Vede•i discu•ii, statistici •i profiluri de autor pentru această publica•ie la: https://www.researchgate.

net/publication/341488233

Analiza viabilită•ii unui model de pescuit capital-stoc

Document de conferință · Aprilie 2020

DOI: 10.1109 / ICOA49421.2020.9094492

CITA•II CITE•TE

0 46

2 autori:

Othman Cherkaoui Dekkaki Nadia Raïssi

Universitatea Mohammed V din Rabat Universitatea Mohammed V din Rabat

2 PUBLICA•II 0 CITA•II 41 PUBLICA•II 252 CITA•II

VEZI PROFILUL VEZI PROFILUL

Unii dintre autorii acestei publicații lucrează, de asemenea, la aceste proiecte conexe:

PROTARS 09 Vizualiza•i proiectul

Tot con•inutul care urmează acestei pagini a fost încărcat de Nadia Raïssi pe 03 noiembrie 2020.

Utilizatorul a solicitat îmbunătă•irea fi•ierului descărcat.

 O GESTIONARE A DE•EURILOR DE Gospodărie
MODEL
Othman CHERKAOUI DEKKAKI Nadia RAISSI
Departamentul de matematică Departamentul de matematică
Facultatea de •tiin•e, Universitatea Mohammed V din Rabat Facultatea de •tiin•e, Universitatea Mohammed V din Rabat
Rabat, Maroc Rabat, Maroc
cherkaouidekkakiothman@gmail.com n.raissi@um5s.net.ma

NOHA EL KHATTABI YOUSRA BOUIBRINE

Departamentul de matematică Departamentul de matematică
Facultatea de •tiin•e, Universitatea Mohammed V din Rabat Facultatea de •tiin•e, Universitatea Mohammed V din Rabat
Rabat, Maroc Rabat, Maroc
nohaelkhattabi@gmail.com bouibrine.yousra@gmail.com

I. Eu NTRODUCERE • > 0: Coeficientul de biodegradare a de•eurilor din mâini.

Con•tiin•a ecologică a determinat societă•ile dezvoltate să exploreze

• ↵> 0: Rata de depreciere a energiei.
alternative la nevoia tot mai mare de energie •i, prin urmare, la cre•terea
• q 0: rata de•eurilor reevaluate.
produc•iei de de•euri. Ajustarea către valorificarea de•eurilor •i transformarea
• Eu 0: Investi•ii legate de activitate.
lor în energie, prin diferite procese, din care este necesară apoi gestionarea
• > 0: Rata de amortizare a capitalului.
anaerobă. Cu toate acestea, până acum domeniul nu a beneficiat prea mult de
o abordare de modelare matematică. Contribu•ia noastră constă în construirea • Prima ecua•ie reprezintă modificarea stocului cu o rată •i retragerea

în primul rând a unui model, în care dinamica este evolu•ia atât a stocului de de•euri, acest stoc care scade cu biodegradarea

de•euri, cât •i a cantită•ii de energie, controlată de o strategie de investi•ii cantită•ii qx (t), fluxul A doua ecua•ie reprezintă varia•ia func•iei de

pentru recuperarea energiei din de•eurile menajere. După aceea, vom căuta o ! alimentează stocul (este considerat constant).

strategie de investi•ii pentru transformarea de•eurilor menajere în energie • produc•ie a lui Cobb-Douglas qx (t) K (t) care trebuie transformat precum

folosind procesele de transformare a energiilor reziduale la scara unei energia produsă. Această cantitate este produsă folosind în mod evident

municipalită•i luând în considerare o capacitate maximă fixă maximizând în •i investi•ia pentru a face rata de amortizare (constantă).

acela•i timp profitul net. Modelul prezentat este o problemă de control optim depinde de cantitatea de de•euri qx (t) că pentru a transforma de•eurile în

non-autonomă care va fi rezolvată prin aplicarea principiului maxim Pontryagin.

