Rezumat

Lucrarea prezintă soluţiile de încălzirea şi prepararea apei calde menajere pentru o casă
pasivă situată în municipiul Bistriţa.

Soluţia adoptată este utilizarea energiilor neconvenţionale, pentru încălzire folosindu-se o

pompă de căldură aer-apă de 14 kW, pompă care lucrează în condiţii bune perioade îndelungate
la temperaturi de -25⁰C şi pentru perioade scurte la temperature de -35⁰C, iar pentru preparerea
apei calde menajere se vor folosi 2 panouri solare cu 30 tuburi vidate, acestea având aport de
căldură pentru încălzire. Sistemele lucrează împreună cu ajutorul unui boiler bivalent tanc în tanc
cu două serpentine.

Datorită faptului ca soluţia adoptată nu lucrează cu temperaturi foarte ridicate, s-a optat la
folosirea unui sistem de încălzire cu pardoseală radiantă pentru parter şi radiatoare de joasă
temperatură care lucrează la temperature de 50/40⁰C pentru suprafeţe în care încălzirea cu
pardosală radiantă nu era indicat (datorită mobilierului).

2
 Cuprins

PROIECT TEHNIC

Partea I-a PIESE SCRISE

I. MEMORIU TEHNICO-JUSTIFICATIV
1. Ipotezele de proiectare-amplasament. Caracteristici fizico-climatice ale zonei
2. Caracteristici tehnico-funcţionale ale obiectivului. Structura constructivă
3. Soluţii de racordare la utilităţile din zonă
4. Date tehnice instalaţii proiectate
5. Importanţa utilizării surselor de energie regenerabile
6. Utilizarea energiei solare prin intermediul captatoarelor solare

MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂŢI

1. Memoriu tehnic instalaţii termice interioare
2. Memoriu tehnic instalaţii sanitare

II. BREVIAR DE CALCUL

1. Parametrii exteriori de calcul
2. Determinarea necesarului de căldură pentru încălzire
2.1. Calculul rezistenţei termice ( ) a elementelor de construcţii
2.2. Determinarea necesarului de căldură de calcul pentru încălzirea imobilului
3. Alegerea corpurilor de încălzire
4. Alegerea şi dimensionarea sistemelor de încălzire prin parodoseală
5. Calculul hidraulic al conductelor la instalaţia de încălzire cu apă caldă
6. Alegerea pompelor de circulaţie
7. Dimensionarea vasului de expansiune închis
8. Calculul necesarului de căldură pentru prepararea apei calde menajere
8.1. Consideraţii generale
8.2. Determinarea debitului de calcul pentru apă caldă menajeră
8.3. Calculul necesarului de căldură pentru prepararea apei calde menajere
8.4. Calculul de dimensionare al rezervorului de acumulare pentru prepararea apei
calde menajere
9. Alegerea pompei de căldură şi a boilerului

9.1. Pompă de căldura Mitsubishi Electric ZUBADAN A/W 14 kW, 220 V

9.2. Sistem solar presurizat având captatori solari cu tuburi vidate

9.2.1. Date climatice pentru dimensionarea suprafeţei de captare
9.2.2. Determinarea suprafeţei de captare şi a numărului de colectori
9.2.3. Captatoarele solare
9.2.4. Dimensionarea sistemului solar
10. Schema funcţional – constructivă a instalaţiei de încălzire

3
III. ELEMENTE DE TEHNOLOGIE (CAIETE DE SARCINI)
I. Caiet de sarcini instalaţii termice interioare
II. Caiet de sarcini instalaţie solară

IV. DOCUMENTAŢIA ECONOMICĂ

1. Elaborare antemăsurătoare
2. Elaborare deviz analitic pe categorii de lucrări

V. LISTA ACTELOR NORMATIVE NECESARE ELABORĂRII

PROIECTULUI

VI. ANEXE

Partea a II-a PIESE DESENATE

1. Planuri de arhitectură – Plan parter

2. Planuri de arhitectură – Plan mansardă
3. Planuri de arhitectură – Faţade
4. Planuri de arhitectură – Secţiune transversală
5. Instalaţii termice interioare – Plan parter
6. Instalaţii termice interioare – Plan mansardă
7. Instalaţii termice interioare – Schemă izometrică
8. Instalaţii termice interioare – Schema coloanelor
9. Circuitul apă caldă de consum – Plan parter
10. Circuitul apă caldă de consum – Plan mansardă
11. Circuitul apă caldă de consum – Schema coloanelor
12. Schema de funcţionare a instalaţiei

BIBLIOGRAFIE

4
I. MEMORIU TEHNIC
1. Ipoteze de proiectare-amplasament. Caracteristici fizico-climatice ale zonei
a) Amplasament:
Terenul cu suprafaţa de 920 mp este amplasat în Municipiul Bistriţa, strada Drumul Cetăţii Nr. 5
şi are următoarele vecinătăţi:
NV – teren intravilan;
SV – societate comercială BIASI COM SRL;
NE – locuinţă unifamiliară;
SE – drum acces.

b) Clima şi fenomenele naturale specifice zonei:

-zona de însorire în care se încadrează imobilul: zona II, cu un nivel mediu anual de
insolaţie între 1250-1350 k Wh/mp an;
- zona climatică în care se încadrează imobilul: zona IV, cu o temperatură exterioară de
calculate de  = - 21 ;
- zona eoliană; zona IV, cu o viteză convenţională a vântului de 4 m/s.

2. Caracteristici tehnico-funcţionale ale obiectivului. Structura constructivă

Locuinţa are următoarele caracteristici principale:
- tipul construţiei – construcţie nouă;
- regim de înălţime: Parter + Mansardă + Pod;
- destinaţia clădirii: locuinţă unifamilială;
- clasă de importanţă: III
- categoria de importanţă a clădirii: C în conformitate cu HGR 766 / 10.12.1977,
Anexa 3;
- gradul de rezistenţă la foc al clădirii: II conform table 2.1.9 din Normativului P 118
/ 1999.
Dimensiunile construcţiei:
L1 = 11, 2 m: L2 = 12,3 m;
I1 = 11,8: I 2 = 11,1 m;
H = 7,5 m.
Regimul tehnic al terenului de amplasament, caracteristici geometrice, conformarea
investiţiei la indicatorii de urbanism aprobaţi:
• Aria terenului At = 920 m2;
• Aria construită Ac = 135 m2;
• Aria desfăşurată construită Adc = 267 m2;
• Aria încălzită  = 193 m2

- Geologia:
Analiza geotehnică a terenului mpreună cu caracteristicile constructive ale obiectivului
vor impune adâncimile de fundare conform normativelor n vigoare. Din studiile de teren
executate pentru construcţiile nvecinate, se presupune că nu vor exista probleme speciale din
punct de vedere al naturii terenului de fundare:

5
 • condiţii de fundare – teren satisfăcător de fundare;
• panta terenului – redusă.

- Seismicitatea:
- zona seismică – conf. Normativului P 100/92 este „C”;

Construcţia este structurată astfel:

A. Parter:

-Bucătărie (spălător) Su=23,76 m2

-Baie (cadă, bideu, vas WC, lavoar) Su=8,25 m2
-Cameră tehnică Su=12,21 m2
-Hol Su=10,08 m2
-Garaj Su=25,37 m2
-Living Room Su=39,78 m2
-Vestibul Su=2,84 m2
TOTAL Suprafaţă utilă Parter: Su=122,23 m2
B. Mansardă:

-Dormitor matrimonial Su=23,76 m2

-Baie (duş, bideu, vas WC, lavoar) Su=8,25 m2
-Dormitor Su=12,21 m2
-Hol Su=14,88 m2
-Dormitor copii Su=15,3 m2
-Dormitor oaspeţi Su=19,68 m2
TOTAL Suprafaţă utilă Mansardă: Su=94,08 m2
Se adaugă:
Terasă Su=25,37 m2
TOTAL GENERAL- Suprafaţă utilă: Su=216,31 m2

Elemente de construcţie. Structură:

1. Perete exterior
- tencuială decorativă exterioară şi interioară, tencuiala de ciment şi var, izolaţie polistiren
expandat, cărămidă cu goluri verticale

2. Perete interior:
- tencuială interioară, tencuială de ciment şi var, cărămidă cu goluri verticale

3. Placa inferioară a parterului:

6
- gresie sau parchet funcţie de încăpere, panouri Fermacell, placă cu noduri, izolaţie polistiren
extrudat, şapă de egalizare, placă beton armat, umplutură de pietriş, umplutură de pământ
4. Planşeu peste parter şi mansardă
- parchet sau gresie funcţie de încăpere, panouri Fermacell, placa cu noduri, izolaţie polistiren
extrudat, şapă de egalizare, placă de beton armat, tencuială ciment şi var.

5. Ferestrele- ferestră termopan cu profil PVC – 6 camere cu pereţi exteriori de 3 mm.

6. Uşile- uşă termopan cu profil PVC – 6 camere cu pereţi exteriori de 3 mm.

3. Soluţii de racordare la utilităţile din zonă.

Alimentarea cu apă rece

Alimentarea cu apă rece se va face de la reţeaua edilitară de distribuţie cu apă a oraşului.
Branşamentul se va face prin intermediul unui cămin cu apometru.
Distribuţia interioară va fi clasică urmând traseul coloanei menajere pe fiecare grup
sanitar, cu ramificaţii la obiectele sanitare din dotare.

Canalizarea exterioară
Pentru apele uzate menajere, provenite de la punctele de consum se va realiza o reţea
exterioară de canalizare din tuburi PVC cu diametrul  110, cu deversare în fosa septic-
vindajabilă.

Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a imobilului se face de la reţeaua electrică de 220 V- 50
Hz a localităţii până la tabloul de măsură şi protecţie.
Din BMP print-o coloană monofazică se alimentează tabloul electric amplasat la parter.
Tabloul electric este pe schelet din material plastic tip Legrand.

Iluminatul electric
Este asigurat de corpuri de iluminat fluorescente şi aplice montate la plafonul camerelor şi
pe pereţi. Circuitele de iluminat sunt realizate cu conductor din cupru Fx protejaţi în tuburi Ipy
sau IPEy, în funcţie de locul lor de montaj. Comanda iluminatului se face prin intermediul
întrerupătoarelor şi comutatoarelor.

Instalaţii pentru circuite de prize

Obiectivul este prevăzut cu circuite monofazice de prize. Prizele de tip cu contact de nul
de protecţie montate îngropat. Circuitele de prize vor avea protecţie diferenţiată. Conductorii
folosiţi sunt din cupru tip Fz protejaţi în tuburi Ipy sau IPEy, montaţi îngropat.

Instalaţii de protecţie. Instalaţii de legare la pământ

Toate construcţiile metalice, echipamentele, conductele şi carcasele utilajelor electrice
care vor fi puse sub tensiune datorită unui defect de izolaţie vor fi legate la pământ. Priza de

7
pământ se va executa cu electrozi din ţeavă zincată cu d = 2” şi 3 m lungime fiecare. Valoarea
rezistenţei de dispersie a prizei de pământ va fi sub 4 ohm. Dacă la verificare se constată că
valoarea este depăşită, se va completa prize de pământ cu electrozi şi platbandă până la obţinerea
valorii prescrise.

Alimentarea cu apă caldă

Apa caldă menajeră este produsă cu ajutorul unui sistem solar local compus din 2 panouri
cu tuburi vidate şi acumulator de 300 l. Sistemul este de tip presurizat.
Reţeaua interioară de apă este similară celei de apă rece cu mici modificări (vasele closet).
Pe distribuţia interioară se vor monta armături de închidere pentru a putea separa fiecare
consumator în caz de avarie.

Canalizarea interioară
Coloana de canalizare interioară se va monta aparent sau mascat, în funcţie de arhitectura
interioară, urmând simetria pe verticală a grupurilor sanitare. Apele uzate vor fi dirijate la reţeaua
edilitară de canalizare.
Pentru colectarea apelor accidental menajere, fiecare grup sanitar va fi prevăzut cu un
sifon de pardoseală  50, racordat la coloana aferentă.
Toate coloanele se vor racorda la o reţea de canalizare la parterul clădirii şi traseul
continuând cu panta de 3‰ spre căminul de colectare exterior.

4. Date tehnice de proiectare

Instalaţii de încălzire
Dimensionarea instalaţiei de încălzire s-a realizat în conformitate cu STAS 1907,
considerîndu-se temperatură exterioară de calcul pentru zona IV de -21  . Caracteristicile
geometrice ale clădirii au fost furnizate de către arhitect, iar caracteristicile higrotermice ale
elemenetelor constructive sunt prezente în “Breviarul de calcul”.
Astfel s-a adoptat o variantă de încălzire folosind pardoseli radiante, radiatoare de joasă
temperatură şi o sursă termică neconveţională (pompă de căldură).
Sistemul adoptat este compus dintr-o pompă de căldura aer-apă şi o instalaţie solară de
producere a apei calde menajere având aport la încălzire.
Din analiza celor două sisteme prezentate mai sus concluzionăm necesitatea adoptării
unui sistem performant, economic, dar şi cu o amortizare de scurtă durată a investiţiei. Referitor
la sursa de preparare a agentului termic s-a optat pentru o soluţie fiabilă, automatizată şi cu un
consum redus de energie electrică. Astfel s-a ales o pompă de căldura Mitsubishi Electric
ZUBADAN A/W 14 KW, schema de principiu însoţită de calculele aferente fiind prezentate în
„Breviarul de calcul”.
Pentru producerea apei calde menajere s-a ales un sistem solar Westech-Solar Germania,
compus din două panouri solare cu tuburi vidate şi un acumulator de 300 l. Prin alegerea acestei
soluţii sistemul oferă aport de căldură de 20% pentru încălzire, realizîndu-se o economisire de
energie electrică.
Pardoseala radiantă a fost dimensionată funcţie de suprafaţa pardoselii şi fluxul termic al
încăperii conform NP-031/1999 şi ”Încălzire în pardoseală Wirsbo – Manual de bază”.
Radiatoarele de joasă temperatură au fost dispuse în încăperile unde eficienţa încăzirii prin
pardoseală era scăzută, datorită mobilierului care împiedica transmisia căldurii şi alese din
catalogul producătorului PURMO.

8
 Pentru distribuţia interioară s-a folosit ţeavă de tip Wirsbo pentru pardoseala radiantă şi
ţeava de cupru pentru radiatoarele de joasă temperatură.

Instalaţii sanitare

Nr.
Utilaje, echipamente si obiecte sanitare UM Cantitate
Crt.
Aparate sanitare
1 Spălătoare buc 1
2 Lavoare buc 2
3 Cadă baie buc 1
4 Cadă duş buc 1
Armături distribuţie apă
robinet amestecător cu monocomandă cartuş ceramic, cromat,
0 buc 2
calitatea I, pentru lavoar
robinet amestecător cu monocomandă cartuş ceramic, cromat,
1 buc 1
calitatea I, pentru spălător
robinet amestecător monoacţionare, termostat, cu cartuş ceramic buc 2
2
şi termostate pentru cada de baie şi cada de duş
robinet amestecător cu monocomandă cartuş ceramic, cromat,
3 buc 2
calitatea I, pentru bideu
Armături de scurgere
0 Sifoane pardoseală buc 2
Sifon din prolipropilenă alb pentru montarea pe perete, cu scurgere
1 buc 2
verticală pt. lavoar
Sifon din prolipropilenă alb pentru montarea pe perete cu scurgere
2 buc 3
verticală pentru chiuvetă
3 Garnitură scurgere cadă duş buc 1
4 Garnitură scurgere cadă baie buc 1
Sifon din prolipropilenă alb pentru montarea pe perete cu scurgere
5 buc 2
verticală pentru bideu

5. Importanţa utilizării surselor de energie regenerabile

Utilizarea resurselor regenerabile de energie va reduce dependenţa de resursele de
combustibil fosili (petrol, gazele naturale şi cărbune) şi va ajuta la reducerea costurilor energiei la
consumatori, în condiţiile în care, în prezent, consumul de energie pe unitatea de produs în
România este ridicat în comparaţie cu ţările din Uniunea Europeană.
În contextul actual, caracterizat de cre terea alarmantă a poluării cauzate de producerea
energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă reducerea
dependen ei de ace ti combustibili.
Sursele de energie regenerabilă sunt abundente, larg răspândite, nepoluante şi disponibile
local. Ele provin direct sau indirect de la soare şi cuprind lumina, căldura şi vântul. Pot fi folosite
pentru producerea directă a căldurii fără nici un proces de conversie sau pot fi convertite în
electricitate.

9
 Avantajele utilizării energiei regeneratiave:

• Este gratuită;
• Este inepuizabilă şi nepoluantă (anual se evită degajarea unei cantităţi de CO2 în natură,
echivalentă cu emisia de gaze a unui autovehicul care a parcurs mai mult de 10,000 km);
• Nu este influenţată de oscilaţiile/creşterile de preţ ale altor combustibili;
• Reducerea consumului de energie perioada de vară cu 90% - 100%, iar pe întreg anul cu
60%;
• Timp de amortizare a investiţiei în maxim 4 – 5 ani, ţinând cont de evoluţia preţului
gazului metan până în prezent;
• Se investeţte o singură dată într-un sistem cu funcţionare îndelungată;
• Fiecare  de colector solar economiseşte aproximativ 750  de gaz/an;
• Siguranţa sportită în exploatare.

Sisteme de încălzire cu energie regenerabilă

Având în vedere necesarul de energie termică extrem de redus, datorat pierderilor
perimetrale minime şi faptului că se recuperează căldura aerului evacuat, în sistemul de ventilare,
pentru casele pasive energetic, la fel ca ca şi în cazul celor cu consum energetic redus dealtfel,
este posibilă utilizarea eficientă a surselor regenerabile de energie, cum sunt biomasa solidă (de
ex. peleţi) sau pompele de căldură. Ambele soluţii pot fi utilizate în combinaţie cu energia solară.
În figura alăturată este prezentat un sistem de utilizare combinată a energiei biomasei
solide şi a energiei
solare.

10
 În figura următoare este prezentat un sistem de încălzire tipic pentru casele pasive, care
include ventilare cu recuperarea căldurii, o pompă de căldură şi panouri solare.

Toate sistemele de încălzire şi preparare a apei calde menajere cu ajutorul surselor

regenerabile de energie, sunt caracterizate prin valori mai reduse ale temperaturii agentului termic
şi prin diferenţe de temperatură mult mai mici decât în cazul sistemelor clasice. În continuare
sunt prezentate două exemple tipice, care permit înţelegerea uşoară a diferenţelor de regim termic
dintre sistemele clasice şi cele funcţionând cu energii regenerabile:
În locul sistemelor clasice de încălzire cu radiatoare, în care regimul termic al agentului
de încălzire este de cca. 70…80°C pe tur şi cca 50…60°C pe retur, la utilizarea energiilor
regenerabile, se preferă adesea încălzirea prin pardoseală sau radiatoare de joasă temperatură,
caracterizată de regimuri termice cu cca. 35…45°C pe tur şi 30…40°C pe retur;
La instalaţia de preparea a apei calde menajere, diferenţa este puţin sesizabilă, aceasta
utilizînd aproximativ aceleaţi temperaturi.

