.5 1.8 2.2 2.7 2.4 2.5
Li•iviat •i emisii 2.5 3.0 1.0 4.0 3.0 3.3
Construc•ie •i exploatare 5.0 3.0 1.0 2.0 2.0 3.7
Coeficien•ii de transfer 2.0 3.0 2.0 4.0 1.5 3.2
Emisii în aer 2.0 3.0 2.0 4.0 1.5 3.2
Consumul de materiale auxiliare 2.0 3.0 2.0 4.0 1.5 3.2
WtE Eficien•a recuperării metalelor 2.0 3.0 2.0 4.0 1.5 3.2
Eficien•ă termică netă, electricitate Eficien•ă termică 1.0 1.0 2.0 1.0 2.0 1.7
netă, căldură Bunuri de capital 1.0 1.0 2.0 1.0 2.0 1.7
2.5 3.0 1.0 1.0 1.0 2.3
Coeficientul de transfer 3.0 1.0 3.0 4.0 4.0 3.4
Consumul de energie 3.0 1.0 3.0 4.0 4.0 3.4
MBP / MBS Consumul de materiale auxiliare 3.0 1.0 3.0 4.0 4.0 3.4
Emisii în aer •i apă Bunuri de capital 3.0 1.0 3.0 4.0 4.0 3.4
5.0 2.5 1.0 2.5 2.0 3.7
Compostare Emisii în aer •i apă 2.0 3.0 3.0 2.0 1.0 2.6
% din compost care se îndreaptă către destina•ii diferite 2.0 1.0 1.0 2.0 2.0 1.8
Tipul de sol pe care se aplică compostul: lut sau nisipos Bunuri de capital 5.0 1.0 1.0 5.0 4.0 4.0
3.0 3.0 1.0 1.0 2.0 2.4
Emisii în aer •i apă Eficien•a energiei electrice •i 2.0 3.0 2.5 4.0 2.0 3.3
ANUN•
termice 2.0 3.0 3.0 4.0 3.0 3.4
% din digestat compostat care se îndreaptă spre diferite destina•ii Tipul de sol în care se aplică 2.0 1.0 1.0 2.0 2.0 1.8
digestatul: lut sau nisipos Bunuri de capital 5.0 1.0 1.0 5.0 4.0 4.0
3.0 3.0 1.0 2.0 2.0 2.6
Tipuri de camioane 4.0 1.0 2.5 1.0 2.0 2.9
Transport Distan•e 1.0 3.0 3.0 2.0 2.0 2.6
Bunul capital al camioanelor 3.0 2.0 1.0 2.0 2.0 2.4
53
Danemarca
representativeness
representativeness
representativeness
Proces Date
Completeness
Technological
Geographical
Time-related
Reliability
DQR
Compozi•ia HSW 1.0 1.0 4.0 3.0 3.0 3.1
Generarea HSW
Compozi•ie chimică 1.5 1.0 3.0 1.0 1.0 2.2
Sortarea gospodăriei Compozi•ia frac•iilor colectate Tipuri de scheme de colectare 1.0 1.0 1.0 5.0 4.0 3.6
2.0 1.0 1.0 2.0 2.0 1.8
Bunuri capitale 5.0 2.0 1.0 4.0 2.0 3.8
Tratarea deșeurilor % din de•eurile reziduale care se îndreaptă către diferite tratamente Hârtie 3.0 1.0 1.0 3.0 2.0 2.4
1.8 1.0 2.0 2.3 2.5 2.2
Carton 2.0 1.0 2.0 2.3 2.5 2.2
Sticlă 1.8 2.2 2.4 2.6 2.4 2.4
Reciclarea
HDPE 1.8 1.0 2.3 2.8 1.8 2.3
Plastic moale 2.8 1.0 2.0 3.3 3.3 2.8
Al 1.8 1.9 2.3 2.5 1.8 2.2
Oţel 2.5 1.8 2.2 2.7 2.4 2.5
Li•iviat •i emisii 2.5 1.0 1.0 4.0 3.0 3.3
Emisii în aer 2.5 1.0 2.0 4.0 1.5 3.0
2.5 3.0 1.0 1.0 1.0 2.3
54
Franţa
representativeness
representativeness
representativeness
Proces Date
Completeness
Technological
Geographical
Time-related
Reliability
DQR
Compozi•ia HSW 1.5 1.0 2.0 1.0 1.5 1.7
Generarea HSW
Sortarea gospodăriei Compozi•ia frac•iilor colectate Tipuri de scheme de colectare 1.5 1.0 2.0 1.0 2.0 1.7
1.5 1.0 2.0 1.0 1.0 1.6
Bunuri capitale 5.0 2.0 1.0 4.0 2.0 3.8
% din de•eurile reziduale care merg la tratamente diferite% din de•eurile 1.5 1.0 2.0 2.0 2.0 1.8
Tratarea deșeurilor
alimentare se duc la diferite tratamente Hârtie 1.0 1.0 1.0 3.0 3.0 2.3
1.8 1.0 2.0 2.3 2.5 2.2
Carton 2.0 1.0 2.0 2.3 2.5 2.2
Sticlă 1.8 2.2 2.4 2.6 2.4 2.4
Reciclarea
HDPE 1.8 1.0 2.3 2.8 1.8 2.3
Plastic moale 2.8 1.0 2.0 3.3 3.3 2.8
Al 1.8 1.9 2.3 2.5 1.8 2.2
Oţel 2.3 1.8 2.2 2.7 2.4 2.5
Ratele de descompunere •i ordinea degradării Condi•iile 2.0 3.0 2.0 3.0 2.0 2.7
meteorologice 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0
Adăugarea de substan•e urme Viteza de 2.0 2.0 4.0 3.5 2.0 3.3
colectare a gazelor 2.0 1.0 1.0 2.0 2.0 1.8
Rata de utilizare a gazului 2.0 1.0 1.0 2.0 2.0 1.8
Gas
Tipuri de utilizare a gazelor (electricitate sau căldură) Emisii din diferite 2.0 1.0 1.5 1.0 1.0 1.6
Depozitul de de•euri tehnologii de tratare a gazelor de depozitare
2.0 2.5 2.5 3.5 3.0 3.1
Ratele de oxidare în cele 3 capace superioare 1.0 3.0 2.5 3.5 3.0 3.0
Rata netă de infiltrare (generarea de levigate) Concentra•ia 2.0 2.5 1.0 3.5 2.0 2.8
substan•elor urme Eficien•a colectării 2.0 2.5 2.5 3.5 2.5 3.0
Leachate
2.0 2.5 1.0 3.5 2.0 2.8

Eficien•e de eliminare 2.0 2.0 2.5 3.5 2.5 2.9
Ratele de atenuare a levigatului natural Lixativ •i emisii 2.0 2.0 2.0 3.5 2.5 2.9
2.5 3.0 1.0 4.0 3.0 3.3
Emisii în aer 2.0 3.0 2.0 4.0 1.5 3.2
2.5 3.0 1.0 1.0 1.0 2.3
Compostare Emisii în aer •i apă 2.0 3.0 3.0 2.0 1.0 2.6
% din compost care se îndreaptă spre diferite destina•ii Tipul de sol în 2.0 1.0 1.0 2.0 2.0 1.8
care se aplică compostul: bunuri de capital 5.0 1.0 1.0 5.0 4.0 4.0
3.0 3.0 1.0 1.0 2.0 2.4
55
Regatul Unit
representativeness
representativeness
representativeness
Proces Date
Completeness
Technological
Geographical
Time-related
Reliability
DQR
Compozi•ia HSW 1.0 2.0 1.0 1.0 1.5 1.6
Generarea HSW
Household sorting Compozi•ia frac•iilor colectate Tipuri de scheme de colectare 1.5 1.0 2.0 1.0 2.0 1.7
1.5 1.0 2.0 1.0 1.0 1.6
Collection Consum de combustibil 2.0 3.0 4.0 4.0 2.0 3.4
Bunuri capitale 5.0 2.0 1.0 4.0 2.0 3.8
% din de•eurile reziduale care merg la diferite tratamente
1.5 1.0 1.0 1.0 2.0 1.6
Waste treatment
% din de•eurile alimentare la diferite tratamente Hârtie 1.5 1.0 1.0 2.0 2.0 1.7
1.8 1.0 2.0 2.3 2.5 2.2
Carton 2.0 1.0 2.0 2.3 2.5 2.2
Sticlă 1.8 2.2 2.4 2.6 2.4 2.4
Recycling
HDPE 1.8 1.0 2.3 2.8 1.8 2.3
Plastic moale 2.8 1.0 2.0 3.3 3.3 2.8
Aluminiu 1.8 1.9 2.3 2.5 1.8 2.2
Oţel 2.3 1.8 2.2 2.7 2.4 2.5
meteorologice 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0
Adăugarea de substan•e urme (concentra•ia de urme de gaze în depozitul
2.0 2.0 4.0 3.5 2.0 3.3
de de•euri)
Rata de colectare a gazului 2.0 1.0 1.0 2.0 2.0 1.8
Gas
Landfill
tehnologii de tratare a gazelor de depozitare
2.0 2.5 2.5 3.5 3.0 3.1
Ratele de oxidare în capacele superioare 1.0 3.0 2.5 3.5 3.0 3.0
Rata netă de infiltrare (generarea de levigate) Concentra•ia 2.0 2.5 1.0 3.5 2.0 2.8
substan•elor urme Eficien•a colectării 2.0 2.5 2.5 3.5 2.5 3.0
Leachate
2.0 2.5 1.0 3.5 2.0 2.8

Ratele de atenuare a levigatului natural Lixativ •i emisii 2.0 2.0 2.0 3.5 2.5 2.9
2.5 3.0 1.0 4.0 3.0 3.3
Mineral landfill
Emisii în aer 2.0 3.0 2.0 4.0 1.5 3.2
2.5 3.0 1.0 1.0 1.0 2.3
Composting Consumul de materiale auxiliare 2.0 3.0 3.0 2.0 1.0 2.6
Emissions to air and water 2.0 3.0 3.0 2.0 1.0 2.6
% of compost going to different destinations 2.0 1.0 1.0 2.0 2.0 1.8
56
ENVIRONMENTAL PERFORMANCE OF HOUSEHOLD WASTE MANAGEMENT IN EUROPE - AN EXAMPLE OF 7 COUNTRIES
SUPPLEMENTARY MATERIAL
Type of soil where the compost is applied: loam or sandy

5.0 1.0 1.0 5.0 4.0 4.0
Capital goods 3.0 3.0 1.0 1.0 2.0 2.4

Types of trucks 4.0 1.0 2.5 1.0 2.0 2.9
Transport Distances 1.0 3.0 3.0 2.0 2.0 2.6
Capital good of the trucks 3.0 2.0 1.0 2.0 2.0 2.4
Italy
representativeness
representativeness
representativeness
Process Data
Completeness
Technological
Geographical
Time-related
Reliability
DQR
HSW composition 1.5 1.0 1.5 4.0 3.0 3.0
HSW generation
Chemical composition 1.0 1.0 3.0 1.0 1.0 2.1
HSW sorting efficiency 1.5 1.0 1.0 3.0 3.0 2.4
Household sorting Composition of the collected fractions Types of collection 1.0 1.0 1.0 5.0 4.0 3.6
schemes 1.5 1.0 2.0 1.0 2.0 1.7
Collection Fuel consumption 2.0 3.0 4.0 4.0 2.0 3.4
Sorting efficiencies 1.5 2.0 3.0 3.0 2.0 2.6
Diesel consumption 1.5 3.0 2.0 1.0 1.0 2.3
MRF Electricity consumption 1.5 3.0 1.0 1.0 1.0 2.2
Wire consumption 1.5 3.0 1.0 1.0 1.0 2.2
Capital goods 5.0 2.0 1.0 4.0 2.0 3.8
% of residual waste going to different treatments % of food waste going to 1.5 1.0 1.0 2.0 2.0 1.7
Waste treatment
different treatments Paper 1.5 1.0 1.0 2.0 3.0 2.3
1.8 1.0 2.0 2.3 2.5 2.2
Cardboard 2.0 1.0 2.0 2.3 2.5 2.2
Glass 1.8 2.2 2.4 2.6 2.4 2.4
PET 1.8 1.0 2.3 2.8 2.0 2.3
Recycling
HDPE 1.8 1.0 2.3 2.8 1.8 2.3
Soft Plastic 2.8 1.0 2.0 3.3 3.3 2.8
Aluminium 1.8 1.9 2.3 2.5 1.8 2.2
Steel 2.3 1.8 2.2 2.7 2.4 2.5
Construction and operation 2.5 3.0 1.0 2.0 2.0 2.5
Decay rates and order of degradation Weather conditions 2.0 3.0 2.0 3.0 2.0 2.7
1.0 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0
Addition of trace substances Gas collection 2.0 2.0 4.0 3.5 2.0 3.3
rate 2.0 3.0 1.5 4.0 3.5 3.3
Gas utilization rate 2.0 3.0 1.5 4.0 3.5 3.3
Gas
Types of gas utilization (electricity or heat) Emissions from different landfill 2.0 1.0 1.5 4.0 3.5 3.1
Landfill gas treatment technologies
2.0 2.5 2.5 3.5 3.0 3.1
Oxidation rates in the top covers 1.0 3.0 2.5 3.5 3.0 3.0
Net infiltration rate (leachate generation) Concentration of trace 2.0 2.5 1.0 3.5 2.0 2.8
substances Collection efficiency 2.0 2.5 2.5 3.5 2.5 3.0
Leachate
2.0 2.5 1.0 3.5 2.0 2.8

Removal efficiencies 2.0 2.0 2.5 3.5 2.5 2.9
Natural leachate attenuation rates Leachate and 2.0 2.0 2.0 3.5 2.5 2.9
emissions 2.5 3.0 1.0 4.0 3.0 3.3
Mineral landfill
Transfer coefficients 2.0 3.0 2.0 4.0 1.5 3.2
Emissions to air 2.0 3.0 2.0 4.0 1.5 3.2
Ancillary materials consumption 2.0 3.0 2.0 4.0 1.5 3.2
WtE Metals recovery efficiency 2.0 3.0 2.0 4.0 1.5 3.2
Net thermal efficiency, electricity Net thermal 1.0 1.0 2.0 1.0 2.0 1.7
efficiency, heat Capital goods 1.0 1.0 2.0 1.0 2.0 1.7
2.5 3.0 1.0 1.0 1.0 2.3
Transfer coefficient 3.0 3.0 3.0 4.0 4.0 3.7
MBP
Energy consumption 3.0 3.0 3.0 4.0 4.0 3.7
57
Ancillary material consumption 3.0 3.0 3.0 4.0 4.0 3.7

Emissions to air and water Capital goods 3.0 3.0 3.0 4.0 4.0 3.7
5.0 3.0 1.3 2.5 2.8 3.8
Composting
% of compost going to different destinations 2.0 1.0 1.0 2.0 2.0 1.8
Type of soil where the compost is applied: loam or sandy
5.0 1.0 1.0 5.0 4.0 4.0
Capital goods 3.0 3.0 1.0 1.0 2.0 2.4

Emissions to air and water Electricity and heat 2.0 3.0 2.5 4.0 2.0 3.3
efficiency 2.0 3.0 3.0 4.0 3.0 3.4
AD
% of composted digestate going to different destinations
2.0 1.0 1.0 2.0 2.0 1.8
Type of soil where the digestate is applied: loam or sandy

5.0 1.0 1.0 5.0 4.0 4.0
Capital goods 3.0 3.0 1.0 2.0 2.0 2.6

Types of trucks 4.0 1.0 2.5 1.0 2.0 2.9
Poland
Process Data
representativeness
representativeness
representativeness
Completeness
Technological
Geographical
Time-related
Reliability
DQR
HSW composition 1.5 1.0 2.0 4.0 3.0 3.1
HSW generation
schemes 1.5 1.0 2.0 4.0 3.0 3.1
Capital goods 5.0 2.0 1.0 4.0 2.0 3.8
% of residual waste going to different treatments
1.5 1.0 2.0 2.0 2.0 1.8
Waste treatment
% of food waste going to different treatments
1.0 1.0 1.0 4.0 4.0 3.0
Paper 1.8 1.0 2.0 2.3 2.5 2.2

Cardboard 2.0 1.0 2.0 2.3 2.5 2.2
Glass 1.8 2.2 2.4 2.6 2.4 2.4
PET 1.8 1.0 2.3 2.8 2.0 2.3
Recycling
HDPE 1.8 1.0 2.3 2.8 1.8 2.3
Soft Plastic 2.8 1.0 2.0 3.3 3.3 2.8
Aluminium 1.8 1.9 2.3 2.5 1.8 2.2
Steel 2.3 1.8 2.2 2.7 2.4 2.5
Decay rates and order of degradation Weather conditions 2.0 3.0 2.0 3.0 2.0 2.7
Landfill 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0
Addition of trace substances (concentration of trace gasses in the
2.0 2.0 4.0 3.5 2.0 3.3
Gas
landfill)
58
Gas collection rate 2.0 1.0 1.5 4.0 3.0 3.1

Gas utilization rate 2.0 1.0 1.5 3.0 3.0 2.5
Types of gas utilization (electricity or heat) Emissions from different 2.0 1.0 1.5 4.0 3.5 3.1
landfill gas treatment technologies
2.0 2.5 2.5 3.5 3.0 3.1
Oxidation rates in the top covers 1.0 3.0 2.5 3.5 3.0 3.0
Net infiltration rate (leachate generation) Concentration of trace 2.0 2.5 1.0 3.5 2.0 2.8
substances Collection efficiency 2.0 2.5 2.5 3.5 2.5 3.0
Leachate
2.0 2.5 1.0 3.5 2.0 2.8
Removal efficiencies 2.0 2.0 2.5 3.5 2.5 2.9
Natural leachate attenuation rates Leachate and 2.0 2.0 2.0 3.5 2.5 2.9
emissions 2.5 3.0 1.0 4.0 3.0 3.3
Mineral landfill
Transfer coefficient 3.0 3.0 3.0 4.0 4.0 3.7
MBP Ancillary material consumption 3.0 3.0 3.0 4.0 4.0 3.7
Emissions to air and water Capital goods 3.0 3.0 3.0 4.0 4.0 3.7
5.0 2.0 1.5 2.1 2.6 3.7
Composting
% of compost going to different destinations Type of soil where the 2.0 1.0 1.0 2.0 2.0 1.8
compost is applied: loam or sandy
5.0 1.0 1.0 5.0 4.0 4.0
Capital goods 3.0 3.0 1.0 1.0 2.0 2.4

Types of trucks 4.0 1.0 2.5 1.0 2.0 2.9
Greece
representativeness
representativeness
representativeness
Process Data
Completeness
Technological
Geographical
Time-related
Reliability
DQR
HSW composition 1.5 2.0 2.5 4.0 3.0 3.2
SW generation
schemes 1.0 1.0 1.0 2.0 2.0 1.7
Capital goods 5.0 2.0 1.0 4.0 2.0 3.8
% of residual waste going to different treatments
Waste treatment 1.5 1.0 2.0 3.0 3.0 2.5
Paper 1.8 1.0 2.0 2.3 2.5 2.2

Cardboard 2.0 1.0 2.0 2.3 2.5 2.2
Glass 1.8 2.2 2.4 2.6 2.4 2.4
PET 1.8 1.0 2.3 2.8 2.0 2.3
Recycling
HDPE 1.8 1.0 2.3 2.8 1.8 2.3
Soft Plastic 2.8 1.0 2.0 3.3 3.3 2.8
Al 1.8 1.9 2.3 2.5 1.8 2.2
Steel 2.3 1.8 2.2 2.7 2.4 2.5
Leachate and emissions 2.5 3.0 1.0 4.0 3.0 3.3
Mineral landfill
Landfill Construction and operation 2.5 3.0 1.0 2.0 2.0 2.5
59
meteorologice 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0
Adăugarea de substan•e urme Viteza de 2.0 2.0 4.0 3.5 2.0 3.3
colectare a gazelor 2.0 1.0 1.5 4.0 3.5 3.1
Gaz
tehnologii de tratare a gazelor de depozitare
2.0 2.5 2.5 3.5 3.0 3.1
Viteze de oxidare în cele 3 tipuri de acoperire superioară Viteză netă 1.0 3.0 2.5 3.5 3.0 3.0
de infiltra•ie (generare de levigate) Concentra•ia de substan•e urme 2.0 2.5 1.0 3.5 2.0 2.8
Eficien•a colectării 2.0 2.5 2.5 3.5 2.5 3.0
2.0 2.5 1.0 3.5 2.0 2.8
Li•ivatul

