Punti Termice Nov 2019

Elemente neomogene dupa 2
directii
 Cu punti termice – discontinuităţi locale
 Cu structură neomogena pe intreg elementul

– cu punţi termice integrate
(învelitori izolate termic, planşee din lemn,
panouri cu nervuri, blocuri cu goluri pentru
zidării etc.)
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 1

Punţi termice
 Zonele de discontinuitate fizică sau geometrică care
determină o intensificare a transferului de căldură şi
implicit o scădere a valorii temperaturii superficiale.
In aceste zone se produce o modificare a fluxului
termic unidirecţional determinată de:
 prezenţa unor materiale de mare conductivitate
termică pe zone reduse din structura elementului;
 modificarea grosimii elementelor de închidere
(retrageri, rezaliduri);
 existenţa unei diferenţe între ariile suprafeţelor
interioare şi exterioare prin care are loc transferul
termic (colţuri şi intersecţii).
Punţi termice - clădire neizolată

Punti termice; clădire din panouri
mari prefabricate

Carcteristicile punţilor termice
 Elemente omogene sau neomogene după o
singură directie – linii de flux paralele şi
echidistante
 Elemente cu punţi termice – liniile de flux

se indesesc in dreptul punţii.

Căldura curge ca şi apa
Şi urmează drumul cel mai
uşor
Curbe de nivel
Linii de curent

Linii de flux

Efectele punţilor termice
 Majorarea fluxului termic (pierderi de
căldură)
 Scăderea valorii de temperatură pe suprafaţa
interioară
– Condens
– Mucegai (mirosuri, alergii)
– Pete, degradări
– Inconfort

Clasificare
 Punţi termice geometrice
- colţuri
- intersectii
 Punţi termice materiale
- lineare
- punctuale

Punte termică geometrică

Punte termică materială

Exemple de punţi termice
Tijă de fixare- punte termică punctuală
Placă beton armat –

punte termică lineară
Vată minérală
Placaj din cărămidă

Liniile de curent se
concentrează spre punte
Izotermele se depărtează de punte

Punte termică lineară

Punte termică punctuală

Punţi termice - clădire neizolată

Exemple de punţi termice
lineare frecvent întâlnite.

Metode de determinare a
câmpului de temperaturi
 Integrarea ecuaţiei generale a transferului de
căldură
 Modelare numerică /simularea pe calculator
 Metode aproximative – metoda
coeficienţilor lineari şi punctuali de
transfer termic
 Metode experimentale

Rezistenţa termică corectată
 Rezistenţa termică corectată reprezintă o
aproximare a rezistenţei termice reale, care
depinde atât de rezistenţa unidirecţională cât si de
efectul defavorabil al punţilor termice care se
manifestă prin pierderi suplimentare de căldură;
 Valoarea rezistenţei termice corectate tinde către
valoarea rezistenţei termice reale, de ansamblu,
fiind apropiată de aceasta în cazul unui calcul
corect efectuat

Metoda coeficienţilor lineari şi
punctuali de transfer termic
 Normele româneşti şi europene recomandă metoda
coeficienţilor lineari, , şi punctuali , , de transfer termic.
Prin aceşti coeficienţi se aduce o corecţie calculului
unidirecţional, ţinând seama de prezenţa punţilor termice
constructive care determină un flux termic bi sau
tridirecţional.
 Rezultă o valoare corectată a rezistenţei termice, R’ şi a

coeficientului de transfer termic corectat, U’, oferind
posibilitatea unei analize globale a unui element de
anvelopă sau chiar a întregii anvelope.

Pierderi prin transmisie
 
T Ui Ai jl j k Δ
i j k 

Coeficienţi lineari de transfer termic,Ψ,
pentru situaţii frecvent întîlnite

Pierre calcaire dure (λ=1,7)
40cm
ψ = 0,916 W/m.K | fRsi =
0,715
Pisé (λ=1,1) 50cm
ψ = 0,691 W/m.K | fRsi =
0,783

isolation des murs par
l'extérieur
> λ=0,035 en 16cm
> sol non isolé
Mur existant
Pierre calcaire dure (λ=1,7)
40cm
ψ = 1,010 W/m.K | fRsi =
0,647
Pisé (λ=1,1) 50cm
ψ = 0,889 W/m.K | fRsi =
0,662

panouri blocuri
29
INFLUENȚA PUNȚILOR TERMICE ASUPRA

REZISTENȚELOR TERMICE A PEREȚILOR
- verificarea riscului de condens -
Ψ = 0,0864 W/m Ψ = 0,2394 W/m Ψ = 0,3436 W/m Ψ = 0,0907 W/m
Rezistențe termice corectate
U– reprezintă transmitanța termică unidirecțională a elementului în W/m 2K;