11
 Utilizarea energiei solare prin intermediul captatoarelor solare
6. Captatoare solare cu tuburi vidate

ionare al acestor tipuri de capta

Principiul de funcţionare captatori,
ri, este prezentat în figura următoare:

torul de căldură (colectorul) este constituit dintr-o ţeavă de cupru în care sunt
Schimbătorul
introduse un numărr de 18 sau 24 teci sudate printre care circula antigelul (agentul termic) sub
presiune.
une. Tot ansamblul este izolat şi închis într
într-oo carcasă exterioară din tablă de
aluminiu. Tuburile se introduc în decupările cilin cilindrice
drice practicate în carcasă, bulbul superior al
ţevii de cupru pătrunzând în teaca colectorului astfel încâ
încât sa se asigure un contact termic cât
câ mai
bun.
un. Rigidizarea tubului pe poziţ
poziţia de funcţionare
ionare se face prin fixarea acestuia cu bride
brid metalice,
pe latura inferioară a cadrului
Cele două capete ale ţevii
evii colectorului
colect sunt cuplate
într-un
un circuit hidraulic închis prin care, cu o pompă
de circulaţie, căldura este transferată în
î preparator
(ex: boiler, schimbător de căldură sau un simplu
rezervor de acumulare).
arianta de utilizare recomandată este cea cu
Varianta
boiler
ler bivalent, pompă de circulaţie şi panou
electronic de comandă (regulator electronic dedicat).
Montajul panoului solar se face pe un cadru
metalic dreptunghiular, sistemul de fixare la locul de
montaj căzând înn sarcina instalatorului
(proiectantului). Se pot monta direct pe acoperişuri
înclinate sau, cuu un suport adecvat, pe suprafeţe
orizontale sau pe faţada clădirilor.
Acest tip de panou solar se utilizează
utili la sistemele
solare complexe pentru apă caldă tot timpul anului şi
pentru aport la încălzirea locuinţelor
elor toamna, iarna si
primavara.

12
 În figura următoare, este prezentată o construcţie de colector solar cu tuburi vidate, în care
circulaţia agentului termic este realizată printr-un schimbător de căldură coaxial din cupru, în
contact cu o suprafaţa metalică absorbantă.

Colector cu tuburi vidate şi schimbător de căldură coaxial

Această construcţie, combină avantajele tuburilor vidate, care asigură pierderi minime de
căldură în mediul ambiant (chiar la diferenţe mari de temperatură între acesta şi apa din tuburi),
cu avantajele circulaţiei agentului termic prin elemente metalice.

Sistem flexibil de racordare a tuburilor vidate la conductele de apă caldă şi rece

În figurile de mai jos sunt prezentate schema, respectiv construcţia unui colector cu
tuburi vidate, care în plus, permite înlocuirea individuală a unor tuburi, în cazul spargerii
accidentale a acestora.

13
 Schema unui colector cu tuburi vidate, interschimbabile

Colector cu tuburi vidate, interschimbabile

Avantajul acestor tipuri de colectoare cu tuburi vidate, este acela că în cazul spargerii
accidentale a unui tub, agentul termic din instalaţie nu se pierde, fenomen care ar genera mari
neplăceri, datorită volumului relativ mare de agent termic care ar putea produce pagube, mai ales
dacă ar intra în contact cu elementele constructive ale imobilului pe care îl deserveşte.

Captatorii solari cu tuburi vidate cu transformă razele soarelui în căldură. Lichidul prin
intermediul căreia se transferă căldura este antigel.

Necesitatea implementarii sistemului solar de preparare a apei calde si

aportului la incalzire:
Pentru a răspunde necesităţiilor de asigurare a apei calde menajere cu costuri reduse si
reducerea emisiilor de noxe s-a considerat că este oportună înlocuirea sistemului actual de
încalzire cu un sistem ce utilizează energie solară.

14
 Aplicarea deciziei de completare cu un sistem de preparare ACM bazat pe energie solară
este oportună şi va contribui la:
• Reducerea consumului de resurse naturale, respectiv reducerea consumurilor de
energie electrica etc.;
• Reducerea emisiilor de noxe;
• Imbunatatirea calitatii aerului si a solului;
• Implementarea politicilor de mediu armonizate cu politicile europene;

Utilizarea sistemului de
încălzire pe bază de energie solară
se adaptează zonei în care este
amplasată localitatea Suceava.
Conform hărţii de insolaţie
întocmită pentru ţara noastră de
Institutul de Cercetări şi
Modernizări Energetice, orasul
Bistriţa se încadrează în intervalul
1050 – 950 kWh /m2*an.

În urma informaţiilor
introduse în programele de calcul
pentru un consum zilnic de apă de
300 litri, detaliat în breviarul de
calcul sunt necesare a fi folosite 2 panouri solare cu tuburi vidate pentru a avea o eficienţă
optimă, avînd ţi avantajul acoperirii necesarului energetic pe întreg anul calendaristic.
Principiul de funcţionare constă în captarea energieri solare cu ajutorul panourilor şi
acumularea ei prin intermediul rezervorului de 300 litri. Întreg sistemul este guvernat de o unitate
de comandă şi control dotată cu 4 senzori de temperatură ce controlează circulaţia agentului
termic. Astfel când temperatura agentului termic a ajuns la valoarea stabilită este oprită
funcţionarea
pompelor. O
reglare optimă a
parametrilor duce
la o automatizare
eficienţă, şi la un
randament ridicat.

15
Importanţa acumulării energiei termice
În cazul utilizării surselor regenerabile de energie pentru încălzire sau prepararea apei
calde menajere, o atenţie deosebită este acordată acumulării energiei termice.
Având în vedere preţurile ridicate ale echipamentelor de conversie a energiilor
regenerabile în energie termică, se evită producerea căldurii şi mai ales a apei calde în regim
“instant”, deoarece acest regim solicită sarcini termice ridicate, iar costurile echipamentelor
necesare ar fi de asemenea ridicate.
O alternativă eficientă este reprezentată de utilizarea unor boilere în care apa caldă să fie
preparată în regim cvasi-permanent. La sfârşitul perioadelor de vârf de consum, adică dimineaţa
şi seara, se va reduce temperatura apei din boilere, iar în restul timpului, când consumul este
foarte redus, echipamentele de încălzire utilizând energii regenerabile, vor ridica din nou
temperatura apei. Pentru ca sistemul de acumulare a apei calde să facă faţă în perioadele de vârf
de consum, volumul boilerelor trebuie dimensionat corect, în funcţie de consumurile estimate. Un
sistem de preparare a apei calde menajere într-un boiler, este prezentat în figura următoare.

Este posibilă utilizarea sistemelor de acumulare a energiei termice şi pentru utilizarea

acesteia în sistemul de încălzire. Astfel de soluţii permit acumularea energiei termice solare ziua,
pentru ca aceasta să fie utilzată la încălzire, noaptea. Există astfel de sisteme extrem de
performante, cu acumulare sezonieră a căldurii, ca cel din figura următoare.

16
 Căldura provenită din energia solară, este acumulată vara în rezervorul de stocare având
capacitatea de 87m3, pentru a fi utilizată iarna.
Clădirea este o construcţie pasivă energetic, reprezintă sediul unei companii din
Germania şi a fost realizată în anul 1998, pe o suprafaţă de 2180m2. Sarcina termică necesară
pentru încălzirea clădirii pe timp de iarnă, în plus faţă de sistemul de încălzire cu energie solară
stocată sezonier, este de numai 12kW. (Pentru comparaţie, sarcina termică a unei centrale termice
murale de apartament este de 24kW).

17
 MEMORII TEHNICE PE
SPECIALITĂŢI

1. Memoriu tehnic instalaţii termice interioare

DATE PRIVIND INSTALAŢIILE TERMICE

Proiectul s.a întocmit în conformitate cu prevederile SR 1907/1,2 şi STAS 6472/3.
Calculul pierderilor de căldură s-a efectuat conform SR 1907/1-1997, în următoarele
condiţii:
a) temperatura exterioară - Te = -21;
b) zona climatică - a IV-a;
c) temperatura interioară - conform STAS SR 1907/2- 1997;
d) viteza vântului - 4 m/s;
e) zona eoliană - a IV-a.

În conformitate cu prescripţiile tehnice în vigoare se consideră temperatura exterioară de

calcul - 21 precum şi temperatura interioară:
+22 - grupuri sanitare;
+20 - living room, dormitoare;
+18 - hol, casa scării, bucătarie;
+16 - vestibul

Rezistenţa la transfer termic s-a determinat în fucţie de caracteristicile termotehnice ale

elementelor de construcţie.
Instalaţia de încălzire pentru spaţiile proiectate s-a realizat cu planşele din partea scrisă a
documentaţiei, dimensionarea realizându-se pentru agentul termic apă caldă tur/retur 50/40,
iar pentru încălzirea prin pardoseală 45- 30.
Clădirea care face obiectul prezentului proiect este echipată cu o pompă de căldură aer-
apă de 14kW şi cu panouri solare cu tuburi vidate. La dimensionarea instalaţiei de încălzire s-au
folosit ţeavă Wirsbo-pex pentru pardoseala încălzitoare de la parter, respective ţeavă de cupru
pentru racordurile de la distribuitoare la boiler şi pentru instalaţia termică de la mansardă fapt
datorat mobilierul care reduce eficienţa pardoselii încălzitoare.

Coloanele se vor se vor executa perfect vertical şi paralele între ele, fixându-se pe perete
prin brăţări. La trecerea prin planşee sau pereţi conductele aparente se montează în tuburi de
protecţie. Spaţiul dintre tuburile de protecţie şi conducte va fi umplut cu materiale izolante
termic, necombustibile (vată minerală tip P sau I, sau produse din azbest). Toate materialele
folosite, fitinguri, ţeavă, corpuri de încălzire vor avea agrement tehnic în conformitate cu normele
româneşti şi europene.

La capătul fiecărei coloane de încăzire, pe tur, se vor monta purjoare automate. Totodată
aerisirea instalaţiei de încălzire se poate face şi prin aerisitoarele manual montate pe fiecare
radiator în parte, iar pentru instalaţia de încălzire prin pardoseală, aerisitoarele se află pe fiecare
distribuitor – colector.

18
 Pentru realizarea asigurării instalaţiei, a pompei de căldură şi a panourilor solare
împotriva creşterii presiunii şi temperaturii peste limitele admise se va realiza cu ajutorul unui
vas de expansiune închis având V = 24 litri. Măsurile de siguranţă au scop de a asigura
permanent, concomitent şi sigur următoarele funcţiuni:
-preluarea variaţiilor volumului de apă din instalaţie determinate de variaţiile normale de
temperatură;
-evacuarea excedentului de apă sau a vaporilor produşi accidental, ca urmare a deteriorării
echipamentelor care asigură limitarea temperaturii agentului termic sau ca urmare a unei erori sau
neglijenţe în exploatare;
-asigurarea unei mici rezerve de apă care să compenseze pierderile de apă inevitabile ale
instalaţiei;
-menţinerea nivelului apei, în instalaţie, la o cotă care să asigure umplerea elementelor
acesteia atât în regim static cât şi dinamic;
-asigurarea unei presiuni de regim astfel încât să nu depăşească presiunea admisă în
instalaţia inferioară, de 2 bar
S-au prevăzut aparate de măsură şi control (manometre şi termometre) pe:
-conducta de ducere de la pompă;
-ramurile de distribuţie a agentului termic la consumatori;
-pompa de căldură;
-centrala termică;
-boiler.
Pe conductele de încălzire tur de la pompa de căldură la boiler se vor monta robineţi de
trecere şi clapete unisons, iar pe cele de retur se vor monta robineţi de trecere, clapete unisens şi
filtre de impurităţi.

Instalaţiile de încălzire se vor supune următoarelor probe:

-proba la rece;
-proba la cald;
Pentru executarea probei la rece, se va asigura deschiderea completă a tuturor armăturilor
de închidere şi reglaj, închiderea conductelor de legătură la vasul de expansiune deschis, reglarea
armăturilor de siguranţa de la cazane şi de la vasul de expansiune închis în concordanţa cu
presiunea de probă, verificarea punctelor de racordare a instalaţiei la conducta de apă potabilă şi
la pompa de presiune.
Presiunea de proba se determină în funcţie de presiunea maximă de regim şi de modul de
execuţie al instalaţiei, astfel:
- 1.5 presiunea maxima de regim, dar nu mai mică de 5 bar, la instalaţiile montate aparent
şi la cele mascate sub finisaje uzuale;
- dublul presiunii de regim, dar nu mai mică de 5 bar, la instalaţiile ce au părţi care se
maschează sub finisaje deosebite;
- presiunea prevazută în caietul de sarcini pentru părti din instalaţii care se înglobează în
elemente de construcţie (serpentine sau conducte în pereţi, plafoane sau pardoseli, realizate
numai cu ţevi trase);
- la presiunile prescrise de instructiunile tehnice ISCIR, pentru părtile de instalaţii care
sunt supuse prevederilor acestor prescripţii.

19
 Verificarea comportării instalaţiei la proba la rece poate fi incepută imediat după punerea
ei sub presiune, prin controlul rezistenţei şi etanseităţii tuturor îmbinărilor.
La imbinările sudate controlul se face prin ciocănire, iar la restul îmbinărilor prin
examinarea cu ochiul liber.
Măsurarea presiunii de probă se începe dupa cel puţin 3 ore de la punerea instalaţiei sub
presiune şi se face cu manometru înregistrator sau cu manometru indicator cu clasa de precizie
1,6, prin citiri la intervale de 10 minute, timp de 3 ore.
Rezultatele probei la rece se consideră corespunzatoare dacă, pe toată durata probei,
manometrul nu a indicat variaţii de presiune şi dacă în instalaţie nu se constată fisuri, crăpături
sau scurgeri de apă la îmbinări şi presgarnituri.
În cazul constatării unor scăderi de presiune sau a defecţiunilor enumerate mai sus, se
procedează la remedierea acestora şi se repetă proba; rezultatele se înscriu în procesul verbal al
instalaţiei.
După executarea probei, golirea instalaţiei de apă este obligatorie.
Proba la cald are drept scop verificarea etanseităţii, a modului de comportare a
elementelor instalaţiei la dilatare şi contractare, a circulaţiei agentului termic. Proba la cald se
execută la toate instalaţiile de încălzire indiferent de agentul termic utilizat, pe întreaga instalaţie
sau pe părţi de instalaţie care pot funcţiona separat.
Proba la cald se efectuează înaintea finisării (vopsirii, izolării), mascării sau închiderii
elementelor instalaţiilor în canale nevizitabile sau în şanţuri, în pereţi sau planşee, cu excepţia
elementelor înglobate în elementele de construcţie (serpentine sau conducte în pereţi, plafoane
sau pardoseli), dar numai după închiderea completă a cladirii şi după efectuarea probei la rece.
Pentru efectuarea probei la cald, instalaţiile interioare se alimentează, de preferinţă, cu
agent termic de la sursa definitivă; în cazul în care aceasta nu a fost pusă în funcţiune,
alimentarea se poate face de la o sursă provizorie.
Sursa de căldură va asigura debitul, presiunea şi temperatura agentului termic potrivit
prevederilor proiectului instalaţiei. Calitatea apei va corespunde prevederilor proiectului sau
prescripţiilor tehnice specifice unor elemente din instalaţie cu cerinţe speciale privind apa de
alimentare (de ex.: apă dedurizată, apă tratată cu inhibitori, în cazul instalaţiilor cu radiatoare din
oţel etc.).
Odata cu proba la cald se efectuează şi reglajul instalaţiei. Robinetele cu dublu reglaj de la
corpurile de încălzire se poziţionează la treptele de reglaj primar (prereglare) prevăzute în proiect,
reglajul secundar fiind deschis la maximum.
Se controlează debitul agentului termic pe conducta de racordare a instalaţiei la reţeaua
exterioară, cu ajutorul dispozitivelor prevăzute în acest scop în proiect (contoare de căldură,
debitmetre, diafragme etc.), efectuându-se reglajul corespunzător.
Proba la cald comporta două faze:
In faza I-a, dupa ce apa a atins în instalaţie nivelul corect, se ridică temperatura ei la 50°C
şi se mentine această temperatură în limitele unei variaţii de +5°C. Dacă instalaţia este cu
circulaţie prin pompe, acestea se vor pune in funcţiune.
Dupa 2 ore de funcţionare se face un control atent la toate corpurile de incălzire,
constatând cu mâna sau cu un termometru de contact gradul de încălzire (temperatura) la partea
superioară şi la partea inferioară a corpului de încălzire. Nu se admit diferenţe mai mari de 5°C
între corpurile de incălzire.

20
 Acelaşi control se efectuează şi la conducte (în special la coloane). Lipsa de uniformitate
a încălzirii se corectează prin robinetele de reglaj.
La instalaţiile cu pompe de circulaţie se controlează, cu ajutorul a două manometre
montate, unul pe racordul de intrare, celălalt pe racordul de ieşire al pompei, dacă aceasta
dezvoltă presiunea necesara.
La instalaţiile cu vase de expansiune închise se verifica, de asemenea, dacă presiunile
date de pompe nu depăşesc presiunile admisibile pentru funcţionare.
In faza a II-a, se ridică temperatura agentului termic la valoarea nominală (în limitele a
±5°C) şi se verifică dacă nu apar pierderi de apă la îmbinări, corpuri de încălzire şi armături.
Se controlează dacă dilatarile se produc în sensul prevăzut în proiect, dacă ele sunt
preluate în bune condiţii, astfel incât să nu apară neetanşeităţi, iar punctele fixe sa nu sufere
deplasări.
Se verifica dacă se face o bună dezaerisire a instalaţiei.
În timpul functionării se urmareşte cum lucrează pompele, motoarele electrice, cuplajele
dintre ele şi cum se comportă armăturile.
La răcirea instalaţiei se examinează din nou toata instalaţia spre a se controla
etanşeitatea.
După terminarea acestei examinări şi după răcirea instalaţiei la temperatura ambianta, se
procedează la o nouă încălzire, urmată de un control identic cu cel descris mai sus.
Dacă nici la a doua încălzire instalaţia nu prezintă neetanşeităţi sau încălziri neuniforme şi
functionează în condiţii normale, proba se consideră corespunzatoare.
Dupa efectuarea probelor, instalaţia se goleşte dacă - până la intrarea in funcţionare -
există pericolul de ingheţ.

2. Memoriu tehnic instalaţii sanitare interioare

Descrierea lucrării
Grupurile sanitare şi bucătăriile au fost dotate cu aparate şi armături sanitare conforme cu
prevederile SR 1907 şi normativului I9.
Pentru prezentul proiect s-a adoptat o instalaţie interioară de alimentare cu apă rece cu
distribuţie mixtă la parter cu conducte montate, îngropat în pereţi. Conducta de distribuţie apă
rece asigură alimentarea coloanei de apă rece prevăzute, aceasta având posibilitatea de a fi izolată
prin intermediul robineţilor de trecere având Dn 3/4”, amplasaţi la baza acestora.
Această soluţie s-a adoptat ţinând seama de destinaţia şi caracteristicile construcţiei.
Alimentarea cu apă rece, precum şi instalaţia interioară de canalizare menajeră se realizează în
funcţie de planurile de instalaţii anexate. Amplasarea şi gruparea punctelor de consum al apei s-a
realizat astfel încât să fie asigurate accesul şi folosirea lor uşoară.
Instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece şi apă caldă au fost dimensionate, conform
STAS 1478/90, pe baza debitelor de calcul stabilite în funcţie de numărul şi felul armăturilor
existente în camerele de baie şi bucătărie.
Traseele instalaţiei interioare de apă şi canalizare au fost alese astfel încât să se asigure
lungimi minime de conducte şi posibilităţi de autocompensare. Totodată s-a avut în vedere
coordonarea tuturor instalaţiilor astfel încât să se asigure accesul nestingherit al persoanelor în
caz de exploatare şi de avarii şi demontarea lor uşoară în vederea reparaţiilor

21
 Conductele instalaţiei sanitare interioare se vor executa din ţeavă de polipropilenă
rezistentă la presiunea de regim de 6 bar şi la temperaturi uzuale ale apei reci (10 ...15) şi ale
apei calde de consum (45   ).