Ratele de atenuare a levigatului natural Tipuri de 2.0 2.0 2.0 3.5 2.5 2.9
camioane 4.0 1.0 2.5 1.0 2.0 2.9
60
3.12.2 Scorarea calității datelor pentru procesele de reciclare
reprezentativitate
reprezentativitate
reprezentativitate
Completitudine
Legat de timp
Tehnologic
Geografice
Fiabilitate
DQR
Raportul de substitu•ie 1.0 1.0 3.0 2.0 2.0 2.3
Material înlocuit 1.0 1.0 1.0 1.0 2.0 1.6
Hârtie Proces 3.0 1.0 3.0 2.0 2.0 2.6
Bunuri capitale 2.0 1.0 1.0 4.0 4.0 3.1
In medie 1.8 1.0 2.0 2.3 2.5 2.2
Carton Proces 1.0 1.0 3.0 1.0 2.0 2.2
Bunuri capitale 5.0 1.0 1.0 4.0 4.0 3.9
In medie 2.0 1.0 2.0 2.3 2.5 2.2
Consumul de materiale auxiliare - - - - - -
Sticlă Consumul de energie 2.0 3.0 4.0 5.0 4.0 4.2
Emisii în aer 3.0 3.0 3.0 2.0 2.0 2.8
Bunuri capitale 2.0 2.0 1.0 2.0 2.0 1.9
In medie 1.8 2.2 2.4 2.6 2.4 2.4
ANIMAL DE COMPANIE Consumul de energie 2.0 1.0 4.0 4.0 2.0 3.2
Emisii în aer - - - - - -
Bunuri capitale 3.0 1.0 1.0 4.0 2.0 3.0
In medie 1.8 1.0 2.3 2.8 2.0 2.3
HDPE Consumul de energie 2.0 1.0 4.0 4.0 2.0 3.2
Bunuri capitale 3.0 1.0 1.0 4.0 2.0 3.0
In medie 1.8 1.0 2.3 2.8 1.8 2.3
Plastic moale Consumul de energie 2.0 1.0 3.0 4.0 5.0 3.9
Bunuri capitale 3.0 1.0 1.0 5.0 4.0 3.8
In medie 2.8 1.0 2.0 3.3 3.3 2.8
Aluminiu Consumul de energie 2.0 3.0 2.0 3.0 1.0 2.6
Emisii în aer 3.0 2.5 3.0 2.0 2.0 2.7
Bunuri capitale - - - - - -
In medie 1.8 1.9 2.3 2.5 1.8 2.2
Oţel Consumul de energie 2.0 2.0 3.0 3.5 2.0 2.9
Emisii în aer 3.0 2.0 3.0 2.0 2.0 2.7
Bunuri capitale 4.0 3.0 1.0 5.0 4.0 4.1
In medie 2.3 1.8 2.2 2.7 2.4 2.5
61
3.12.3 Scorarea calității datelor pentru fiecare etapă din fiecare țară
Calitatea datelor fiecărei etape pentru cei 5 indicatori a fost calculată ca medie aritmetică a valorilor pentru fiecare parametru care face parte din etapă. DQR a fost
calculat după cum sa men•ionat anterior.
Germania
reprezentativitate
reprezentativitate
reprezentativitate
Completitudine
Legat de timp
Tehnologic
Geografice
Fiabilitate
DQR
Generarea HSW 1.5 1.0 2.8 2.5 2.0 2.3
Sortarea gospodăriei 1.2 1.0 1.0 2.3 2.3 1.9
Colectie 2.0 3.0 4.0 4.0 2.0 3.4
MRF 2.6 2.8 1.4 2.0 1.4 2.4
Tratarea deșeurilor 1.5 1.0 1.0 1.0 2.0 1.6
Reciclarea 2.0 1.4 2.2 2.6 2.3 2.3
Depozitul de de•euri - - - - - 0,0
Depozit de de•euri minerale 3.8 3.0 1.0 3.0 2.5 3.1
WtE 1.8 2.4 1.9 2.7 1.6 2.4
MBT 3.4 1.3 2.6 3.7 3.6 3.3
Compostare 2.6 2.4 2.1 2.3 1.7 2.4
ANUN• 2.5 2.5 2.1 3.5 2.4 3.0
Transport 2.7 2.0 2.2 1.7 2.0 2.4
DANEMARCA
reprezentativitate
reprezentativitate
reprezentativitate
Completitudine
Legat de timp
Tehnologic
Geografice
Fiabilitate
DQR
Generarea HSW 1.3 1.0 3.5 2.0 2.0 2.6
Colectie 2.0 1.0 4.0 4.0 2.0 3.2
MRF 2.6 2.8 1.6 2.0 1.4 2.4
Reciclarea 2.0 1.4 2.2 2.6 2.3 2.3
Depozitul de de•euri - - - - - -
WtE 2.0 1.3 1.9 3.0 1.9 2.4
MBT - - - - - -
Compostare - - - - - -
ANUN• - - - - - -
Transport 2.7 2.0 2.2 1.7 2.0 2.4
GRECIA
reprezentativitate
reprezentativitate
reprezentativitate
Completitudine
Legat de timp
Tehnologic
Geografice
Fiabilitate
DQR
Generarea HSW 1.5 1.5 2.8 2.5 2.0 2.4
62

Colectie 2.0 3.0 4.0 4.0 2.0 3.4
MRF 2.6 2.8 1.6 2.0 1.4 2.4
Reciclarea 2.0 1.4 2.2 2.6 2.3 2.3
Depozitul de de•euri 1.9 2.1 1.9 3.2 2.5 2.7
WtE - - - - - -
MBT - - - - - -
Compostare - - - - - -
ANUN• - - - - - -
Transport 2.7 2.0 2.2 1.7 2.0 2.4
Franţa
reprezentativitate
reprezentativitate
reprezentativitate
Completitudine
Legat de timp
Tehnologic
Geografice
Fiabilitate
DQR
Generarea HSW 1.3 1.0 2.5 1.0 1.3 1.9
Colectie 2.0 3.0 4.0 4.0 2.0 3.4
MRF 2.6 2.8 1.6 2.0 1.4 2.4
Reciclarea 2.0 1.4 2.2 2.6 2.3 2.3
WtE 1.8 2.4 1.9 2.7 1.6 2.4
MBT - - - - - -
Compostare 2.6 2.4 2.1 2.3 1.7 2.4
ANUN• 2.6 2.5 1.9 2.1 1.6 2.3
Transport 2.7 2.0 2.2 1.7 2.0 2.4
Italia
reprezentativitate
reprezentativitate
reprezentativitate
Completitudine
Legat de timp
Tehnologic
Geografice
Fiabilitate
DQR
Generarea HSW 1.3 1.0 2.3 2.5 2.0 2.1

Colectie 2.0 3.0 4.0 4.0 2.0 3.4
MRF 2.2 2.6 1.6 2.0 1.4 2.2
Reciclarea 2.0 1.4 2.2 2.6 2.3 2.3
WtE 1.8 2.4 1.9 2.7 1.6 2.4
MBT 3.4 3.0 2.7 3.7 3.8 3.5
Compostare 2.6 1.4 2.1 2.3 1.7 2.3
ANUN• 2.5 2.5 2.1 3.5 2.4 3.0
Transport 2.7 2.0 2.2 1.7 2.0 2.4
63
Polonia
reprezentativitate
reprezentativitate
reprezentativitate
Completitudine
Legat de timp
Tehnologic
Geografice
Fiabilitate
DQR
Generarea HSW 1.3 1.0 2.5 2.5 2.0 2.1
Colectie 2.0 3.0 4.0 4.0 2.0 3.4
MRF 2.6 2.8 1.6 2.0 1.4 2.4
Reciclarea 2.0 1.4 2.2 2.6 2.3 2.3
WtE - - - - - -
MBT 3.4 2.8 2.7 3.6 3.7 3.5
Compostare 2.6 2.4 2.1 2.3 1.7 2.4
ANUN• - - - - - -
Transport 2.7 2.0 2.2 1.7 2.0 2.4
Regatul Unit
reprezentativitate
reprezentativitate
reprezentativitate
Completitudine
Legat de timp
Tehnologic
Geografice
Fiabilitate
DQR
Generarea HSW 1.0 1.5 2.0 1.0 1.3 1.6
Colectie 2.0 3.0 4.0 4.0 2.0 3.4
MRF 2.6 2.8 1.6 2.0 1.4 2.4
Reciclarea 2.0 1.4 2.2 2.6 2.3 2.3
WtE 1.8 2.4 1.9 3.0 1.6 2.5
MBT - - - - - -
Compostare 2.6 2.4 2.1 2.3 1.7 2.4
ANUN• - - - - - -
Transport 2.7 2.0 2.2 1.7 2.0 2.4
3.12.4 Concluzii privind calitatea datelor

Rezultatele evaluării calită•ii datelor (DQR) pentru fiecare •ară pot fi reluate în Tabelul 89. Calitatea datelor fiecărei •ări pentru cei 5 indicatori a fost calculată ca medie
aritmetică a valorilor pentru fiecare etapă care face parte din •ară. Media a inclus următoarele etape •i subetape: generarea HSW, sortarea gospodăriei, colectarea, MRF,
tratarea de•eurilor, reciclarea, depozitul de de•euri, depozitul de de•euri minerale, WtE, MBT, compostare, AD •i transport. DQR a fost calculat după cum sa men•ionat
anterior.
64
Tabelul 89: Suma Maria de date q dualitate •i DQR pentru fiecare •ară
reprezentativitate
reprezentativitate
reprezentativitate
Completitudine
Legat de timp
Tehnologic
Geografice
Fiabilitate
DQR
DE 2.3 2.0 2.0 2.6 2.2 2.4
DK 2.3 1.4 2.0 2.8 2.1 2.4
FR 2.0 2.0 2.1 2.2 1.8 2.1
Regatul Unit 2.1 2.1 2.0 2.3 1.9 2.1
ACEASTA 2.2 2.0 2.0 2.8 2.3 2.5
PL 2.2 2.0 2.1 2.9 2.4 2.6
EL 2.1 2.0 2.1 2.8 2.3 2.5
Pu•ine concluzii pot fi trase pe baza informa•iilor prezentate în tabelele anterioare:
- Majoritatea datelor referitoare la sistemele de gestionare a de•eurilor au o calitate de bază datorită lipsei de date coerente colectate în diferite •ări •i din cauza
lipsei de studii na•ionale cu privire la procese specifice precum MBT sau WtE.
- Toate •ările au DQR-uri similare, iar cea mai mică este în Fran•a •i Marea Britanie datorită datelor foarte detaliate găsite despre compozi•ia de•eurilor,
sortarea de•eurilor menajere •i soarta reziduurilor.
- În ceea ce prive•te instala•iile de incinerare, parametrii caracteriza•i de cea mai mică calitate a datelor sunt coeficien•ii de transfer, emisiile în aer •i consumul
de materiale auxiliare. Aceste date sunt caracteristice unei plante daneze, dar generalizarea lor nu este sus•inută de literatura suplimentară.
- În ceea ce prive•te depozitele de de•euri, cea mai scăzută calitate a datelor se observă în emisiile de gaze. Foarte pu•ine date
- sunt disponibile cu privire la instala•iile AD
- Cele mai multe procese de incertitudine sunt colectarea de•eurilor, MBT •i depozitele de de•euri minerale care sunt date estimate.
65
3.13 Analiza sensibilității și scenariilor

Analiza sensibilită•ii este realizată pentru a investiga intrările sensibile (Clavreul •i colab., 2012) •i pentru a analiza cât de mult influen•ează rezultatele presupunerile făcute
în intrările modelului (Laurent •i colab., 2014). În această lucrare, metoda descrisă în Clavreul •i colab. (2012) este folosit. Datorită complexită•ii sistemului, parametrii care
ar putea fi testa•i sunt nenumăra•i. Prin urmare, primul pas este alegerea parametrilor pe baza proceselor care contribuie cel mai mult la rezultate •i a incertitudinii
ipotezelor făcute.
3.13.1 Analiza perturbării

Analiza perturba•iei calculează raportul de sensibilitate (SR) pentru a observa efectul unei mici varia•ii o
schimbarea parametrului. SR sunt calculate ca:
•• f •• a = parametru pentru
•••••• ••••••••••••
••••
••••••
••••
rezultatele finale. SR este raportul dintre modificarea relativă a rezultatului •i cea relativă
••••••••••∆••••••••
••••••••••∆•••••••• ••
••_••••••
••••••••_••
Pentru a compara diferitele SR în fiecare •ară •i în fiecare categorie de impact, a fost dezvoltat conceptul raportului de sensibilitate normalizat (NSR), iar NSR-urile au fost
calculate din fiecare SR. NSR este definit ca raportul dintre raportul de sensibilitate al unui parametru într-o categorie de impact •i valoarea absolută maximă dintre toate
SR-urile din
la fel m •••••• •• |) c A o X u (| n •• t •• •ară din aceea•i categorie de impact:
•••••• •• =
Tabelul 90 prezintă parametrii testa•i în analiza perturba•iei. Trebuie remarcat faptul că majoritatea parametrilor au fost ridica•i cu 10% în timpul analizei (rezultând un
numitor egal cu 0,1), dar pu•ini au trebuit să fie coborâ•i cu 10% pentru a evita scenarii nerealiste (rezultând un numitor egal cu - 0.1), ca raport de substitu•ie a sticlei mai
mare de 1. Ace•ti parametri au fost: raportul de substitu•ie al sticlei în procesul de reciclare a sticlei •i to•i coeficien•ii de transfer din instala•iile MBT. În cele din urmă, în
cazul emisiilor din WtE, au fost efectuate două analize diferite pentru a ob•ine rezultate mai clare: primul pas a fost cre•terea tuturor emisiilor specifice procesului •i a
emisiilor specifice de intrare, iar al doilea pas a fost concentrarea asupra substan•elor care au contribuit cel mai mult în rezultate: NOx •i SOx în proces specific •i CO2,
Tabelul 90: Parametri testa•i în analiza perturba•iei •i informa•ii suplimentare pentru a clarifica unii dintre parametri
Proces Parametrii testați Informatii suplimentare
Eficien•ă sortare hrană (+ 10%) Eficien•ă sortare hârtie (+ 10%)
Eficien•ă sortare carton (+ 10%) Eficien•ă sortare sticle de plastic
(+ 10%) Eficien•ă sortare plastic dur (+ 10%) Eficien•ă sortare
plastic moale (+ 10%) ) Sticlă de eficien•ă de sortare (+ 10%)

Gospodărie
triere
Eficien•ă sortare aluminiu (+ 10%) Eficien•ă sortare o•el (+
10%) Raport substitu•ie hârtie (+ 10%) Raport substitu•ie
carton (+ 10%) Raport substitu•ie PET (+ 10%) Raport
substitu•ie HDPE (+ 10%) Raport substitu•ie plastic moale (+
10%) Raport de substitu•ie sticlă (-10%) Raport de substitu•ie
aluminiu (+ 10%) Raport de substitu•ie o•el (+ 10%) Emisii
hârtie (+ 10%)
Reciclarea
Sticlă de emisii (+ 10%) Toate substan•ele emise în timpul proceselor de reciclare
Emisii aluminiu (+ 10%)
Emisii de o•el (+ 10%)
Consumul de energie electrică hârtie (+ 10%) Consumul de
energie electrică PET (+ 10%)
66
Consumul de energie electrică HDPE (+ 10%) Consumul de energie
electrică plastic moale (+ 10%) Consumul de energie electrică sticlă (+
10%) Consumul de energie electrică aluminiu (+ 10%) Consumul de
energie electrică o•el (+ 10%) Consumul de energie termică hârtie (+
10%)
Hârtie cu consum de căldură (+ 10%) Hârtie cu consum de
căldură (+ 10%) Consum de căldură din sticlă (+ 10%)
Consum de căldură aluminiu (+ 10%) Hârtie cu materiale
auxiliare (+ 10%)
Toate materialele auxiliare consumate
To•i coeficien•ii de transfer ai frac•iilor care merg la MBP în etapa de separare

Coeficient de transfer MBP_composting (-10%)
mecanică
To•i coeficien•ii de transfer ai frac•iilor care merg la RDF în etapa de separare

Coeficient de transfer MBP_RDF (-10%)
mecanică
MBT
Procentul de aluminiu sortat în etapa de separare mecanică
Coeficient de transfer MBP_Al (-10%)
Procentul de o•el sortat în etapa de separare mecanică

Coeficient de transfer MBP_steel (-10%)
Material auxiliar (+ 10%) Toate materialele auxiliare consumate
Recuperare energie electrică ef (+ 10%)
Recuperare căldură ef (+ 10%)% O•el recuperat (+
10%)% Al recuperat (+ 10%) Procentul de o•el sortat în fabrica WtE Procentul de aluminiu sortat în fabrica
WtE Toate emisiile specifice procesului
(de exemplu, CO2,

Emisii specifice procesului (+ 10%)
dioxine, HCI, HFl, NOx, SOx, particule)
WtE
NOx în proces specific (+ 10%) SO2 în proces
specific (+ 10%)
Toate emisiile specifice de intrare (de exemplu, Sb, Pb, Ni, Hg, Cu, Cr, Cd, S, Cl,
Emisiile specifice de intrare (+ 10%)
C bio, C fosil)
CO2 fosil în emisii specifice de intrare (+ 10%) Hg în emisii specifice de
intrare (+ 10%) Cu în emisii specifice de intrare (+ 10%) Oxidare în
capacul superior, zilnic (-10%)
Oxidare în capac superior, intermediar (-10%) Oxidare în capac Toate substan•ele emise în capacele superioare
superior, final (-10%) Gaz colectat (+ 10%)
Gaz utilizat (+ 10%)

Depozitul de deșeuri
Eficien•a electrică a gazului colectat (+ 10%) Eficien•a termică a gazului
colectat (+ 10%)
Rata de infiltra•ie influen•ează cantitatea de levigat generată

Rata de infiltrare (+ 10%)
Stocare C (+ 10%)
Transport Transport (+ 10%) Toate distan•ele parcurse de camioane
3.13.2 Analiza scenariului

Analiza scenariului pur •i simplu „constă în testarea individuală a diferitelor op•iuni •i observarea efectului acestor modificări asupra rezultatelor finale”. (Clavreul •i colab.,
2012).
Au fost testate următoarele op•iuni:
• Înlocuirea materialului substituit în procesul de reciclare a hârtiei de la hârtie virgină la hârtie reciclată. Procesul „produc•ie de hârtie, hârtie de ziar, reciclat,
Europa” s-a bazat pe baza de date ecoinventecoinvent. Înlocuirea bunului de capital al depozitelor de de•euri (atât inerte, cât •i normale) cu procesul găsit în
• Brogaard •i Christensen 2016
• Înlocuirea bunului de capital al instala•iilor de compostare, instala•iilor AD, instala•iilor de incinerare •i camioanelor de transport cu procesul modelat în
Brogaard •i Christensen 2016
67
• Înlocuirea tipului de sol în care se aplică compostul •i digestatul compostat de la argilos la nisipos. Ambele procese se bazează pe baza de date EASETECH
Următoarele procese sunt incluse în faza de eliminare a proceselor bazate pe Brogaard •i Christensen
2016. După cum se poate observa, principala diferen•ă este creditarea reciclării plasticului, metalelor •i betonului:
• Instalatie de compostare
o Procese de eliminare a clădirilor (o•elului) •i (mai multor etaje) din reciclarea ecoinventului plasticului,
o
o•elului, cablurilor •i betonului - cu creditare instala•ie de digestie anaerobă
•
o Procese de eliminare a clădirilor (o•elului) •i (mai multor etaje) din reciclarea ecoinventului plasticului,
o
o•elului, cablurilor •i betonului - cu creditare Instala•ie de incinerare
•
o Reciclarea o•elului, cablurilor •i betonului - cu depozit de de•euri
•
o Reciclarea o•elului, cablurilor •i betonului - cu creditare
Mai mult, văzută importan•a pe care o poate avea modelarea energiei electrice •i a căldurii asupra rezultatelor generale, s-au efectuat analize de scenariu asupra energiei
electrice •i a căldurii consumate •i substituite în fiecare proces. Fiecare electricitate •i căldură reprezintă un amestec mediu na•ional în care contribuie mai multe surse de
energie (de exemplu, lignit, cărbune tare, gaz natural, vânt etc.). În fiecare •ară, au fost definite sursa „cea mai curată” •i „cea mai murdară” dintre toate sursele care au
contribuit la mix mai mult de 5% (Tabelul 91 •i Tabelul 92). Deoarece acest ACL include multe categorii de impact, au fost alese procesele care au arătat cea mai bună •i
cea mai proastă performan•ă de mediu.
Tabelul 91: Analiza scenariului - electricitate
Procesul din ecoinvent care prezintă impacturile cele mai grave Procesul din ecoinvent care arată cele mai bune impacturi medii
Produc•ia de energie electrică, nucleară, reactor cu apă sub presiune [DE]

DE Produc•ia de energie electrică, lignit [DE]
Cogenerare de căldură •i energie electrică, a•chii de lemn, 6667 kw, tehnologie de ultimă Produc•ia de energie electrică, eoliană, turbină <1 MW, pe uscat [DK]
DK
genera•ie 2014 [DK]
Produc•ia de energie electrică, nucleară, reactor cu apă sub presiune [FR]

FR Produc•ia de energie electrică, hidro, râu [FR]
Produc•ie de energie electrică, reactor nuclear cu apă clocotită [Marea Britanie]