energie •i ↵ este rata În sfâr•it, conform modelului neoclasic al lui

• Ramsey, capinflation).
ital evoluează odată cu investi•ia •i amortizarea (datorată subiectului
II. M ATEMATIC M ODEL

Modelul nostru descrie dinamica dintre stocul de de•euri la ca urmare a iniţială condi•ii:
( X), energia 8 cantitate ( E) •i Capitala ( K). ( X( 0), E ( 0), K ( 0)) = ( X 0, 0, K 0) •i starea următoare
condi•ii: pentru to•i t 0,
0 • X • X max, E (t) 0 •i K (t) 0

< A. Analiza modelului

Ė = ✏qx (t) K (t) ↵E (t) (1)
: ẋ =! (+ q) x (t) Sistemul, 1, poate fi simplificat deoarece două dintre componentele sale ar putea fi
K ̇ = eu K (t)
exprimate în mod explicit.
Începând cu condi•iile ini•iale men•ionate mai sus,

Unde, variabilele modelului sunt următoarele:

!
x (t) = x 0 exp ((+ q) t) + (1 exp ((+ q) t))
• x (t): Cantitatea cumulativă de de•euri la momentul respectiv t. + q
• E (t): Cantitatea cumulată de energie produsă până în acel moment t.
Eu
K (t) = K 0 exp ( t) + ( 1 exp ( t))
• K (t): capitala dedicată activită•ii la momentul respectiv t.
• ! 0: Fluxurile de de•euri care intră în pământ. Este u•or de văzut asta x (t) 0, K (t) 0, pentru to•i t 0.
 Unde ⇠ = (x, E, K) •i u = (q, I) 2 U = [ 0, 1] ⇥
[0, Eu max].
în plus f: [ 0, X max ] ⇥ R + ⇥ R +! 7 R 3 este definit ca:

f (⇠, u): = (f 1 ( ⇠, u), f 2 ( ⇠, u), f 3 ( ⇠, u)),

cu

f 1 ( ⇠, u) =! (+ q) x, f 2 ( ⇠, u) = (2)

✏qxK ↵E, f 3 ( ⇠, u) = I (3)

K. (4)

Pentru u = (q, I), definim func•ia obiectivă J, că

este pătratic Z în control, asociat cu 1 pe interval
[0, T]:

(a) Un portret de fază 3D T

J (u) = e t pE cq 2 X 2 IC 1 + c 2 I) dt. (5)

0

Unde p este pre•ul unit al energiei, c este costul

producerea de energie, c 1 este costul investi•iei, în timp ce c 2
este costul între•inerii •i instalării
Problema este de a maximiza fuziunea obiectivă J, care este profitul total
realizat din activitate pentru un interval de timp
[0, T]
Existen•a unor traiectorii optime depinde de regularitatea sistemului •i de
func•ia obiectivă. Presupunem că ne aflăm sub ipoteza existen•ei unui control
optim [5].

1) Caracterizare de optim Control: Lăsa

( X ⇤, E ⇤, K ⇤, q ⇤, Eu ⇤) fi o solu•ie optimă pentru problema noastră. Conform

principiului maxim al pontryaginului [6], există o aplica•ie absolut continuă
= ( 1, 2, 3)
, numit vector adiacent •i 0 0 satisfăcătoare pentru to•i

(b) Dinamica modelului nostru de pornire

t 2 [ 0, T] acea ( 0, 1 ( t), 2 ( t), 3 ( t)) 6 = 0
Astfel, următoarele ecua•ii sunt satisfăcute pentru aproape toate
t 2 [ 0, T]

Putem concluziona că cantitatea de energie produsă din activitate va fi @H

⇠˙ ( t) = ( ⇠ (t), (t), u (t)), (6)
întotdeauna pozitivă. Cu alte cuvinte, setul complet de curbe ale lui 1 este @

cuprins în întregime în spa•iul 3D pozitiv. @H

˙ ( t) = ( t) ( ⇠ (t), (t), u (t)), (7)
@⇠

Pentru simularea numerică, vom utiliza următoarele valori ale parametrilor, max H (⇠ (t), (t), v) = H (⇠ (t), (t), u (t)), (8)
v2U