Varianta acceptată
La prepararea apei calde menajere se va folosi un boiler bivalent cu două serpentine,
alimentate cu agent termic de la pompa de căldură şi panouri solare (în special pentru perioada de
vară).
Pentru a reduce consumul de combustibil şi energie electrică s-a implementat un sistem
solar pentru a prepara apa caldă menajeră, compus din două panouri solare şi un acumulator de
300 litri. Captatorii solari sunt cu tuburi vidate, având o suprafaţă totală de captare de 10  .
Acumulatorul are şi funcţia de schimbător de căldură, având în componenţa sa două
serpentine ce străbate întreg volumul de apă şi au rolul de producere a apei calde menajere.
Captatoarele solare vor fi montate pe structura acoperişului, având orientarea spre sud şi o
înclinare de 48 pentru a avea şi aport la încălzire pe perioada sezonului rece.
În caz de avarie alimentarea cu apă rece, apă caldă către fiecare grup sanitar, precum şi
către fiecare spălător amplasat în bucătării se poate întrerupe de la robineţii de trecere Dn1/2”,
Dn3/4” şi cu piuliţă olandeză prevăzuţi pe conductele de legătură.
Din punct de vedre al canalizării menajere aceasta va fi executată din ţeava de
polipropilenă pentru canalizare. Conductele de canalizare din PP se vor îmbina numai prin
mufare, prin piese fasonate la care etanşarea este asigurată de o garnitură de cauciuc.
Coloanele de canalizare menajeră se vor executa din polipropilenă PP110 şi vor prelua
apele uzate menajere rezultate din consumul casnic. Se va da prioritate amplasării coloanelor de
canalizare, deoarece legăturile dintre obiectele sanitare şi coloane se vor realiza cu piese de
dimensiuni mari, limitate cu tipuri constructive.
Se vor prevedea tuburi cu piesă de curăţire la schimbările de direcţie, ramificatii greu
accesibile pentru curăţire, precum şi traseele liniare lungi, la distanţele următoare:
Diametrul nominal Distanţa între piesele de curaţire, ape Distanţa între piesele de
(Dn) [mm] convenţional curate curăţire, ape uzate menajere
50-70 15 6
100 20 12

Pe coloanele de scurgere se vor prevedea tuburi cu piesă de curăţire la baza coloanei şi

deasupra ultimei ramificaţii, dacş nu se prevede altfel prin proiect. Înălţimea de montaj a pieselor
de curăţire pe coloane va fi de 0,4/0,8 m la pardoseală.

De asemenea în camerele de baie se va monta câte un sifon de pardoseală care să permit

scurgerea eventualelor pierderi de apă. Pentru menţinerea gărzii hidraulice s-a recomandat
racordarea la aceasta a conductelor de scurgere a unui obiect sanitar cu utilizare frecventă.
Trecerile prin pereţi se va face cu ajutorul unor tuburi de protecţie, cu un diametru de 1,5
Dn. Fixarea pe pereţi a conductelor se realizează prin intermediul brăţărilor cu muchii rotunjite
care se vor strânge uşor peste garniturile de protecţie ce se va realiza din pâslă, cauciuc, carton,
etc. cu o grosime de 2 mm şi vor depăşi lăţimea brăţărilor cu 10 mm.
La montarea obiectelor sanitare precum şi a accesoriilor acestora se va avea în vedere
STAS 1504 care normalizează distanţele de montaj ale acestora.

22
 1.Obiectele sanitare
Pentru utilizarea apei în condiţii practice şi igienice se vor folosi următoarele obiecte
sanitare:
• pentru camerele de baie
-lavoar din porţelan sanitar 600 mm, cu baterie amestecătoare de apă rece şi caldă;
-cadă de baie cu baterie amestecătoare şi duş flexibil sau/şi cădiţă de duş cu
baterie amestecătoare de apă caldă şi rece;
-closet cu rezervor montat pe vas;
-sifon de pardoseală SP 50;
-bideu din porţelan sanitar, cu baterie amestecătoare de apă rece şi caldă.
• pentru bucătărie:
-spălător de vase simplu din inox, cu baterie amestecătoare de apă rece şi caldă.

2. Probe şi verificări
La instalaţia de apă rece şi caldă se vor verifica:
-distanţele între conducte şi între elementele de construcţie;
-modul de fixare al conductelor;
-modul de etanşare al golurilor de trecere.
Proba de presiune la instalaţia de apă rece şi caldă se execută la presiune de 6 bar, timp de
30 de minute. După efectuarea probei de presiune se vor verifica punctele de consum la debit.
La instalaţia de canalizare se vor verifica:
-modul de fixare;
-etanşarea punctelor de îmbinare;
-funcţionarea coloanelor prin punerea în funcţiune a obiectelor sanitare până la
realizarea debitului de calcul al instalaţiei.

3. Norme P.S.I.
Se vor respecta normele de protecţie a muncii şi a măsurilor de prevenire şi stingere a
incendiilor.

II. BREVIAR DE CALCUL

1. Parametrii exteriori de calcul

-temperatura exterioară de calcul:- zona climatică IV→ t= -21;

-zona eoliană IV: viteza vântului de calcul 4 m/s;
-zona de însorire II: nivelul mediu anual de insolaţie cuprins între 1050-950 k Wh/mp an
-temperatura medie anuală: 8,3
-media anuală pe timp de iarnă: -4.7
-media anuală pe timp de vară: 18.9.

23
Temperatura Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
MAXIMA 1.69 4.06 10.28 16.65 22.09 25.24 27.47 26.31 21.19 16.67 7.84 2.30
MINIMA -6.12 -5.17 -0.89 4.45 9.11 12.30 13.69 13.81 9.35 3.86 -1.28 -3.44

Numărul orelor şi zilelor de însorire

Statistica datelor meteo privind numărul de zile şi numărul de ore cu însorire directă:
ANUL Nr. de zile Nr. de ore
2004 299 2039
2005 273 1997
2006 309 2051
2007 302 2011
2008 289 1995
MEDIA -300 -2000

Datele de mai sus arată că din punct de vedere climatic, România este potrivită pentru
exploatarea energiei solare pentru producerea de căldură.

Însorirea medie pentru municipiul Bistriţa

Oraş Latitudine Longitudine I F M A M I I A S O N D Media

Bistriţa 47’08” N 24’29”E 1.18 1.94 2.78 3.65 4.41 4.78 5.09 4.46 3.19 2.15 1.27 0.97 2.99

Nivelul de insolaţie

Valoarea medie a insolaţiei lunilor martie-octombrie este de 4,09 kWh/mp/zi, media

anuală rezultând de 3,19 k Wh/mp/zi.
România se află în zona a doua europeană din punct de vedere al însoririi. Pentru o
dimensionare economică a instalaţiilor solare ce prepară apă caldă şi furnizează o parte din
energia termică şi instalaţiei de încălzire, este indicat să se folosească o valoare egală sau
inferioară mediei anuale.
Principalele zone de însorire ale ţării noastre:

24
Zona I 1100 – 1250 kWh/mp an
Zona II 1250 – 1350 kWh/mp an
Zona III 1350 – 1450 kWh/mp an
Zona IV 1450 – 1600 kWh/mp an

Harta solară a României

25
1. Determinarea necesarului de căldură

1.1. Principiul de calcul

Necesarul de căldură pentru o locuinţă se determină în funţie de pierderile de căldură prin
pereţi şi sarcina termică necesară pentru prepararea apei calde menajere. Ecuaţia generală a
bilanţului termic se foloseşte în calcularea fluxului de căldură:

 = + 

- unde: - flux căldură pierdut prin transmisie;

 -flux de căldură necesar încălzirii apei calde menajere.

2. Determinarea necesarului de căldură pentru încălzire

2.1. Calculul rezistenţei termice ( ) a elementelor de construcţii

 = + +


unde:
 ,  - rezistenţe specifice la schimbul superficial de pe partea inferioară, respectiv
exterioară a peretului (conform STAS 6472/3);
R- rezistenţa specifică la permeabilitatea termică a materialelor din care este constituit
peretele

R=  

unde:
 = grosimea stratului i (m);
 = coeficient de conducţie (W/mK);
 = coeficient de corecţie ce depinde de calitatea materialului
m=1,225-0,5 ÑD
D=  ;
Rj = rezistenţa specifică la permeabilitate termică a materialelor din care este constituiut
peretele;
Sj = coeficient de asimilare termică.

26
Perete exterior (PE)

glet δ=0.005 λ=0.7 sm= 9.47

tencuială δ=0.02 λ=0.87 sm= 9.47
zidărie de cărămidă CGV δ=0.24 λ=0.64 sm=6.57
tencuială δ=0.02 λ=0.87 sm= 9.47
adeziv polistiren δ=0.005 λ=0.85 sm= 9.47
izolaţie : polistiren expandat δ=0.15 λ=0.044 sm=0.29
plasă fibra de sticlă+adeziv+tencuială decorativă
δ=0.005 λ=0.75 sm=9.15
  
Ru = + + =
  

      

0.125 +  + +  + + 
+  +  + 0.042 =

0.125 + 0.007 + 0.023 + 0.375 + 0.023 + 0.006 + 3.099 + 0.007 + 0.042 =

 
3.707 

m=1,225-0,05*D
δ δ δ δ δ δ δ
                    
λ λ λ λ λ λ λ
     
               
     

      


m=1.225-0.05*3.09=1.02

27
Perete interior (PI)
glet δ=0.005 m λ=0.7 sm= 9.47
tencuială δ=0.02 m λ=0.87 sm= 9.47
zidărie de cărămidă CGV δ=0.24 λ=0.64 sm=6.57
tencuială δ=0.02 m λ=0.87 sm= 9.47
glet δ=0.005 m λ=0.7 sm= 9.47
      
Ros =  +  + 
= 0.125 +  + +  +  +



+ 0.042 = 0.125 + 0.007 + 0.023 + 0.375 + 0.023+ 0.007
 
+ 0.042 = 0.602 

δ δ δ δ δ
                
λ  λ  λ  λ  λ 
  
        
  
 
       
 
m=1.225-0.05*3.02=1.07
Perete interior subţire (PIS)
glet δ=0.005 m λ=0.7 sm= 9.47
tencuială δ=0.02 m λ=0.87 sm= 9.47
zidărie de cărămidă CGV δ=0.12 λ=0.64 sm=6.57
tencuială δ=0.02 m λ=0.87 sm= 9.47
glet δ=0.005 m λ=0.7 sm= 9.47
      
Ros =  +  + 
= 0.125 + 
+ +  +  +



+ 0.042 = 0.125 + 0.007 + 0.023 + 0.118 + 0.023 + 0.007
 
+ 0.042 = 0.415 

δ δ δ δ δ
                
λ λ λ λ λ
    
                
    
m=1.225-0.05*1.79=1.14

28
Planşeu între etaje (gresie)
gresie δ=0.01 m λ=2.03 sm=17.99

adeziv gresie δ=0.005 m λ=0.85 sm=9.47

folie PVC contra vaporilor δ=0.002 m λ=0.33 sm=7.46

şapă δ=0.05 m λ=1.35 sm=10.08 polistiren extrudat δ=0.05 m λ=0.044 sm=0.29

şapă egalizare δ=0.05 m λ=1.35 sm=10.08 beton armat δ=0.12 m λ=2.03 sm=16.25

tencuială δ=0.02 m λ=0.87 sm=9.47 glet δ=0.005 m λ=0.7 sm=9.47

           
Ro = + + = 0.125 +  + + + + + + + + 0.042
           
 
= 0.125 + 0.005 + 0.006 + 0.006 + 0.037 + 1.136 + 0.037 + 0.059 + 0.023 + 0.007 + 0.042 = 1.483


δ δ δ δ δ δ δ δ δ  
        λ   λ   λ   λ   λ   λ   λ       λ       

       
      
  
                       
  


m=1.225-0.05*2.51=1.1

Planşeu între etaje (parchet)

parchet stejar+adeziv parchet δ=0.018 λ=0.14 sm=7.71

folie PVC contra vaporilor δ=0.002 m λ=0.33 sm=7.46

şapă δ=0.05 m λ=1.35 sm=10.08

polistiren extrudat δ=0.05 m λ=0.044 sm=0.29

şapă egalizare δ=0.05 m λ=1.35 sm=10.08 beton armat δ=0.12 m λ=2.03 sm=16.25

tencuială δ=0.02 m λ=0.87 sm=9.47 glet δ=0.005 m λ=0.7 sm=9.47

          
Ros = + + = 0.125 + + + + + + + + 0.042 = 0.125 + 0.129 +
          
 
0.006 + 0.037 + 1.136 + 0.037 + 0.059 + 0.023 + 0.007 + 0.042 = 1.601


δ δ δ δ δ δ δ δ  
                             
λ λ λ λ λ λ λ   
     
                 
     
 

m=1.225-0.05*3.35=1.06

29
Planşeu peste sol (parchet)

parchet stejar + adeziv parchet δ=0.018 m λ=0.14

folie PVC contra vaporilor δ=0.002 m λ=0.33

şapă δ=0.05 m λ=1.35

polistiren extrudat δ=0.05 m λ=0.044

şapă egalizare δ=0.05 m λ=1.35 beton armat δ=0.12 m λ=2.03

strat pietriş δ=0.05 m λ=2.03 umplutură pământ δ=3 m λ=2

δ=4 m λ=4
  
Ros =  +  + 
=


        

0.125 +  +

+  + + 
+  + 
+  +   0.042 =

 
0.125 + 0.129 + 0.006 + 0.037 + 1.136 + 0.037 + 0.059 + 0.025 + 1.5 + 1 + 0.042 = 4.097


m=1

Planşeu peste sol (gresie)

gresie δ=0.01 m λ=2.03

adeziv gresie δ=0.005 m λ=0.85

folie PVC contra vaporilor δ=0.002 m

λ=0.33

şapă δ=0.05 m λ=1.35

polistiren extrudat δ=0.05 m λ=0.044

şapă egalizare δ=0.05 m λ=1.35

beton armat δ=0.12 m λ=2.03 strat pietriş δ=0.05 m λ=2

umplutură pământ δ=3 m λ=2

δ=4 m λ=4
  
Ros = + + =
  

         

0.125 +

 + + + + + + + + + 0.042 =
        

 
0.125 + 0.005 + 0.006 + 0.006 + 0.037 + 1.136 + 0.037 + 0.059 + 0.025 + 1.5 + 1 + 0.042 = 3.978 

m=1

30
 Placă spre pod
pardoseală lemn δ=0.02 m λ=0.13
sm=7.71
polistiren extrudat δ=0.05 m λ=0.044
sm=0.29
vată minerală δ=0.1 m λ=0.042 sm=0.31
rigips δ=0.012 m λ=0.25 sm=9.47
      
Ros =  +  + 
= 0.125 + +  +  +  + 0.042 =


 
0.125 + 0.231+ 1.136+ 2.381+ 0.048 = 3.964 

       

                                
  
   


m=1.225-0.05*2.71=1.09

Acoperiş mansardă
ţiglă δ=0.05 m λ=1.30 sm=10.05
dogeală δ=0.02 m λ=0.13 sm=7.71
polistiren extrudat δ=0.05 m λ=0.044
sm=0.29
vată minerală δ=0.1 m λ=0.042 sm=0.31
rigips δ=0.012 m λ=0.25 sm=9.47
       
Ros =  +  + 
= 0.125 +  + +  +  +  + 0.042 = 0.125 + 0.038+

 
0.231+ 1.136+ 2.381+ 0.048 = 4.02 

ñ ñ ñ ñ ñ
       
        
ù ù ù ù ù
    
                
    
m=1.225-0.05*2.71=1.07

31
Ferestre termopan

δ = 42 mm
k = 1.4 W/m2*K
R = 0.714 m2*K/W
m = 1.2

Uşa interioară

δ = 40 mm
k = 1.5 W/m2*K
R = 0.667 m2*K/W
m=1

32
 Uşă exterioară
Ro = 0,976 m²
K = 1,022 W/m²K
δ=0.04 m
δtoc=0.06 m
m = 1.2

Uşă exterioară terasă

δ = 42 mm
k = 1.1 W/m2*K
R = 0.909 m2*K/W
m = 1.2

Uşă de garaj
-Panourile au ambele feţe din oţel
galvanizat;
-Izolaţia dintre feţe este din spumă
poliuretanici PU;
δ = 42mm;
k = 0,85W/m2*K
R = 1.176 m2*K/W
m = 1.2

33
 2.2 Determinarea necesarului de căldură de calcul pentru încălzirea clădirii

O încăpere îşi va menţine temperatura interioară de confort dacă va exista egalitate între
aportul de căldură şi pierderile de căldură pe toată durata considerată.

Modul de calcul al necesarului de căldură al unei încăperi din construcţii civile este
stabilit prin SATA 1907 – 97.

Necesarul de cădură de calcul, Q, exprimat în W, al unei încăperi se calculează cu relaţia:


Q=   + 


în care:
 - flux termic cedat prin transmisie, considerat în regim staţionar, corespunzător diferenţei de
temperatură între interiorul şi exteriorul elementelor de construcţie care delimitează încăperea;

 - sarcina termică pentru încălzirea de la temperatura exterioară convenţională de calcul a

aerului infiltrate prin necesităţile uşilor şi ferestrelor şi a aerului pătruns la deschiderea acestora;

 - adaosul pentru orientare (face diferenţierea necesarului de căldură de calcul al încăperilor

diferit expuse radiaţiei solare);

 - adaosul pentru compensarea efectului suprafeţelor reci (corectează bilanţul termic al corpului
omenesc în încăperile în care elementele de construcţie cu rezistenţa specific redusă favorizează
intensificarea cedării de căldură a corpului prin radiaţie).

Senzaţia de cald sau rece poate fi pentru om diferită în două încăperi, chiar dacă
temperatura aerului interior acestora este aceeaşi. Cauza este temperatura diferită a suprafeţelor
delimitatoare, mai precis existenţa unor suprafeţe delimitatoare reci.

Este în general cazul suprafeţelor vitrate mari, de existenţa cărora s-a ţinut seama la
calculul necesarului de căldură, acest lucru nefiind suficient însă. Suprafeţele interioare reci
determină un flux termic radiant om-suprafaţă, care funcţie de poziţia relativă a acestora poate
afecta echilibrul termic al corpului uman şi conduce la senzaţia de rece.
Deoarece în cazul suprafeţelor vitrate, creşterea temperaturii pe faţa interioară este greu
de obţinut se operează o majorare în procente asupra pierderilor de căldură prin transmisie, prin
introducerea coeficientului de compensare a efectului suprafeţelor reci,  . Ca urmare are loc
creşterea temperaturii aerului interior şi cu aceasta reducerea fluxului termic convective om-aer
în compensarea fluxului termic radiant suplimentar om-suprafaţe reci. Valoarea numeric a
coeficientului   se alege fucţie de coeficientul mediu de rezistenţă termică a elementelor de
construcţie şi a numărului de suprafeţe delimitatoare exterioare.

Adaosul pentru orientare  afectează numai fluxul termic cedat prin elemente de
construcţie ale încăperilor cu pereţi exterior supraterani şi are valorile din tabelul următor:

34
 Orientare N NE E SE S SV V NV
A0 +5 +5 0 -5 -5 -5 0 +5

Adaosul pentru compensarea efectului suprafeţelor reci,  , afectează numai fluxul termic
prin elementele de construţie ale încăperilor a căror rezisteţă termică medie,  , nu depăşeşte
10 K/W.
   
 =  
 Ñ È

în care:
 = aria suprafeţei totale a încăperii (suma tuturor suprafeţelor delimitatoare).

Necesarul de căldură de calcul al unei încăperi se majorează sau se micşorează cu fluxul

termic absorbit sau cedat de diverse procese cu caracter permanent dacă acesta depăşeşte 5% din
necesarul de căldură de calcul Q.

Pierderea de căldură prin trasmisie se calculează astfel:


 =   Ñ  Ñ  Ñ   


unde:
 - coeficient de corecţie al necesarului de căldură de calcul;
m- coeficient de masivitate termică a elementului de construcţie;
A- aria suprafeţei fiecărui element de construcţie  ;
 - temperatura interioară convenţională de calcul conform STAS 1907/2 - 97;
 - temperatura spaţiilor exterioare încăperii considerate ;
  - rezistenţa termică specifică corectată a elementului de construcţie – STAS 6472/3
 È.
Sarcina termică pentru încălzirea de la temperature exterioară la temperature interioară a
aerului infiltrate prin neetaşeităţile uşilor şi ferestrelor şi a aerului pătruns la deschiderea acestora,
 , se determină ca valoare maximă între sarcinile termice , .


= Ñ  Ñ  Ñ  Ñ  Ñ        Ñ    


= Ñ  Ñ   Ñ  Ñ  È Ñ        Ñ    .