Regatul Unit Produc•ia de energie electrică, cărbune tare [Marea Britanie] Cogenerare
ACEASTA de căldură •i energie electrică, petrol [IT] Cogenerare de energie termică Produc•ia de energie electrică, hidro, râu [IT]
Cogenerare de căldură •i energie electrică, a•chii de lemn, 6667 kw, tehnologie de ultimă
PL •i electrică, lignit [PL] Cogenerare de energie termică •i electrică, lignit
genera•ie 2014 [PL]
EL [EL] Produc•ia de energie electrică, hidro, râu [EL]
Tabelul 92: Analiza scenariului - căldură. * Căldura greacă medie este compusă dintr-un singur proces, deci nu a avut sens să se efectueze o analiză a scenariului
Procesul din ecoinvent care prezintă impacturile cele mai grave Procesul din ecoinvent care arată cele mai bune impacturi medii
Căldură, de la incinerarea de•eurilor municipale la pia•a generică pentru sectorul

Cogenerare de căldură •i energie electrică, gaze naturale, centrală electrică
DE termic sau industrial, altele decât gazele naturale [DE]
conven•ională, 100 MW electric [DE]

Cogenerare de căldură •i energie electrică, gaze naturale, centrală electrică
DK termic sau industrial, altele decât gazele naturale [DK]
conven•ională, 100MW electric [DK]

Cogenerare termică •i electrică, gaz natural, centrală electrică conven•ională, electrică
FR termic sau industrial, altele decât gazele naturale [FR]
de 100 MW [FR]
Cogenerare termică •i electrică, gaz natural, centrală electrică conven•ională, 100MW

Regatul Unit Tratarea gazelor de cărbune, în centrala electrică [Marea Britanie]
electrică [Marea Britanie] Cogenerare termică •i electrică, gaz natural, centrală
electrică conven•ională, 100MW electrică [IT] Cogenerare termică •i electrică, gaz
ACEASTA Cogenerare termică •i electrică, petrol [IT]
natural, energie conven•ională instala•ie, 100MW electric [PL]
PL Cogenerare de căldură •i energie, cărbune tare [PL]
EL -* -*
68
Pentru a cuantifica rezultatele din analiza scenariului, se compară% relativ între rezultatele scenariului x
−•• | ••••••••••••••
•••••••• | •••••••••••••••• |
la rezultatul ini•ial a fost calculat: ••••••••••••••••% = | •••••••••••••••• | •••••••••••••••••••••••••••• | •• ••
4 Rezultate
Acest capitol prezintă rezultatele generale ale modelării LCA. Este important să subliniem că rezultatele unui ACV ar trebui să fie analizate ca impacturi poten•iale asupra
mediului, mai mult decât predic•ia efectelor efective (EC-JRC,
2010). Deoarece fiecare categorie de impact are propria unitate, nu este posibil să se facă nicio compara•ie pentru a clasifica categoriile de impact pe baza rezultatelor
caracterizate. Prin urmare, normalizarea •i ponderarea sunt necesare pentru a compara diferite categorii de impact •i diferite categorii din sisteme. În această lucrare se
presupune întotdeauna o ponderare unitară pentru toate categoriile de impact.
Figura 14 •i Figura 15 prezintă rezultatele normalizate pentru scenariul de bază în care •ările sunt listate în func•ie de cantitatea depozitului de de•euri ca procent din
gestionarea totală a de•eurilor în 2013, astfel cum sunt enumerate în Comisia Europeană (2014). Categoriile de impact prezentate în această lucrare sunt împăr•ite în
două grupuri: primul grup include categoriile de impact utilizate în mod obi•nuit în ACV, Schimbări climatice, acidificare •i eutrofizare; al doilea grup include umane
(cancerigene •i non-) •i eco-toxicitate •i materie particulară •i epuizarea resurselor abiotice (fosile •i minerale).
Fiecare culoare reprezintă o sumă de procese •i Tabelul 93 explică modul în care procesele sunt grupate. Pentru a evita confuzia, grupurile de procese sunt întotdeauna
men•ionate cu []. Analiza contribu•iei fiecărui grup de procese este prezentată în paragraful următor.
Tabelul 93: Descrierea modului în care sunt grupate procesele
grup Ce include
[Colectie] Colectarea de•eurilor, transportul de la gospodării până la primul tratament •i bunurile de capital ale camioanelor de transport
[Reciclare] MRF, transportul materialelor reciclabile de la MRF la instala•iile de reciclare, facilită•ile de reciclare •i bunurile de capital ale MRF,
facilită•ile de reciclare, camioanele de transport •i înlocuirea materialelor.
[WTE] Uzina WtE, depozitul de de•euri de cenu•ă de fund, transportul de la depozitele de de•euri de cenu•ă de fund •i bunurile de capital ale instala•iei WtE, depozitul de
de•euri de cenu•ă de fund de cenu•ă zburătoare, camioane de transport •i substituirea energiei
[WTE_Reciclare] Instala•ii de reciclare a metalelor, transport de la WtE la instala•ii de reciclare •i bunuri de capital ale instala•iei MBT, depozite de de•euri
instala•ii de reciclare, camioane de transport •i înlocuirea materialelor din depozitele de recuperare a metalelor sau către instala•ia WtE,
[MBT] de cenu•ă de fund, transport de la depozite de de•euri de cenu•ă de fund, înlocuirea energiei de cenu•ă de fund (atunci când este
instala•iile WtE, bunurile de capital ale tuturor instala•iilor, camioanele de transport •i instala•iile de reciclare a metalelor, transportul de la
prezentă) din combustia RDF.
[MBT_Reciclare] WtE la instala•iile de reciclare •i bunurile de capital ale instala•iei de compostare, transportul din instala•ia pentru utilizarea pe teren,
instala•ii de reciclare, camioane de transport •i înlocuirea materialelor din compost de recuperare a metalelor •i bunuri de capital ale
[Compostare] utilizarea pe teren a îngră•ământului (atunci când este prezent).
instala•iei •i ale camioanelor •i înlocuirea instala•iilor de AD chimice •i de compostare, transport de la instala•ie la utilizarea compostului,
[ANUN•] înlocuirea capitală a îngră•ămintelor chimice datorită aplicării digestatului pe gazul colectat din sol (atunci când este prezent)
bunuri de instala•ii •i camioane, înlocuirea energiei din combustia biogazului •i a depozitelor de de•euri, bunuri de capital ale depozitelor
[Depozitul de de•euri] de de•euri •i înlocuirea energiei din combustia
Graficele arată rezultatele normalizate exprimate în unită•i de persoane-echivalente (PE) pentru fiecare proces •i valoarea totală netă. Procesele incluse în gestionarea
de•eurilor pot reprezenta atât încărcături de mediu (impacturi pozitive), cât •i economii (impacturi negative). Există diferen•e destul de considerabile între •ări •i categorii de
impact, dar tendin•a •ărilor din fiecare categorie este similară, cu pu•ine excep•ii. Mai mult, este interesant de observat că ordinea de mărime este similară în toate
categoriile de impact.
69
60
40
20
- 20
mPE / t
- 40
- 60
- 80
- 100
- 120
DE DK FR UK IT PL EL DE DK FR UK IT PL EL DE DK FR UK IT PL EL DE DK FR UK IT PL EL DE DK FR UK IT PL EL
GW100 FE PE MINE TE AC
Colectie Compostare Reciclarea WTE WTE_reciclare MBT MBT_reciclare ANUN• Depozitul de de•euri TOT
Figura 14: echivalentul în mii de persoane normalizat (mPE) pe tonă pentru schimbările climatice (GP 100), Eutrofizare cu apă dulce (FE), eutrofizare marină (ME)), eutrofizare terestră (TE) •i acidificare terestră
(AC). •ările studiate sunt Germania (DE), Danemarca (DK), Fran•a (FR), Regatul Unit (Marea Britanie), Italia (IT), Polonia (PL) •i Grecia (EL)
100
- 100
- 200
- 300
mPE / t
- 400
- 500
- 600
- 700
- 800
DE DK FR UK IT PL EL DE DK FR UK IT PL EL DE DK FR UK IT PL EL DE DK FR UK IT PL EL DE DK FR UK IT PL EL DE DK FR UK IT PL EL
HT-C HT-NC ET P.M AD-F AD-E
Colectie Compostare Reciclarea WTE WTE_reciclare MBT MBT_reciclare ANUN• Depozitul de de•euri TOT
Figura 15: echivalentul în mii de persoane normalizat (mPE) pe tonă pentru toxicitate umană, cancerigenă (HT-C), toxicitate umană, non-cancerigenă (HT-NC), eco-toxicitate pentru apă dulce (ET) •i materie
specială (PM) , Epuizarea resurselor fosile abiotice (AD-F) •i epuizarea resurselor minerale abiotice (AD-E). •ările studiate sunt Germania (DE), Danemarca (DK), Fran•a (FR), Regatul Unit (Marea Britanie), Italia
(IT), Polonia (PL) •i Grecia (EL).
70
O analiză clară a contribu•iei unui sistem atât de mare poate fi o provocare, mai ales că este în realitate format din 7 sisteme independente diferite corespondente celor 7
•ări. Mai mult, poate fi realizat pe mai multe niveluri diferite de detaliu. Pentru a evita confuzia •i pentru a prezenta rezultatele în cel mai clar mod posibil, a fost dezvoltată o
metodă în trei pa•i. Primul pas a fost la nivelul general, unde au fost analizate grupurile care au contribuit cel mai mult la rezultatele generale. Al doilea pas a fost la nivel
de grup, unde au fost studiate procesele din interiorul fiecărui proces. Al treilea pas a fost o analiză profundă a proceselor în sine. Tabelul 94, Tabelul 95 •i Tabelul 96
prezintă un exemplu de astfel de analiză a contribu•iei.
Tabelul 94: exemplu de analiză a contribu•iei - primul nivel pentru categoria de impact Încălzirea globală (GW100). Procentele sunt calculate peste suma valorilor absolute pentru a eviden•ia atât
impactul asupra mediului, cât •i sarcina
PE GW100
Colectie 1.87E-03 1.76E-03 1.75E-03 1.85E-03 1.82E-03 1.78E-03 1.77E-03
Compostare 6.06E-04 - 1.33E-04 1.77E-04 7.69E-04 1.97E-04 -
Reciclarea - 2.28E-02 - 1.31E-02 - 6.84E-03 - 1.54E-02 - 1.13E-02 - 2.24E-03 - 7.27E-03
WTE 3.53E-03 - 1.01E-02 1.74E-02 - 3.59E-03 5.61E-04 - -
WTE_reciclare - 1.26E-02 - 9.24E-03 -6.89E-03 - 4.75E-03 - 6.30E-03 - -
MBT 1.76E-03 - - - 1.86E-03 1.36E-03 -
MBT_reciclare - 3.07E-03 - - - - 4.74E-03 - 1.19E-03 -
ANUN• - 1.03E-03 - - - - 2.10E-04 0,00E + 00 -
Depozitul de de•euri - - - 2.13E-03 - 5.76E-03 - 1.51E-03 1.07E-02 4.78E-02
TOT - 3.17E-02 - 3.07E-02 3.44E-03 - 2.74E-02 - 1.90E-02 1.06E-02 4.23E-02
suma valorilor absolute 4.73E-02 3.42E-02 3.51E-02 3.15E-02 2.90E-02 1.75E-02 5.68E-02
Procente de contribuție peste valorile absolute

Colectie 0,04 0,05 0,05 0,06 0,06 0,10 0,03
Compostare 0,01 0,00 0,00 0,01 0,03 0,01 0,00
Reciclarea 0,48 0,38 0,19 0,49 0,39 0,13 0,13
WTE 0,07 0,29 0,50 0,11 0,02 0,00 0,00
WTE_reciclare 0,27 0,27 0,20 0,15 0,22 0,00 0,00
MBT 0,04 0,00 0,00 0,00 0,06 0,08 0,00
MBT_reciclare 0,06 0,00 0,00 0,00 0,16 0,07 0,00
ANUN• 0,02 0,00 0,00 0,00 0,01 0,00 0,00
Depozitul de de•euri 0,00 0,00 0,06 0,18 0,05 0,61 0,84
Tabelul 95: exemplu de analiză a contribu•iei - al doilea nivel pentru grupul [WtE] din categoria de impact Încălzirea globală (GW100). Procentele sunt calculate peste suma valorilor absolute
pentru a eviden•ia atât impactul asupra mediului, cât •i sarcina
PE GW100
Incinerare 3.28E-03 P - 1.05E-02 1.71E-02 - 3.77E-03 4.35E-04

Transport 9.08E-06 9.57E-06 7.76E-06 4.10E-06 3.00E-06
Bunuri capitale 2.32E-04 4.14E-04 2.80E-04 1.74E-04 1.19E-04
Depozitul de de•euri de cenu•ă de jos 1.24E-05 1.21E-05 8.72E-06 5.49E-06 3.97E-06
TOT 3.53E-03 - 1.01E-02 1.74E-02 - 3.59E-03 5.61E-04
suma valorilor absolute 3.53E-03 1.09E-02 1.74E-02 3.96E-03 5.61E-04
Analiza contribuției - al doilea nivel

Incinerare 93% 96% 98% 95% 78%

Transport 0% 0% 0% 0% 1%
Bunuri capitale 7% 4% 2% 4% 21%
Depozitul de de•euri de cenu•ă de jos 0% 0% 0% 0% 1%
71
Tabelul 96: exemplu de analiză a contribu•iei - al treilea nivel pentru procesul „Incinerare” în grupul [WtE] din categoria de impact Încălzire globală (GW100). Procentele sunt calculate peste suma
valorilor absolute pentru a eviden•ia atât impactul asupra mediului, cât •i sarcina
PE GW100
Electricitate creditată - 1.46E-02 - 1.66E-02 - 1.94E-03 - 1.23E-02 - 3.25E-03

Căldură creditată - 1.25E-02 - 2.50E-02 - 6.67E-03 - 1.11E-02 - 6.49E-03
Emisii 2.96E-02 2.97E-02 2.48E-02 1.90E-02 9.81E-03
Materiale auxiliare 7.53E-04 1.39E-03 9.13E-04 5.80E-04 3.62E-04
TOT 3.29E-03 - 1.05E-02 1.71E-02 - 3.78E-03 4.35E-04
suma valorilor absolute 5.75E-02 7.27E-02 3.43E-02 4.30E-02 1.99E-02
Analiza contribuției - al treilea nivel

Electricitate creditată 25% 23% 6% 29% 16%

Căldură creditată 22% 34% 19% 26% 33%
Emisii 52% 41% 72% 44% 49%
Materiale auxiliare 1% 2% 3% 1% 2%
Se pot face câteva observa•ii generale asupra fiecărei •ări:
• Germania arată cea mai bună performan•ă de mediu în aproape toate categoriile de impact datorită ratei foarte ridicate de reciclare •i a nivelului scăzut al
depozitului de de•euri. Singura excep•ie este reprezentată de Toxicitate umană, non-cancerigenă datorită consumului de energie electrică în reciclarea o•elului
•i în Eco-toxicitate pentru apă dulce
unde Danemarca se caracterizează printr-o economie foarte mare datorită substitu•iei de căldură din instala•ia WtE. WtE este o economie relevantă în câteva
categorii de impact Eutrofizarea apei dulci, epuizarea resurselor fosile abiotice •i Epuizarea resurselor minerale abiotice datorită înlocuirii energiei electrice.
• Contribu•ia instala•iilor WtE din Danemarca este foarte importantă în multe dintre categoriile de impact din cauza cantită•ii de de•euri incinerate •i a
instala•iilor foarte eficiente utilizate. Danemarca arată economii mai bune decât Germania din Toxicitate umană, non-cancerigenă •i Eco-toxicitate pentru apă
dulce după cum s-a explicat anterior. Performan•a sa este imediat după Germania Eutrofizarea apei dulci datorită recuperării căldurii •i Eutrofizare marină. În
cele din urmă, este foarte asemănător cu Marea Britanie •i Italia din Schimbări climatice, eutrofizare terestră, toxicitate umană, non-cancerigenă, materie de
particule •i Epuizarea resurselor fosile abiotice.
• Foarte ciudate sunt rezultatele WtE în Fran•a. Aici, de•eurile incinerate înlocuiesc o energie electrică „curată” (formată din 76% din energie nucleară •i 10%
din hidro) •i căldură relativ „curată” (din 56% din gaz natural). Acest lucru explică impactul ridicat asupra mediului (sau economisirea foarte redusă) pe care îl
are incinerarea de•eurilor •i performan•a generală de mediu scăzută în compara•ie cu •ările cu gestionare a de•eurilor similară cu Marea Britanie •i Italia.
Singurele excep•ii de la această afirma•ie sunt reprezentate de Toxicitate umană, cancerigenă •i
Eco-toxicitate pentru apă dulce unde rezultatele celor trei •ări sunt similare.
• În ceea ce prive•te •ările cu cea mai scăzută rată de reciclare precum Polonia •i Grecia, aceasta din urmă prezintă adesea o performan•ă ecologică mai bună
decât cele precedente, de•i rata de reciclare este mult mai mică. Acest lucru este cauzat de cantitatea mai mare de metale reciclate. Dimpotrivă, Schimbarea
climei este mult mai mare în Grecia din cauza emisiilor de metan provenite de la depozitele de de•euri cu performan•e reduse. Acest rezultat nu ar trebui să ia
o concluzie puternică, deoarece compozi•ia de•eurilor în ambele •ări este destul de incertă.
Urmează o analiză mai detaliată a fiecărui grup.
[Colectie]
[Colec•ia] este importantă pentru a fi luată în considerare numai în câteva categorii de impact ca Eutrofizare marină •i Eutrofizare terestră în aproape toate •ările, Toxicitate
umană, non-cancerigenă în Grecia •i D epuizarea resurselor fosile abiotice în Grecia •i Fran•a. Impacturile datorate colectării de•eurilor depă•esc impacturile datorate
transportului de•eurilor de la gospodării până la primele tratamente din Eutrofizare marină, eutrofizare terestră,
în timp ce este mai mic în celelalte categorii de impact.
[Compostare] •i [AD]
• Tratarea de•eurilor biologice prin compostare •i AD are un impact net mic. Grupurile [Compostare] •i [AD] nu contribuie în mod relevant la rezultate, chiar dacă
nu au fost luate în considerare impurită•i în de•eurile organice colectate, astfel calitatea bio-produselor a fost probabil mai mare decât în realitate.
[Compostarea] determină o încărcare scăzută în Eco-toxicitate, totală în Italia datorită Znului prezent în compost, în Toxicitate umană, non-cancerigenă în
Germania •i Fran•a •i mediu în Italia •i Polonia din cauza scurgerilor de Hg •i Ni în timpul utilizării în agricultură. [Compostarea] este mai importantă în Italia
decât în alte •ări datorită cantită•ii mari de alimente trimise la compostare. [AD] contribuie modest la încărcările din Eutrofizare marină în
72
Germania datorită emisiilor de metale grele (în principal Zn •i Hg) care apar în timpul utilizării pe teren a digestatului compostat
• Analizând grupul în mai multe detalii, [Compostarea} reprezintă o încărcătură de mediu în toate impacturile, dar FE unde substituirea fosfatului este procesul
de conducere. Transportul este întotdeauna neglijabil, iar bunurile de capital prezintă o contribu•ie medie doar în Toxicitate umană, cancerigenă. Utilizarea
compostului (în special în agricultură) este procesul de conducere în FE, Eutrofizare marină, Toxicitate umană, non-cancerigenă, Eco-toxicitate, totală •i
instala•ia de compostare din GW100, Eutrofizare terestră, acidificare terestră,
P.M, Epuizarea resurselor fosile abiotice în special datorită consumului de energie electrică •i în al doilea rând emisiilor în aer. D epuizarea resurselor abiotice
minerale este influen•at de bunurile de capital •i de plantele de compostare.
[Reciclare], [WtE_Reciclare] •i [MBT_Reciclare]
• Acolo unde are loc reciclarea, aceasta conduce în principal la economii (impacturi negative), excluzând Toxicitate umană, non-cancerigenă în Grecia din
cauza emisiilor atmosferice cauzate de reciclarea o•elului. Aceasta înseamnă că produc•ia evitată este, în general, mai ecologică decât suma emisiilor •i a
consumului de energie electrică, căldură •i materiale auxiliare. Mai mult, [Reciclarea] este cel mai mare grup care contribuie în majoritatea categoriilor de
impact •i din •ări. Activită•ile de reciclare în sine sunt cele mai importante procese din grup, iar amploarea economiilor depinde de compozi•ia de•eurilor
menajere •i de eficien•a sortării gospodăriei pentru fiecare material. În general, lucrările arată de la contribu•ia mică la cea mare la toate categoriile de impact
din toate •ările. Alte materiale semnificative sunt sticla, aluminiul (în special în GW100, Eutrofizare marină, eutrofizare terestră, acidificare terestră •i Particule) •i
o•el (în Eutrofizare a apei dulci, toxicitate umană, cancerigenă, toxicitate umană, non-cancerigenă •i Eco-toxicitate, total). Mai pu•in relevant, dar totu•i
men•ionabil este PET în Schimbările climatice, epuizarea resurselor fosile abiotice. Aluminiul pare să nu fie important în Fran•a din cauza procentului redus
de de•euri generate. Impacturile cauzate de MRF, transport •i depozitarea reziduurilor de cenu•ă de fund sunt neglijabile. Bunurile de capital prezintă o
contribu•ie medie în Epuizarea resurselor minerale abiotice pentru toate •ările, cu excep•ia Greciei, în principal datorită bunurilor de capital din hârtie, carton,
PET •i sticlă. Bunurile de capital prezintă o contribu•ie redusă în Eutrofizarea apei dulci •i Toxicitate umană, cancerigenă în Polonia cauzate în principal de
bunurile de capital din sticlă •i în Toxicitate umană, non-cancerigenă în Germania, Danemarca •i Polonia datorită bunurilor de capital din hârtie, carton, PET •i
sticlă
• Analizând doar activită•ile de reciclare, se pare că reciclarea reprezintă aproape întotdeauna o economie de mediu, excluzând câteva excep•ii:
o GW100 pentru plastic moale (datorită consumului de energie electrică în procesul de remanufacturare) •i sticlă (datorită emisiilor de CO2 din
emisiile specifice procesului •i din produc•ia de căldură) FE pentru HDPE •i plastic moale (datorită consumului de energie electrică în procesul de
o remanufacturare ) •i aluminiu (datorită consumului de căldură în procesul de remanufacturare)
o Toxicitate umană, cancerigenă pentru carton