ψ– transmitanța termica lineara sau coeficientul liniar de transfer termic pentru un anumit
tip de punte termică în W/mK; Interpretări rezultate:
l– lungimea punții termice în metri;
•reducerea valorii transmitanței termice liniare odată cu creșterea
A– aria părții opace a peretelui în m 2. rezistenței termice;
• Tsi min = 15,8°C > 9,2°C = Tr •pentru condițiile de microclimat interior luate în calcul nu există risc
de condens superficial;
• R’ = 2,7 > 2,5 m2k/W
•factorul temperaturii superficiale prezintă valori mai mari de 0,8;
Rezultatele simulării numerice pentru puntea termică verticală, colț ieșind
pereți din blocuri de 290 mm, cu termoizolație din vată minerală sau fără termoizolație
Ψ = 0,2663 Ψ = 0,0742
W/m W/m
tsi min = 15,8°C tsi min = 18,1°C
frsi = 0,82 frsi = 0,96
Gradul de izolare
Factor de temperatură superficială

i
si
 si   e
f Rsi 
i e
e

20
Grad de izolare
93%
15
55%
75%
10

Răcirea suprafeţei interioare

Cum pot fi corectate punţile termice?
Izolaţie prin interior Izolaţie exterioară

Cum se pot ameliora puntile termice
Froid

Chaud
Chaud
Froid


Chaud
Froid
Alungire
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 Încălzire Divizare 34
Cum poate fi atenuat la maximum
efectul punţilor termice
Prin “îmbrăcarea” structurii în material
izolant.
 Princresterea nivelului de izolare
termică în câmpul curent al
elementului de anvelopă
R= 6,00 m2K/W U=0,166 W/m2K
Condiţii – casa pasivă şi nZEB

Exemplu de calcul

•beton
Date de intrare
armat
•beton armat
 = 1,74 W/mK
•beton celular
autoclavizat  = 0,25 W/m K
1 = 0,09
2 = 0,30
3 = 0,11
4 = 0,08

• Rezistenţa termică în câmpul peretelui
d 0.35
R  R i   R e  0.125   0.043  1.568 m 2K / W
 0.25
• Rezistenţa termică corectată R’ şi coeficientul de

transfer termic corectat
1 1 ( l) 1 l  1  l  2  h  3  h  4
U'      
R' R A R lxh
1 4.5  0.09  4.5  0.30  2.70  0.11  2.70  0.08
   0.824m 2K / W
1.568 4.5x2.70
R = 1/0,824 = 1,213 m2K/W

Elemente neomogene după 2 directii
cu punţi termice integrate
 Puntea termică reprezintă o zonă de discontinu
-itate fizică sau geometrică in configuraţia unui
element de anvelopă care produce o perturbare
a transferului termic concretizat prin:
- majorarea fluxului de căldură
- scăderea temperaturii superficiale
 Porţiunea din element pe care se manifestă
perturbarea fenomenului de transfer poartă
numele de zonă de influenţă a punţii termice

Elemente neomogene după 2 directii
cu punţi termice integrate
 Dacă distanţa dintre două punţi termice
alăturate este mai mică decât dublul
lungimii zonei de influenţă, acestea se
influenţează reciproc.
 Dacă asemenea discontinuităţi apar pe
intreaga suprafaţă a elementului, acesta
poate fi incadrat în categoria elementelor cu
punţi termice integrate

Perete pe schelet din lemn

Blocuri cu goluri din beton cu
granule de pex. pentru zidării

Blocuri cu goluri din beton cu
granule de pex. pentru zidării

B8λ3 14.3
44
B7λ3 15.6
B8λ2 15.3
ANALIZA VALORILOR DE TEMPERATURĂ B7λ2 16.6
B8λ1 17
SUPERFICIALĂ PE BAZA LINIILOR IZOTERME - B7λ1 18.3
SIMULARE NUMERICĂ B6λ3 8.7
B5λ3 10.1
B6λ2 10
B5λ2 11.7
B6λ1 12.6
B5λ1 14.6
Interpretări rezultate: B4λ3 13.5
•influența conductivității termice a scheletului solid asupra rezistenței și conductivității B3λ3 15.4
termice a blocurilor analizate; B4λ2 14.4
B3λ2 16.4
•diferența de temperatură înregistrată între blocurile cu acceași conformare geometrică B4λ1 16.2
realizate din material cu λ diferit; B3λ1