Rezultatele necesarului de căldură sunt prezentate în următoarele tabele:

35
36
37
38
39
 3. Alegerea corpurilor de încălzire

Alegerea corpurilor de încălzire s-a făcut ţinând seama de:

-parametrii maximi de temperatură şi presiune ai agentului termic la care rezistă corpul
ales;
-mărimea spaţiilor de montare existente în încăpere şi posibilitatea acestuia de a satisface
eventualele condiţii special impuse de specificul încăperii sau a activităţii care se
desfăşoară în ea;
-avantajele fiecărei categorii de corpuri de încălzire;

Corpurile de încălzire propuse pentru a fi utilizate sunt alese din catalogul PURMO 2011,
din secţiunea radiatoarelor de joasă temperatură. Alegerea corpurilor s-a făcut astfel încât
necesarul termic al încăperilor să fie acoperit de puterea termică a radiatoarelor.
Radiatoarele funcţionează în regimul de temperatură de 50 pe tur şi 40 retur. S-au
ales temperaturi joase ale agentului termic pentru alimentarea corpurilor de încălzire din
perspectiva reducerii cheltuielilor de incălzire. Calculul economic referitor la noul sistem de
încălzire este prezentat în capitolul “Consideraţii economice”.

40
 Exemplu de calcul

Pentru a alege corpurile de încălzire care să satisfacă necesarul termic al unei încăperi
(Exemplu dormitor matrimonial) s-a procedat astfel:
-din tabelul coeficienţilor de corecţie, puşi la dispoziţie de către producător, s-a ales
funcţie de temperaturea de tur =50, temperatura de retur = 40, şi temperatura aerului din
încăpere  =20, un coeficient de corecţie de 2.5.
Pentru a alege tipul de radiator dorit am inmulţit 1043 (necesarul termic) cu 2.5
(coeficientul de corecţie) şi a rezultat puterea termică a radiatorului de 2607.5 W.
Având în vedere temperatura joasă de alimentare cu agentul termic a radiatorului, fluxul
termic cedat în încăpere va fi de 1131 W, după o corectare cu un coeficient de 0,4.

41
42
 4. Alegerea sistemului de încalzire prin pardoseală

Încălzirea în pardoseală este metoda de încălzire ce face ca distribuţia temperaturii în

încăpere să se apropie de ideal (vezi fig. 1). Întreaga suprafaţă a podelei devine astfel un radiator
cu temperatură scăzută ce încălzeşte suprafaţa într-o încăpere, asigură o distribuţie egală de
temperatură pe orizontală şi înconjoară trupul cu căldură. Pierderile de căldură, unul dintre
factorii principali ai disconfortului fizic, este redus la minimum. Pe de altă parte, pierderi de
căldură datorate unei podele reci nu există. În plus, mişcarea aerului, fără ca circulaţia aerului să
fie necesară, este de asemenea la un nivel redus, ceea ce ajuta la împiedicarea pierderilor de
căldură.

Fig. 1.
Calculul instalaţiei de încălzire prin pardoseală necesită respectarea unor paşi şi se face în
felul următor:
Cerinţa de proiectare :
- Necesar termic: 7069
- Suprafaţa locuinţei: 82 m2
- Structura podelei: beton
- Metoda de fixare a ţevii: serpentine aşezate pe benzi de fixare din plastic cu
clemă de prindere sau cu cleme

Material acoperire
Număr încăpere Tip încăpere Suprafaţa [m2]
podele
LP1 Bucătărie 23.76 Placi gresie
LP2 Baie 8.25 Placi gresie
LP3 Hol 10.08 Placi gresie
LP4 Living room 39.78 Parchet

43
Pasul 1 - Se completeaza planul
Din planul locuinţei sunt scoase detaliile inutile. Schema de bază a instalatiei de încălzire
prin pardoseală este determinată de poziţionarea distribuitorului care trebuie aşezat cât mai spre
mijlocul locuinţei. Ţevile de alimentare trec de-a lungul pereţilor exteriori ai locuinţei, iar
serpentinele sunt poziţionate paralel cu latura cu latura cea mai lungă a încăperii cu scopul de a
reduce numărul de curbări.
Încăperea S4 necesită mai mult de o serpentină pentru a limita valoarea căderii de
presiune a instalaţiei.
Pasul 2 - Se calculează maxima temperaturii medii a apei, max tmediu
Valoarea q a locuinţei va fi după cum urmează:
 
q= = = 86.3 W/ m2
 

1 . Bucătărie - Se găseşte temperatura necesară la nivelul podelei

- Se citeşte scăderea de temperatură a valorii q de 86 W/m2 pentru suprafaţa
netedă (gresie) din diagrama 1,  = 11 W/m2*K
 

=  = 7.9 °C

Diagrama 1.

Schimb termic prin suprafaţa podelei

44
 - Se adaugă temperatura stabilită în încăpere

t = 18°C

- Se ajunge la temperatura de 25,9 °C

- Se citeşte căderea de temperatură prin gresie, din diagrama 2

  
- gresie are  =  =   = 92.5 m*K/W

  

- La o valoarea q de 93 W/m2 , căderea de temperatură este de 1,1°C

Diagrama 2. Scăderea temperaturii prin materialul care acoperă podeaua

- Se citeşte căderea de temperatură pe suprafaţa podelei, care este din beton (curba A) din
partea dreaptă a diagramei 3

- Pentru q = 86 W/m2 , căderea de temperatură este de 4,8 °C

45
 Diagrama 3. Scăderea temperaturii prin diferite structure de podea

Se calculează temperatura medie pentru bucătărie

tmedie = 25,9 + 1,1 + 4,8 = 31,8 °C

2 . Baie - Se găseşte temperatura necesară la nivelul podelei

- Se citeşte scăderea de temperatură a valorii q de 86 W/m2 pentru suprafaţa netedă
(gresie) din diagrama 1,  = 11 W/m2*K
 

=  = 7.9 °C

- Se adaugă temperatura stabilită în încăpere

t = 22°C

- Se ajunge la temperatura de 29,9 °C

46
 - Se citeşte căderea de temperatură prin gresie, din diagrama 2
  
- gresie are  =  =   = 92.5 m*K/W

  

- La o valoarea q de 93 W/m2 , căderea de temperatură este de 1,1°C

- Se citeşte căderea de temperatură pe suprafaţa podelei, care este din beton (curba A) din
partea dreaptă a diagramei 3

- Pentru q = 86 W/m2 , căderea de temperatură este de 4,8 °C

Se calculează temperatura medie pentru baie

tmedie = 29,9 + 1,1 + 4,8 = 35,8°C

3 . Living Room - Se găseşte temperatura necesară la nivelul podelei

- Se citeşte scăderea de temperatură a valorii q de 86 W/m2 pentru suprafaţa netedă
(gresie) din diagrama 1,  = 11 W/m2*K
 

=  = 7.9°C

- Se adaugă temperatura stabilită în încăpere

t = 20°C

- Se ajunge la temperatura de 27,9 °C

- Se citeşte căderea de temperatură prin parchet, din diagrama 2

  
- parchetul are =  =  = 10 m*K/W


- La o valoarea q de 10 W/m2 , căderea de temperatură este de 8,5°C

- Se citeşte căderea de temperatură pe suprafaţa podelei, care este din beton (curba A) din
partea dreaptă a diagramei 3

- Pentru q = 86 W/m2 , căderea de temperatură este de 4,8 °C

Se calculează temperatura medie pentru bucătărie

tmedie = 27,9 + 8,5 + 4,8 = 41.2°C

Pasul 3 - Stabilirea temperaturii apei de alimentare

O valoare de 2.5°C trebuie adăugată temperaturii medii maxime a apei pentru a obţine valoarea
apei de alimentarea pentru pompa de recirculare.

tmedie + 2.5°C = 41,2 + 2,5 = 43.7 °C

Pasul 4 – Se calculează debitul total al apei

 
Q= = = 0.338 l/s
 

47
 Debitul total de apă este de 0.337 l/s

Pasul 5 – Se calculează lungimea serpentinei pentru fiecare încăpere

Lungime
Număr Suprafaţă Obs./lungime de la
Tip încăpere serpentină,
serpentină m2 distribuitor
m
S01 Bucătărie 23,76 59,5 10
S02 Baie 8,25 25,2 2.5
S03 Living Room 1 17,64 48,5 10
S04 Living Room 2 15,82 48,2 10.2

Pasul 6 – Se calculează căderea de presiune pentru cea mai lungă serpentină

Cea mai lungă serpentină este S01 şi are 69,5 m. Debitul prin această serpentină este
  
Debitbuc = = = 0.092 l/s
 

Căderea de presiune/m pentru ţeava Wirsbo-pePEX 20x2.0mm se citeste din diagrama 4.

Aceasta este de 0.12 kPa/m. Căderea de presiune în serpentină va fi de 0.12 x 48.5 = 5.9 kPa.

Diagrama 4. Graficul căderii de presiune pentru ţeava Wirsbo-pePEX şi Wirsbo-evalPEX

48
Pasul 7 - Se calculează căderea de presiune în distribuitor

Cel mai ridicat debit în distribuitor este de 0,092 l/s. Citind in diagrama 5, graficul valvei cu
valvele complet deschise, căderea de presiune va fi de 6.6 kPa.

Diagrama 5. Graficul valvei distribuitorului

Pasul 8 - Se calculează căderea de presiune pentru ţevile de alimentare

Lungimea ţevilor de alimentare de la boiler la distribuitor este de 7.5 m, (tur + retur = 7.5x2 = 15
m). Căderea de presiune/m este de 0.2 kPa/m. Deci, căderea de presiune în ţevile de alimentare va fi de 15
x 0.2 = 3 kPa.

Pasul 9 - Se calculează căderea de presiune totală a sistemului de încălzire în pardoseală

Se folosesc rezultatele obţinute mai sus:

Căderea de presiune pe serpentină: 5.9 kPa

49
 Căderea de presiune în distribuitor: 6.6 kPa

Căderea de presiune în ţevile de alimentare: 3kPa

TOTAL: 15.5 kPa.

Se alege pompa pentru această instalaţie tinându-se cont de :

Debit: 0.34 l/s

Presiune nominal : 15.5 kPa

Temperatura necesară a apei : 43.7 °C

Pasul 10 – Echilibrarea căderii de presiune a serpentinelor

Distribuitor : M1

Cădere presiune kPa

Serpetină Lungimea Necesar Debit
Nr./ serpentine termic serpentină Distribuitor Dif.
Serpentină Totală
Nume m W l/s (M)(5 A-S- Rotiri
(L) (D)=L+M
rotiri) L
S01 69.5 1215 0.058 8.3 3 11.3 5.8 2.9
S02 35.2 1944 0.093 4.2 7.1 11.3 9.9 3.4
S03 58.5 1925 0.092 7 7.1 14.1 7.1 3.3
S04 58.4 1800 0.086 7 6.6 13.6 7.1 3.2

Debitul total 0.378 l/s max D 14.1

Ţevi alimentare, 3 kPa(S) S+max D 17.1

Cădere presiune : 14.1 kPa

Debit : 0.338 l/s

50
 5. Calculul hidraulic al conductelor la instalaţia de încălzire cu apă caldă

Calculul hidraulic al reţelelor de încălzire are scopul de a stabili diametrele conductelor de

alimentare cu agent termic ale corpurilor de încălzire.

Pierderile de sarcină în conducte se compun din pierderile de sarcină liniară , care se
produc în zonele cu neuniformităţi (coturi, ramificaţii, robinete, etc.).
Pierderile de sarcină totală pentru un tronson de conducte sunt:

    
Ñ  
   Ñ     
Ñ 
Ñ  Ñ 
Ñ
 Ñ
   Ñ      
Ñ  Ñ     

Pierderile de sarcină totală în cazul unei reţele formate din mai multe tronsoane este:


    Ñ   

Pentru calculul hidraulic al conductelor sunt necesare următoarele operaţii preliminarii:
-întocmirea schemei coloanelor instalaţiei de încălzire, în care se desenează la scara 1:50
planşeele dintre niveluri, coloane, corpurile de încălzire cu legăturile la coloane;
-întocmirea planului profilului reţelei de distribuţie a conductelor care alimentează
coloanele;
-înscrierea pe fiecare tronson de conductă din plan şi schmă : debitul Q de căldură,
lungimea „l” a conductei, diametrul „d” al coloanei.

Calculul de dimensionare a conductelor de începe cu circuitul coloanei cel mai

defavorabil plasat din punct de vedere al pierderior de sarcină (coloana cea mai depărtată de
punctul de alimentare) şi cea mai încărcată din punct de vedere termic.

Diametrele preliminarii ale fiecărui tronson se stabilesc în fucţie de debitele de căldură

transportate şi vitezele optime (alese crescător de la coloană la punctul de alimentare). Vitezele
optime se aleg atât pe considerente economice, cât şi tehnice, adică a asigurării unui echibibru
hidraulic în reţeaua de conducte.

Pe baza vitezelor alese şi a debitelor de căldură transportate pe fiecare tronson se

determină diametrele preliminare.

Calculul se continuă cu determinarea pierderilor de sarcină totale pentru circuitul de la

baza coloanei la punctul de alimentare (circuitul pentru care s-au stabilit diametrele preliminare),
 Ñ   .

51
 Acestă pierdere de sarcină devine presiune disponibilă  în raport cu celelalte circuite
ale instalaţiei:
 Ñ       Ñ  

Calculul hidraulic al conductelor se sistematizează într-un tabel centralizator, unde fiecare

circuit este tratat distinct, pentru a se putea urmări mai uşor etapele calculului de dimensionare.
Σ(R*l+
Qcalc Qtr dech v R l R*l Z R*l+Z
Z)
Tronson Σζ
[mmH2O [mm [mm [mm [mmH2
[W] [W] [m] [m/s] [m]
/m] H2O] H2O] H20] 0]
M1-
689 706 15x1 0.0268 3.3 27.1 89.43 12.4 4.453 93.883
DCM
M2-
232 256 15x1 0.0122 1.5 5 7.5 7.2 0.536 8.036
DCM
M3-
663 706 15x1 0.0268 3.3 12.4 40.92 12.4 4.453 45.373
DCM
M4-
589 615 15x1 0.0227 2.8 24.6 68.88 12.4 3.195 72.075
DCM
M5-
1043 1131 15x1 0.0406 5 23.8 119 9.8 8.077 127.077
DCM
532.19
M6-
308 337 15x1 0.0162 2 12 24 11.1 1.457 25.457
DCM
DCM-
3524 3751 22x1 0.0634 3.3 12 39.6 6.67 13.405 53.005
DG
DCP-
7069 7069 28x1.5 0.071 4.5 3 13.5 4.6 11.594 25.094
DG
P1-C1 730 750 15x1 0.0122 1.5 7 10.5 5.9 0.439 10.939
C1-DG 4254 4501 22x1 0.0707 6 5 30 6 14.995 44.995
DG-B 11323 11570 35x1.5 0.0715 3.3 5.4 17.82 3.3 8.435 26.255

5. Alegerea pompelor de circulaţie

Pompele de circulaţie la instalaţiile cu apă caldă recirculă fluidul purtător de căldură într-
un circuit închis (boiler – consumator - boiler).

Pentru alegerea corectă a pompei este necesară stabilirea prin calcul a caracteristicilor
tehnice ale acesteia:
 -debitul nominal al pompei  È
 -înălţimea de pompare 

 se stabileşte în funcţie de sarcina termică  pe care agentul purtător de căldură o

cedează la consumator cu ecart prestabilit   


     È
 ÑÑ

în care:
c- căldura specific a apei È

52
  -densitatea medie a fluidului purtător de căldură în funcţie de temperatura medie 


 =  È     È 


   ecartul de temperatură prestabilit

 înălţimea de pompare teoretică necesară pe un circuit închis rezultă din ecuaţia lui
Bernoulli, aplicată pe un fir de curent de fuid real:

 =  Ñ   Ñ    

 Ñ   - suma de sarcină liniare şi locale corespunzătoare debitelor de calcul pe

circuitul considerat .

Pompa de circulare încălzire

*
*    È
 ÑÑ
*    Ñ   * 


*       È
Ñ Ñ


* =533 mmH2O = 0,533  

Se adoptă o pompă de circulaţie Grundfos – UP BASIC 25-4, cu un debit nominal de 1.4  È şi

presiune maximă de 100 mCa.

La alegerea pompei de circulaţie corespunzătoare încălzirii prin pardoseală la parter s-a

ţinut cont de:
H = 15,6 KPa = 1,56   
G = 0,38 l/s = 1,36  È

La mansardă s-a ales o pompă cu următoarele caracteristici:

H = 38,2 KPa = 3,82 

G = 0,11 l/s = 0,396  È

Soluţia sistemului de pompare a fost alegerea unei pompe de circulaţie, Grundfos UP

BASIC 25-5, cu un debit nominal de 2  È şi presiune maximă de 100 mCa pentru parter, iar
pentru mansardă o pompă Grundfos serie 100 UPS 32-80-180 un debit nominal de 5  È şi
presiune maximă de 100 mCa.

53
 7. Dimensionarea vasului de expansiune închis

Vasul de expansiune închis are rolul de a prelua total sau parţial excedentul de apă
rezultat din dilatare.

Volumul vasului de expansiune se calculează cu formula:


  Ñ  
 

în care:
 –volumul util al vasului de exapansiune închis 
 - presiunea maximă din vasul de expansiune închis în timpul funcţionării
instalaţiei stabilită astfel încât să nu se depăşească presiunea admisă în instalaţia interioară,
respective presiunea admisă în corpurile de încălzire.
 - presiunea minimă din vasul de expansiune închis în timpul funcţionării
instalaţiei, stabilită astfel încât presiunea în orice punct al instalaţiei să fie mai mare decât
presiunea aerului saturat.

 = 0,04Ñ E

E =     *  
 = E
 = 43.98 litri

Tipul
Qnec capacitatea lungimea ţevii de racord capacitate racord
radiatorului/serpentinei
CV 22 600x900 750 5.58 7 1.24
CV 33 600x1200 1131 10.8 23.8 4.21
SAC 11 09 887x1134 337 7.5 12 2.12
CV 22 300x600 256 2.04 5 0.88
CV 22 500x1200 706 6.24 12.4 2.19
CV 22 600x900 615 5.58 24.6 4.35
CV 22 500x1200 706 6.24 27.1 4.79
S01 1215 11.72 10 1.97
S02 1944 4.96 2.5 0.49
S03 1925 9.55 10 1.97
S04 1800 9.50 10.2 2.01

 = 62.18 litri

 5 litri

Ñ Ñ Ñ Ñ

* = Ñ   Ñ   Ñ Ñ
   
    

 = 33.32+   litri

54
 E = 75.68+62.18+5 = 142.86 litri

 = 0,04Ñ142.86 = 5.82 litri


 = 1,1Ñ5.82Ñ =19.02 litri


Se alege un vas de expansiune închis marca ELBI cu capacitate de 24 litri, presiune

nominal de 8 bar şi o temperatură maximă de 99°C.

Vasul de expansiune:
-construcţie robustă din oţel de cea mai bună calitate;
-tratate cu răşini epoxidice pentru o durată mare exploatare;
-membrana este din cauciuc special, având caracteristici ce garantează cele mai bune
performanţe şi o mare durată de viaţă.

Caracteristici vas expansiune inchis cu membrana :

o Capacitate vas expansiune : 24 litri;
o Presiune maxima exercitiu: 8 bar;
o Diametru exterior vas expansiune : 320 mm;
o Inaltime vas expansiune : 355 mm;
o Diametru racord vas de expansiune : 3/4";
o Greutate reala [kg]: 3.80;
o Greutate volumetrica [kg]: 7.

8. Calculul necesarului de căldură pentru prepararea apei calde menajere

8.1. Consideraţii generale

Prepararea apei calde menajere cu ajutorul unei centrale termice se relizeză în regim de
acumulare. Nu se utilizează niciodată regimul “instant” de preparare a apei calde, deoarece acesta
din urmă, presupune sarcini termice mari, deci echipamente scumpe. Astfel cu ajutorul surselor

55
regenerabile de energie, apa caldă menajeră este preparată în boilere, al căror volum de
acumulare trebuie determinat în funcţie de consumul zilnic de apă pe care trebuie să îl asigure. În
cazul utilizării energiei solare temperatura apei calde menajere preparate, va fi de cc. 45.