o Toxicitate umană, non-cancerigenă pentru HDPE •i o•el (datorită consumului de energie electrică în procesul de remanufacturare).
o Epuizarea resurselor minerale abiotice pentru carton •i HDPE (datorită consumului de energie electrică în procesul de remanufacturare)
• Foarte importante sunt, de asemenea, [WtE_Recycling] •i [MBT_Recycling] pentru •ările care utilizează aceste tehnologii. Reciclarea metalelor din instala•iile
WtE •i MBT este la fel sau mai importantă decât recuperarea energiei pentru multe dintre impacturile din toate •ările, cu excep•ia Danemarcei. Acelea•i
considera•ii pot fi făcute pentru amândoi datorită similitudinii lor. Bunurile de capital •i transportul sunt neglijabile în toate categoriile de impact. În plus,
reciclarea aluminiului este predominantă în Schimbări climatice, eutrofizare marină, eutrofizare terestră, acidificare terestră, materie de particule, epuizare a
resurselor fosile abiotice, în timp ce reciclarea o•elului este predominantă în Eutrofizare a apei dulci, Toxicitate umană, cancerigenă, Toxicitate umană,
non-cancerigenă, Eco-toxicitate, totală •i Epuizarea resurselor minerale abiotice.
[WtE]
• Contribu•ia [WtE] la rezultatul general variază în general de la mediu la scăzut •i este deosebit de relevantă în Danemarca datorită eficien•ei sale termice
medii ridicate cauzate de un sistem de încălzire urbană dezvoltat •i de compozi•ia energiei electrice •i a căldurii substituite. Deoarece activitatea de incinerare
este cel mai important proces din grup, acesta este cel care determină dacă grupul reprezintă o economie de mediu sau o sarcină de mediu. Incinerarea
poate fi negativă sau pozitivă în func•ie de mai mul•i parametri, cum ar fi compozi•ia electricită•ii •i a căldurii substituite, eficien•a termică a instala•iilor,
compozi•ia materialului de intrare (pentru emisiile specifice intrării) •i cantitatea de de•euri
73
incinerate în •ară (pentru emisiile specifice procesului). Bunurile de capital sunt relativ importante în principal în Toxicitate umană, cancerigenă.
• Analizând procesul de incinerare, se pot face următoarele observa•ii. Consumul de materiale auxiliare este întotdeauna neglijabil. Procesul reprezintă, în
general, o economie de mediu, o parte pentru cazuri specifice descrise în continuare. Emisiile specifice de intrare CO2 sunt responsabile de sarcina de mediu
în GW100 în Germania, Fran•a •i Italia, în timp ce emisiile specifice procesului de NOx provoacă un impact pozitiv în Eutrofizare marină •i Eutrofizare terestră în
Germania, Fran•a •i Italia •i
Acidificarea terestră în Fran•a. [WtE] în Danemarca are un impact general pozitiv doar în Eutrofizare marină.
[Depozitul de de•euri]
• Depozitul de de•euri este central în GW 100 pentru Grecia •i Polonia •i în Eutrofizare marină •i Eco-toxicitate, totală pentru
toate •ările care au depozite de de•euri biologice (FR, UK, IT, PL •i EL). GW 100 se datorează emisiilor de metan, în timp ce Eutrofizare marină •i Eco-toxicitate,
totală sunt cauzate de descărcarea de amoniu
•i zinc de la tratarea levigatului la apa de suprafa•ă, respectiv. Sechestrarea carbonului este o
parametru fundamental în GW 100 categorie de impact, deoarece echilibrează emisiile de GES din depozitele de de•euri neutralizându-le. Trebuie remarcat
faptul că impactul negativ asupra depozitelor de de•euri în FE se datorează
digestia anaerobă a nămolului primar •i secundar din depozitele de de•euri.
[MBT]
• [MBT] nu contribuie la rezultatele generale din Germania •i Italia •i contribuie minim la Polonia. Consumul de instala•ii MBT •i incinerarea RDF par a fi
neglijabile. Din acest motiv •i pentru că nu este punctul central al acestei lucrări, se consideră acceptabilă presupunerea modelării instala•iei pentru RDF ca
WtE.
O discu•ie separată este adăugată pentru transportul de•eurilor •i bunurile de capital.
Transportul de•eurilor are o influen•ă relevantă asupra Toxicitate umană, non-cancerigenă în toate •ările datorate emisiilor de zinc, în timp ce în celelalte categorii de
impact sunt neglijabile. Principalele procese responsabile sunt transportul camioanelor de colectare •i transportul materialelor reciclabile. Ponderea acestor două procese
depinde de procentul de reciclabile colectate. De fapt, transportul de la MRF la instala•iile de reciclare este responsabil pentru peste 60% din impactul transportului în
Germania, Danemarca •i Italia, în timp ce transportul camioanelor de colectare este mai important în Polonia •i Grecia.
Bunurile de capital, în principal din activită•ile de reciclare, sunt foarte importante pentru toate •ările pentru categoria de impact
Epuizarea resurselor minerale abiotice, care se datorează minereurilor extrase (indiu, nichel, tantal, cadmiu etc.). De asemenea, în această categorie de impact, impactul
bunurilor de capital este complet compensat de recuperarea materialului •i a energiei reciclate. Polonia •i, într-o măsură mai mică, Grecia, arată o contribu•ie mult mai
importantă în multe dintre categoriile de impact cauzate de procesele de reciclare •i depozitare. Acest lucru se datorează a două motive: cantitatea de de•euri trimise la
depozitele de de•euri este mult mai mare, iar recuperarea materialului sau a energiei este prea mică în compara•ie cu celelalte •ări.
74
4.1 Rezultate caracterizate
4.1.1 Germania
GW100 FE PE MINE TE AC HT-C HT-NC ET P.M AD-F AD-E
kg CO2- kg P- kg N- kg PM kg Sb-
AE / an AE / an CTUh / an CTUh / an CTUe / an MJ / an
echiv. / an echiv. / an echiv. / an 2,5 / an echiv. / an
Colectie 1.51E + 01 7.34E-05 4.12E-02 4.51E-01 9.04E-02 3.79E-08 8.40E-07 1.87E + 00 9.71E-03 5.88E + 02 2.48E-04
Compostare 4.91E + 00 - 1.13E-03 2.40E-02 7.11E-02 1.79E-02 4.96E-08 1.31E-05 1.10E + 01 1.10E-03 8.83E + 01 2.86E-04
Reciclarea - 1.85E + 02 - 2.16E-02 - 2.08E-01 - 2.10E + 00 - 1.80E + 00 - 3.81E-06 - 7.06E-06 - 9.60E + 01 - 2.40E-01 - 3.13E + 03 - 5.30E-03
WTE 2.86E + 01 - 2.21E-02 3.91E-02 4.92E-01 - 2.03E-01 - 8.52E-07 - 7.07E-06 - 2.48E + 01 - 3.74E-02 - 4.56E + 03 - 1.22E-02
WTE_reciclare - 1.02E + 02 - 7.93E-03 - 8.76E-02 - 9.74E-01 - 8.39E-01 - 3.10E-06 1.55E-05 - 3.51E + 01 - 9.82E-02 - 9.05E + 02 - 4.96E-03
MBT 1.43E + 01 - 3.55E-03 6.80E-03 9.66E-02 - 2.83E-02 - 8.38E-08 - 1.28E-06 - 2.86E + 00 - 5.44E-03 - 6.23E + 02 - 1.55E-03
MBT_reciclare - 2.49E + 01 - 1.59E-03 - 2.11E-02 - 2.33E-01 - 2.09E-01 - 6.13E-07 6.20E-06 - 6.27E + 00 - 2.33E-02 - 2.13E + 02 - 1.00E-03
ANUNȚ - 8.32E + 00 - 2.76E-03 2.50E-02 4.69E-02 - 4.03E-03 1.64E-08 1.42E-05 1.10E + 01 - 1.19E-03 - 2.39E + 02 - 7.11E-04
Depozitul de deșeuri - - - - - - - - - - -
TOT - 2.57E + 02 - 6.06E-02 - 1.80E-01 - 2.15E + 00 - 2.98E + 00 - 8.36E-06 3.44E-05 - 1.41E + 02 - 3.95E-01 - 8.99E + 03 - 2.52E-02
4.1.2 Danemarca
kg CO2- kg P- kg N- CTUh kg PM kg Sb-

AE / an AE / an CTUh / an CTUe / an MJ / an
echiv. / an echiv. / an echiv. / an /an 2,5 / an echiv. / an
COMPOSTARE - - - - - - - - - - -
WTE - 8.15E + 01 - 1.72E-02 1.15E-02 - 2.07E-01 - 9.87E-01 - 1.57E-06 - 4.31E-05 - 8.93E + 01 - 1.29E-01 - 4.87E + 03 - 1.01E-02
MBT - - - - - - - - - - -
MBT_reciclare - - - - - - - - - - -
ANUNȚ - - - - - - - - - - -
Depozitul de deșeuri - - - - - - - - - - -
TOT - 2.48E + 02 - 4.65E-02 - 1.59E-01 - 1.92E + 00 - 2.71E + 00 - 6.64E-06 - 8.35E-05 - 2.03E + 02 - 3.54E-01 - 7.71E + 03 - 2.49E-02
75
4.1.3 Franţa
kg CO2- kg P- kg N- CTUh CTUh / da CTUe / da kg PM kg Sb-

AE / an AE / an MJ / an
echiv. / an echiv. / an echiv. / an /an r r 2,5 / an echiv. / an
COMPOSTARE 1.08E + 00 - 9.82E-04 1.49E-02 3.22E-02 7.59E-03 2.16E-08 8.51E-06 7.05E + 00 4.58E-04 1.29E + 01 2.84E-05
Reciclarea - 5.53E + 01 - 1.19E-02 - 7.66E-02 - 7.55E-01 - 6.11E-01 - 1.85E-06 - 1.43E-05 - 5.40E + 01 - 1.15E-01 - 1.83E + 03 - 5.27E-03
WTE 1.41E + 02 - 1.43E-03 1.10E-01 1.20E + 00 2.94E-02 - 9.75E-08 - 5.37E-06 - 1.64E + 01 - 2.22E-02 - 1.07E + 03 - 1.36E-03
MBT - - - - - - - - - - -
MBT_reciclare - - - - - - - - - - -
ANUNȚ - - - - - - - - - - -
Depozitul de deșeuri - 1.72E + 01 - 2.40E-05 6.51E-02 2.63E-01 5.02E-02 - 5.88E-11 6.27E-07 1.83E + 01 - 1.71E-04 - 4.59E + 01 - 1.51E-04
TOT 2.79E + 01 - 1.98E-02 1.04E-01 6.19E-01 - 8.80E-01 - 4.03E-06 1.35E-06 - 6.72E + 01 - 1.84E-01 - 2.81E + 03 - 9.91E-03
4.1.4 Regatul Unit

WTE - 2.91E + 01 - 7.38E-03 - 6.53E-03 - 8.34E-02 - 6.31E-01 - 5.34E-07 - 6.78E-06 - 1.65E + 01 - 1.05E-01 - 3.66E + 03 - 3.56E-03
MBT - - - - - - - - - - -
MBT_reciclare - - - - - - - - - - -
ANUNȚ - - - - - - - - - - -
Depozitul de deșeuri - 4.66E + 01 - 9.52E-04 7.99E-02 2.32E-01 - 5.94E-02 - 1.07E-07 - 7.24E-07 2.40E + 01 - 6.63E-03 - 3.71E + 02 - 8.96E-04
TOT - 2.22E + 02 - 3.28E-02 - 6.28E-02 - 1.26E + 00 - 2.15E + 00 - 4.76E-06 - 2.66E-05 - 8.47E + 01 - 3.19E-01 - 6.81E + 03 - 1.64E-02
76
4.1.5 Italia

Reciclarea - 9.12E + 01 - 1.33E-02 - 1.12E-01 - 1.12E + 00 - 9.51E-01 - 1.69E-06 - 2.35E-05 - 5.90E + 01 - 1.42E-01 - 2.27E + 03 - 5.01E-03
WTE 4.54E + 00 - 1.67E-03 7.58E-03 1.10E-01 - 3.10E-01 - 1.03E-07 - 2.20E-06 - 1.71E + 01 - 3.16E-02 - 1.19E + 03 - 4.31E-03
MBT 1.51E + 01 - 2.94E-04 3.38E-03 7.01E-02 - 1.47E-01 4.51E-08 - 3.15E-07 - 2.94E + 00 - 1.27E-02 - 3.28E + 02 - 1.30E-03
ANUNȚ - 1.70E + 00 - 4.53E-04 6.26E-03 6.49E-03 - 9.36E-03 1.28E-08 3.91E-06 2.78E + 00 - 8.94E-04 - 3.68E + 01 - 1.38E-04
Depozitul de deșeuri - 1.23E + 01 - 1.80E-04 5.80E-02 1.39E-01 2.44E-03 - 2.66E-09 7.64E-07 1.99E + 01 - 2.53E-03 - 1.34E + 02 - 6.29E-04
TOT - 1.54E + 02 - 2.31E-02 - 3.98E-02 - 1.10E + 00 - 2.06E + 00 - 3.60E-06 9.21E-06 - 5.99E + 01 - 2.62E-01 - 4.07E + 03 - 1.40E-02
4.1.6 Polonia

Reciclarea - 1.81E + 01 - 2.58E-03 - 2.44E-02 - 2.50E-01 - 2.10E-01 - 5.96E-07 - 3.71E-06 - 1.80E + 01 - 5.18E-02 - 6.69E + 02 - 1.36E-03
WTE - - - - - - - - - - -
WTE_reciclare - - - - - - - - - - -
MBT 1.10E + 01 8.97E-04 1.01E-02 1.32E-01 6.70E-02 2.10E-07 1.35E-06 7.15E + 00 4.27E-03 3.58E + 02 6.46E-04
ANUNȚ - - - - - - - - - - -
Depozitul de deșeuri 8.66E + 01 - 2.14E-03 1.26E-01 1.16E-01 - 4.63E-02 - 9.85E-08 5.27E-07 5.20E + 01 - 5.07E-03 - 3.72E + 02 - 1.05E-04
TOT 8.58E + 01 - 5.08E-03 1.51E-01 3.39E-01 - 1.71E-01 - 7.73E-07 9.31E-06 4.47E + 01 - 5.27E-02 - 9.48E + 01 - 1.09E-03
77
4.1.7 Grecia

COMPOSTARE 0,00E + 00 0,00E + 00 0,00E + 00 0,00E + 00 0,00E + 00 0,00E + 00 0,00E + 00 0,00E + 00 0,00E + 00 0,00E + 00 0,00E + 00
Reciclarea - 5.88E + 01 - 6.65E-03 - 5.82E-02 - 6.16E-01 - 5.18E-01 - 1.57E-06 7.31E-06 - 2.61E + 01 - 6.88E-02 - 9.02E + 02 - 3.74E-03
WTE - - - - - - - - - - -
WTE_reciclare - - - - - - - - - - -
MBT - - - - - - - - - - -
MBT_reciclare - - - - - - - - - - -
ANUNȚ - - - - - - - - - - -
Depozitul de deșeuri 3.87E + 02 - 6.20E-03 1.51E-01 1.74E-01 - 4.17E-02 - 3.06E-07 2.16E-06 5.92E + 01 - 8.56E-03 - 7.22E + 02 - 1.21E-04
TOT 3.42E + 02 - 1.28E-02 1.29E-01 - 3.73E-02 - 4.77E-01 - 1.83E-06 1.04E-05 3.52E + 01 - 6.88E-02 - 9.19E + 02 - 3.57E-03
78
5 Discuţie
5.1 Scenariul de sensibilitate
5.1.1 Analiza perturbării

Analiza perturba•iei a fost realizată prin calcularea raportului de sensibilitate normalizat (NSR) pentru a eviden•ia parametrii în care modelul este mai mare
•••••• o •• f. NSR este definit ca:

••
•••••• •• = max•• (•• , Unde •• e •• s = ensiti ∆ v •• e ••
•••••• ••••••••••••
••••
••••••
••••
| •• •• •• •• |)
•• ••••_••••
••••••••••∆•••••• ••••••
••••••••_••
Majoritatea parametrilor descri•i în LCI sunt crescu•i cu 10%, în afară de pu•ini care au fost redu•i cu 10% pentru a evita situa•ii imposibile.
În urma acestui paragraf sunt NSR-urile pentru to•i parametrii din fiecare •ară. Toate NSR-urile sunt pozitive, deoarece se bazează pe valori absolute. Pentru a simplifica
interpretarea analizei perturbării, culorile au fost alese pentru a defini când parametrii au prezentat o sensibilitate medie, înaltă •i foarte mare (Tabelul 97).
Tabelul 97: Scara culorii pentru a interpreta raportul de sensibilitate normalizat (NSR) în următoarele paragrafe
Neglijabil NSR <0,1