B3λ1 18.1
B2λ3 9.8
•diferența de temperatură înregistrată între blocuri cu acceași conformare geometrică B1λ3 11.4
cu goluri umplute cu polistiren sau aer;
B2λ2 11.1
B1λ2 11.4
•Ti bloc (λ = 0,56 W/m.K) > 25% Ti bloc (λ = 1,17 W/m.K);
B2λ1 13.6
•diferența de temperatură între rezultatele extreme este de 9.6°C. B1λ1 15.5
0 5 10 15 20
Ti superficiala
Linii izoterme pentru blocurile cu grosimea de 240 mm

valorile temperaturilor pe fața interioară obținute prin simulare numerică
B1λ1 Tsi = 15,5o C B1λ2 Tsi = 12,9o C B1λ3 Tsi = 11,4o C

Metode experimentale de analiză a
comportării elementelor de construcţii la
transfer termic
 Încercări în laboratoare specializate
 Funcţionarea acestor laboratoare sau staţii de încercări
se bazează pe simularea, în două încăperi separate prin
elementul de probă, a condiţiilor climatice exterioare
respectiv interioare.
 Răspunsul elementului de probă este înregistrat sub
forma valorilor de câmp termic într-un număr suficient
de mare de puncte. Rezistenţa termică specifică precum
şi traseul suprafeţelor sau liniilor de egală temperatură
se obţine prin prelucrarea automată a datelor
experimentale.
 Încercările se pot face pe elemente la scară naturală
sau pe machete la scară redusă cu respectarea
criteriilor de similitudine.
Utilizarea termografiei în infraroşu
 Corpurile cu temperaturi moderate, inclusiv
elementele de construcţii emit radiaţii cu lungimea
de undă de 1..12 , în domeniul infraroşu.
Intensitatea acestor radiaţii depinde de temperatura
suprafeţei şi emisivitatea acesteia.
 Tehnica termografiei oferă posibilitatea măsurării
temperaturii la distanţă şi se bazează pe
transformarea impulsului radiaţiilor termice emise
de diferite zone ale elementului de construcţie în
semnal electric. Acesta este decodificat direct în
grade de temperatură, pe ecranul monitorului
obţinându-se o imagine a câmpului termic pe o
anumită suprafaţă.
Pierderi de energie
Imagini termografice

Efectuarea încercărilor termografice
 existenţa unei camere IR-termograf – care în
principiu este alcătuit din :
 senzor pentru radiaţia infraroşie care operează cu
lungimi de undă între 3 şi 12 μm care poate
detecta temperaturi radiante aparente în domeniul
care interesează cu o rezoluţie suficientă;
 un dispozitiv care face vizibilă şi afişează sub
forma unei imagini termice temperatura radiantă
aparentă de pe suprafaţa examinată
 un dispozitiv care face posibilă înregistrarea unei
imagini termice şi dacă este relevantă, măsurarea
digitală a datelor (informa
Imaginea câmpului termic obţinută prin
termografie poate fi utilizată pentru:
 Analiza calitativă referitoare la omogenitatea structurală,
nivelul de umiditate şi pierderile de aer, facilitând
identificarea punţilor termice, depistarea fisurilor şi a
zonelor umede, a imperfecţiunilor de execuţie.
 Furnizarea de date referitoare la comportarea în timp a

materialelor termoizolante incluse în structura panourilor
mari, starea termoizolaţiei din dreptul rosturilor, starea
îmbinărilor punct de vedere mecanic etc

Isolation optimale

Grosime optimă
300
Coût total [Fr/m²] .
250
chauffage
200
matériel
150
100
50 Epaisseur [m]
0
0.03 0.1 0.3 0.5 0.7 0.9 1.1 1.3

Épaisseur optimale
 Conductivité thermique
eopt  P  Ri  Epaisseur équivalente
pi "Prix" de l'isolant
"Prix" spécifique du chauffage
Degrés-jours
Durée de vie
0,024  DJ  T  p "Prix" du kWh
P Rendement du chauffage
ch