8.2. Determinarea debitului de calcul pentru apa caldă menajeră

Instalaţia de preparare a apei calde de consum va deservi clădirea. Dat fiind faptul că
încălzirea clădirii se realizează cu agent termic preparat local, în cadrul unui cazan aflat în clădire
se adoptă o schemă pentru instalaţia de preparare a apei calde de consum de tip cu
semiinstantaneu cu prepararea agentului termic primar în cazan şi prepararea apei calde de
consum în preparatoare cu acumulare.

Debitul instantaneu de apă caldă.

Se determină în conformitate cu STAS 1478.
   Ñ  Ñ  Ñ    Ñ 
cu:
• b=1
• a = 0,15, pentru 24 ore distribuţie
• c = 1, pentru clădiri de locuit
• E =  =   Ñ 
- , numărul de baterii amestecătoare de tip I
-echivalentul de debit al bateriei de tip 1
 = 1S+ 2L+ 1CB+ 1D+ 2B = 4.2

8.3 Calculul necesarului de căldură pentru preparea apei calde

menajere.
Sarcina termică Qacm necesară pentru prepararea apei calde menajere se determină cu
relaţia:
  
  [kW]

unde:
- m este cantitatea de apă caldă preparată:

56
 m= n·Czn· ρ [kg] ρ reprezintă densitatea apei;
unde:
- n - reprezintă numărul de persoane;
- Czn- consumul zilnic normat pe persoană, luat în considerare;

- ρ - este densitatea apei; 

- cw - este căldura specifică a apei; [ 
- tra - este temperatura apei din rezervorul de acumulare; [°C]
- tr - este temperatura apei reci; [°C]
-  reprezintă timpul în care este încalzită apa; [h]

Pentru determinarea sarcinii termice Qacm necesară pentru prepararea apei calde menajere
facem următoarele consideraţii: n=4 persoane; Czn=50 l=50·10-3m3 ; temperatura apei calde din
rezervorul de acumulare tra=50 °C ;temperetura apei reci tr= 10°C şi durata perioadei de preparare
a apei calde   .

  

  
  [kW]

8.4. Calculul de dimensionare a rezervorului de acumulare pentru

preparea apei calde menajere.
Calculul de dimensionare a rezervorului de acumulare pentru preparea apei calde
menajere are ca scop determinarea volumului acestora, cel puţin egal cu volumul zilnic necesar
de apă caldă.
Volumul rezervorului de acumulare se determină cu relaţia:

       

       
   

unde:
- f =1.5...2 în cazul utilizării energiei solare sau a pompei de căldură:
- n - reprezintă numărul de persoane;
- Czn- consumul zilnic normat pe persoană, luat în considerare;
- tacm - este temperatura apei din rezervorul de acumulare;
- tr - este temperatura apei reci;

      
     
  
Prepararea apei calde menajere se face atât cu ajutorul panourilor solare cât şi cu un aport
substanţial al pompei de căldură. Astfel pe perioara sezonului cald apă caldă menajera este
produsă cu ajutorul energiei solare, iar pe perioada sezonului rece, sistemul solar produce energie
în limita zilelor însorite. Aportul sistemului solar în sezonul rece constă în preîncalzirea apei,
astfel reducând consumul de combustibil specific pentru acest proces.
După cum este exemplificat şi în schema de mai jos, turul şi returul pompei de căldură
este conectat la serpentina 2,cu ajutorul căreia încălzeşte volumul de apă existent în acumulator.

57
Apă caldă menajera este produsă cu ajutorul serpentinei 1 ce străbate întreg volumul de apă,
serpentină de joacă rolul de schimbător de căldură.

9. Alegerea pompei de căldură şi a boilerului

Alegerea centralei termice s-a făcut ţinând seama de necesarul de energie termică
calculate anterior, posibilitatea de amplasare în central termică, destinaţia clădirii pentru care se
alege, gradul de asigurare al încăperii, posibilitatea de întreţinere şi exploatare, variaţia sarcinii
termice.
Pentru acoperirea necesaruiui de căldură şi necesarului de apă caldă menajeră s-a ales o
pompă de căldură Mitsubishi Electric Zubadan. Este o pompă de căldură aer-apă.
 =   
 = 11570 + 1163 = 12730 

Se alege o pompă de căldură aer-apă Mitsubishi Electric Zubadan cu o putere nominală de

14 KW şi un accumulator marca ROTEX – DAIKIN – SCS/538/16 – 0 cu un nivel de 500 litri.

58
 9.1. Pompă de căldură Mitsubishi Electric ZUBADAN A/W 14 KW, 220 V

Sistemul aer-apă este un sistem relativ simplu de montat şi nu necesită lucrări speciale de
amenajare ( săpături, foraje, etc.)
Utilizare general a sistemului este pentru încălzire/răcire/preparare ACM a spaţiilor
locative şi comerciale.
Ca terminale se pot utiliza toate tipurile de radiatoare, convectoare de pardoseală,
ventiloconvectoare sau unităti de tratare aer.

Punctele forte ale sistemului:

Temperatura minimă de exploatare îndelungată - garantată de producător (minus - 25
°C)
Functionează fără pierderi de capacitate la - 15 °C (Randament 100%)
Testată în funcţionare la temperatura minimă (-35 ° C)
Regim încălzire apă caldă până la 65gr.C
Fără REZISTENŢE ELECTRICE !!!
doar prin puterea compresorului patentat
Funcţionare în regim RĂCIRE până la + 46 °C
Durata de viaţa mare (în medie 15 ani)
Nivel zgomot foarte mic (unitate exterioară 50 dB)
Uşor de montat şi întreţinut

59
Principiul de funcţionare al pompei de căldură aer
aer-apă
În cazul pompelor de căldură aer/apă, un modul pentru aer înlocuieşte puţul forat în
pământ, furtunul sau schimbătorul de căldură
căldură. Modulul pentru aer este plasat în
î apropierea unui
perete exterior al clădirii şi funcţionează împreună cu pompa de căldură, plasată în asamblu sau
în interiorul clădirii.
dirii. O unitat
unitatee de dezgheţare este instalată lângă pompa de căldură,
căldu pentru că
dacă va fi necesar, să dezgheţe modulul pentru aer pentru că să poate opera eficient chiar şi în
condiţii de temperaturi scăzute.
zute.
Energia din aerul de afară este transferată din modulul pentru
ru aer agentului frigorific în
pompa de căldură, care prinn compresie atinge o temperatură suficient de ridicată pentru a asigura
încălzirea şi apa caldă.

60
 9.2. Sistem solar presurizat având captatori cu tuburi vidate

9.2.1. Date climatice pentru dimensionarea suprafeţei de captare

Pentru dimensionarea captatoarelor solare şi a pompelor de căldură se utilizează datele
climatice stabilite conform metodei SR-EN 15254.
Pentru că în România nu există o bază de date climatic stabilită s-a utilizat baza de date
satelitară NASA.
Datele determinate sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Bistriţa
Latitudine 47’08”N/ Longitudine 24’29”E.

U.M. Date climatice localităţi

Latiudine  47’08”N
Longitudine  24’29”E.
Altitudine m 358
Temperatura medie a perioadei de încălzire (pentru proiectare)  -12,19
Temperature medie a perioadei de răcire (pentru proiectare)  25,50
Amplitudinea temperaturii la suprafaţa solului  23,79
Număr zile îngheţ sol zi 141
Temperatura

Temperature
suprafaţă sol
atmosferică
Flux mediu

Viteză vânt
Umiditate

grade zile

grade zile
Presiune

încălzire

însorire
relativă

Număr

Număr
zilnic
apei

Luna

°C % kWh/m2/d kPa m/s °C °C - d °C - d

Ianuarie -7.2 89.1 1.22 98.3 5.0 -10.9 773 0
Februarie -4.9 86.3 1.99 98.2 5.0 -7.3 642 0
Martie 2.5 80.9 2.78 98.0 5.4 2.1 480 3
Aprilie 9.0 75.8 3.77 97.7 4.7 9.2 278 22
Mai 14.3 71.9 4.85 97.8 4.0 14.5 129 128
Iunie 17.8 70.4 5.28 97.6 3.9 18.1 42 223
Iulie 20.3 63.4 5.50 97.9 3.6 20.6 18 302
August 20.4 57.8 4.87 97.9 3.6 20.8 18 306
Septembrie 14.9 64.7 3.47 98.0 3.9 15.0 111 146
Octombrie 7.7 74.4 2.21 98.4 5.0 7.1 313 32
Noiembrie 0.4 82.9 1.30 98.2 4.9 -1.1 519 0
Decembrie -4.3 86.0 1.00 98.2 5.1 -7.1 685 0
Anual 7.6 75.3 3.19 98.0 4.5 6.7 4008 1162

Temperatura Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec

MAXIMA 1.69 4.06 10.28 16.65 22.09 25.24 27.47 26.31 21.19 16.67 7.84 2.30

MINIMA -6.12 -5.17 -0.89 4.45 9.11 12.30 13.69 13.81 9.35 3.86 -1.28 -3.44

61
 Însorirea medie pentru municipiul Bistriţa
Oraş Lat Long I F M A M I I A S O N D Media

47’08” 24’29”
Bistriţa 1.18 1.94 2.78 3.65 4.41 4.78 5.09 4.46 3.19 2.15 1.27 0.97 2.99
N E

Lunile
Localitatea Altitudinea I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Temperaturi medii lunare
Bistriţa 382 -2.5 0.5 3.8 9.7 15.1 17.6 18.5 18 14.5 7.6 4.2 -0.8

9.2.2. Determinarea suprafeţei de captare şi a numărului de colectori

Panouri solare cu tuburi vidate

Principiul de funcţionare a panourilor solare cu tuburi
vidate este că lichidul care transportă căldură circulă într
într-un tub
vidat. Sistemul vidat contribuie la izolare, iar forma acestor
tuburi, forma rotunda, permite ca razele soarelui să patr
patrundă în
panoul solar cu tuburi vidate din mai multe direcţii. Acestui
fenomen se datorează şi randamentul mai mare faţă de panourile
solare plane. Fiecare tub din panoul solar este format din doua
tuburi, cel din exterior este fabricat dintr
dintr-o sticlă transparentă
parentă specială de duritate mare, din
siliciu şi bor, iar tubul din interior este tratat cu un material absorbant de caldură şi lumină.
Comparativ cu panourile solare plane, panourile solare cu tuburi vidate trebuie curăţate mai des
din cauza frunzelor sauu a zăpezii care poate intra printre tuburi. Avantajul lor este că în caz de
deterioare a tuburilor se poate înlocui doar tubul deteriorat, nefiind necesară înlocurirea întregului
panou solar. Un alt avantaj este randamentul mai ridicat faţă de panourile ssolare
olare plane.

Panourile solare cu tuburi vidate funcţionează între 00-88 bar presiune şi sunt folosite în
sisteme cu circuit închis sub presiune, împreună cu un vas de expansiune, de obicei pentru a
produce apă caldă menajeră dar şi pentru obţinere
obţinereaa unui aport la încălzire sau pentru încălzirea
piscinelor. Privind materialele folosite la panourile solare acestea trebuie sa fie rezistente
la coroziune. Sistemul de ţevi folosite la panouri solare este fabricat din cupru de înaltă calitate,
tuburile dinn sticlă, iar suprafaţa colectoare din aluminiu sau alte materiale inoxidabile, iar
elementele de prindere şi de suport a panourilor solare din oţel inoxidabil.

La sistemele de panouri solare tip Drain back, dacă sistemul este umplut cu apă, trebuie
să ţinem cont şi de depunerile de calcar, respectiv posibilitatea de îngheţ. Deoarece trebuie să
prevenim aceste fenomene, în panourile solare folosim un antigel special. Însă trebuie să
urmărim şi încălzirea sistemului, deoarece antigelul dupa o anumită temperatură devine acidulat.
Pentru a controla aceste temperaturi şi fenomene există regulatoarele,, adică partea de
automatizare a sistemelor
emelor de panouri solare.

Prin panourile solare legate în serie sau paralel, putem forma câmpuri de captare de

62
diferite capacităţi. În panourile solare volumul lichidului este foarte mic 4 nm, într-un panou solar
de 30 de tuburi doar 1 litru care cu ajutorul pompei ajunge în locul de depozitare, adică în boiler.
Dacă temperatura este mai mare în panoul solar decât în boiler atunci pompa porneşte şi împinge
apa caldă în boiler iar cea rece în panou.

Construcţia tuburilor vidate din panourile solare

Tuburile vidate din panourile solare sunt formate din două tuburi de sticlă. În cazul
panourilor solare Westech-solar 58-1800 diametrul tubului este de 58 mm, iar lungimea acesteia
de 1800 mm. Datorita materialului din care este fabricat, respectiv mărimii şi formei tuburile
vidate rezistă la ploile cu gheaţă de pana la 25mm. Tubul din exterior este transparent, iar tubul
din interior are o suprafaţă specială care absoarbe lumină şi căldură. Aerul dintre cele două tuburi
este extras, astfel se formează un vid. Din aceasta cauză, tuburile fiind izolate printr-un spaţiu
vidat, panourile solare cu tuburi vidate pot fi folosite şi la temperaturi mai scăzute. Dacă acest
spaţiu vidat se deteriorează, deci dispare, atunci partea de jos a tuburilor de culoare argintie
tratate cu bariu, devine albă. Tuburile vidate din
panourile solare sunt uşor de înlocuit, având în vedere ca
în cazul unei defecţiuni sau deteriorări se înlocuieşte doar
un singur tub, fără demontarea întregului panou solar.

Sistemul de susţinere a panourilor solare:

sistemul de bază este potrivit pentru acoperiş înclinat, dar
avem sisteme şi pentru montarea panourilor solare pe
acoperiş orizontal.

Panourile noastre solare cu tuburi vidate sunt cele

mai eficiente şi mai rentabile pentru încălzirea apei calde menajere şi căldură. Au eficienţă chiar
şi pe perioada zilelor în care soarele apare mai puţin pe cer.

Datorită sistemului simplu de prindere pot fi montate fără probleme de oameni fără
experienţă. Cu maxim doua persoane se poate face un montaj simplu şi profesional. Se pot monta
pe acoperişuri înclinate cât şi plane.
Panourile cu tuburi vidate Westech-Solar sunt panouri solare Heat Pipe de calitate
superioară şi cu grad enorm de eficienţă inclusiv la radieri scăzute ale razelor soarelui. Astfel de
instalaţii solare pot fi apreciate mai ales în perioadele de primăvară timpurie şi de toamnă tarzie,
pe lângă pregătirea apei calde putând contribui şi la susţinerea încălzirii încăperilor. Pe lângă

63
design-ul estetic, seriile SP-58, uimesc mai ales prin cheltuielile scăzute de montaj şi întreţinere.

De remarcat, de asemenea este faptul pe lângă montajul simplu al panourilor, suprafeţele

absorbante fiind protejate au durata de viaţă pana la 25-30 de ani. Dovada calităţii excepţionale o
conferă cei 10 de ani de garanţie pentru vidul ţevilor. Datorită diverselor modele existente, 10,
18, 20, 22 si 30 de tuburi vidate se pot realiza suprafeţe brute de colectori intre 1,5m² până la
5m²!

Date tehnice panouri solare Westech solar 1800-58

DENUMIRE SP58/1800A-10 SP58/1800A-20 SP58/1800A-30

Numărul de tuburi vidate 10 20 30
Lătime [mm] 960 1760 2560
Lungime [mm] 2000 2000 2000
Grosime [mm] 157 157 157
Suprafaţa totală [m2] 1,85 3,50 5,10
Suprafaţa de absorţie
0,85 1,60 2,5
netă(m2)
Greutate [Kg] 34,3 68,00 103,00
Presiunea de lucru [bar] 6 6 6
Dimensiunea Tuburilor [mm] 58/1,8/1,6/1812 58/1,8/1,6/1812 58/1,8/1,6/1812
Material pentru tuburi Sticlă borosilicată Sticlă borosilicată Sticlă borosilicată
Presiunea de lucru [bar] 6 6 6
AiCu/Sticlă/vată AiCu/Sticlă/vată AiCu/Sticlă/vată
Material pentru colectori
minerală minerală minerală
Material-Absorbţie Ail-N/AI pe sticlă Ail-N/AI pe sticlă Ail-N/AI pe sticlă
Tipul de tuburi Heat Pipe Heat Pipe Heat Pipe

Instalaţiile solare Westech funcţionează pe toată durata anului, indiferent de cât de scăzute
sunt temperaturile in timpul iernii. Tuburile vidate, prin tehnologia lor de izolare oferă apă caldă
menajeră şi aport la încălzire chiar şi la -30 grade Celsius. Agentul termic de încălzire colectează

64
energia termică produsă de elemenţii heat-pipe şi o transfera prin ţevi bine izolate către
schimbătorul de căldură din boiler. Recomandat este boilerul bivalent, acesta având posibilitatea
de conectare a instalaţiei solare la centrala clasică existentă.

Intensitatea soarelui în Watt : - Soare şi cer senin ..........1000 Watt/m²

- Soare dar puţin înorat .. 600 Watt/m²
- Soarele prin nori ........... 300 Watt/m²
- Soarele acoperit de nori 100 Watt/m².

Performante panouri: - WESTECH SOLAR SP-58 ......... 569kW/h/m²/an,

- WESTECH SOLAR WT-B58 ...... 730kW/h/m²/an.

Pentru prepararea apei calde manajere şi aportului la încălzire s-a ales un sistemcompus
din 4 panouri şi un boiler tanc in tanc cu două serpentine având tancul de 300 litri marca
Sunsystem KS2. Sistemul astfel ales acoperă necesarul de apă caldă menajera pe perioada
sezonului cald, iar în limita zilelor însorite şi în sezonul rece.

65
 Boiler tanc in tan
tanc cu doua serpentine
Sunsystem KS2 1500/300

Descriere:
-Boilerele bivalente Sunsystem sunt echipate cu două
serpentine din oţel (cea inferioară este pentru racordarea la
instalaţia solară iar cea superioară pentru racordarea la
pompa de căldură).
-Echipare:
hipare: anod de magneziu, izolaţie din spumă
poliuretanică,
ică, racord de recirculare apă caldă menajeră,
flanşă de vizitare şi cură curătare, senzor NTC pentru
racordarea la automatizarea
area centralei (teaca superioară de
imersie), termometru, teacă de imersie in par
partea inferioară
pentru senzorul solar, manta de culoare albă sau galben/gri
(în funcţie de modelul pompei de căldură folosite).
-Optional
Optional se poate echipa cu o rezistenta electrica.

Caracteristici
• Volume de 1500/300 litri
• Constructie tanc in tanc
• Tanc ACM emailat
• Protecţie împotriva
mpotriva coroziunii cu anod de magneziu
• Tanc ACM înalt pentru stratificare şi eficienţă mai bună
• Izolaţie
ie 100 mm de poliuretan cu folie de PVC,culoarea RAL 9006
• Toate racordurile sunt cu filet interior
• Două serpentine, ce permit combin
combinarea a mai multor tipuri de încălzire
• Posibilitate
ibilitate de a monta o rezistenţă electrică

Principiul Tank în Tank şi funcţ

funcţionare

Un boiler tank înn tank este compus dintr-un rezervor de

apă caldă menajeră imersat total într într-un rezervor extern ce
conţine agentul termic. Peretele
retele tancului intern este el însuşi un
schimbător de căldură între ntre circuitu
circuitul primar (cel conectat la
pompa de căldură) şi apa menajeră care trebuie încălzită.
încălzită.Boilerul
este conectat la circuitul primar
primar,iar termostatul boilerului imersat
în tancul de a.c.m. porneşte pompa dintre boiler şi pompa de
căldură când nd temperatura apei calde menaj menajere scade sub
temperatura setată (în mod od normal temperatura se setează la
45°C) Căldura generată de pompa de căldură este transferată
apei din tancul interior
terior prin schimbătorul de căldură ((peretele
tancului)) până se atinge temperatura dorită
dorită.