Scăzut 0,1 <NSR <0,5
Mediu 0,5 <NSR <0,8
Înalt 0,8 <NSR <0,9
Foarte inalt NSR> 0,9
Prin cre•terea / scăderea parametrului, nu s-a observat nicio modificare în rezultate. Include parametrii care nu sunt prezen•i într-o
0,00 anumită •ară.
În general, hârtia •i, într-o măsură mai mică, metalele •i sticla, sunt cele mai influente materiale ale modelului atunci când se ia în considerare raportul de substitu•ie •i,
într-un grad mai redus, eficien•a sortării gospodăriei. Emisiile provenite din prelucrarea o•elului influen•ează puternic Toxicitate umană, non-cancerigenă în principal
datorită metalelor grele Cd •i Zn. Al•i parametri foarte semnificativi sunt emisiile provenite de la instala•iile de incinerare (CO2 pentru GW100 •i NOx pentru Eutrofizare marină
•i Eutrofizare terestră) în •ările care utilizează această tehnologie •i ratele de colectare a gazelor pentru GW100 •i rata de infiltrare a depozitelor de de•euri pentru Eco-toxicitate,
totală în Fran•a, Marea Britanie •i Italia. Datorită procentului mai mare de de•euri depozitate în Polonia •i Grecia, mai mul•i parametri ai depozitului de de•euri trebuie
considera•i ca rate de oxidare a capacelor •i a depozitării C în Schimbarea climei, rata de utilizare a gazelor în multe categorii de impact •i rata de infiltrare în
Eutrofizare marină •i Eco-toxicitate, totală. În plus, stocarea C este foarte semnificativă în Italia în Schimbarea climei.
Pu•in mai pu•in semnificative sunt eficien•a energetică în instala•iile WtE (în special pentru Danemarca) •i recuperarea metalelor care îmbunătă•esc performan•a de mediu
atunci când sunt crescute. Pu•in semnificative, dar deloc neglijabile, sunt emisiile din reprocesarea hârtiei •i sticlei •i raportul de înlocuire a cartonului pentru Germania •i
Italia. Modelul nu este foarte sensibil la parametrii MBT •i, prin cre•terea distan•elor de transport, afectează în principal doar rezultatele Epuizarea resurselor fosile abiotice.
Un rezumat mai detaliat al analizei perturbării este descris prin prezenta:
- Observând rezultatele analizei de sensibilitate cu privire la eficien•a sortării gospodăriilor, este complex să se indice un model omogen în toate •ările, deoarece eficien•a sortării gospodăriilor afectează toate
procesele sistemului •i depinde de tehnologiile utilizate. În general, cre•terea eficien•ei sortării hârtiei •i plasticului dur, sticlei •i metalelor a condus la o performan•ă generală mai bună a mediului, excluzând foarte
pu•ine categorii de impact în care aceste materiale func•ionau ca o sarcină. Mai incompatibile sunt reciclarea plasticului moale •i a cartonului •i a alimentelor. În ceea ce prive•te NSR-urile, sortarea hârtiei arată o
analiză perturbativă importantă în Italia, Fran•a, Marea Britanie •i pu•in mai relevantă în Danemarca, Grecia •i Polonia. Urmând aceea•i concluzie ca în analiza contribu•iei, Grecia depinde în mare măsură de
eficien•a sortării metalelor, deoarece economiile sale provin în principal din reciclarea metalelor. Prin cre•terea ratelor de substitu•ie în procesele de reciclare, s-a văzut o performan•ă mai bună pentru mediu, în
timp ce prin cre•terea consumului de energie •i a emisiilor a fost cel mai grav. Parametrii, în general, cei mai sensibili sunt raporturile de substitu•ie ale hârtiei •i metalelor. Raportul de substitu•ie al sticlei este mai
redus, dar încă men•ionabil. Aceste considera•ii sunt valabile pentru toate •ările, cu excep•ia Poloniei, unde sticla are cea mai mare sensibilitate, mai ales din cauza procentului total scăzut de hârtie •i metale
reciclate. Substan•ele emise în timpul procesului de reciclare a o•elului sunt de mare îngrijorare s-a văzut o performan•ă de mediu mai bună, în timp ce prin ridicarea consumului de energie •i a emisiilor a fost cel
mai rău. Parametrii, în general, cei mai sensibili sunt raporturile de substitu•ie ale hârtiei •i metalelor. Raportul de substitu•ie al sticlei este mai redus, dar încă men•ionabil. Aceste considera•ii sunt valabile pentru
- toate •ările, cu excep•ia Poloniei, unde sticla are cea mai mare sensibilitate, mai ales din cauza procentului total scăzut de hârtie •i metale reciclate. Substan•ele emise în timpul procesului de reciclare a o•elului
sunt de mare îngrijorare s-a văzut o performan•ă ecologică mai bună, în timp ce prin cre•terea consumului de energie •i a emisiilor a fost cel mai rău. Parametrii, în general, cei mai sensibili sunt raporturile de
substitu•ie ale hârtiei •i metalelor. Raportul de substitu•ie al sticlei este mai redus, dar încă men•ionabil. Aceste considera•ii sunt valabile pentru toate •ările, cu excep•ia Poloniei, unde sticla are cea mai mare
sensibilitate, mai ales din cauza procentului total scăzut de hârtie •i metale reciclate. Substan•ele emise în timpul procesului de reciclare a o•elului sunt de mare îngrijorare Aceste considera•ii sunt valabile pentru
toate •ările, cu excep•ia Poloniei, unde sticla are cea mai mare sensibilitate, mai ales din cauza procentului total scăzut de hârtie •i metale reciclate. Substan•ele emise în timpul procesului de reciclare a o•elului
sunt de mare îngrijorare Aceste considera•ii sunt valabile pentru toate •ările, cu excep•ia Poloniei, unde sticla are cea mai mare sensibilitate, mai ales din cauza procentului total scăzut de hârtie •i metale
reciclate. Substan•ele emise în timpul procesului de reciclare a o•elului sunt de mare îngrijorare Toxicitate umană, necarcinogenă în toate •ările, cu excep•ia Danemarcei, în principal datorită metalelor grele Cadmiu •i Zinc.
79
raportul de înlocuire a cartonului este surprinzător de important pentru toată •ara Epuizarea resurselor minerale abiotice.
- Chiar dacă coeficien•ii de transfer ai MBT-urilor utilizate în Germania, Italia •i Polonia sunt afecta•i de o mare incertitudine, modelul nu este sensibil la varia•ia
lor mică. Doar în Polonia, rata de reciclare a o•elului în Polonia pentru categoriile de toxicitate umană prezintă un NSR mediu. De fapt, în această •ară nu
există nicio incinerare a RDF, iar impactul MBT este determinat în principal de procesele de reciclare.
- Toate •ările care includ incinerarea de•eurilor în sistemele lor de de•euri sunt afectate de eficien•a energetică •i chiar mai mult de emisii. Cre•terea eficien•ei
recuperării energiei •i a reciclării metalelor în instala•iile WtE duce la o performan•ă generală mai bună. În special, emisiile de NOx modelate ca specifice
procesului înrăută•esc semnificativ rezultatele Eutrofizare marină •i Eutrofizare terestră în toate •ările •i Acidificarea terestră numai în Fran•a, în timp ce emisia de
CO2 fosil înrăută•e•te GW100. În cele din urmă, importan•a relativă a eficien•ei energiei electrice •i a căldurii variază în func•ie de •ară •i sunt, în general, mai
relevante în Danemarca •i Italia.
- Perturbarea parametrilor de modelare a depozitului de de•euri depinde în mare măsură de cantitatea de de•euri tratată de omul de eliminare. În Fran•a, Italia
•i Marea Britanie, singurele două categorii de impact care prezintă un NSR cel pu•in mediu sunt Schimbarea climei •i Eco-toxicitate, totală, influen•ată de rata
de colectare a gazelor •i respectiv rata de infiltrare. Rata de infiltrare este direct propor•ională cu generarea levigatului. Mai mult, în Italia, depozitul C
afectează Schimbarea climei de asemenea. Pe de altă parte, în Polonia •i Grecia, parametrii depozitului de de•euri sunt mult mai importan•i: ratele de oxidare
•i depozitul C depozit prezintă NSR important în
Schimbarea climei, rata de utilizare a gazelor în multe categorii de impact •i rata de infiltrare în Eutrofizare marină •i Eco-toxicitate, totală.
- Cre•terea distan•elor de transport afectează în principal doar rezultatele Epuizarea resurselor fosile abiotice.
80
5.1 .1.1 Germania

GW
PE MINE TE AC HT-C HT- ET P.M AD-F AD-E
100 FE NC
Sortarea eficien•ei alimentelor 0,01 0,20 0,32 0,09 0,01 0,01 0,38 0,27 0,01 0,03 0,02
Sortarea hârtiei de eficien•ă 0,19 0,73 0,43 0,38 0,34 0,13 0,47 0,49 0,38 0,49 0,46
Sortarea cartonului de eficien•ă 0,01 0,01 0,05 0,00 0,00 0,02 0,01 0,16 0,03 0,10 0,45
Eficien•ă sortare sticle de plastic Eficien•ă sortare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
plastic dur Eficien•ă sortare plastic moale Eficien•ă 0,06 0,01 0,06 0,06 0,04 0,02 0,00 0,03 0,07 0,16 0,01
sortare sticlă 0,01 0,01 0,02 0,01 0,01 0,00 0,00 0,02 0,03 0,04 0,01
0,02 0,02 0,00 0,00 0,03 0,05 0,04 0,14 0,26 0,06 0,05
Eficien•ă sortare aluminiu 0,33 0,01 0,48 0,48 0,49 0,00 0,07 0,03 0,50 0,26 0,01
Eficien•a sortării o•elului 0,08 0,36 0,11 0,12 0,06 0,40 0,50 0,29 0,19 0,05 0,22
Hârtie cu raport de substitu•ie 0,49 0,88 0,81 0,74 0,51 0,17 0,52 0,58 0,50 0,84 0,59
Raport de substitu•ie carton 0,21 0,23 0,56 0,35 0,15 0,09 0,20 0,72 0,21 0,31 1,00
Raport de substitu•ie PET 0,04 0,03 0,05 0,05 0,03 0,02 0,01 0,04 0,05 0,10 0,03
Raport de substitu•ie HDPE 0,02 0,00 0,03 0,03 0,01 0,01 0,00 0,01 0,02 0,08 0,00
Raport de substitu•ie plastic moale Raport de 0,00 0,01 0,01 0,01 0,00 0,00 0,00 0,03 0,04 0,00 0,00
substitu•ie sticlă 0,10 0,05 0,33 0,33 0,22 0,07 0,06 0,17 0,44 0,13 0,12
Raport de substitu•ie aluminiu 0,66 0,01 1,00 1,00 1,00 0,01 0,14 0,07 1,00 0,55 0,02
Raport de substitu•ie o•el 0,21 0,86 0,31 0,33 0,16 1,00 0,14 1,00 0,48 0,18 0,54
Hârtie de emisii 0,15 0,00 0,16 0,17 0,07 0,00 0,00 0,00 0,02 0,00 0,00
Emisiile de sticlă 0,11 0,00 0,28 0,28 0,17 0,00 0,00 0,00 0,16 0,00 0,00
Emisii de aluminiu 0,00 0,00 0,02 0,02 0,02 0,00 0,00 0,00 0,01 0,00 0,00
Emisii de o•el 0,00 0,00 0,02 0,02 0,00 0,04 1,00 0,23 0,02 0,00 0,00
Reciclarea
Hârtie de consum de energie electrică 0,07 0,11 0,07 0,07 0,05 0,02 0,02 0,03 0,04 0,13 0,05
Consumul de energie electrică PET 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Consumul de energie electrică HDPE 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,00
Consumul de energie electrică plastic moale Consumul 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,00 0,00 0,00 0,01 0,02 0,01
de energie electrică sticlă 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Consum electric de aluminiu 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Consumul de energie electrică din o•el 0,02 0,04 0,02 0,02 0,02 0,01 0,01 0,01 0,02 0,04 0,02
Consum termic PET 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Consum termic HDPE 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Consum de căldură plastic moale Sticlă de 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
consum de căldură 0,07 0,04 0,07 0,08 0,05 0,02 0,02 0,05 0,04 0,10 0,01
Consum de căldură aluminiu 0,02 0,01 0,02 0,02 0,01 0,00 0,01 0,01 0,01 0,03 0,00
Hârtie cu materiale auxiliare 0,05 0,00 0,06 0,05 0,03 0,00 0,00 0,01 0,02 0,08 0,00
Coeficient de transfer MBP_composting 0,00 0,00 0,00 0,01 0,00 0,00 0,00 0,01 0,00 0,01 0,00
Coeficientul de transfer MBP_RDF 0,01 0,16 0,02 0,01 0,03 0,03 0,02 0,05 0,05 0,17 0,09
Coeficient de transfer MBP_Al 0,04 0,00 0,06 0,06 0,06 0,00 0,01 0,00 0,06 0,03 0,00
MBT
Coeficient de transfer MBP_steel 0,01 0,04 0,01 0,02 0,01 0,05 0,06 0,04 0,02 0,01 0,03
Coeficient de transfer MBS_RDF 0,00 0,08 0,00 0,01 0,02 0,02 0,01 0,03 0,03 0,08 0,04
Coeficient de transfer MBS_Al 0,01 0,00 0,02 0,02 0,02 0,00 0,00 0,00 0,02 0,01 0,00
Coeficient de transfer MBS_steel 0,00 0,02 0,01 0,01 0,00 0,02 0,04 0,01 0,01 0,00 0,01
Material auxiliar 0,02 0,00 0,02 0,03 0,01 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,00
Eficien•a recuperării energiei electrice 0,49 1,00 0,33 0,30 0,13 0,08 0,09 0,14 0,11 1,00 0,63
Eficien•a recuperării căldurii 0,42 0,36 0,35 0,35 0,19 0,10 0,10 0,30 0,20 0,71 0,16
% O•el recuperat 0,11 0,43 0,15 0,16 0,08 0,50 0,07 0,50 0,24 0,09 0,27
% Al recuperat 0,27 0,00 0,41 0,41 0,41 0,01 0,06 0,03 0,41 0,23 0,01
Procesează emisiile specifice 0,00 0,00 0,89 0,90 0,16 0,00 0,00 0,00 0,02 0,00 0,00
WtE
NOx în emisii specifice procesului SO2 în emisii 0,00 0,00 0,89 0,90 0,16 0,00 0,00 0,00 0,02 0,00 0,00
specifice procesului Emisii specifice intrării 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
1,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,06 0,05 0,00 0,00 0,00
CO2 fosil în emisii specifice de intrare 1,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Hg în emisii specifice de intrare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,06 0,00 0,00 0,00 0,00
Cu în emisii specifice de intrare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,04 0,00 0,00 0,00
Transport 0,04 0,00 0,08 0,08 0,02 0,00 0,03 0,05 0,01 0,62 0,00
81
5. 1.1.2 Danemarca
GW
FE M E TE AC HT-C HT- ET PM AD-F AD-E
100 NC
H o ne e h o ld s o rting
sortare sticlă 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
0,03 0,02 0,00 0,00 0,05 0,08 0,05 0,14 0,36 0,05 0,06
Hârtie de emisii 0,25 0,00 0,16 0,16 0,13 0,00 0,00 0,00 0,05 0,00 0,00
R e c Y c l în g
Emisii de o•el 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,02 0,36 0,07 0,01 0,00 0,00
% O•el recuperat 0,12 0,34 0,10 0,11 0,11 0,84 0,09 0,52 0,34 0,07 0,31
% Al recuperat 0,19 0,00 0,17 0,17 0,35 0,01 0,05 0,02 0,36 0,12 0,01
WtE
1,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,02 0,14 0,01 0,00 0,00 0,00
CO2 fosil în emisii specifice de intrare 1,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Hg în emisii specifice de intrare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,02 0,14 0,00 0,00 0,00 0,00
Cu în emisii specifice de intrare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Transport 0,04 0,00 0,04 0,04 0,02 0,00 0,03 0,04 0,01 0,32 0,00
82
5.1 .1.3 Franța

GW
FE PE MINE TE AC HT-C HT- ET PM AD-F AD-E
100 NC
sortare sticlă 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
0,04 0,05 0,00 0,00 0,13 0,13 0,12 0,36 0,58 0,13 0,17
Hârtie de emisii 0,14 0,00 0,11 0,11 0,13 0,00 0,00 0,00 0,03 0,00 0,00
Emisii de o•el 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01 0,04 1,00 0,20 0,02 0,00 0,00
Reciclarea
% O•el recuperat 0,10 0,52 0,11 0,11 0,17 0,71 0,12 0,71 0,30 0,11 0,48
% Al recuperat 0,18 0,00 0,20 0,20 0,60 0,01 0,07 0,03 0,36 0,20 0,01
WtE
1,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,04 0,01 0,00 0,00 0,00
CO2 fosil în emisii specifice de intrare Hg în emisii specifice 1,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
de intrare Cu în emisii specifice de intrare Oxidare în capacul 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,04 0,00 0,00 0,00 0,00
superior, zilnic 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,00 0,00 0,00
0,12 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Oxidare în capacul superior, intermediar Oxidare în 0,10 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
capacul superior, final 0,18 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Gaz colectat 0,73 0,01 0,15 0,15 0,06 0,01 0,01 0,03 0,01 0,04 0,02
Gaz utilizat 0,01 0,00 0,06 0,06 0,02 0,00 0,01 0,02 0,01 0,02 0,01
Eficien•ă termică netă, electricitate Eficien•ă termică 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,00 0,00 0,01 0,01 0,02 0,02
netă, căldură Rată de infiltra•ie 0,01 0,00 0,01 0,01 0,02 0,00 0,01 0,02 0,01 0,02 0,00
0,00 0,01 0,26 0,00 0,02 0,00 0,03 0,51 0,01 0,00 0,00
Depozitare C. 0,47 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Transport 0,04 0,00 0,07 0,07 0,04 0,00 0,05 0,07 0,01 0,70 0,00
83
5.1 .1.4 Marea Britanie
GW
100 NC
sortare sticlă 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
0,03 0,02 0,00 0,00 0,06 0,13 0,07 0,23 0,51 0,07 0,08
Hârtie de emisii 0,19 0,00 0,21 0,22 0,13 0,00 0,00 0,00 0,05 0,00 0,00
Emisii de o•el 0,00 0,00 0,01 0,01 0,00 0,04 0,63 0,13 0,01 0,00 0,00
Reciclarea
Recuperare electricitate ef 0,38 0,21 0,45 0,49 0,57 0,18 0,19 0,27 0,38 0,49 0,26
Recuperare căldură ef 0,35 0,18 0,28 0,31 0,23 0,06 0,03 0,08 0,83 0,71 0,03
% O•el recuperat 0,05 0,20 0,08 0,09 0,06 0,56 0,06 0,35 0,20 0,04 0,19
% Al recuperat 0,09 0,00 0,14 0,15 0,22 0,00 0,03 0,01 0,23 0,08 0,00
WtE
0,59 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,06 0,01 0,00 0,00 0,00
CO2 fosil în emisii specifice de intrare Hg în emisii specifice 0,59 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
de intrare Cu în emisii specifice de intrare Oxidare în capacul 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,06 0,00 0,00 0,00 0,00
superior, zilnic 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,00 0,00 0,00
0,13 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Gaz colectat 1,00 0,06 0,13 0,14 0,08 0,05 0,05 0,07 0,08 0,13 0,07
Gaz utilizat 0,04 0,02 0,04 0,04 0,04 0,02 0,02 0,03 0,04 0,06 0,03
Eficien•ă termică netă, electricitate 0,10 0,06 0,12 0,13 0,15 0,05 0,05 0,07 0,10 0,13 0,07
Eficien•ă termică netă, căldură 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Rata de infiltrare 0,01 0,00 0,38 0,01 0,01 0,00 0,03 0,51 0,00 0,01 0,01
Depozitare C. 0,48 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Transport 0,04 0,00 0,07 0,08 0,03 0,00 0,04 0,06 0,01 0,41 0,00
84
5.1 .1.5 Italia

GW1
00 NC
H o tu s e h o l d s o r t în g
sortare sticlă 0,01 0,01 0,01 0,01 0,00 0,00 0,00 0,02 0,03 0,02 0,01
0,05 0,03 0,00 0,00 0,07 0,12 0,10 0,31 0,48 0,09 0,12
Hârtie de emisii 0,26 0,00 0,20 0,22 0,09 0,00 0,00 0,00 0,03 0,00 0,00
Emisii de o•el 0,00 0,00 0,01 0,01 0,00 0,04 0,93 0,20 0,01 0,00 0,00
Recyc l ing
MBT
Recuperare electricitate ef 0,62 0,16 0,52 0,54 0,41 0,06 0,10 0,33 0,35 0,60 0,56
Recuperare căldură ef 0,31 0,04 0,34 0,36 0,28 0,04 0,09 0,43 0,25 0,31 0,23
% O•el recuperat 0,10 0,27 0,11 0,12 0,06 0,54 0,08 0,49 0,19 0,06 0,26
% Al recuperat 0,35 0,00 0,39 0,43 0,45 0,01 0,08 0,04 0,45 0,21 0,01
WtE
NOx în SO2 specific procesului în 0,00 0,00 0,83 0,90 0,16 0,00 0,00 0,00 0,02 0,00 0,00
specific procesului Emisii specifice intrării 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
0,95 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,04 0,01 0,00 0,00 0,00
CO2 fosil în emisii specifice de intrare. Hg în emisii 0,95 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
specifice de intrare Cu în emisii specifice de intrare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,04 0,00 0,00 0,00 0,00
Oxidare în capacul superior, zilnic 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,00 0,00 0,00
0,28 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Gaz colectat 0,81 0,02 0,11 0,13 0,02 0,01 0,01 0,05 0,04 0,08 0,07
L A n dfil l
Gaz utilizat 0,08 0,02 0,08 0,09 0,03 0,01 0,01 0,05 0,04 0,08 0,07
0,01 0,00 0,43 0,01 0,01 0,01 0,04 0,58 0,00 0,01 0,01
Depozitare C. 1,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Transport 0,08 0,00 0,11 0,12 0,03 0,00 0,06 0,09 0,01 0,62 0,00
85
5.1 .1.6 Polonia

GW HT-
FE PE MINE TE AC HT-C ET PM AD-F AD-E
100 NC
sortare sticlă 0,01 0,02 0,01 0,03 0,02 0,02 0,00 0,01 0,05 0,05 0,06
0,02 0,04 0,00 0,00 0,15 0,36 0,21 0,14 0,58 0,11 0,42
Hârtie de emisii 0,03 0,00 0,03 0,09 0,06 0,00 0,00 0,00 0,01 0,00 0,00
Emisii de o•el 0,00 0,00 0,00 0,01 0,00 0,06 1,00 0,04 0,01 0,00 0,00
Reciclarea
MBT
Oxidare în capacul superior, zilnic 0,44 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Gaz colectat 0,83 0,44 0,10 0,25 0,35 0,25 0,28 0,03 0,15 0,44 0,07
Gaz utilizat 0,23 1,00 0,05 0,15 0,98 0,58 0,66 0,12 0,39 1,00 0,16
0,04 0,11 1,00 0,09 0,02 0,01 0,24 1,00 0,02 0,15 0,03
Depozitare C. 1,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Transport 0,04 0,00 0,08 0,23 0,08 0,00 0,15 0,04 0,01 0,87 0,00
86
5.1 .1.7 Grecia

GW
100 NC
sortare sticlă 0,00 0,01 0,01 0,03 0,01 0,01 0,00 0,01 0,06 0,02 0,03
0,00 0,00 0,00 0,00 0,04 0,05 0,03 0,04 0,30 0,02 0,07
Hârtie de emisii 0,03 0,00 0,05 0,22 0,10 0,00 0,00 0,00 0,03 0,00 0,00
Emisii de o•el 0,00 0,00 0,00 0,03 0,01 0,06 1,00 0,08 0,03 0,00 0,00
Reciclarea
PET termic de consum 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,00 0,00 0,00 0,01 0,00 0,00
HDPE termic de consum 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Oxidare în capacitate superioară, zilnic 0,78 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Oxidare în capacitate superioară, intermediar Oxidare în 0,68 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
capacitate superioară, finală 0,86 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Gaz colectat 0,64 0,43 0,10 0,48 0,34 0,26 0,07 0,08 0,40 0,43 0,05
Gaz folosit 0,17 1,00 0,11 0,56 0,95 0,62 0,16 0,19 1,00 1,00 0,11
Eficien•ă termică netă, electricitate 0,06 0,34 0,06 0,28 0,43 0,21 0,05 0,08 0,37 0,35 0,05
Eficien•ă termică netă, căldură 0,01 0,09 0,01 0,06 0,09 0,05 0,01 0,01 0,07 0,08 0,00
Rata de infiltrare 0,02 0,11 1,00 0,11 0,00 0,04 0,15 1,00 0,06 0,13 0,02
Depozitare C. 1,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Transport 0,02 0,00 0,05 0,24 0,06 0,00 0,05 0,03 0,02 0,40 0,00
87
5.1.2 Analiza scenariului