Grosime optimă
Brique module
Brique thermique
Bois de construction
Energétique
Polyuréthane
Financière
Polystyrène
Laine de verre
Laine de pierre
Epaisseur optimale [m]
0.0 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0 1.2 1.4 1.6
Costuri pentru grosime optimă
Brique module
Brique thermique
Bois de construction
Polyuréthane
Polystyrène Construction
Laine de verre Entretien
Laine de pierre Coût [Fr/m²]
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 0 50 100 150 200 250 300 350 56
Inertie thermique
Stockage
de chaleur
Extérieur
Atténuation
des
variations
Intérieur
L’inertie thermique du bâtiment
Dépend autant de sa
Capacité
capacité thermique
thermique
que de son niveau
d’isolation
Niveau
d’isolation
H
C

Capacité de stockage
Pour accumuler de la chaleur, il faut
•une grande chaleur spécifique c
•une grande masse volumique r
Pour que la chaleur pénètre, il faut
•une grande conductibilité thermique 
Capacité de stockage  λ ρc
Effusivité thermique b
Capacité de stockage et masse volumique

"Vitesse" de pénétration
Pour que la chaleur pénètre, il faut
•une grande conductibilité thermique 
Pour qu'elle pénètre vite et loin, il faut
•une faible chaleur spécifique c
•une faible masse volumique r

Diffusivité thermique a m² s 
rc
Diffusivité thermique a
1.60
Isolants
1.40
Diffusivité thermique [mm²/s] .
1.20
1.00
Béton, pierre
0.80
0.60
0.40
0.20
Neige Eau Torchis
0.00
0 500 1000 1500 2000 2500
Masse volumique [kg/m³]

Profondeur de pénétration

  at  t
rc
rc ²
t  ² 1 4 16
a 
en régime périodique
Température relative . 1.0
0.5
0.0
-0.5
-1.0
aP x/ 3
x/
P  0 1 2
π
5 25
Pénétration en un jour [cm] .

Pénétration en un an [m] .
4 20
Isolants
Béton, pierre
3 15
Neige
2 10
Bois Eau Torchis

1 5
0 0
0 500 1000 1500 2000 2500
Masse volumique [kg/m³]
Capacité thermique
Méthode générale complexe: EN ISO 13786
Couche mince si d < 0,5    dr c [J/(m2K)]
P P
Couche épaisse si d > 2     r c b
2 2

Capacité thermique
Epaisseur efficace: suppose a = 0,7 mm²/s
La plus petite des valeurs suivantes:
1. la moitié de l'épaisseur totale du composant;
2. l'épaisseur des matériaux compris entre la face
considérée et la première couche isolante, sans
tenir compte des revêtements qui ne font pas
partie du composant;
3. une épaisseur efficace maximale fonction de la
période des variations
Période des variations 1 heure 1 jour 1 semaine
Épaisseur efficace maximale 2 cm 10 cm 25 cm
= i ri di c avec i di = d*
Effet d’une résistance superficielle
Couche limite d’air, tapisserie, moquette, etc.
1 000
2
Capacité thermique apparente [kJ/m²K] .
'
100
Béton
1 
2
P
2
 2(RRs )2
Brique
Epicéa
10
Isolant
1
R & Rs [m²K/W]
0.01 2004
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 0.1 1 10 68
Capacités typiques [kJ/K]
Pièce de 20 m²
Type de construction C C/A
[kJ/K] [kJ/m²K]
Lourd, tout béton 11'300 550
Dalles béton, parois brique 8500 425
Idem, sol avec moquette 7400 370
do, plus faux plafond 5300 275
do, parois placoplâtre 2400 120
Tout en bois massif 4000 200
Tout en bois mince (20 mm)
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004
2000 100 69
Constante de temps du bâtiment
Rapport entre la capacité thermique du
bâtiment et le coefficient de déperditions
Ws
 J 
 C  K
H  WK  H
C

Constantes de temps typiques
Piéce de 20 m², aération 30 m3/h
Lourd, tout béton, isolation U= 0,2 W/(m2K) 10 jours

Lourd, tout béton, isolation U= 0,5 W/(m2K) 8 jours
Lourd, tout béton, façade simple vitrage 1½ jour
Idem, sol avec moquette et faux plafond, U= 1 W/(m2K) 3 jours
Tout en bois massif, façade vitrée U= 1 W/(m2K) 2 jours
Tout en bois mince (20 mm) U= 1 W/(m2K) 1 jour
Serre horticole 8 heures