( T) = 0 (9)
= 0,3,! = 4, ↵ = 0,3, ✏ = 1, q = 1, Eu = 1, = 0,5
Unde H define•te valoarea Hamiltoniană actuală care cite•te
la fel de,

22
H (⇠,, u) = 0 ( pE cq x I (c 1+ c 2 I)) + 1 (! (+ q) x) + 2 ( ✏qxK ↵E) + 3 ( Eu
III. M ETODI DE D YNAMIC O PTIMIZARE

A. Control optim Se poate dovedi că fără pierderea generalită•ii putem stabili

pentru analiza ulterioară 0 = 1.
În general teoria controlului analizează proprietă•ile
Mai mult, vectorul adiacent este esen•ial pentru a găsi un poten•ial
sistemele dinamice controlate asupra cărora putem ac•iona asupra unui control optim,
Control. Scopul este de a găsi un control ( q, I)
•i starea asociată ( x, E, K) rezolvarea problemei de control dinamic. ̇ 1 = 1 (+ + q) 2 qK 2 aq 2 X,
sistemul maximizează anumite criterii; ob•inem apoi un optim ̇ =22 (+ ↵) p,
Rescrie•i sistemul dinamic controlat 1 la fel de:
̇ 3 = 3 (+) 2 qx,

⇠̇ = f (⇠ (t), u (t)), 8 t 2 [ 0, T], ⇠ ( 0) = ⇠. 0

eu ( T) = 0 i = 1, 2, 3
Fig. 1. Trajectorii optime ale stocului de de•euri x (t), energie generată E (t) •i Capitalul investit în
activitate K (t)

expresia de 2 poate fi dat în mod explicit deoarece nu depinde de variabila

de control.

p
2( t) = (1 exp (( ↵ +) (T t)))
+ ↵

A caracteriza ( q ⇤, Eu ⇤), w e ana

condi•ie care produce ✓ e fo ✓plângere,
liza•i optimitatea necesară
◆◆
K 1
q ⇤ = max , (10)
2 cx ◆◆
✓ 0, ✓ 2
3 + c1
Eu ⇤ = maxim 0, , (11)
2 c2

În acest moment, am putut exprima controlul conform

către state ( x, E, K) •i stări adiacente ( 1, 2, 3),
ob•inut prin metode Pontryagins Principiul maxim.
Apoi, reinjectăm controalele optime, corespunzătoare modelului studiat, •i am
ob•inut un sistem dinamic fără control numit •i sistem hamiltonian.

R EFEREN•E

[1] CW Clark, JM Conrad. (1987). Economia resurselor naturale: Note •i probleme, Capitolul 4:
Managementul mediului. Cambridge University Press.

[2] RP Singh, VV Tyagi, Tanu Allen, M. Hakimi Ibrahim, Richa Kothari. (2011). O prezentare
generală pentru explorarea posibilită•ilor de generare a energiei din de•euri solide municipale
(RSU) în scenariul indian. Revizuiri privind energia regenerabilă •i durabilă, 4797- 4807 (2011).

[3] Alperen Tozlu, Emrah zahi, Ayegl Abuolu. (2016). Tehnologii de•euri către energie pentru
gestionarea de•eurilor solide municipale în Gaziantep. Revizuiri privind energia regenerabilă •i
durabilă 54, 809-815.
[4] Y. Naimi, M. Saghir, A. Cherqaoui, B. Chatre. (2016). Recuperarea energetică a biomasei în
regiunea Rabat, Maroc. Jurnalul interna•ional al energiei hidrogenului.

[5] W. Fleming, R. Rishel. (1975). Control optim determinist •i stochastic. Springer New York.

[6] E. Trelat, (2005). Controla•i optim, Thorie et Applications.

Viieew
wppuubblliiccaattiiopen ssttaattss