Analiza scenariului a fost efectuată pentru o informa•ie completă suplimentară a avut în partea analizei perturbării. Cele mai incerte procese au fost modificate •i înlocuite
cu date găsite în literatură sau în baza de dată ecoinvent / EASETECH pentru a testa importan•a pe care modelează aceste procese o are asupra scenariului general.
T ge = so
formulă:
| •• f •• t •• h•• | •• ••e•• ••••••

••••••
rezultatele globale au fost cuantificate, calculând% relativ, care este descris în cele ce urmează
•• •• •• •• •••• •••• | ••−
•• ••••
h e ••••••c••A••n%
h
••
•••• | •• •••• •• •••• •• •• •• | •••• •••••••••••••••• |
În urma acestui paragraf sunt listate procentul relativ din fiecare •ară. Pentru a simplifica interpretarea analizei scenariului, culorile au fost alese pentru a defini când
parametrii au prezentat un procent relativ scăzut, mediu sau ridicat (Tabelul 98).
Tabelul 98: Scala de culoare pentru a interpreta% relativ în următoarele paragrafe
Neglijabil % Relativ <0,1

Scăzut 0,1 <% relativ <0,5
Mediu 0,5 <% relativ <0,8
Înalt 0,8 <% relativ <1
Prin cre•terea / scăderea parametrului, nu s-a observat nicio modificare în rezultate. Include parametrii care nu sunt prezen•i într-o
0,00 anumită •ară.
Rezultatele arată că scenariile afectează cel mai mult rezultatele se referă la materialul substituit din reciclarea hârtiei •i modelarea energetică. Modelarea energetică este
deosebit de importantă în Danemarca.
Următoarele considera•ii suplimentare pot fi făcute cu privire la aceste rezultate:
- În Germania, Danemarca •i Italia, procentul relativ mai mare de 20% se observă numai atunci când se substituie hârtia reciclată •i când sunt modelate
energiile „curate” •i „murdare”. În general, modelarea bunurilor de capital, în general, este mult mai pu•in importantă, având în vedere •i dimensiunea
sistemului. Modificarea bunurilor de capital ale uzinelor WtE din Fran•a •i ale camioanelor din Grecia afectează HT-NC •i, respectiv, TE. Datorită contribu•iei
mari a bunurilor de capital la epuizarea resurselor din Polonia, schimbarea bunurilor de capital din sistem a arătat un procent relativ scăzut în aceste două
categorii de impact.
- Scenariul care arată cea mai mare agravare dramatică generală a mediului se ob•ine atunci când hârtia reciclată a substituit hârtia reciclată în locul hârtiei
virgine. Aceste rezultate eviden•iază importan•a cunoa•terii materialelor substituite pe pia•ă, deoarece diferite ipoteze ar putea schimba concluziile generale.
- Modelarea energiei (atât electricitatea, cât •i căldura) este esen•ială în special în •ările care prezintă recuperarea energiei. Un procent relativ mai mic, dar
deloc neglijabil, este •i în •ările în care nu există incinerare a de•eurilor, cum ar fi Polonia •i Grecia, din cauza reutilizării gazului în depozitele de de•euri. Din
toate •ările, Danemarca ilustrează cea mai mare varia•ie a rezultatelor globale prin modelarea energetică, datorită importan•ei pe care aceste procese o au în
rezultate. Cu cât o •ară a investit mai mult în energie curată, cu atât performan•a de mediu a recuperării energiei s-a înrăută•it ca în Fran•a.
O aten•ie deosebită este pusă pe scenariile care schimbă semnul scenariului general, de la negativ la pozitiv (de la salvare la încărcare) sau invers (de la încărcare la
salvare). Aceste cazuri sunt prezentate în Tabelul 99. Mai mult, Tabelul 100 prezintă cazurile care determină o schimbare mare procentual relativ, a•a cum se poate
observa TE, HT-NC •i Ecotoxicitate, total sunt categoriile de impact cele mai afectate de analiza scenariului.
88
Tabelul 99: cazuri pentru care semnul rezultatelor generale trece de la negativ la pozitiv sau invers. * Chiar dacă rezultatul scenariului schimbă semnul rezultatelor, procentul relativ are o valoare
scăzută. Pentru Germania •i Danemarca nu există niciun scenariu în care semnul să fie inversat.
Țară Categoria de impact Scenarii

Germania - -
Danemarca - -
GW (de la încărcare la economisire) TE (de la Căldură murdară
Franţa încărcare la economisire) HT-NC (de la încărcare Căldură murdară
la economisire) Căldură murdară
Înlocuirea hârtiei reciclate

ME (de la salvare la încărcare)
Regatul Unit Curatati electricitatea
NT-NC (de la salvare la încărcare) GW (de Hârtie reciclată
Italia la salvare la încărcare) GW (de la încărcare
la salvare)
TE (de la salvare la încărcare)
Grecia Curent electric curat *
ME (de la salvare la încărcare) GW
Curatati electricitatea
Polonia Înlocuirea hârtiei reciclate *

AD-F (de la salvare la încărcare)
Curent electric curat *
Tabelul 100: Scenariu care determină un procent relativ ridicat
Țară Categoria de impact Scenarii

HT-NC Înlocuirea hârtiei reciclate
Germania
ET Căldură murdară
PE MINE Căldură murdară
Curent murdar
TE Căldură curată
Danemarca Curatati electricitatea

HT-C Căldură murdară
HT-NC Curent murdar


GW Căldură murdară
TE Căldură murdară
Franţa Înlocuirea hârtiei reciclate

Uzina CG WtE
HT-NC
Căldură curată
Căldură murdară
Curent murdar
PE MINE
Căldură murdară
Regatul Unit
TE Căldură murdară
P.M Căldură murdară
Curent murdar
PE MINE
Căldură murdară
Italia TE Curent murdar

HT-NC Înlocuirea hârtiei reciclate
ET Curent murdar
GW
Polonia Depozitul CG
AD-F
Curent murdar
GW
Grecia Înlocuirea hârtiei reciclate
TE
Curent murdar
89
5.1.2.1 Germania
HT-
GW FE PE MINE TE AC HT-C ET P.M AD-F AD-E
NC
Hârtie reciclată - 0,31 - 0,24 - 0,46 - 0,40 - 0,21 - 0,10 0,87 0,02 0,03 - 0,22 - 0,14
Uzina CG WtE 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 - 0,06 0,06 - 0,04 0,00 0,00 0,00
Depozitul CG - 0,01 0,00 - 0,03 - 0,02 0,00 - 0,03 0,01 - 0,10 0,00 - 0,02 0,00
Uzină de compostare CG 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 - 0,03
Planta CG AD 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Camion CG - 0,03 0,00 - 0,05 - 0,04 - 0,02 - 0,01 0,00 - 0,09 - 0,01 - 0,03 0,02
Compostarea solului 0,00 0,00 - 0,01 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Curatati electricitatea - 0,50 - 0,29 - 0,26 - 0,22 - 0,07 - 0,05 0,16 - 0,06 - 0,04 - 0,33 - 0,41
Curent murdar 0,48 0,76 0,10 0,12 0,03 0,10 0,03 - 0,02 0,00 0,49 - 0,45
Căldură curată - 0,22 - 0,11 - 0,22 - 0,20 - 0,08 - 0,07 0,21 - 0,16 - 0,06 - 0,12 - 0,11
Căldură murdară 0,06 0,01 0,71 0,59 0,31 0,32 - 0,38 0,80 0,30 - 0,02 0,35
5.1.2.2 Danemarca
HT-
NC
Hârtie reciclată 0,42 0,42 0,65 0,56 0,31 0,11 0,49 - 0,12 - 0,05 0,31 0,19
Uzina CG WtE 0,01 0,00 0,00 0,00 0,00 0,11 0,04 0,04 - 0,01 0,00 0,00
Depozitul CG 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Camion CG 0,01 0,00 0,01 0,01 0,01 - 0,01 0,00 - 0,01 0,00 0,00 - 0,01
Curatati electricitatea 0,52 0,12 0,44 0,46 0,17 - 0,02 0,17 0,06 0,09 0,25 0,19
Curent murdar 0,47 - 0,10 - 0,74 - 1,19 - 0,07 0,00 - 1.13 - 0,31 - 0,19 0,23 0,19
Căldură curată 0,32 0,22 0,78 0,82 0,34 0,21 0,41 0,36 0,27 0,07 0,18
Căldură murdară - 0,33 - 0,12 - 1,39 - 1,01 - 0,59 - 0,82 - 0,09 - 1,03 - 0,58 - 0,19 - 0,77
5.1.2.3 Franța
GW FE PE MINE TE AC HT-C HT-NC ET P.M AD-F AD-E
Hârtie reciclată - 1,67 0,44 - 0,45 - 0,78 0,43 0,09 - 13.54 - 0,16 - 0,04 0,38 0,22
Uzina CG WtE - 0,04 0,00 0,00 0,00 0,00 0,12 - 1,52 0,08 - 0,01 0,01 0,00
Depozitul CG - 0,01 0,00 - 0,01 - 0,02 0,00 0,01 - 0,09 0,01 0,00 0,00 0,02
Uzină de compostare CG 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 - 0,03 0,00 0,00 0,00 0,02
Camioane CG - 0,10 0,00 - 0,02 - 0,03 0,03 - 0,02 0,16 - 0,01 0,01 0,01 - 0,03
Compostarea solului 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Curatati electricitatea - 0,59 0,02 - 0,13 - 0,22 0,10 0,01 - 0,74 0,06 0,04 0,10 0,10
Curent murdar - 0,06 0,00 - 0,01 - 0,02 0,01 0,00 - 0,07 0,00 0,00 0,01 0,01
Căldură curată - 0,06 0,04 - 0,23 - 0,47 0,15 0,03 - 4.18 0,19 0,08 - 0,01 0,04
Căldură murdară 0,91 - 0,19 0,72 0,85 - 0,64 - 0,48 - 2,90 - 1,05 - 0,39 - 0,15 - 0,68
5.1.2.4 Marea Britanie
HT-
NC
Hârtie reciclată - 0,38 - 0,49 - 0,63 - 0,70 - 0,32 - 0,13 - 0,74 0,23 0,04 - 0,29 - 0,38
Uzina CG WtE 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 - 0,07 - 0,05 - 0,04 0,00 0,00 0,00
Depozite de de•euri CG 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Uzină de compost CG 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 - 0,01
Camioane CG - 0,01 0,00 - 0,03 - 0,01 - 0,01 0,02 0,01 0,01 0,00 0,00 0,02
Curatati electricitatea 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,00 0,00 0,00
Curent murdar - 0,55 - 0,14 - 0,71 - 0,72 - 0,34 - 0,12 - 0,37 - 0,18 - 0,12 - 0,27 - 0,55
Căldură curată 0,50 0,19 1.29 0,74 0,44 0,15 0,36 0,17 0,15 0,22 0,50
Căldură murdară - 0,09 - 0,10 - 0,32 - 0,18 - 0,09 - 0,02 - 0,02 - 0,03 - 0,23 - 0,12 - 0,09
90
5.1.2.5 Italia
HT-
NC
Hârtie reciclată - 0,38 - 0,47 - 0,54 - 0,55 - 0,23 - 0,12 2,47 0,22 0,04 - 0,33 - 0,19
Plantele CG WtE - 0,01 0,00 - 0,01 0,00 0,00 - 0,08 0,13 - 0,05 0,00 0,00 0,00
Depozitul CG 0,00 0,00 - 0,01 - 0,01 0,00 - 0,01 0,01 - 0,01 0,00 0,01 - 0,01
Uzine de compost CG 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,00 0,00 0,00 - 0,04
Planta CG AD 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Camioane CG 0,01 0,01 0,11 0,04 0,00 0,03 - 0,14 0,11 0,01 0,01 0,05
Compostarea solului 0,00 0,00 - 0,03 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Curatati electricitatea - 0,54 - 0,08 - 0,62 - 0,52 - 0,21 - 0,03 0,29 - 0,21 - 0,12 - 0,31 - 0,34
Curent murdar 0,21 - 0,06 2.41 0,88 0,47 0,00 0,01 1.11 0,29 0,07 - 0,30
Căldură curată - 0,05 - 0,01 - 0,64 - 0,24 - 0,10 - 0,01 0,24 - 0,24 - 0,07 - 0,01 - 0,14
Căldură murdară 0,27 - 0,01 1,84 0,67 0,36 0,00 0,08 0,69 0,22 0,11 - 0,11
5.1.2.6 Polonia
HT-
NC
Hârtie reciclată 0,11 - 0,35 0,06 0,29 - 0,44 - 0,09 0,40 - 0,05 0,03 0,27 - 0,40
Depozitul CG - 0,05 0,14 - 0,01 - 0,02 0,16 - 0,04 - 0,04 0,01 0,00 1,53 - 0,44
Uzină de compost CG 0,00 0,00 0,00 0,01 0,00 0,01 0,01 0,00 0,00 - 0,02 - 0,27
Camion CG 0,03 0,02 0,01 0,06 - 0,14 0,10 - 0,02 - 0,02 - 0,02 - 0,27 0,24
Curatati electricitatea 0,13 - 0,19 0,00 - 0,09 - 0,29 - 0,08 - 0,27 - 0,03 - 0,01 0,42 - 0,03
Curent murdar - 0,01 0,42 0,00 0,01 0,12 0,05 - 0,02 0,01 0,02 1,72 - 0,04
Căldură curată 0,03 - 0,01 0,01 0,04 - 0,08 - 0,02 0,02 0,01 - 0,01 - 0,24 0,00
Căldură murdară 0,01 0,00 0,00 0,00 0,01 0,00 0,00 0,00 0,00 0,04 0,00
5.1.2.7 Grecia
HT-
NC
Hârtie reciclată - 0,05 0,25 - 0,13 - 2,75 0,29 0,07 - 0,64 0,11 - 0,04 0,43 0,22
Depozitul CG 0,00 0,00 0,00 0,01 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Camion CG - 0,01 0,00 - 0,01 0,51 0,04 - 0,03 0,01 0,02 0,02 0,03 - 0,05
Compostarea solului - 0,01 0,00 - 0,01 0,51 0,04 - 0,03 0,01 0,02 0,02 0,03 - 0,05
Curatati electricitatea - 0,05 0,39 - 0,06 - 0,24 0,25 0,15 - 0,10 - 0,13 0,14 0,70 0,03
Curent murdar 0,03 - 0,45 0,04 - 1,44 - 0,17 - 0,16 0,09 - 0,03 - 0,09 - 0,65 0,02
91
5.2 Calitatea și sensibilitatea datelor

Pentru a determina cei mai relevan•i parametri, rezultatele din evaluarea calită•ii datelor •i analiza sensibilită•ii (perturbare •i analiza scenariului) au fost utilizate împreună.
Figura 16 prezintă o prezentare grafică a metodei: ori de câte ori un parametru se află în zona ro•ie, galbenă sau verde, înseamnă că este foarte critic, critic sau pu•in critic
pentru sistem.
Figura 16: Prezentarea grafică a metodei utilizate pentru a compara calitatea •i sensibilitatea datelor, în care DQR este calitatea calită•ii datelor •i NSR este raportul de sensibilitate normalizat. Ori
de câte ori un parametru se află în zona ro•ie, galbenă sau verde, înseamnă că este foarte critic, critic sau pu•in critic pentru sistem.
Următoarele sunt rezultatele pentru fiecare •ară •i fiecare categorie de impact ob•inută prin combinarea rezultatelor din evaluarea calită•ii datelor •i analiza sensibilită•ii.
Parametrii clasifica•i ca foarte critici (H) sunt eviden•ia•i în ro•u, parametrii cu o criticitate medie / mare în portocaliu (M / H) •i cu o criticitate medie în galben (M) a•a cum
se arată în Tabelul 101. Pentru a evita confuzia, parametrul cu relevan•ă scăzută nu au fost eviden•iate. În general, majoritatea parametrilor prezintă o evaluare medie a
calită•ii datelor •i o sensibilitate scăzută sau neglijabilă.
Tabelul 101: Scara culorii pentru a interpreta criticitatea parametrilor din paragrafele următoare
H Criticitate ridicată
M/H Criticitate medie / mare
M Mediu critic
Cu toate acestea, cumulând în mod calitativ rezultatele pentru toate •ările •i toate categoriile de impact, unii parametri pot fi eviden•ia•i ca fiind cei mai critici din sistem:
• Emisii din fabrica WtE pentru •ările care utilizează această tehnologie Raport de substitu•ie a hârtiei,
• metalelor •i sticlei
• Compozi•ia electrică •i termică •i materialul înlocuit cu reciclarea hârtiei.
• Ratele de utilizare a gazelor •i rata de infiltrare în toate •ările care au în vedere depozitarea de•eurilor organice •i ratele de oxidare pentru Polonia •i Grecia
• Eficien•a sortării gospodăriilor, în special a hârtiei.
92
5.2.1 G ermania
GW HT-
FE PE MINE TE AC HT-C ET P.M AD-F AD-E
100 NC
Sortarea eficien•ei alimentelor
Sortarea hârtiei de eficien•ă M

Sortarea cartonului de eficien•ă
Hous e h o l d s o rting
Eficien•ă sortare sticle de plastic Eficien•ă

sortare plastic dur Eficien•ă sortare plastic moale
Efecte sortare sticlă
Eficien•ă sortare aluminiu

Eficien•ă de sortare a o•elului
Hârtie cu raport de substitu•ie M/H M/H M M M M M/H M

Raport de substitu•ie carton M M M/H
Raport de substitu•ie PET

Raport de substitu•ie HDPE
Raport de substitu•ie plastic moale Raport
de substitu•ie sticlă
Raport de substitu•ie aluminiu M M/H M/H M/H M/H M
Raport de substitu•ie o•el M/H M/H M/H M
Hârtie de emisii
Emisiile de sticlă
Emisii de aluminiu
R e c Y c l în g
Emisii de o•el M/H
Hârtie de consum de energie electrică
Consumul de energie electrică PET
Consumul de energie electrică HDPE
Consumul de energie electrică plastic moale Consumul
de energie electrică sticlă
Consum electric de aluminiu

Consumul de energie electrică din o•el
Consum termic PET

Consum termic HDPE
Consum de căldură plastic moale Sticlă de
consum de căldură
Consum de căldură aluminiu
Hârtie cu materiale auxiliare
Coeficient de transfer MBP_composting
Coeficientul de transfer MBP_RDF
Coeficient de transfer MBP_Al
MBT
Coeficient de transfer MBP_steel

Coeficient de transfer MBS_RDF
Coeficient de transfer MBS_Al
Coeficient de transfer MBS_steel
Material auxiliar
Eficien•a recuperării energiei electrice M/H M/H M
Eficien•a recuperării căldurii M
% O•el recuperat M M M M M
% Al recuperat M M M M M M
Procesează emisiile specifice H H
WtE
NOx în emisii specifice procesului SO2 în emisii H H

specifice procesului Emisii specifice intrării
H
CO2 fosil în emisii specifice de intrare Hg în emisii H
specifice de intrare Cu în emisii specifice de intrare
Transport
M
Hârtie reciclată M
Uzina CG WtE
Depozitul CG
Scena ri o
Uzină de compostare CG
Planta CG AD
Camion CG
Compostarea solului
93
5.2.2 D marcaj
GW HT-
100 NC
H o tu s e h o l d s o rt eu n g
Sortarea hârtiei de eficien•ă M/H M M/H M M M M


Hârtie cu raport de substitu•ie M/H M/H M M M/H M/H M/H M/H M/H M/H
Raport de substitu•ie carton M

de substitu•ie sticlă M
Raport de substitu•ie aluminiu M M
Raport de substitu•ie o•el M/H M
Hârtie de emisii
Emisiile de sticlă
Emisii de aluminiu
Emisii de o•el
R ecyc l în g

Consum termic PET

Consum termic HDPE
consum de căldură
Material auxiliar
Eficien•a recuperării energiei electrice M M
Eficien•a recuperării căldurii M/H M M M M M/H M/H M/H
% O•el recuperat M/H M

% Al recuperat
Procesează emisiile specifice
WtE
NOx în emisii specifice procesului SO2 în emisii

CO2 fosil în emisii specifice de intrare Hg în emisii

Transport
Hârtie reciclată
S c e n ario
Uzina CG WtE
Depozitul CG
Camioane CG
94
5.2.3 F rance
GW HT-
100 NC
Sortarea hârtiei de eficien•ă M/H M M M M M