66
Legendă:
1. Aerisitor
2. Rezervor exterior din oţel ce conţine agentul primar
3. Ieşire apă caldă menajeră
4. Teacă termostat (oţel inox)
5. Izolaţie din polistiren expandat
6. Capac din polipropilenă
7. Izolaţie din spumă poliuretanică moale
8. Rezervor interior din oţel inoxidabil de 1,5mm
9. Racord recirculare apă caldă menajeră
10. Retur circuit primar
11. Intrare apă rece de alimentare

Oţelul inoxidabil
Tancul / boilerul de a.c.m este confecţionat din oţel inoxidabil ceea ce îi
oferă acestuia o rezistenţă excepţională la coroziune fără a necesita anod de
protecţie din magneziu. Aceste boilere din oţel inoxidabil se recomandă în cazul
apelor extrem de corozive/calcaroase şi rezistă la ape corozive cu un conţinut de
cloruri de pana la 2000 mg cloruri/litru. Inoxul, deoarece este şi un material folosit
în spitale, industria farmaceutică şi alimentară, conferă încrederea preparării apei calde în condiţii
maxime de igienă.

Debit mare şi stabil de apă caldă menajeră

Suprafaţa mare de schimb de căldură, adesea dublă faţă de cea a unei serpentine (în cazul
boilerelor clasice cu serpentină), permite folosirea întregii puteri generată de pompa de căldură
pentru a încălzi apa caldă menajeră foarte repede. Astfel apar mai puţine întreruperi ale
funcţionării cazanului pe perioada încălzirii boilerului, cu avantaje în durata medie de viaţă
mărită a cazanului, economie de combustibil şi emisii reduse de noxe. Totodată se reduce
perioada de timp în care instalaţia de încălzire nu funcţionează. Spre exemplu, un boiler tank in
tank din oţel inoxidabil de 160 l, va avea pentru 40KW putere termica absorbită, la 40°C, un
debit în prima ora de 1350 l/min şi un debit continuu de 1132 l/min. Comparativ cu un boiler
clasic de aceleaşi dimensiuni, dar cu serpentină, debitul boilerului tank in tank din oţel inoxidabil
este aproape de 2 ori mai mare.

Stocare minimă. Pierderi de căldură reduse

Multumită caracteristicilor deosebite de transfer de căldură ale sistemului tank in tank,
volumul de apă stocată a putut fi redus, rezultând un boiler mult mai compact, şi implicit, cu
pierderi de căldură mult mai mici, prin pereţii exteriori.

Autodetartrant – eficienţa şi durată de viaţa ridicată

Fiecare consum de apă caldă menajeră crează o scurtă reducere a presiunii din tank (în
momentul deschiderii robinetului), urmată de o uşoara creştere a presiunii (în momentul
închiderii robinetului). Întrucât tancul interior este liber in mişcare, nefiind fixat decât la partea
superioară, el se contracta şi de destinde (foarte puţin) sub influenta acestor schimbări de presiune
şi împiedică formarea/depunerea calcarului pe suprafaţa sa. Datorită acestei detartrări, eficienţa

67
transferului de căldură ramane constantă şi debitul de apă caldă rămâ
rămâne
ne ridicat pe toata perioada
de utilizare a instalaţiei.

Anti-legionella
Bacteriile numite legionella sunt m micro-organisme ce cauzeaza
auzeaza afecţiuni
afecţ grave ale
tractului respirator.
tor. Întrucât aceste bacterii proliferează într
într-oo apă cu temperaturi cuprinse între
20°C şi 45°C este recomandat ca întotdeauna să se stocheze apa caldă menajeră la peste 60°C. În
plus, sistemul tank înn tank pre
previne formarea acelor zone cu apă caldută de laa baza boilerelor cu
serpentină întrucât chiar şii baza tancului interior este suprafaţă de schimb termic şi rămâne
rămâ la
temperatura
emperatura boilerului, de regulă între 60°C şşi 80°C. Astfel, fiecare
care boiler tank in tank asigură
asi o
apă caldă fără legionella şi sigură pentru consumator.

Fără întreţinere
Datorită rezervorului din oţ
oţel inoxidabil boilerul nu necesită anod de protecţie
protecţ din
magneziu, care este consumabil şi nici operaţ
operaţiunii ulterioare de service pentru înlocuirea
î acestuia
la consumare, iar proprietatea de auto
autodetartrare
detartrare elimină nevoia de curaţare regulată a acestui tip
de boiler.

9.2.3. Captatoarele solare

Principiul de funcţionare
ionare al acestor tipuri de capta
captatori,
ri, este prezentat în figura următoare:

Apa este stocată într-un

un rezervor cilindric orizontal, construit din metal şi izolat termic, în
care se montează tuburile vidate. Acestea sunt realizate cu pereţi dubli, din sticlă. Între pereţii din
sticlă ai tuburilor se realizează vid (ca în termosuri), pentru a reduce pierderile termice în mediul
ambiant. Pereţii exteriori ai tuburilor de sticlă din interior, sunt acoperite cu un strat din material
absobant, pentru a capta cât mai eficient radiaţia solară. Apa din rezervorul cilindric se va
stratifica, în funcţiee de densitate. Straturile cele mai calde vor fi dispuse în partea superioară a
cilindrului, iar cele mai reci, vor fi dispuse în partea inferioară a acestuia. Apa rece, va curge prin
tuburile vidate, se va încălzi datorită radiaţiei solare şi prin efect dee termosifon, datorită diferenţei
de densitate, se va întoarce în rezervor, unde se va ridica în partea superioară a acestuia,
acumulându-se se în vederea utilizării ulterioare.
Avantajul unor asemenea nea sisteme este reprezentat de absorbţia directă a radiaţi
radiaţiei solare,
fără intermediul unui schimbător de căldură.

68
 Dezavantajele sunt datorate faptului că apa circulă prin tuburile din sticlă, care este un
material relativ fragil, chiar dacă este vorba despre sticlă solară cu proprietăţi mecanice bune.
Astfel, circulaţia apei nu poate fi realizată sub presiune, datorită solicitărilor mecanice la
care ar fi supusă sticla. Un alt dezavantaj, este acela că umplerea cu apă a sistemului, trebuie
realizată încet şi treptat, pentru a nu se produce solicitări termice bruşte în tuburi.
În figura următoare, este prezentată o construcţie de colector solar cu tuburi vidate, în care
circulaţia agentului termic este realizată printr-un schimbător de căldură coaxial din cupru, în
contact cu o suprafaţa metalică absorbantă.

Colector cu tuburi vidate şi schimbător de căldură coaxial

Această construcţie, combină avantajele tuburilor vidate, care asigură pierderi minime de
căldură în mediul ambiant (chiar la diferenţe mari de temperatură între acesta şi apa din tuburi),
cu avantajele circulaţiei agentului termic prin elemente metalice.

Sistem flexibil de racordare a tuburilor vidate la conductele de apă caldă şi rece

69
 9.2.5. Dimensionarea sistemului solar
Conform programului de dimensionare, suprafaţa de captare se determina funcţie de
numărul de persoane.

AC = AG x P
AG = suprafaţa de captare necesară pentru o persoană
P= numărul de persoane
Vom considera AG=1.1 mp, deci AC = 4.4 mp

Panourile solare Westech solar 1800-58 cu 30 tuburi vidate au suprafaţa de 5.12 m2

Pentru a avea o eficienţă termică ridicată pe toată perioada anului s-a ales Soluţia
adoptării unei suprafeţe de captare de 10 mp, deci instalarea a 2 panouri solare. Astfel putem
asigura pe lângă prepararea apei calde în sezonul rece, şi un aport la încălzire de minim 20 %.

Dimensionarea conductelor sistemului solar

În instalaţiile solare până în 10 m2 suprafaţa de captare, cum este şi în cazul nostru, se
recomandă funcţionarea în regim cu debit mare. Pentru această funcţionare se consideră un debit
mediu cuprins între 60 şi 80 l/h, iar pentru suprafaţa de captare între 1 şi 1,33 l/m2. Producătorul
recomanda conducte RotexVa -Stab de tur şi retur cu un diametru de 18 mm, confecţionate din
polifenisulfon. Pierderile de presiune pe conducta sunt între 1 şi 1,25 mbar/m. Sistemul are în
componenţa sa două pompe de circulaţie legate în serie, dimensionate de producător pentru a
acoperi pierderile de presiune şi a asigura debitul şi viteza de curgere pentru un număr de 1 până
la 5 panouri legate la un acumulator. Astfel sistemul de pompare întra în funcţione la comanda
RPS-ului, iniţial funcţionând amândouă pompe, ulterior după un timp stabilit rămâne în funcţiune
doar o singură pompa.

10. Schema funcţională – constructivă a instalaţiei de încălzire

În cadrul obiectivului s-a adoptat o încălzire mixtă formată din încălzire prin pardoseala şi
încălzire cu ajutorul corpurilor statice care în cazaul de faţă sunt radiatoare de joasă temperatura.
Această instalaţie este special concepută pentru a deservi clădirile cu un consum redus de energie,
şi a permite o valorificare optimă atât a pompei cât şi a cazanului pe bază de biocombustibil.

Sistemul de distribuţie interioară a agentului termic este ramificat, astfel obţinând o

izolare hidraulică a corpurilor de încălzire sau a serpentinelor încălzitoare, astfel încât să se poată
controla cât mai bine şi eficient distributia căldurii în clădire. Această ramificare este posibilă cu
ajutorul distribuitoarelor şi colectoarelor din gama PURMO. Ceea ce face diferit sistemul de
incalzire Westech faţă de celalate sisteme este automatizarea locală pe fiecare consumator în
parte. Astfel, circuitele care pleacă din distribuitor au montate pe ele un robinet termostatatat
acţionat electric cu ajutorul unui termostat de cameră poziţionat în incinta încălzită.

70
Circuitul pompei de căldură pentru încălzire şi preparea apei calde menajere

În partea de sus a distribuitorului este poziţionat blocul de comandă şi control, cu ajutorul

căruia putem controla, regla şi monitoriza circulaţia agentului termic prin sistemul de încălzire.
Furnizorul de date pentru sistemul de automatizare este reprezentat prin termostatul de cameră

71
montat la partea superioară a blocului de comandă (vezi figura 1). Cu ajutorul termostatului
setăm temperatura dorită în încăpere, iar acesta controlează fluxul de agent termic pentru a ne
oferi confortul termic dorit. Importanta adoptării unei astfel de soluţii o constituie economia de
combustibil survenită în urma automatizării sistemului.

72
 III. ELEMENTE DE TEHNOLOGIE (CAIETE DE SARCINI)

1. Caiet de sarcini instalaţii termice interioare

1.1. LUCRĂRI PREGĂTITOARE
Organizarea executării lucrărilor:
Proiectul de organizare a şantierului de instalaţii trebuie să cuprindă aceste aspecte în
stânsă corelare cu problemele de construcţii propiru-zise, montaje şi lucrări special aferente.
Aceasta se poate face şi prin grafic calendaristic de eşalonare a diverselor operaţiuni.
Rostul acestui proiect de organizare este ca pornind de la anumite metode de execuţie
precizate, să stabilească o soluţie judicioasă de asigurare a nevoilor execuţiei cu minim de
cheltuieli la capitolul fondurilor aferente organizării.

Pregătirea locului de muncă:

În cadrul organizării de şantier, întreprinderea de execuţie trebuie să asigure muncitorilor
instalatori condiţii nomale desfăşurării activităţilor, ceea ce presupune asigurarea unui aşa numit
“punct de lucru”.
Punctul de lucru poate servi în egală măsură drept magazine de scule şi utilaje, unele
material şi vestiar echipei căreia îi este destinat.

1.2. EXTRAS ŞI LISTA DE MATERIALE

Materialele de bază pentru executarea instalaţiilor de încălzire centrală:

-corpuri de încălzire – radiatoare oţel
-ţevi (conducte)
-fitinguri (de îmbinare)
-coturi
-teuri
-reducţii, dopuri, nipluri
-racord olandez
-armături
-robinet dublu reglaj tur şi retur pentru corpurile de încălzire
-dispozitive automate de aerisire pe coloane
-ventile de aerisire pe corp de încălzire
-robinete de trecere şi de golire pentru conducte cu mufe şi filet.

Material auxiliare:
-pentru susţinere
-brăţări
-ciment, material special de etanşare
-şuruburi mecanice, piuliţe, şaibe
-pentru izolaţii
-vată minerală
-lacuri şi vopsele
-pentru prelucrare
-oxigen
-acetilenă

73
 -abrazive pe support.

Scule şi dispozitive:
Necesarul de scule şi dispozitive pentru o formaţie de muncitori instalatori pentru
instalaţii de încălzire centrală de diverse categorii de calificare, se va asigura în funcţie de
tehnologia adoptată şi materialele puse în operă

1.3. GRAFICUL EXECUTĂRII LUCRĂRILOR

Graficul executării lucrărilor de încălzire centrală va reflecta ordinea cronologică a
operaţiunilor, eşalonate în timp potrivit cu interesele generale ale dezvoltătii şantierului:
-montarea conductelor de distribuţie
-montarea coloanelor vertical
-montarea corpurilor de încălzire
-montarea legăturilor la corpurile de încălzire
-proba hidraulică a instalaţiei (proba de încălzire)
-proba de funcţionare şi reglajul instalaţiei

Toate aceste operaţii vor fi prezentate detaliat în cele ce urmează pe capitol de material:
corpuri de încălzire, conducte, armături precum şi executarea probelor.

1.4. TRASAREA LUCRĂRILOR DE INSTALAŢII

Această activitate pregătitoare a lucrărilor de tehnologie propriu-zisă este de regulă
îndeplinită în cadrul fiecărei lucrări de către o echipă formată din doi muncitori (trasator şi ajutor)
dotată cu următoarele:
-fir de plumb
-cumpănă cu apă
-riglă lemn
-metru metallic
-ruletă metalică de 10 m
-compas
-echere metalice
-carnet de schiţe şi însemnări de cote
-creioane negre, colorate, crete colorate, vopsele
-planurile şi schemele instalaţiei de încălzire centrală.
Operaţiile de trasare şi măsurare se efecuteză urmărind succesiunea logică a execuţiei
ulterioare.
Pentru conductele de distribuţie se măsoară şi se trasează pe pereţi, planşeu şi pe stâlpi, în
raport cu grinzile, înălţimea maximă şi minimă a xei conductoarelor de distibuţie.
Distanţele orizontale între punctele de ramificaţie ale coloanelor se măsoară în lungul
distribuţiei şi se notează pe schiţele de distribuţie. Fixarea poziţiei corpului de încălzire va ţine
seama de normele şi standardele în vigoare cu privire la distanţele normale faţă de elementele de
construcţie şi modul de fixare în raport cu sistemul constructive al clădirii.
După trasarea poziţiei radiatoarului, se notează caracteristicile corpului de încălzire ce
urmează a se monta în acel amplsament, direct pe elementul de construcţie.

74
 1.5. VERIFICAREA MATERIALELOR ŞI PREFABRICATELOR
ADUSE PE ŞANTIER
Starea materialelor aduse pe şantier este verificată conform cerinţelor fişelor tehnologice
expuse în capitlole următoare, referitoare la corpurile de încălzire, conducte şi armături.

1.6. EXECUTAREA INSTALAŢIILOR INTERIOARE DE

ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ
Generalităţi :

În cele ce urmează se prezintă tehnologia de execuţie specific lucrărilor de instalaţii de

încălzire centrală în clădire: montarea corpurilor de radiatoare, montarea conductelor,
armăturilor, începând cu operaţiunile de recepţionare a materialelor şi depozitarea lor după
specific. Măsurile de tehnica securităţii şi protecţia muncii de la acre trebuie ţinută seama în
timpul aplicării tehnologiilor respective, precum şi măsurile necesare prevenirii incendiilor la
punctele de lucru.

Montarea corpurilor de încălzire

Natura corpurilor de încălzire utilizate în instalaţiile de încălzire este determinată de

proporţia în care căldura este cedată prin convecţie şi radiaţie. Corpurile de încălzire sunt de tipul
panourilor din tablă de oţel
Pentru montarea corpurilor de încălzire se vor efectua următoarele operaţiuni:
-trasarea poziţiei corpului de încălzire;
-realizarea suporţilor de susţinere;
-fixarea suporţilor de susţinere;
-montarea corpurilor de încălzire pe suporţi;
-racordarea la reţeaua termică.
Trasarea poziţiei corpurilor de încălzire se va face respectând poziţia din proiect.
Consolele şi susţinătorii de încastrare în zidurile netencuite a consolelor şi susţinătoarelor va fi de
minim 12 cm. Corpurile de încălzire montate lângă pereţi se pot fixa şi pe suporţi metalici,
sprijiniţi de pardoseală.
După montare, corpurile de încălzire se racordează la agentul termic conform indicaţiilor
din proiect.

1.7. LUCRĂRI EXECUTATE DUPĂ MONTARE

După montare şi racordare la reţea, corpurile de încălzire împreună cu întreaga instalaţie
se supun la probe de verificare indicate de norme.
După înlăturarea cauzelor de proastă funcţionare şi remedierea tuturor defecţinilor, se
trece la protecţia anticorozivă. În acest scop corpurile de încălzire se demontează din instalaţie şi
se vopsesc cu un strat de grund, un strat de vopsea şi unul de lac rezistent la temperatură.
După uscare se montează pe poziţie şi lucrările se consideră terminate.

75
 Prelucrarea conductelor
Constă în operaţii premergătoare montajului: tăierea la dimensiuni, filetarea sau
prelucrarea pentru sudare sau îmbinare prin presare a capetelor, îndoirea. Prelucrarea se poate
executa manual sau cu ajutorul maşinilor unelte în atelierul şantierului sau atelierele centrale de
prefabricate care deservesc mai multe şantiere. Înainte de prelucrare se stabileşte lungimea finală
a tronsonului prelucrat. Pentru filete se utilizează filetul cilindric, propriu instalaţiilor cu
temperatura agentului termic până la 110  şi presiunea până la 6 bar. Pentru filetarea
mecanizată se utilizează maşini de filetat.
Îndoirea la rece este folosită exclusiv pentru diametre mici. Îndoirea la cald se execută
fără cute, fiind necesară în prealabil umplerea ţevilor cu nisip, tasarea materialului de umplutură
şi încălzirea ţevii. La diametre mari de ţeavă se poate executa curbe sau coturi din segmenţi.
Aceştia se execută din bucăţi de ţeavă dreaptă şi apoi sudate astfel ca să formeze un cot.

Montarea conductelor
Se are în vedere proiectul de instalaţii cu toate detaliile, stadiul de finisare a construcţiei,
agentul termic cu care funcţionează instalaţia. Traseele conductelor se vor realize conform
prevederilor proiectelor. În cazul în care prevederile din proiecte sunt insuficiente sau sunt
necesare modificări de transee la amplasarea conductelor, se vor respecta următoarele indicaţii:
-tranşeele se vor alege astfel încât să se asigure accesul în zonă în timpul exploatării,
lungimi minime de reţea şi posibilităţi de compensare naturală;
-conductele se vor monta aparent, cu excepţia celor care au fost prevăzute prin proiect să
se monteze mascat sau în canale în pardoseală;
-se va evita trecerea conductelor prin încăperi în care temperatura poate scădea sub 0 .
Amplasarea conductelor se va face pe elemente de construcţii finisate. Pe elemente
nefinisate se poate face tresarea şi fixarea consolelor şi a dispozitivelor de susţinere.
La trecrea prin pereţi şi planşee, conductele se vor monta în manşoane de protecţie care să
permit mişcarea liberă a conductelor la dilatarea acestora. Manşoane de protecţie metalice se
folosesc la traversarea elementelor de construcţie din material combustibile, spaţiul dintre
manşon şi conducte se umple cu material izolant incombustibil (azbest).