Chauffage solaire passif

Le rayonnement solaire
Energie [kW/(m²·µ)]
Corps noir à 5800 K
2,0 -
Rayonnement solaire
aux confins de l'atmosphère
1,5 -
Rayonnement solaire
1,0 - au niveau de la mer.
Ciel serein, soleil à 30°
au-dessus de l'horizon
0,5 -
UV visible IR
0-
0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5
Longueur d'onde [µm]
Le soleil en chiffres
 A la surface du soleil: 64 MW/m²
 Aux confins de l'atmosphère 1367 W/m²
 Rayonnement global annuel:
– Sahara sud 2000 kWh/m²
– Zermatt 1480 kWh/m²
– Lucerne 1109 kWh/m²
Total pour la terre: 70 1015 W = 5'000 x les besoins de l’humanité

7 milliards d'humains à 2 kW = 14 1012 W
Optimisation des gains solaires
Excellente isolation thermique

Grandes surfaces de captage
Protections solaires efficaces,

extérieures (et intérieures)
Bon contrôle du chauffage
Inertie thermique suffisante

Captage passif du rayonnement
solaire
Direct Direct et
indirect
Indirect Hybride

Surfaces de captage
 Fenêtres et portes
vitrées
 Sol et murs des

vérandas
 Parois opaques

Les moyens légaux sont là!
 "La municipalité encourage
l'utilisation active ou passive de
l'énergie solaire. Elle peut accorder
des dérogations...." (LATC art. 99)
 "Les bâtiments nouveaux seront
conçus de manière à réduire les pertes
thermiques et à augmenter les gains en
énergie solaire...." (Ord. LATC, art 56)

Refroidissement passif
Température

Temps 79

Climat adéquat
Grandes ouvertures, dont une en haut
Bonne isolation thermique
Eviter les sources de chaleur
Masse thermique intérieure
Protections solaires efficaces
Stratégie de ventilation

Protections solaires efficaces:
à l’extérieur!
a
a
g
 
r r
g

Diagramme de fréquence cumulées
Température avec et sans stores
automatically operated shading device
32
room air temperature [°C]
30
28
26
24
22
20
1 501 1001 1501 2001 2501 3001 3501
hours per year

Protections solaires

Effet de l’inertie de la terre
Une
différence
de 9 degrés
pour une
même
hauteur du
soleil

Des protections différenciées selon les
orientations

Protection horizontale fixe
Utilisable pour une orientation sud

ou proche du sud

Exemple de protection fixe
Bureaux PPL
Allentown (PA)

Protection verticale fixe
Réduction partielle des gains

solaires à l’est et à l’ouest

Claustra

Exemple: Office Nigérien de l’énergie solaire à Niamey
Architecte: Laszlo MESTER de PARAJD

Vitrages à protection solaire
26 40 31 12
26 8 48 9
Stopsol clair + glace Stopsol bronze + glace

claire (6/12/6 mm) claire (6/12/6 mm)
Transmission énergétique Transmission énergétique

totale: 48 % totale: 21 %
Transmission lumineuse: Transmission lumineuse:
38 % 14 % !!
Un éclairage naturel déficient

Limites des protections solaires fixes
 Contrôle du climat à l’entre-saison.

 Protection contre l’éblouissement pour
certaines positions du soleil.
 Adaptation de l’éclairage au type de tâche.
 Forte réduction de l’éclairage naturel, tout
spécialement avec les vitrages
réfléchissants.

Systèmes mobiles: types de protection

Importance de la position de la protection
Protection intérieure
Protection entre Protection extérieure
Totalement les verres
Efficace en été
inefficace en été
Insuffisante en été
Peu de gains en hiver
Gains solaires utiles
en hiver

Pour être efficace, le store extérieur doit
être correctement ventilé
40 à 45o en été

Autres types de protections: Films réfléchissants

Toiles réfléchissantes

« KOOLSHADE »

« OKASOLAR »

Problèmes particuliers: protection des serres

Bâtiments de grande hauteur
Double-peau ventilée
Kommerzbank – Frankfurt am Main

Tour de l’OFS à Neuchâtel

Protection solaire détachée du bâtiment

Principaux critères de choix
Efficacité
Type Durabilité Adaptabilité Hiver Eté Eclairage Coût
Brise soleil *** o ** ** * $