M
Hârtie cu raport de substitu•ie M/H M M/H M/H M M M/H M/H
Raport de substitu•ie carton M M/H

de substitu•ie sticlă M/H M/H
Raport de substitu•ie aluminiu M

Raport de substitu•ie o•el M M/H M/H M
Hârtie de emisii
Emisiile de sticlă M
Emisii de aluminiu
R ecyc l în g

Consum termic PET

Consum termic HDPE
consum de căldură M M
Material auxiliar
Eficien•a recuperării energiei electrice
Eficien•a recuperării căldurii M
% O•el recuperat M/H M/H M/H M M
% Al recuperat M M M/H M M
Procesează emisiile specifice H H M/H
WtE
NOx în emisii specifice procesului SO2 în emisii H H M/H

H
CO2 fosil în eficien•ă specifică de intrare Hg în eficien•ă H
specifică de intrare Cu în emisii specifice intrare Oxidare
în capacul superior, zilnic
Oxidare în capacul superior, intermediar Oxidare în

capacul superior, final
Gaz colectat M
La n dfill
Gaz utilizat
Eficien•ă termică netă, electricitate Eficien•ă
termică netă, căldură Rată de infiltra•ie
M
Depozitare C.
Transport M
Hârtie reciclată M M
Uzina CG WtE M/H
Depozitul CG
Sc enario
Camioane CG
Compostarea solului
95
5.2.4 UK
GW HT-
100 NC
Sortarea hârtiei de eficien•ă M/H M M M M/H M/H M M M

M
Hârtie cu raport de substitu•ie M M/H M/H M/H M/H M/H M/H M/H M/H M/H
Raport de substitu•ie carton M

de substitu•ie sticlă M/H
Raport de substitu•ie aluminiu M M

Hârtie de emisii
Emisiile de sticlă
Emisii de aluminiu
Emisii de o•el M
R ecyc l în g

Consum electricitate moale pl Consum
electricitate sticlă
Consum termic PET

Consum termic HDPE
consum de căldură
Material auxiliar
Recuperare electricitate ef M
Recuperare căldură ef M/H M
% O•el recuperat M M/H M
% Al recuperat M M
Procesează emisiile specifice M/H M/H
WtE
NOx în emisii specifice procesului SO2 în emisii M/H M/H

M/H
CO2 fosil în emisii specifice de intrare Hg în emisii M/H

Oxidare în capacul superior, zilnic

Gaz colectat M/H
La n dfill
Gaz utilizat
M
Depozitare C.
Transport
Hârtie reciclată
Uzina CG WtE
Depozitul CG
Sc enario
Camioane CG
Compostarea solului
96
5.2.5 Ita te iubesc
GW
FE PE MINE TE AC HT-C HT- ET P.M AD-F AD-E
100 NC
Sortarea eficien•ei alimentelor M M
Sortarea hârtiei de eficien•ă M/H M M M/H M/H M M M


Hârtie cu raport de substitu•ie M/H M/H M/H M/H M M/H M/H M M/H M/H
Raport de substitu•ie carton M M/H
de substitu•ie sticlă M M M/H
Raport de substitu•ie aluminiu M M/H M/H M/H M/H
Raport de substitu•ie o•el M M/H M/H
Hârtie de emisii
Emisiile de sticlă M
Emisii de aluminiu
Reciclarea

Consum termic PET
Consum termic HDPE
consum de căldură
Coeficientul de transfer MBP_RDF M M M M M
MBT
Coeficient de transfer MBP_Al M M M M M

Coeficient de transfer MBP_steel M M
Material auxiliar
Recuperare electricitate ef M M M M M
Recuperare căldură ef
% O•el recuperat M M/H M M
% Al recuperat M M M M M M
Procesează emisiile specifice H H
WtE
NOx în emisii specifice procesului SO2 în emisii H H

H
CO2 fosil în emisii specifice de intrare Hg în emisii H


Gaz colectat H
Gaz utilizat
M
Depozitare C. M/H
Transport M
Plantele CG WtE
Depozitul CG
Scenariu
Uzine de compost CG
Planta CG AD
Camioane CG
Compostarea solului
97
5.2.6 Po teren
GW HT-
100 NC
Sortarea eficien•ei alimentelor M
Sortarea hârtiei de eficien•ă M M

M
Hârtie cu raport de substitu•ie M M/H
Raport de substitu•ie carton M/H
de substitu•ie sticlă M/H M/H M/H M/H
Raport de substitu•ie aluminiu
Hârtie de emisii
Emisiile de sticlă M/H M
Emisii de aluminiu
Reciclarea

Consum termic PET
Consum termic HDPE
consum de căldură M M M
Coeficientul de transfer MBP_RDF
MBT
Coeficient de transfer MBP_Al M

Coeficient de transfer MBP_steel M/H M/H M

Gaz colectat H M M M M M M
Gaz utilizat M/H M/H M M M/H
Eficien•ă termică netă, electricitate Eficien•ă M M M M M M
M/H M/H
Depozitare C. M/H
Transport M/H
Hârtie reciclată
Depozitul CG M/H
Scenariu
Uzină de compost CG
Camion CG
Compostarea solului
98
5.2.7 Gre ece

GW
FE PE MINE TE AC HT-C HT- ET P.M AD-F AD-E
100 NC
Sortarea hârtiei de eficien•ă M M M

Eficien•ă sortare aluminiu M/H M/H M/H

Eficien•ă de sortare a o•elului M/H M/H M M
Hârtie cu raport de substitu•ie M/H M M M/H
Raport de substitu•ie carton
de substitu•ie sticlă M
Raport de substitu•ie aluminiu M/H M/H M/H
Raport de substitu•ie o•el M/H M M/H
Hârtie de emisii
Emisiile de sticlă
Emisii de aluminiu
Reciclarea

Consum termic PET
Consum termic HDPE
consum de căldură

Gaz colectat M/H M M M M M M
Gaz utilizat M/H M M/H M M/H M/H
Eficien•ă termică netă, electricitate Eficien•ă M M M M M M
M/H M/H
Depozitare C. M/H
Transport
r eu o
Scena
Depozitul CG
Camioane CG M
99
5.3 Comparație cu ierarhia europeană a deșeurilor

Ierarhia de•eurilor este un instrument simplu care a fost utilizat în legisla•ia europeană pentru a conduce tehnologiile care sunt considerate cele mai ecologice. Deoarece această lucrare nu include prevenirea •i reutilizarea,
impactul asupra mediului este comparat cu procentele de reciclare pentru a răspunde la întrebarea: există o corela•ie liniară între impactul asupra mediului •i procentele de reciclare? Trei procente diferite sunt testate •i toate
includ reciclarea materialelor, compostarea •i digestia anaerobă: rata de reciclare a de•eurilor municipale în 2013 raportată de Eurostat (Eurostat, 2016), rata de reciclare a de•eurilor menajere modelată în această lucrare
(inclusiv reciclarea materialelor din uzinele WtE •i MBT ) •i rata efectivă de reciclare calculată luând în considerare eficien•a reciclării (Tabelul 102). Figura 17-Figura 27 arată rela•iile dintre procentele de reciclare •i mPE în
fiecare categorie de impact. De•i există o mare îmbunătă•ire din Grecia în Germania, nu este clar care este principala for•ă motrice. În concluzie, ierarhia de•eurilor pare a fi un instrument foarte simplificat pentru a conduce
fluxurile de de•euri, deoarece nu ia în considerare contextul na•ional. În special, compozi•ia de•eurilor •i a energiei poate afecta clasamentul general. Incinerarea duce la economii ridicate de mediu numai în caz de eficien•ă
ridicată •i de substituire a surselor fosile. Gestionarea de•eurilor ar trebui să se concentreze mai mult pe calitatea materialelor colectate •i pe ceea ce substituie de fapt materialul •i recuperarea energiei. ierarhia de•eurilor pare a
fi un instrument foarte simplificat pentru a conduce fluxurile de de•euri, deoarece nu ia în considerare contextul na•ional. În special, compozi•ia de•eurilor •i a energiei poate afecta clasamentul general. Incinerarea duce la
economii mari de mediu numai în cazul unei eficien•e ridicate •i a substituirii surselor fosile. Gestionarea de•eurilor ar trebui să se concentreze mai mult pe calitatea materialelor colectate •i pe ceea ce substituie de fapt materialul
•i recuperarea energiei. ierarhia de•eurilor pare a fi un instrument foarte simplificat pentru a conduce fluxurile de de•euri, deoarece nu ia în considerare contextul na•ional. În special, compozi•ia de•eurilor •i a energiei poate afecta
clasamentul general. Incinerarea duce la economii ridicate de mediu numai în caz de eficien•ă ridicată •i de substituire a surselor fosile. Gestionarea de•eurilor ar trebui să se concentreze mai mult pe calitatea materialelor
colectate •i pe ceea ce substituie de fapt materialul •i recuperarea energiei.
Tabelul 102: Procentaje de reciclare pentru Germania (DE), Danemarca (DK), Fran•a (FR), Regatul Unit (Marea Britanie), Italia (IT), Polonia (PL) •i Grecia (EL)
DE DK Regatul Unit ACEASTA FR PL EL

% reciclare pentru UE 2013% articol 64% 44% 43% 39% 39% 24% 19%
reciclare 55% 41% 32% 28% 26% 13% 8%

% articol de reciclare eficient 48% 37% 28% 26% 24% 10% 6%
Schimbarea climei
50
40
30
20
mPE / tonă
10
0
10 20 30 40 50 60 70
- 10 0
- 20
- 30
- 40 % reciclare
Figura 17: rela•ii grafice între procentele de reciclare •i echivalentul cu mai multe persoane (mPE) în schimbările climatice pentru Germania (DE), Danemarca (DK), Fran•a (FR), Regatul Unit
(Marea Britanie), Italia (IT), Polonia (PL) •i Grecia (EL).
100
Eutrofizarea apei dulci

0
0 10 20 30 40 50 60 70
- 20
- 40
mPE / tonă
- 60
- 80
- 100
- 120 % reciclare
Figura 18 Rela•ii grafice între procentele de reciclare •i echivalentul cu mai multe persoane (mPE) în eutrofizarea apei dulci pentru Germania (DE), Danemarca (DK), Fran•a (FR), Regatul Unit
Eutrofizare marină
20
15
10
0
mPE / tonă
0 10 20 30 40 50 60 70
-5
- 10
- 15
- 20
- 25 % reciclare
Figura 19: rela•ii grafice între procentele de reciclare •i echivalentul cu mai multe persoane (mPE) în eutrofizare marină pentru Germania (DE), Danemarca (DK), Fran•a (FR), Regatul Unit (UK),
Italia (IT), Polonia (PL) •i Grecia (EL).
101
Eutrofizare terestră
10
0
0 10 20 30 40 50 60 70
mPE / tonă
-5
- 10
- 15
- 20 % reciclare
Figura 20: rela•ii grafice între procentele de reciclare •i echivalentul cu mai multe persoane (mPE) în eutrofizarea terestră pentru Germania (DE), Danemarca (DK), Fran•a (FR), Regatul Unit
Acidificarea terestră
0
0 10 20 30 40 50 60 70
- 10
- 20
- 30
mPE / tonă
- 40
- 50
- 60
- 70 % reciclare
Figura 21: rela•ii grafice între procentele de reciclare •i echivalentul cu mai multe persoane (mPE) în acidificarea terestră pentru Germania (DE), Danemarca (DK), Fran•a (FR), Regatul Unit (UK),
Italia (IT), Polonia (PL) •i Grecia (EL).
102
Toxicitate umană, cancerigenă
0 10 20 30 40 50 60 70
0
- 20
- 40
- 60
mPE / tonă
- 80
- 100
- 120
- 140
- 160
- 180 % reciclare
Figura 22: rela•ii grafice între procentele de reciclare •i echivalentul cu mai multe persoane (mPE) în toxicitatea umană - cancerigen pentru Germania (DE), Danemarca (DK), Fran•a (FR), Regatul
Unit (UK), Italia (IT), Polonia ( PL) •i Grecia (EL).
Toxicitate umană, non-cancerigenă

40
20
0
0 10 20 30 40 50 60 70
- 20
mPE / tonă
- 40
- 60
- 80
- 100 % reciclare
Figura 23: rela•ii grafice între procentele de reciclare •i echivalentul cu mai multe persoane (mPE) în toxicitatea umană - cancerigen pentru Germania (DE), Danemarca (DK), Fran•a (FR),
Regatul Unit (UK), Italia (IT), Polonia ( PL) •i Grecia (EL).
103
Ecotoxicitate, total
100
50
0
0 10 20 30 40 50 60 70
- 50
mPE / tonă
- 100
- 150
- 200
- 250
- 300
- 350 % reciclare
Figura 24: rela•ii grafice între procentele de reciclare •i echivalentul cu mai multe persoane (mPE) în totalul ecotoxicită•ii pentru Germania (DE), Danemarca (DK), Fran•a (FR), Regatul Unit
(UK), Italia (IT), Polonia (PL ) •i Grecia (EL).
Particule
0 10 20 30 40 50 60 70
0
- 20
- 40
- 60
mPE / tonă
- 80
- 100
- 120
- 140
- 160 % reciclare
Figura 25: rela•ii grafice între procentele de reciclare •i echivalentul cu mai multe persoane (mPE) în materie de particule pentru Germania (DE), Danemarca (DK), Fran•a (FR), Regatul Unit
(UK), Italia (IT), Polonia (PL) •i Grecia (EL).
104
Epuizarea resurselor fosile abiotice
0 10 20 30 40 50 60 70
0
- 20
- 40
- 60
mPE / tonă
- 80
- 100
- 120
- 140
- 160 % reciclare
Figura 26: rela•ii grafice între procentele de reciclare •i echivalentul cu mai multe persoane (mPE) în epuizarea resurselor fosile abiotice pentru Germania (DE), Danemarca (DK), Fran•a (FR),
Regatul Unit (Regatul Unit), Italia (IT), Polonia (PL) •i Grecia (EL).
Epuizarea resurselor minerale abiotice