Îmbinarea conductelor
Îmbinarea se poate realiza parţial sau total la poziţie. Pentru traseele scurte şi cu dificultăţi
se fac îmbinări la poziţie iar traseele simple şi lungi se pot pregăti porţiuni de sol, care apoi se
ridică la poziţie. Îmbinarea conductelor se poate face prin înfiletare, prin presare la rece sau prin
sudură. Îmbinarea prin fitinguri cu filet este obligatorie:
-pentru conductele cu diametrul 3/8” – 1 ½” din instalaţiile interioare, funcţionând cu apă
caldă pentru circulaţia prin gravitaţie;
-pentru conducte până la 3/4” inclusive la instalaţiile interioare funcţionând cu apă caldă
cu circulţie prin pompe.
La sudura electrică o importanţă deosebită o are alegerea electrodului de sudat. Îmbinarea
cap la cap a conductelor cere o umplere obligatorie prin sudură a marginilor ţevilor sudate pe
toată grosimea peretului. În acest scop, marginile ţevilor ce se sudează trebuie să fie pregătite în

76
mod corespunzător, în funcţie de grosimea materialului. Din punct de vedere al poziţiei în care se
execută sudura, cordonul de sudură poate fi:
-cordon inferior;
-cordon vertical;
-cordon orizontal;
-cordon de deasupra capului.
Când conductele se pot răsuci în jurul axei, sudura se poate efectua în condiţiile cele mai
avantajoase.

Controlul îmbinărilor
Operaţiunea de îmbinare a conductelor trebuie controlată din punct de vedere calitativ,
atât în timpul execuţiei cât şi după terminarea operaţiunilor.

Controlul îmbinărilor se face prin următoarele operaţiuni:

-examinarea apectului exterior;
-verificarea coaxialităţii conductelor;
-încercarea la presiune la rece
Îmbinările sudate pot prezenta o serie de defecte, care se pot constata făcându-se un
control minuţios prin una din următoarele metode:
-examinarea aspectului exterior;
-încercarea la presiune la rece.

Montarea armăturilor
Ţinând seama de rolul funcţional şi de caracteristicile lor constructive, în instalaţia de
încălzire centrala a clădirii se montează:
-armături de închidere – deschidere: robineţi cu sferă, cu secţiune de trecere totală, cu
pârghie de manevră;
-armături de golire: robineţi de golire cu sferă, dop şi portfurtun;
-armături de reglaj: robineţi colţari dublu reglaj cu montaj pe tur şi pe retur.

Executarea probelor la instalaţii de încălzire centrală:

Scopul probării constă în verificarea dacă lucrările de execuţie sunt de bună calitate şi
dacă instalaţiile fucţionează normal.
Potrivit normativelor şi standardelor, instalaţiile interioare de încălzire sunt astfel
proiectate încât să se poată obţine în interiorul încăperilor pe care le deservesc temperatura dorită
atunci când în exterior este o stare meteorologică anumită, stabilită convenţional.
Probele instalaţiilor de încălzire includ şi efectuarea unor operaţii de intervenţie asupra
lucrărilor realizate în scopul echilibrării presiunii hidraulice. În acest sens ele includ şi operaţii de
reglaj. Înainte de probele hidraulice se execută proba “de casă”.

Verificarea montajului după proiect cuprinde:

-verificarea amplasamentului corpurilor de încălzire;

77
 -verificarea diametrului ţevilor instalate, pantele adoptate, dispozitivele de fixare;
-verificarea poziţiei dispozitivelor de aerisire şi de golire a apei;
-se controlează dacă s-a asigurat accesul liber la toate punctele de verificare a siguranţei
închiderii şi a reglajului instalaţiei;
-se controlează dacă corpurile de încălzire sunt montate în totalitate, dacă îmbinările sunt
executate corect, dacă robineţii de reglaj sunt montaţi corect.

Proba de etanşeitate (proba la rece):

Se efectuează hidraulic şi se execută asupra ansamblului instalaţiei, având ca scop

stabilirea absenţei sau prezenţei neetanşeităţilor la îmbinări şi de a identifica locurile neetaşate.
Proba hidraulică se utilizează numai dacă temperatura mediului ambient este mai mare de
+5.
Se parcurg traseele instalaţiei şi se controlează ca toate armăturile să fie în poziţie deschis,
inclusiv cele de la corpurile de încălzire.
A doua operaţie preliminară este umplerea cu apă a instalaţiei. Controlul neetanşeităţii
instalaţiei în timp umplerii este împărţit între mai multe echipe de montaj, în compunerea cărora
intră un instalator calificat şi cu ajutor, având cu ei cleşte-mops, chei fixe, şurubelniţe, cânepă
fuior şi pastă de miniu de plumb.
Ridicarea presiunii în instalaţie se face până la presiunea de probă care va fi 1,5 x
presiunea maximă de regim pentru instalaţiile montate apparent. Durata probei va fi de 15
minute, timp în care pierderea de presiune nu trebuie să depăşească 2 N/  .

Spălarea instalaţiei:
Spălarea se face cu apă potabilă. Introducerea apei în instalaţie sa face prin una din
conductele principale, iar eventual se face prin cealaltă conductă principală printr-un ştuţ anume
prevăzut. Spălarea constă din umplerea şi menţinerea instalaţiei sub un jet continuu, cu viteza
maximă posibilă.

Proba de cald:
Are drept scop verificarea neetanşeităţii, a modului de comportare la dilatare şi
contractare a instalaţiei şi a circulaţiei agentului termic.
Proba de cald constă în aducerea instalaţiei la funcţionarea cu temperatura cea mai înaltă
care poate să apară în timpul exploatării, urmată de o răcire după care se controlează
neetanşeitatea îmbinărilor.

Proba de circulaţie:
În cadrul acesteia se fac următoarele operaţiuni: umplerea instalaţie şi concomitent,
evacuarea aerului din instalaţie, stabilirea circulaţiei şi verificarea funcţionării tuturor armăturilor,
reglajelor instalaţiei.
Dacă temperatura exterioară este sub 0  trebuie luate o serie de măsuri care se referă la
sursa de căldură (cazan şi pompe de circulaţie)
Umplerea instalaţiei se face pe niveluri: pe măsură ce apa pătrunde în instalaţie şi se ridică
nivelul, aerul este expulzat prin dispozitivele de aerisire ale instalaţiei.

78
 Compararea nivelurilor de temperatură se face prin palpare sau prin testare cu dosul
palmei.
Reglajul care se face în cadrul probei de circulaţie este în fond o operaţie de echilibrare a
presiunilor hidradinamice pe toate pe toate circuitele instalaţiei şi se începe la minim două ore de
funcţionare. Aceasta se poate realiza pe grupe pe coloane şi local, la corpurile de încălzire.
Echilibrarea locală a presiunuii hidraulice la corpurile de încălzire se poate realiza prin
robinete cu dublu reglaj montate pe tur şi pe retur.

Proba de dilatare:

Se efectuează în scopul verificării neetanşeităţii instalaţiei, în condiţiile variaţiilor de

temperatură a agentului termic din timpul exploatării, precum şi al comportării din punct de
vedere al rezisteţei mecanice a elementelor component ale instalaţiei sub efectul eforturilor
cauzate de dilatare.

Proba de punere în funcţiune (proba de eficacitate):

Se efectuează prin măsurători în încăperile indicate de beneficiarul de investiţie (cel puţin
5 % din total).
Se efectuează cu întreaga instalaţie în funcţiune în condiţii normale de exploatare, la
temperaturi scăzute ale aerului exterior, cât mai aproape de situaţia normală. Această probă nu se
face decât în plină iarnă.
Durata probelor de eficacitate este de 24 h, iar măsurătorile se vor face la interval de cel
mult o oră; abaterile premise sunt de -1  şi +2 .

1.8. PRESCRIPŢII PENTRU EXECUTAREA INSTALAŢIILOR DE

ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ DIN PUNCT DE VEDERE AL PREVENIRII
INCENDIILOR
Aparatele cu care se execută lucrări de sudură vor fi în permanenţă în perfectă stare de
funcţionare. Nu se admite executarea sudurii în încăperi în care se depozitează materiale
combustibile.
Distanţa dintre generatoare şi locul de sudură trebuie să fie de minimum 10 m, iar între
generatoare şi recipient de minim 5 m.

!!! Se interzice cu desăvârşire:

-agăţarea aparatului de sudură aprins de butelia de gaze, generator sau material
combustibile;
-demontarea, curăţarea şi asamblarea generatoarelor mobile de acetilenă în atelier;
-dezgheţarea generatorului de acetilenă cu ajutorul flăcării deschise;
-descărcarea generatorului de acetilenă, precum şi curăţarea furtunurilor în încăpere;
-la trecerea conductelor prin pereţi combustibili conductele vor fi izolate pe porţiunea de
trecere cu un strat de izolaţie ignifugă.

79
 2. NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII ŞI PROTECŢIE A MUNCII
La execuţia lucrărilor şi în exploatarea instalaţiilor de încălzire se vor respecta măsurile de
tehnica securităţii şi protecţie a muncii cuprinse în actele normative în vigoare ce tratează
măsurile de protecţie a muncii pentru constructori.
-Normele de Protecţie a Muncii în construcţii şi în încăperi în care se desfăşoară procese
de muncă;
-Norme de Igienă a Muncii;
-Clădiri auxiliare şi organizări de şantier;
-Tehnica Securităţii Muncii privind încărcarea şi descărcarea, transportul, manipularea şi
depozitarea materialelor;
-Tehnica Securităţii Muncii privind cercetarea, proiectare, executarea şi exploatarea
instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor;
-Tehnica Securităţii Muncii privind instalaţiile mecanice sub presiune;
-Tehnica Securităţii Muncii privind prevenirea, combaterea incendiilor şi autoaprinderilor
-Repartizarea personalului pe locuri de muncă şi instructaj de protecţie a muncii. De
asemenea, se vor respecta normele departamentale de protecţie a muncii în transportul auto;
-Normele de Protecţie a Muncii la construcţii civile şi industriale;
-Executarea instalaţiilor sanitare şi de încălzire;
-Măsuri generale;
-Lucrări de montaj – conducere şi utilaje;
-Încercarea conductelor;
-Tehnica Securităţii Muncii privind executarea săpăturilor la suprafaţa solului.
Lista normelor de tehnica securităţii şi protecţiei a muncii nu este limitativă. La execuţie
şi în exploatare executantul şi personalul de exploatare are obligaţia să respecte toate măsurile de
tehnica securităţii şi protecţia muncii pentru a evita orice accident sau îmbolnăvire şi să
folosească echipamentul de protecţie a muncii.

II. Caiet de sarcini instalaţie solară

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice se aplică la executarea, exploatarea şi întreţinerea

instalaţiilor solare de preparare a apei calde de consum pentru scopuri igienice, menajere şi
tehnologice, având circuitul captatoarelor solare apă caldă.

Lista principalelor prescripţii tehnice în construcţii şi instalaţii care nu au aplicaţii în

instalaţii soalare de preparare a apei calde de consum, sunt date în ANEXA I.

1.2. În vederea asigurării unor condiţii tehnice corespunzătoare de execuţie şi de

exploatare a instalaţiilor solare care fac obiectul prezentelor instrucţiuni, executantul va verifica
dacă în proiect au fost soluţionate următoarele probleme:
-măsurile pentru echilibrarea hidraulică a circuitelor instalaţiei solare;
-posibilităţile de dezaerisire şi de golire a captatoarelor solare şi a instalaţiei în ansamblu;
-măsurile pentru protecţia instalaţiei împotriva descărcărilor electrice;

80
 -măsurile pentru asigurarea condiţiilor de acces şi de lucru la captatoarele solare în
exploatare (scară de acces, etc);
-măsuri de siguranţă şi condiţii specifice de exploatare a instalaţiei respective.

1.3. Înainte de începerea lucrărilor, executantul va lua măsuri pentru verificarea

caracteristicilor şi calităţilor echipamentelor şi materialelor folosite, astfel că acestea să
corespundă prevederilor din proiect precum şi condiţiilor din standardele sau normele tehnice ale
produselor respective.

1.4. Instalaţiile solare vor fi dotate cu aparate de măsură necesare pentru efectuarea
măsurătorilor asupra parametrilor de funcţionare a instalaţiei.

2. PREVEDERI PRIVIND EXECUŢIA LUCRĂRILOR

Montarea captatoarelor solare

2.1. Înainte de începerea lucrărilor de montare a captatoarelor solare, executantul va
verifica dacă prevederile proiectului corespund cu situaţia amplasamentelor şi este asigurată
îndeplinirea următoarelor condiţii principale:
-orientarea către sud a frontului de captare (cu toleranţa precizată în proiect);
-evitarea umbrii captatoarelor de către construcţii învecinate sau arbori;
-precizarea unghiului de înclinare a captatoarelor faţă de planul orizontal (ca regulă
general pentru apa caldă 48);
-prevederea şi precizarea în planuri a tuturor detaliilor privind sistemul de susţinere şi de
racordare a captatoarelor; modul de rezemare;
-posibilitatea de spălare a captatoarelor cu furtun cu robinet;

2.2. La manipularea şi transportul captatoarelor solare la locul de montaj, se vor lua

măsuri pentru evitarea degradării captatoarelor şi a elementelor de construcţii pe care se
montează.

2.3. Depozitarea captatoarelor solare la beneficiar sau executant, se va face conform cu

prevederile furnizorului (din NTI sau cartea tehnică a produsului). Se interzice depozitarea
captatoarelor pe terase pentru evitarea supraîncălzirii construcţiei şi evitarea degradării
hidroizolaţiei.

2.4. La transportul, manipularea şi montarea captatoarelor solare, executantul ca respecta

normele de protecţia muncii, precum şi normele de protecţia muncii în construcţii.

2.5. La montarea captatoarelor se vor respecta cu stricteţe prevederile proiectului şi

prescripţiile producătorului privind modul de aşezare a acestora.

2.6. La montarea captatoarelor solare se va verifica cu nivela orizontalitatea laturilor

pentru asigurarea posibilităţilor de golire şi de dezaerisire.

81
 Montarea reţelei de conducte de legătură la captatoarele solare şi la
staţia de preparare a apei calde de consum

2.7. Reţeaua de conducte a instalaţiei se va executa conform proiectului, din următoarele

ţevi:
- conductele circuitului primar al captatoarelor solare din ţevi din oţel negre, când se
utilizează schimbătoare de căldură
-conductele circuitului secundar, al apei calde de consum – din ţevi de oţel zincate.

2.8. Îmbinarea ţevilor din oţel negre se va face cu fitinguri sau prin sudură, iar îmbinarea
ţevilor din oţel zincate se va face cu fitinguri zincate.

2.9. La montarea conductelor se va acorda o atenţie deosebită la:

-susţinerea şi fixarea ţevilor, astfel ca să se asigure perfecta lor liniaritate, respective să se
evite formarea unor saci;
-asigurarea posibilităţilor de dilatare liberă a conductelor, pentru evitarea în special a
solicitării racordurilor la captatoarele solare;
-asigurarea pantelor, pentru dezaerisirea şi golorea conductelor.

2.10. Conductele se vor monta cu pantele prevăzute în proiect, care vor avea următoarele
valori minime admise:
-conductele circuitului primar al captatoarelor solare min. 0,5%;
-conductele circuitului secundar al apei calde de consum min 0,3%.

2.11. Racordarea captatoarelor solare la conductele de circulaţie se va face conform

proiectului.

Racordarările fixe se execută cu piese olandeze. Legăturile între captator şi conducetele

de distribuţie se vor face astfel ca să permit dilatarea conductelor fără solicitarea şuţurilor
captatoarului.

2.12. La montarea conductelor se vor respecta şi prescripţiile în vigoare privind montarea

ţevilor din oţel negre şi zincate cuprinse în normativele I. 13 şi I. 9.

2.13. Vasele de dezaerisire se montează la fiecare câmp de captatoare, în punctul ce mai

înalt al conductei respective de distribuţie. Se recomandă ca vasele de dezaerisire să aibe robinete
de dezaerisire amplasate în locuri uşor accesibile.

Se pot folosi vasele de dezaerisire cu robinete automate de dezaerisire pe măsura

producerii lor.

2.14. În punctele cele mai joase ale conductelor se vor prevedea robinete de golire sau
ştuţuri cu dopuri (căciuli), astfel încât să asigure golirea completă a tuturor porţiunilor de
conducere din circuitul primar şi secundar al instalaţiei.

82
 2.15. Conductele instalaţiei executate din ţeavă din oţel neagră se protejează la exterior
contra coroziunii prin grunduire cu vopsea din miniu de plumb. Conductele circuitului primar şi
secundar se izolează termic conform prevederilor proiectului. La executarea izolaţiei termice şi a
protecţiei acesteia se va ţine seama de prevederile Instrucţiunilor tehnice C 142 şi de detaliile de
execuţie din cataloagele respective de detalii tip.

La realizarea izolaţiilor termice se va acorda o grijă deosebită la execuţia stratului de

protecţie al izolaţiei, astfel ca aceasta să nu pemită pătrunderea apei la izolaţie.

Montarea echipamentului staţiei de preparare a apei calde

2.16. Echipamentul staţiilor de preparare a apei calde de consum cu energie solară se
compune în principiu din următoarele piese:
-schimbătoare de căldură;
-pompe de circulaţie;
-vase de expansiune (deschise sau închise);

Înainte de montare se va verifica corespondenţa caracteristicilor echipamentelor şi a

amplasamentelor cu cele din proiect.

2.17. Montarea acestor echipamente se va face conform proiectului ţinând seama şi de

prevederile prescripţiilor tehnice respective. La montarea echipamentelor se va ţine seama şi de
detaliile respective cuprinse în cataloagele de detalii tipizate.

2.18. La montare se vor respecta distanţele prevăzute între diferitele echipamente şi între
acestea şi elementele de construcţie alăturate (pereţi, tavane, scări, etc.)

Montarea armăturilor, a aparatelor de măsură, de reglaj şi de

automatizare
2.19. Montarea armăturilor, a aparatelor de măsură, de reglaj şi de automatizare se va face
conform cu prevederile proiectului, atât ca amplasament cât şi ca mod de racordare cu elementele
instalaţiei.

La montare se va ţine seama de prescripţiile tehnice în vigoare privind elementele

respective de detalii tipizate de montaj precum şi de indicaţiile producătorului.

2.20. Înainte de montare se va face verificarea corespondenţei armăturilor cu specificaţiile

proiectului. La aparatele de măsură (termometre, manometre, contoare de apă şi de căldură,
debitmetre) se va verifica existenţa certificatului de calitate şi clasa de precizie.
De asemenea, înainte de montare se va verifica în atelier buna funcţionare şi etaşeitatea
armăturilor de închidere, golire, reglaj.

2.21. Elementele instalaţiei de automatizare a pornirii pompei de montează conform

prevederilor din proiect.

83
 La montarea regulatorului pentru comandă automată de pornire şi de oprire a pompelor de
circulaţie se va ţine seama de indicaţiile cuprinse în “cartea tehnică” a produsului.

Verificarea calităţii lucrărilor

2.22. Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor de instalaţii şi de construcţii aferente,
executantului şi reprezentanţilor beneficiarului şi ai proiectantului vor acorda o atenţie deosebită
urmăririi şi verificării calităţii lucrărilor care condiţionează funcţionarea instalaţiei la parametrii
proiectaţi. Se vor avea în vedere în special următoarele condiţii specifice instalaţiilor solare:
-calitatea captatoarelor solare; acestea trebuie să corespundă tuturor condiţiilor precizate
în norma tehnică sau în cartea tehnică a pordusului;
-montarea, fixarea şi racordarea corectă a captatoarelor solare şi a celorlalte echipamente;
-asigurarea pantelor şi a liniarităţii la conductele circuitelor solare – pentru asigurarea
posibilităţilor de dezaerisire şi de golire a captatoarelor şi a conductelor respective;
-executarea corectă a protecţiei contra coroziunii şi a instalaţiei termice a conductelor şi
echipamentelor;
-etanşeitatea întregii instalaţii şi în special a racordurilor captatoarelor solare la conductele
de ducere şi întoarcere.

Efectuarea probelor şi punerea în funcţiune a instalaţiilor

2.23. Pe parcursul execuţiei lucrărilor şi la terminarea lor se vor efectua la instalaţiile
solare de preparare a apei calde de consum următoarele probe:
a) Proba de presiune hidraulică pentru verificarea etanşeităţii elementelor instalaţiei:
b) Proba de circulaţie, pentru verificarea circulaţiei prin toate elementele instalaţiei şi a
echilibrării hidraulice a circuitelor captatoarelor solare.