Protections fixes
Vitrage réfléchissant *** o ** * o $

KoolShade ** * *** *** * $$
Okasolar *** * *** *** ** $$$
Store intérieur *** *** *** o *** $
Protections mobiles
Films réfléchissants ** *** *** * *** $

Store entre verres ** *** *** o *** $$
Store extérieur * *** ** *** *** $$

Protections solaires: Résumé
 Les protections solaires ont deux fonctions

distinctes:
– En hiver elle doivent protéger l’occupant du
rayonnement direct (éblouissement).
– En été elle doivent éviter que le rayonnement ne
conduise à des surchauffes.
 Les verres réfléchissants ou teintés constituent une
mauvaise protection solaire:
– En hiver ils limitent les gains solaires
– En été la protection est généralement insuffisante.
– Tout au long de l’année ils pénalisent fortement
l’éclairage naturel.
 Les protections fixes réduisent l'éclairage naturel.
Protections solaires

Inertie thermique
 Grande capacité thermique interne

 Matériaux lourds, > 10 cm d'épaisseur
 Grande surface de contact air-capacité
 Capacité thermique accessible
 Isolation extérieure
 Locaux de nuit: faible capacité
envisageable.
Ouvertures et refroidissement
Air chaud
stationnaire

Ventilation
 Monter le niveau neutre
– Une ouverture haute au minimum
– Grandes ouvertures en haut, cheminée
 Entrées d'air au vent
 Sorties d'air sous le vent
 Ventilateur mécanique
en extraction

Ouvertures de ventilation
Traversante Cheminée
Deux
ouvertures
Une ouverture

Sécurité
 Protection contre
les tempêtes, la pluie
l'effraction
l'incendie
les insectes
LESOCOOL
Calcule le potentiel de refroidissement,
l'évolution de la température et du débit
d'air dans un bâtiment ventilé naturellement
ou mécaniquement.
 Simulation dynamique de la température

 Modèle simple et convivial
 Validé par comparaison avec de
nombreuses expériences
LESOCOOL
Ta
Rs
Tw
Rdyn 121
LESOCOOL
30
T extérieure
28
T mesurée
Température [°C]
26 T simulée
24
22
20
18
16
12:00 0:00 12:00 0:00 12:00 0:00
LESOCOOL: Problèmes résolus
 Prédiction des surchauffes
 Propositions d’élimination de la surchauffe

estivale
 Démonstration du besoin de protections solaires
 Dimensionnement des ouvrants de ventilation

Punti Termice Nov 2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Punti Termice Nov 2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elemente neomogene dupa 2

 Cu structură neomogena pe intreg elementul

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 1

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 3

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 4

 Elemente cu punţi termice – liniile de flux

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 5

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 6

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 7

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 8

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 9

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 10

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 11

Tijă de fixare- punte termică punctuală

Placă beton armat –

Placaj din cărămidă

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 12

Izotermele se depărtează de punte

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 14

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 15

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 16

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 17

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 19

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 20

 Rezultă o valoare corectată a rezistenţei termice, R’ şi a

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 21

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 23

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 25

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 27

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 28

INFLUENȚA PUNȚILOR TERMICE ASUPRA

Rezistențe termice corectate

U– reprezintă transmitanța termică unidirecțională a elementului în W/m 2K;

Factor de temperatură superficială

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 30

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 31

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 32

Izolaţie prin interior Izolaţie exterioară

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 33

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 35

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 36

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 37

• Rezistenţa termică corectată R’ şi coeficientul de

R = 1/0,824 = 1,213 m2K/W

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 38

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 39

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 40

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 41

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 42

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 43

ANALIZA VALORILOR DE TEMPERATURĂ B7λ2 16.6

SIMULARE NUMERICĂ B6λ3 8.7

Interpretări rezultate: B4λ3 13.5

termice a blocurilor analizate; B4λ2 14.4

realizate din material cu λ diferit; B3λ1

•diferența de temperatură între rezultatele extreme este de 9.6°C. B1λ1 15.5

Linii izoterme pentru blocurile cu grosimea de 240 mm

B1λ1 Tsi = 15,5o C B1λ2 Tsi = 12,9o C B1λ3 Tsi = 11,4o C

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 49

 Furnizarea de date referitoare la comportarea în timp a

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 51

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 52

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 53

Brise soleil * o ** * $

Vitrage réfléchissant * o * o $

Films réfléchissants * *** * *** $