0
0 10 20 30 40 50 60 70
- 100
- 200
- 300
mPE / tonă
- 400
- 500
- 600
- 700
- 800 % reciclare
Figura 27: rela•ii grafice între procentele de reciclare •i echivalentul cu mai multe persoane (mPE) în epuizarea resurselor minerale abiotice pentru Germania (DE), Danemarca (DK), Fran•a
(FR), Regatul Unit (Marea Britanie), Italia (IT), Polonia (PL) •i Grecia (EL).
105
6 Bibliografie
ADEME, 2013. Etat de l'art de la colec•ia separată •i a gestionării de proximitate a biodéchets - Partea 2: Fiches pays,
Fran•a [în franceză]. Paris.
ADEME, 2011. La collecte des déchets par the service public in France - Results 2011 [în franceză]. Paris. ADEME, 2010a. La composition des ordures ménagères et
assimilées en France. ADEME, Paris.
ADEME, 2010b. ITOM: Les installations de traitment des ordures ménagères in France - results 2010 [in Franch].
ADEME.
ADEME, Eco-Emballages et Ecofolio, 2014. Etude de l'adaptabilité des centres de tri des Déchets Ménagers aux évolutions
potentielles des collectes séparées; Versiunea 2 [în franceză].
Althaus, H., Hischier, R., Osses, M., Primas, A., Hellweg, S., Jungbluth, N., Chudacoff, M., 2007. Inventariile ciclului de via•ă
de produse chimice. Data v2.0 (2007), raportul ecoinvent nr. 8. Dübendorf.
Ancitel Energia e Ambiente SrI, 2012. La Banca Dati - 2 ° rapport Raccolta Differenziata 2011 [în italiană]. Roma.
Andersen, JK, Christensen, TH, Scheutz, C., 2010. Înlocuirea turbei, a îngră•ămintelor •i a gunoiului de grajd prin compost în hobby
grădinărit: sondaje ale utilizatorilor •i studii de caz. Gestionarea de•eurilor. 30, 2483-2489. doi: 10.1016 / j.wasman.2010.07.011
Andreasi Bassi, S., 2015. Interviu cu Christian Riber.
Anthouli, A., Aravossis, K., Charitopoulou, R., Tot, B., Vujic, G., 2013. Oportunită•i •i bariere sau reciclare în Balcani
•ări: cazurile Greciei •i Serbiei. HSWMA, SeSWA •i ISWA.
Bakas, I. (Copenhaga RI, Milios, L. (Copenhaga RI, 2013. Gestionarea de•eurilor municipale în Grecia - raport elaborat
pentru Agen•ia Europeană de Mediu (AEM). Agen•ia Europeană de Mediu (AEM).
Birgisdóttir, H., Bhander, G., Hauschild, MZ, Christensen, TH, 2007. Evaluarea ciclului de via•ă al eliminării reziduurilor
de la incinerarea de•eurilor solide municipale: reciclarea cenu•ii de fund în construc•ia de drumuri sau depozitare în Danemarca evaluată în modelul ROAD-RES. Gestionarea de•eurilor.
27, 75–84. doi: 10.1016 / j.wasman.2007.02.016
Boer, E. Den, Jedrczak, A., Kowalski, Z., Kulczycka, J., Szpadt, R., 2010. O revizuire a compozi•iei de•eurilor solide municipale
•i cantită•i în Polonia. Gestionarea de•eurilor. 30, 369–377. doi: 10.1016 / j.wasman.2009.09.018
Boldrin, A., Christensen, TH, Körner, I., Krogmann, U. 2011. Compostarea: echilibrele de masă •i calitatea produsului, în: Solid
Tehnologie •i gestionare a de•eurilor. Editura Blackwell Ltd., pp. 569-582. doi: 10.1002 / 9780470666883.ch36
Boldrin, A., Damgaard, A., Brogaard, LK-S., Astrup, TF, 2014. Evaluarea ciclului de via•ă al reziduurilor de tocătoare
management.
Boldrin, A., Hartling, KR, Laugen, M., Christensen, TH, 2010. Modelarea inventarului de mediu al utilizării compostului
•i turbă în creştere mass-media pregătire. Resurse. Conserv. Reciclare. 54, 1250–1260.
doi: 10.1016 / j.resconrec.2010.04.003
Brogaard, LK-S., Christensen, TH, 2016. Evaluarea ciclului de via•ă al bunurilor de capital pentru sistemele de gestionare a de•eurilor,
Trimis în revista „Waste Management”. Kongens Lyngby, Danemarca.
Brogaard, LK, Damgaard, A., Jensen, MB, Barlaz, M., Christensen, TH, 2014. Evaluarea datelor de inventar ale ciclului de via•ă
pentru sisteme de reciclare. Resurse. Conserv. Reciclare. 87, 30-45.
Brogaard, LK, Petersen, PH, Nielsen, PD, Christensen, TH, 2015. Cuantificarea bunurilor de capital pentru tratament biologic
de de•euri organice. Gestionarea de•eurilor. Rez. 33, 96–106. doi: 10.1177 / 0734242X14565212
Brogaard, LK, Riber, C., Christensen, TH, 2013. Cuantificarea bunurilor de capital pentru incinerarea de•eurilor. Gestionarea de•eurilor. 33,
1390–1396. doi: 10.1016 / j.wasman.2013.03.007
Oficiul Central de Statistică, 2013. Infrastructura municipală în 2012. Var•ovia.
CEPI - Confederation of European Paper Industries, 2013. Key Statistics - European Pulp and Paper industry, 2013. CEPI
2-11.
Christensen, TH, 2011. Introducere în gestionarea de•eurilor, în: Christensen, TH (Ed.), Tehnologia de•eurilor solide •i
Management. Editura Blackwell Ltd., p. 15.
Christensen, TH, Fruergaard, T., Matsufuji, Y., 2011. De•euri reziden•iale, în: Christensen, TH (Ed.), De•euri solide
Tehnologie •i management. Editura Blackwell Ltd., pp. 85-96.
Classen, M., Althaus, H.-J., Blaser, S., Scharnhorst, W., Tuchschmid, M., Jungbluth, N., Emmenegger, M., 2009. Via•a
Ciclu Inventare de Metale Date v2.1 (2009), ecoinvent v2.1 raport Nu. 10. Dübendorf.
doi: 10.1065 / lca2004.11.181.5
Clavreul, J., Baumeister, H., Christensen, TH, Damgaard, A., 2014. Un sistem de evaluare a mediului pentru
106
tehnologii de mediu. Mediu Model. Softw. 60, 18–30. doi: 10.1016 / j.envsoft.2014.06.007
Clavreul, J., Guyonnet, D., Christensen, TH, 2012. Cuantificarea incertitudinii în modelarea LCA a gestionării de•eurilor
sisteme. Gestionarea de•eurilor. 32, 2482-2495. doi: 10.1016 / j.wasman.2012.07.008
Defra, 2014. Statistica colectată a de•eurilor de către autorită•ile locale - date despre autorită•ile locale.
DEFRA, 2014a. Statistica de colectare a de•eurilor de către autoritatea locală - Anglia - De•euri din gospodării.
DEFRA, 2014b. Debit mediu •i precipita•ii totale pentru Anglia: 1961-2013 [Document WWW]. URL
https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/384099/England_Rainfall_Outflo w_2014.csv / preview (accesat 7.16.15).
Doka, G., 2009. Inventariile ciclului de via•ă ale serviciilor de tratare a de•eurilor. Partea II „Incinerarea de•eurilor”, raportul Ecoinvent nr.
13. Sf. Gallen.
DTU Environment, 2017. Model MBT. Raport intern.
EC-CCR, 2011. Manual de referin•ă privind sistemul de date al ciclului de via•ă interna•ional (ILCD) - Recomandări pentru impactul ciclului de via•ă
Evaluarea în contextul european. Oficiul pentru Publica•ii al Uniunii Europene, Luxemburg. doi: 10.278 / 33030
EC-JRC, 2010. Manual de referin•ă privind sistemul de date al ciclului de via•ă interna•ional (ILCD) - Ghid general pentru ciclul de via•ă
Evaluare - îndrumări detaliate. Oficiul pentru Publica•ii al Uniunii Europene, Luxemburg. doi: 10.2788 / 38479
ecoinvent, 2016. Baza de date a inventarului ciclului de via•ă elve•ian [Document WWW]. URL http://www.ecoinvent.org/login-
baze de date.html
Economopoulos, AP, 2010. Aspecte tehnico-economice ale metodelor alternative de tratare a de•eurilor solide municipale. Deşeuri
Manag. 30, 707–715. doi: 10.1016 / j.wasman.2009.11.004
Edjabou, ME, Jensen, MB, Götze, R., Pivnenko, K., Petersen, C., Scheutz, C., Astrup, TF, 2015. De•euri solide municipale
compozi•ie: metodologie de e•antionare, analize statistice •i evaluarea studiului de caz. Gestionarea de•eurilor. 36, 12-23. doi: 10.1016 / j.wasman.2014.11.009
Comisia pentru mediu pentru afaceri •i alimente rurale - Parlamentul Marea Britanie, 2014. Ratele de reciclare în Anglia [Document WWW].
URL http://www.publications.parliament.uk/pa/cm201415/cmselect/cmenvfru/241/24106.htm#note49 (accesat
10.22.14).
EPEM - Engineering and Planning Engineering and Management SA, 2014. LIFE09 ENV / GR / 000294 De•euri
Op•iuni de gestionare pentru raportul intermediar de control al emisiilor de gaze cu efect de seră / Anexa 7.3.6: Caz de referin•ă pentru Regiunea Macedonia de Est •i Tracia (REMTH)
[Document WWW]. URL http://www.epem.gr/waste-c- control / pdf / reference_case_REMTH.pdf (accesat 6.13.15).
EUROCONSULTAN•I, EPTA, 2010. Raport final - Partea 1 Analiza gestionării de•eurilor solide în Grecia - JESSICA
Instrumente pentru gestionarea de•eurilor solide în Grecia.
Eurostat, 2016. Reciclarea rată de municipal solid deşeuri [WWW Document]. URL
http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=t2020_rt120 (accesat 4.6.16).
Eurostat, 2014. De•euri municipale tratate în 2012 după •ară •i categorie de tratare sortate după procent 2012 [WWW
Document]. URL http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explicat / index.php? title = Fi•ier: Municipal_waste_treated_in_2012_by_country_and_treatment_category_sorted_ by_percentage_2012_new.PNG & oldid = 176349 (accesat 7.26.15).
Eurostat, 2013. Statistici privind energia electrică •i căldură, 2013.
Ezeah, C., Byrne, T., 2014. O analiză critică a legisla•iei •i conformită•ii privind de•eurile solide municipale în Grecia - În
Contextul Directivei UE privind depozitele de de•euri. IOSR J. Environ. •tiin•ă. Toxicol. Tehnologia alimentară. 8, 81–89.
Fischer, C., 2013. Gestionarea de•eurilor municipale în Polonia. Agen•ia Europeană de Mediu (AEM).
Fondazione Sviluppo Sostenibile, 2014. Frazione organica e fanghi [în italiană], în: L'Italia Del Riciclo 2014. pp. 170–175.
Franklin Associates, 2011. Inventarul ciclului de via•ă al 100% postconsumer HDPE •i ră•ină reciclată PET de la postconsumer
containere •i ambalaje. Pregătit pentru Divizia de materiale plastice a Consiliului american de chimie; Asocia•ia reciclatorilor de materiale plastice postconsumatoare, Asocia•ia
Na•ională. Kansas. doi: 10.1017 / CBO9781107415324.004
GIB Gesellschaft für Innovationsforschung und Beratung mbH Berlin, 2009. Endbericht -Die wirtschaftliche Bedeutung
der Recycling und Entsorgungsbranche in Deutschland - Stand, Hemmnisse, Herausforderungen pentru Bundesministeriums für Wirtschaft und Technologie (în germană).
Gibbs, A., Elliott, T., Vergunst, T., Ballinger, A., Hogg, D., Gentil, A., Fischer, C., Bakas, I., Ryberg, M., 2014.
„Dezvoltarea unui instrument de modelare privind generarea •i gestionarea de•eurilor” Anexa 1: Raport de bază. Raport final pentru DG Mediu al Comisiei Europene în temeiul
contractului-cadru nr. ENV.C.2 / FRA / 2011/0020 Autori:
107
Głównego Urzędu Statystycznego - Biroul Central de Statistică din Var•ovia, 2014. Ochrona Środowiska 2014 - Mediu
2014.
Głównego Urzędu Statystycznego - Biroul Central de Statistică din Var•ovia, 2013. Ochrona Środowiska 2013 - Mediu
2013.
Hischier, R., 2007a. Sticlă de ambalare, Inventarele ciclurilor de via•ă ale ambalajelor •i lucrărilor grafice. Ecoinvent-Raport nr.
11. Dübendorf.
Hischier, R., 2007b. Inventarele ciclurilor de via•ă ale ambalajelor •i lucrărilor grafice. Data v2.0 (2007) Raport Ecoinvent Nr.
11. Sf. Gallen.
International Aluminum Institute, 2007. Evaluarea ciclului de via•ă al aluminiului: date de inventar pentru primar
Actualizarea Anului Industriei Aluminiu 2005.
Agen•ia Interna•ională pentru Energie Bioenergie, 2015. IEA Bioenergy Task 37 Country Rapoarte Summary 2014. IEA Bioenergy. ISPRA, 2014. Rapporto Rifiuti Urbani - Edizioni 2014, Dati di
sintesi [în italiană]. Roma.
Jansen, M., Feil, A., Pretz, T., 2012. Recuperarea materialelor plastice din de•eurile menajere prin separare mecanică, în: Thomé-
Kozmiensky, KJ, Thiel, S. (Eds.), Waste Management, Volumul 3. pp. 169–176.
Jungbluth, N., Emmenegger, MF, Dinkel, F., Stettler, C., Doka, G., Chudacoff, M., 2007. Inventariile ciclului de via•ă ale
bioenergie. Data v2.0 (2007), raportul Ecoinvent nr. 17. Uster.
Kühle-Weidemeier, M., Langer, DU, Hohmann, F., 2007. Plantele pentru tratarea de•eurilor mecanico-biologice - Rezumat
a raportului final. Mediu Rez. Progr. Hrănit. Ministru. Mediu Mediu Prot. Nucl. Siguran•ă. Gestionarea de•eurilor. Găsite. Numărul 206 33 301.
Managementul calită•ii terenurilor, L., 2003. Emisiile de metan din depozitele de de•euri din Marea Britanie - raport final. Pentru: Departamentul pentru
Mediu, alimenta•ie •i afaceri rurale.
Larsen, AW, Vrgoc, M., Christensen, TH, Lieberknecht, P., 2009. Consumul de motorină în colectarea •i transportul de•eurilor
•i semnifica•ia sa de mediu. Gestionarea de•eurilor. Rez. 27, 652-659. doi: 10.1177 / 0734242X08097636
Laurent, A., Clavreul, J., Bernstad, A., Bakas, I., Niero, M., Gentil, E., Christensen, TH, Hauschild, MZ, 2014. Recenzie
a studiilor ACV ale sistemelor de gestionare a de•eurilor solide - Partea II: Îndrumări metodologice pentru o mai bună practică. Gestionarea de•eurilor. 34, 589-606. doi: 10.1016 /
j.wasman.2013.12.004
Laurent, A., Hauschild, MZ, Golsteijn, L., Simas, M., And, JF, Wood, R., 2013. Livrabil 5.2: Factori de normalizare
pentru indicatori de mediu, economici •i socio-economici. PROIECT: Dezvoltarea •i aplicarea unei metodologii standardizate pentru evaluarea PROSpectivă a SUstaInability a
TEhnologiilor. Copenhaga, Danemarca.
MEL Research, 2008. Starea compostării •i tratarea de•eurilor biologice în Marea Britanie în Marea Britanie 2006/07.
Association for Organics Recycling and WRAP, Wellingborough ,.
Merrild, H., Damgaard, A., Christensen, TH, 2008. Evaluarea ciclului de via•ă al gestionării hârtiei reziduale: importan•a
a datelor tehnologice •i a limitelor sistemului în evaluarea reciclării •i incinerării. Resurse. Conserv. Reciclare. 52, 1391–1398. doi: 10.1016 / j.resconrec.2008.08.004
Miasto Stołeczne Warszawa - Ora•ul Var•ovia, nd Ulotka „Jak segregować odpady” - „How to segragate the waste”
(în poloneză) [Document WWW]. URL http://czysta.um.warszawa.pl/documents/10181/0/naklejki_4.pdf (accesat
6.14.15).
Miljøministeriet, 2013. Miljø- og samfundsøkonomisk vurdering af muligheder for øget genanvendelse af papir, pap,
plast, metal og organisk affald fra dagrenovation [în daneză], Miljøprojekt nr. 1458. Copenhaga. doi: 978-87- 92903-80-8
Miljøministeriet, M., 2014. Affaldsstatistik 2012.
Ministerul Mediului, 2010. Planul na•ional de gestionare a de•eurilor 2014. Var•ovia.
Minoglou, M., Komilis, D., 2013. Optimizarea tratamentului •i eliminării de•eurilor solide municipale folosind matematic
programare — A caz studiu în A Greacă regiune. Resurse. Conserv. Reciclare. 80, 46–57.
doi: 10.1016 / j.resconrec.2013.08.004
Møller, J., Christensen, TH, Jansen, JLC, 2011. Digestie anaerobă: balan•e de masă •i produse, în: De•euri solide
Tehnologie •i management. Editura Blackwell Ltd., pp. 618-627. doi: 10.1002 / 9780470666883.ch39
Møller, J., Jensen, MB, Kromann, M., Lund Neidel, T., Bjørn Jakobsen, J., 2013. Miljø- og samfundsøkonomisk vurdering
af muligheder for øget genanvendelse af papir, pap, plast, metal og organisk affald fra dagrenovation. Miljøprojekt nr. 1458. doi: 978-87-92903-80-8
NATURA srl, 2012. Analisi Merceologica dei rifiuti urbani [în italiană]. SAPNA. Sistema Ambiente Provincia di Napoli
Spa
Nemecek, T., Kägi, T., 2007. Inventariile ciclului de via•ă ale sistemelor de produc•ie agricolă. Data v2.0 (2007), Ecoinvent
108
raport nr. 15. Zürich •i Dübendorf.
Office for National Statistics, 2014. Principalele compara•ii: Popula•ie •i migra•ie [Document WWW]. URL
http://www.ons.gov.uk/ons/guide-method/compendiums/compendium-of-uk-statistics/population-and- migration / index.html (accesat la 7.5.15).
Olesen, OU, Damgaard, A., 2014. Depozitare în EASETECH [disponibil la cerere de la DTU]. DTU, departamentul
Ingineria mediului, Copenhaga.
Petersen, C., Domela, I., 2003. Sammensætning af dagrenovation og ordninger for hjemmekompostering. Miljøprojekt
nr. 868 2003. Miljøstyrelsen, Miljøministeriet. København.
Pressley, PN, Levis, JW, Damgaard, A., Barlaz, M. a, Decarolis, JF, 2015. Analiza facilită•ilor de recuperare a materialelor pentru
utilizarea în evaluarea ciclului de via•ă. Gestionarea de•eurilor. 35, 307–317. doi: 10.1016 / j.wasman.2014.09.012
RECOUP, 2014. Ambalaje din materiale plastice: colectare, sortare •i reprocesare (CSR). Peterborough ,.
Reimann, DO (CEWEP), 2012. CEWEP Energy Report III (Status 2007-2010) - Results of Specific Data for Energy, R1
Factorul de eficien•ă a plantelor •i NCV al 314 de instala•ii europene de de•euri în energie (EtE).
Resourcefutures, 2013. Defra EV0801 - Estimări compozi•ionale na•ionale pentru de•eurile colectate •i reciclate de către autorită•ile locale
în Anglia, 2010/11.
Rigamonti, L., 2007. PhD Thesis - Evaluazione dei percorsi de recuperare a materialelor •i di energie în sisteme integrate
gestione dei rifiuti urbani [în italiană]. Politecnica din Milano.
Rigamonti, L., Grosso, M., Giugliano, M., 2010. Evaluarea ciclului de via•ă al subunită•ilor care compun un management al RSM
sistem. J. Curat. Prod. 18, 1652–1662. doi: 10.1016 / j.jclepro.2010.06.029
Rigamonti, L., Grosso, M., Giugliano, M., 2009. Evaluarea ciclului de via•ă pentru optimizarea nivelului de colectare separată în
sisteme integrate de management al RSM. Gestionarea de•eurilor. 29, 934–944. doi: 10.1016 / j.wasman.2008.06.005
Rigamonti, L., Grosso, M., Møller, J., Martinez Sanchez, V., Magnani, S., Christensen, TH, 2014. Mediu
evaluare de plastic deşeuri management scenarii. Resurse. Conserv. Reciclare. 85, 42-53.
doi: 10.1016 / j.resconrec.2013.12.012
Rigamonti, L., Grosso, M., Sunseri, MC, 2009. Influen•a ipotezelor despre eficien•a selec•iei •i reciclării asupra
LCA a sistemelor integrate de gestionare a de•eurilor. Int. J. Evaluarea ciclului de via•ă. 14, 411–419. doi: 10.1007 / s11367- 009-0095-3
SHC Sabrowski-Hertrich-Consult GmbH, 2010. Zweckverband für Abfallwirtschaft Südwestthüringen (ZASt), Zella-
Mehlis.
Spielmann, M., Bauer, C., Dones, R., Tuchschmid, M., 2007. Servicii de transport. Date v2.0 (2007), raport Ecoinvent Nr.
14. Villigen •i Uster.
Statistisches Bundesamt Wiesbaden, 2014. Umwelt - Abfallentsorgung 2012.
Stella, M., 2013. Analisi merceologiche sui rifiuti urbani smaltiti in discarica: unele riflessioni sulla composizione dei
rifiuti urbani del Bacino 1 - secondo raport, în italiană. Consorzio Intercomunale Conero Ambiente, Ancona, Italia.
Szpadt, R., Mać ków, I., Sebastian, M., 2005. Efektywnoś ć gospodarki odpadami opakowaniowymi zawartymi w
odpadach komunalnych (Eficien•a gestionării de•eurilor din ambalaje con•inute de de•eurile municipale). Mat. VI Mię dz. Forum Gospodarki Odpadami, Poznań -Licheń Stary, Polonia.
Tampere Regional Waste Management Ltd. Ltd., I / S Amager Ressourcecenter, Universitatea Aalborg, 2014. Revizuirea
de•euri din plastic în fluxul de de•euri municipale. LIFE10 ENV / DK / 098 - cu contribu•ia instrumentului financiar LIFE al Uniunii Europene.
The Lume Bancă, 2014. In medie precipitare în adâncime (mm pe an) [WWW Document]. URL
http://data.worldbank.org/indicator/AG.LND.PRCP.MM (accesat 7.13.15).
Banca Mondială, 2011. Mică carte de date despre schimbările climatice: date suplimentare.
Theodoseli, M., Karagiannidis, A. (Aristotel UT, 2004. Integrarea instrumentelor de gestionare a de•eurilor solide în setări specifice
Comunită•ilor europene •i asiatice - activitatea 2: Revizuirea literaturii privind generarea •i compozi•ia de•eurilor în Grecia.
Weidema, BP., Bauer, C .., Hischier, R .., Mutel, C .., Nemecek, T .., Reinhard, J .., Vadenbo, CO., Wernet, G., 2015. The
baza de date ecoinvent: Prezentare generală •i metodologie, Ghid de calitate a datelor pentru baza de date ecoinvent versiunea 3.2 [Document WWW]. URL www.ecoinvent.org
(accesat la 2.21.16).
Weidema, BP, Wesnæs, MS, 1996. Managementul calită•ii datelor pentru inventarele ciclului de via•ă - un exemplu de utilizare a datelor
indicatori de calitate. J. Curat. Prod. 4, 167–174. doi: 10.1016 / S0959-6526 (96) 00043-1
Werner, F., Althaus, H., Künniger, T., Jungbluth, N., 2007. Inventariile ciclului de via•ă ale lemnului ca combustibil •i construc•ii
Material. Data v2.0 (2007), raportul ecoinvent nr. 9. Dübendorf.
109
Witzenhausen-Institut für Abfall Umwelt und Energie GmbH, 2012. Orientierende Restmüllanalyse Abfallzweckverband
Südniedersachen (în germană).
WRAP, 2015. Dezvoltarea pie•elor finale pentru oale, căzi •i tăvi din PET.
WRAP, 2014a. Colec•ii de uz casnic [Document WWW]. URL http://laportal.wrap.org.uk/Statistics.aspx

(accesat la 7.5.15).
WRAP, 2014b. Căutare schemă de de•euri •i reciclare LA 2013/14 - Date schemă [Document WWW]. URL
http://laportal.wrap.org.uk/ORIS.aspx (accesat 7.6.15).
WRAP, 2013. Un sondaj al industriei britanice de reciclare a produselor organice în 2012.
110

Deșeuri În Europa

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Deșeuri În Europa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Performanța de mediu a deșeurilor menajere

management în Europa - un exemplu de 7

Susanna Andreasi Bassi * 1, Thomas H. Christensen 1 •i Anders Damgaard 1

1 Universitatea Tehnică din Danemarca, Departamentul de Inginerie de Mediu,

Bygningstorvet, Clădirea 115, 2800 Kgs. Lyngby, Danemarca

*) Autor corespondent: suan@env.dtu.dk

1.1 Metodă, ipoteze •i limitări de impact 3

2.1 Unitatea func•ională 3

2.2 Principiile modelării LCI 4

2.3 Criterii de evaluare a impactului 4

2.4 Limitele sistemului 5

2.5 Criterii limită 10

2.6 Evaluarea calită•ii datelor LCI 10

3 ANALIZA INVENTARULUI CICLULUI DE VIAȚĂ 12

3.1 Identificarea proceselor de modelare •i planificare a colectării datelor 12

3.2 Rezumatul ipotezelor •i constrângerilor relevante în timpul colectării datelor 13

3.3 Frac•iile utilizate în compozi•ia de•eurilor 14

3.4 Compozi•ia de•eurilor menajere 15

3.4.4 Regatul Unit 18

3.5 Sortarea gospodăriei 22

3.5.4 Regatul Unit 25

3.7 Facilită•i de recuperare a materialelor 28

3.8 Tratarea de•eurilor 29

3.8.2 Depozitul de de•euri pentru de•eurile menajere reziduale 34

3.8.3 Depozitul de de•euri pentru de•euri inerte 37

3.8.4 De•euri în energie 38

3.8.7 Digestie anaerobă 42

3.10 Bunuri de capital 45

3.11 Energia utilizată 47

3.12 Rezumatul calită•ii datelor 52

3.12.2 Scorarea calită•ii datelor pentru procesele de reciclare 61

3.12.4 Concluzii privind calitatea datelor 64

3.13 Analiza sensibilită•ii •i scenariilor 66

3.13.1 Analiza perturba•iilor 66

3.13.2 Analiza scenariului 67

4.1 Rezultate caracterizate 75

4.1.4 Marea Britanie 76

5.1 Scenariul de sensibilitate 79

5.1.1 Analiza perturbării 79

5.1.2 Analiza scenariului 88

5.2 Calitatea •i sensibilitatea datelor 92

5.2.4 Marea Britanie 96

5.3 Compara•ie cu ierarhia europeană a de•eurilor 100

1.1 Metodă, ipoteze și limitări de impact

2.1 Unitatea funcțională

2.2 Principiile modelării LCI

2.3 Criterii de evaluare a impactului

Schimbarea climei GW 100 IPCC 2007 8 096 kg CO2- echiv. / PE / an

Eutrofizare marină PE MINE Punctul de mijloc ReCiPe 9.38 kg N-eq./PE/an

Toxicitate umană, cancerigenă,

Toxicitate umană, non-

Eco-toxicitate, totală, W / O pe termen lung,

Particule P.M Humbert 2009 2,76 kg PM 2,5 / PE / an

Epuizarea resurselor fosile abiotice

Epuizarea resurselor minerale abiotice

2.4 Limitele sistemului

T Industria hârtiei Hârtie

Cos Reciclabile C T MRF T Pl industria Ambalare pl

T Industria consiliilor Plastic moale

T Industria sticlei Sticlă

T Industria o•elului Oţel

T Alu. industrie Aluminiu

T Compostare T Utilizare pe uscat