Proba de presiune hidraulică

2.24. Proba de presiune hidraulică se va efectua asupra instalaţiei în ansamblu sau asupra
unor tronsoane sau părţi din instalaţie, pe măsura terminării lucrărilor respective.

Proba se face atât asupra circuitului primar cât şi circuitului secundar al instalaţiei.

2.25. Proba de efectuare la rece înainte se izolarea conductelor şi a elementelor instalaţiei,

respective de acoperire a conductelor montatea în canale.

2.26. Înainte de efectuarea probei, instalaţia supusă verificării va fi spălată cu apă.

Introducerea apei se face prin conducta principală respectivă de durată, în sensul normal
de curgere a apei, iar la golire prin conducta principală de întoarcere şi va dura până când la
punctul de evacuare a apei nu mai apar impurităţi. Operaţiunea se repetă apoi cu schimbarea
sensului de circulaţie a apei.

2.27. Proba de efectuare prin umplerea instalaţiei cu apă, ridicarea presiunii la o presiune
de încercare  şi verificarea etanşeităţii elementelor instalaţiei la această presiune.

84
 La instalaţiile solare cu vas de expansiune închis:
  

- în care  este presiunea de regim a reţelei de alimentare cu apă rece, dar numai mică de
6 bar.

În cazul instalaţiilor cu schimbătoare de căldură, în situaţia unei neetanşeităţi, întreaga

instalaţie solară lucrează sub presiune reţelei de apă rece.

2.28. La umplerea instalaţiei se va acorda multă atenţie pentru o completă eliminare a

aerului din elementele instalaţiei supuse probei.

2.29. Măsurarea presiunii se face cu manometrul indicator cu clasa de precizie 1,6 montat
în punctul cel mai jos al instalaţiei. Citirile se fac la intevale de 15 minute de 2-4 ore, funcţie de
mărimea instalaţiei. Proba se va efectua în perioadele din zi fără radiaţie solară.

Rezultatele probei se consider corespunzătoare dacă pe toată durata probei manometrul nu

indică căderi de presiune şi elementele instalaţiei nu prezintă neetanşeităţi.

În timpul probei la presiune hidraulică se va acorda o atenţie deosebită verificării

etanşeităţii tuturor elementelor instalaţiei şi în special a racordurilor la captatoare.

În cazul când se constată căderi de presiune în timpul probei şi neetanşeităţi ale

elementelor instalaţiei, proba se va opri, se va proceda la remedierea defecţiunilor, după care
proba se repetă.

Proba de circulaţie şi punere în funcţiune a instalaţiei

2.30. După efectuarea probei la presiune hidraulică, procedează la punerea în fucţiune a
instalaţiei solare şi la efectuarea probei de circulaţie.

2.31. La instalaţiile solare cu schimbătoare de căldură, la care staţia de preparare a apei

calde de consum se găseşte în centrale termice sau în puncte termice având apă tratată, umplerea
se va face cu această apă tratată. Pentru umplerea instalaţiei se va folosi pompa de adaos pentru
instalaţia de încălzire (în cazul existenţei acestei pompe) sau se va face umplerea sub presiunea
reţelei de apă rece.

2.32. Umplerea se va face din staţia de prelucrare a apei calde simultan prin circuitul de
conducte de ducere şi de însoţire şi de întoarcere spre captatoare solare. Viteza de umplere va fi
mai redusă, pentru a se asigura o completă evacuarea a aerului din elementele instalaţiei
(echipamente, conducte, captatoare). Înainte de a începe umplerea instalaţiei se vor închide toate
robinetele de golire şi se vor deschide robinetele din circuitul captatoarelor şi toate robinetele de
dezaerisire (de la vasele de dezaerisire ale instalaţiei).

Operaţiile de umplere vor fi în general cele uzuale pentru instalaţiile de încălzire centrală
cu apă caldă.

85
 2.33. Umplerea circuitului apei calde de consum, se va face cu apă din reţeaua de apă
rece.
Instrucţiuni tehnice pentru efectuarea încercărilor hidraulice şi pneumatic la recipient I.25.

2.34. În vederea recepţiei se va urmări dacă executarea lucrărilor s-a făcut în conformitate
cu documentaţia tehnico-economică şi cu prescripţiile tehnice în vigoare cu privire la execuţia
instalaţiilor respective şi anume:
-verificarea caracteristicilor echipamentelor montate cu cele prevăzute în proiect;
-existenţa proceselor verbale privind efectuarea probelor de presiune hidraulică şi de
circulaţie;
-funcţionarea pompelor de circulaţie, a instalaţiei de automatizare de pornire şi oprire a
pompelor;
-verificarea prin sondaj a stării captatoarelor, a pieselor de fixare a acestora, a
racordurilor, etc.;
-verificarea pantelor conductelor, a modului de fixare şi de susţinere a lor;
-funcţionarea vasului de expansiune şi a echipamentului auxiliar la vasele închise;
-verificarea existenţei şi a caracteristicilor aparatelor de măsură şi control prevăzute în
proiect.

2.35. În vederea recepţiei se vor verifica de asemenea următoarele:

-respectarea cu stricteţe a traseelor conductelor;
-fixarea posibilităţilor de dilatare a conductelor;
-calitatea izolaţiei şi vopsitoriei conductelor şi echipamentelor;
-realizarea protecţiei termoizolaţiei; astfel încât să se evite pericolul de pătrundere a apei
la termoizolaţie;
-aspectul estetic al montării elementelor instalaţiei.

3. PREVEDERI PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR

3.1. Exploatarea instalaţiilor solare de preparare a apei calde de consum constă în
următoarele lucrări principale:

a) Asigurarea funcţionării instalaţiei la parametrii proiectaţi;

b) Evidenţa parametrilor de funcţionare a instalaţiei;
c) Efectuarea probei de eficacitate a instalaţiei.

Asigurarea funcţionării instalaţiei la parametrii proiectaţi

3.2. Asigurarea funcţionării instalaţiei la parametrii proiectaţi se va face pe baza
instrucţiunilor de exploatare a instalaţiei cuprinse în proiect şi se efectuează prin următoarele
lucrări principale:
-efectuarea manevrelor necesare în staţia de preparare a apei calde cu energie solară
pentru pornirea şi oprirea manuală sau automată a pompelor de circulaţie;
-verificarea periodică a parametrilor de funcţionare a instalaţiei şi luarea măsurilor
necesare când se constată anomalii privind valorile acestor parametrii faţă de valorile din proiect;

86
 -efectuarea manevrelor necesare la instalaţia solară şi la sursa auxiliară pentru livrarea
apei calde la punctele de consum;
-urmărirea funcţionării pompelor de circulaţie, a schimbătoarelor de căldură şi nivelului în
vasele de expansiune;
-urmărirea funcţionării corespunzătoare a regulatorului pentru pornirea şi oprirea
automată a pompelor de circulaţie.

3.3. Pentru asigurarea funcţionării normale a instalaţiilor solare se va asigura întreţinerea

acestora prin spălarea tuburilor ori de câte ori se constată murdărirea lor, înlocuirea tuburilor
sparte, eliminarea pierderilor de apă din elementele instalaţiei, etc.

Proba de eficacitate

3.4. Proba de eficacitate se efectuează de către personalul beneficiarului, după preluarea

instalaţiei de la executant în timpul anului de garanţie şi înainte de recepţia definitivă a instalaţiei.

3.5. Proba de eficacitate a instalaţiei solare constă în verificarea realizării parametrilor

proiectaţi după punerea acestuia în funcţiune.

3.6. Pe baza înregistrărilor făcute, se constată că nu se realizează parametrii proiectaţi, se

face verificarea instalaţiei pentru a se stabili cauzele şi se iau măsurile necesare de remediere.

3.7. Verificarea instalaţiei solare în vederea asigurării parametrilor proiectaţi se va face

astfel:
-verificarea funcţionării tuturor captatoarelor;
-verificarea stării captatoarelor;
-etanşeitatea elementelor de captare, a legăturilor şi a instalaţiei în ansamblu;
-verificarea echilibrării hidraulice a câmpurilor de captatelor prin respectarea probei de
circulaţie (conform art. 2.43 – 2.48);
-verificarea debitului pompelor de circulaţie;
-verificarea stării termoizolaţiei conductelor şi aparatelor;
-verificarea mărimii şi schemei de racordare a schimbătoarelor de căldură şi
acumulatoarelor de apă caldă;
-verificarea regimului de funcţionare a instalaţiei solare şi a sursei auxiliare.

Scoaterea din funcţiune a instalaţiei

3.8. În vederea golirii instalaţiei se vor deschide toate robintele de golire şi dezaerisire ale
conductelor de distribuţie şi ale echipamentelor, urmărindu-se golirea completă a acestora.

După ce se constată că nu mai curge apă la nici unul din robinetele de golire, se va
proceda (la instalaţiile la care există compresoare de aer sau posibilitatea racordării la o instalaţie
de aer comprimat), la evacuarea forţată cu aer comprimat a ultimelor cantităţi de apă aflate în
captatoarele solare şi în conducte.

87
 3.9. După efectuarea operaţiilor de golire, se va verifica panta şi liniaritatea conductelor,
luându-se acolo unde se constată că s-au creat saci de apă, măsuri pentru golirea tronsoanelor
respective.

III. Documentaţie economic

1. Elaborare antemăsurătoare

Instalaţii de încălzire
Executant 0001 Apascaritei Ruben
Investitie 0001 instalatii pentru constructii
Obiect 0001 instalatii
Antemăsurătoare instalatii de incalzire

Pozitie Cod resursa U/M Cantitate

Corectii
Denumire resursa
Observatii
Liste anexa

1 RPSE25A 99 BUCATA 1.00000 0.00% 8,301,611 8,301,611

0.00%
MONT. PREPARATORULUI DE APA CALDA MENAJERA (BOILER 0.00%
),FUNCTIONIND CU AGENT TERMIC APA CALDA, <1000L
(BOILERUL ESTE CU 2 SERPENTINE)

2 RPIC11E 99 M 108.00000 0.00% 11,070 1,195,560

0.00%
MONT.TEVII,CUPRU (SF-CU MOALE),INSTAL,INCALZ.CENTR 0.00%
,LIPIRE, LEG.AP.INCALZIRE,LOC.CIV/SOC-CULT, 15*1MM

3 RPIC11G 99 M 12.00000 0.00% 16,997 203,960

0.00%
MONT.TEVII,CUPRU (SF-CU MOALE),INSTAL,INCALZ.CENTR 0.00%
,LIPIRE, LEG.AP.INCALZIRE,LOC.CIV/SOC-CULT, 22*1MM
(tevile se livreaza in bare de 3m)

4 RPIC14C 99 M 9.00000 0.00% 30,753 276,780

0.00%
MONT.TEVII,CUPRU(SF-CU DURA),INSTAL,INCALZ.CENTR,L 0.00%
IPIRE,IN COLANE,LOC.CIV/SOC-CULT,28*1MM
(tevile se livreaza in bare de 3m)

5 RPIC14F 99 M 26.00000 0.00% 47,300 1,229,800

0.00%
MONT.TEVII,CUPRU(SF-CU DURA),INSTAL,INCALZ.CENTR,L 0.00%
IPIRE,IN COLANE,LOC.CIV/SOC-CULT,35*1.5 MM
(tevile se livreaza in bare de 3m)

6 RPID28A 99 BUCATA 7.00000 0.00% 9,780 68,460

0.00%
MONTARE ROBINET SFERIC,CU FILET EXTERIOR-INTERIOR 0.00%
,LA CONDUCTE CUPRU,INSTAL. INCALZ. CENTR, D=15 MM

88
7 RPID02B 99 BUCATA 7.00000 0.00% 8,060 56,420
0.00%
MONTAREA ROBINETULUI CU VENTIL DUBLU REGLAJ, PU-6, 0.00%
COLTAR DREPT, DIAMETRUL 1/2 "

8 RPID28A 99 BUCATA 29.00000 0.00% 9,150 265,350

0.00%
MONTARE ROBINET SFERIC,CU FILET EXTERIOR-INTERIOR 0.00%
,LA CONDUCTE CUPRU,INSTAL. INCALZ. CENTR, D=15 MM

9 RPID28B 99 BUCATA 8.00000 0.00% 33,940 271,520

0.00%
MONTARE ROBINET SFERIC,CU FILET EXTERIOR-INTERIOR 0.00%
,LA CONDUCTE CUPRU,INSTAL. INCALZ. CENTR,,D=22 MM

10 RPID28B 99 BUCATA 2.00000 0.00% 45,400 90,800

0.00%
MONTARE ROBINET SFERIC,CU FILET EXTERIOR-INTERIOR 0.00%
,LA CONDUCTE CUPRU,INSTAL. INCALZ. CENTR,,D=22 MM

11 RPIA57C 99 BUCATA 4.00000 0.00% 3,470 13,880

0.00%
MONTAREA POMPELOR-P. DE CIRCULATIE A APEI CALDE CU 0.00%
PLATA CU MOTOR EL. 0.75-11 KW,CONDUCTA DE 1"-3"
(pompa cu debit 1.4mc/h)

12 RPIA57C 99 BUCATA 1.00000 0.00% 3,940 3,940

0.00%
MONTAREA POMPELOR-P. DE CIRCULATIE A APEI CALDE CU 0.00%
PLATA CU MOTOR EL. 0.75-11 KW,CONDUCTA DE 1"-3"
(pompa cu debitul de 2mc/h)

13 RPIA57C 99 BUCATA 1.00000 0.00% 15,290 15,290

0.00%
MONTAREA POMPELOR-P. DE CIRCULATIE A APEI CALDE CU 0.00%
PLATA CU MOTOR EL. 0.75-11 KW,CONDUCTA DE 1"-3"
(pompa cu debitul de 5mc/h)

14 RPIC40B 99 BUCATA 68.00000 0.00% 3,552 241,521

0.00%
MONATREA COTULUI CU RACORD OLANDEZ, AVIND DIAMETRU 0.00%
L DE 1/2 "

15 RPIC40D 99 BUCATA 12.00000 0.00% 4,341 52,086

0.00%
MONATREA COTULUI CU RACORD OLANDEZ, AVIND DIAMETRU 0.00%
L DE 1 "

16 RPIC40C 99 BUCATA 14.00000 0.00% 4,065 56,906

0.00%
MONATREA COTULUI CU RACORD OLANDEZ, AVIND DIAMETRU 0.00%
L DE 3/4 "

89
17 RPIC40E 99 BUCATA 10.00000 0.00% 23,583 235,833
0.00%
MONATREA COTULUI CU RACORD OLANDEZ, AVIND DIAMETRU 0.00%
L DE 1 1/4 "

18 RPIA16A 99 BUCATA 3.00000 0.00% 38,430 115,290

0.00%
MONT. ARMATURILOR FINE LA CAZANE DE INCALZIRE,BOIL 0.00%
ERE,ETC -TERMOMETRE CU SCALA DREAPTA SI APARATOARE

19 RPIA11A 99 BUCATA 1.00000 0.00% 123,340 123,340

0.00%
MONT.VAS DE EXPANSIUNE, INCHIS, PE POZITIE EXISTEN 0.00%
TA SAU NOUA, CAPACITATEA DE < 400 L

20 RPIA17A 99 BUCATA 7.00000 0.00% 99,000 693,000

0.00%
MONT. ACCESORIILOR LA CAZANE SAU CENTRALE MONOBLOC 0.00%
, DE INCALZIRE CENTRALA - TERMOSTAT AMBIANTA

21 RPIB02A 99 MP 0.54000 0.00% 538,000 290,520

0.00%
MNTAREA RADIATOARELOR DIN OTEL SAU ALUMINIU, FUNCT 0.00%
IONIND CU APA CALDA

22 RPIB02A 99 MP 0.72000 0.00% 64,800 46,656

0.00%
MNTAREA RADIATOARELOR DIN OTEL SAU ALUMINIU, FUNCT 0.00%
IONIND CU APA CALDA

23 RPIB02A 99 MP 0.60000 0.00% 384,000 230,400

0.00%
MNTAREA RADIATOARELOR DIN OTEL SAU ALUMINIU, FUNCT 0.00%
IONIND CU APA CALDA

24 RPIB02A 99 MP 0.60000 0.00% 384,000 230,400

0.00%
MNTAREA RADIATOARELOR DIN OTEL SAU ALUMINIU, FUNCT 0.00%
IONIND CU APA CALDA

25 RPIB02A 99 MP 0.18000 0.00% 163,000 29,340

0.00%
MNTAREA RADIATOARELOR DIN OTEL SAU ALUMINIU, FUNCT 0.00%
IONIND CU APA CALDA

26 RPIB02A 99 MP 1.00500 0.00% 689,000 692,445

0.00%
MNTAREA RADIATOARELOR DIN OTEL SAU ALUMINIU, FUNCT 0.00%
IONIND CU APA CALDA

90
27 RPID07A 99 BUCATA 7.00000 0.00% 1,870 13,090
0.00%
MONTAREA ROBINETILOR, DE AERISIRE CU VENTIL, CU CH 0.00%
EIE MOBILA D = 1/4 - 3/8 "

28 RPID01A 99 BUCATA 15.00000 0.00% 400 6,000

0.00%
MONTAREA MUFELOR DE REGLARE, PENTRU INSTALATII DE 0.00%
INCALZIRE CENTRALA,DIAMETRUL 3/8 - 3/4 "

29 RPID01D 99 BUCATA 2.00000 0.00% 277,560 555,120

0.00%
MONTAREA TEURILOR DE REGLARE, PENTRU INSTALATII DE 0.00%
INCALZIRE CENTRALA,DIAMETRUL 3/8 - 3/4 "

30 RPID12B 99 BUCATA 3.00000 0.00% 277,560 832,680

0.00%
MONTAREA ROBINETULUI CU 3 CAI, CU PRESGARNITURA, C 0.00%
U FLANSE,DIN FONTA, AVIND DIAMETRUL 25 - 30 MM

31 RPID28D 99 BUCATA 2.00000 0.00% 16,900 33,800

0.00%
MONT.SUPAPA DE SENS,CU FILET INTERIOR-INTERIOR,LA 0.00%
CONDUCTE CUPRU,INSTAL. INCALZ. CENTR, D=22 MM

32 RPIC21A 99 M 4.00000 0.00% 1,204,000 4,816,000

0.00%
MONTAREA DISTRIBUITORULUI-COLECTOR ,PE SUPORT GATA 0.00%
CONFECTIONAT, D = < 100 MM

33 RPIC27C 99 KG 4.00000 0.00% 4,057 16,230

0.00%
CONF.-MONTAREA SUPORTILOR-DISPOZITIVELOR DE SUSTIN 0.00%
ERE A COLECTOARELOR,DISTRIB,BOILERE ETC.66-300 KG

34 RPIA01A 99 BUCATA 1.00000 0.00% 31,300,000 31,300,000

0.00%
MONTARE POMPEI CALDURA 0.00%

35 RPIC14B 99 M 300.00000 0.00% 9,000 2,700,000

0.00%
MONT.TEVII,CUPRU(SF-CU DURA),INSTAL,INCALZ.CENTR,L 0.00%
IPIRE,IN COLANE,LOC.CIV/SOC-CULT,22*1MM
(se va folosi teava Wirsbo de 180 si 120m)

36 W2B16C 99 BUCATA 5.00000 0.00% 12,269 61,345

0.00%
LEG.SUSTIN IN COLT CU ARMAT.SUST.IN COLT+ARMAT.SUS 0.00%
TIN.LA RETELE CU CONDUCT TORSAD, MONTATA PE ZID

91
37 RPSA42B 99 BUCATA 4.00000 0.00% 2,325 9,301
0.00%
CONF.MONT.CIMENT. TEVII DE PROTECTIE,OL.PT.INSTAL. 0.00%
, NEAGRA,LA TRECEREA CONDUCT.PRIN ZIDURI, D=1 1/4"

38 RPIE02B 99 MP 195.00000 0.00% 650 126,750

0.00%
PROBA DE ETANSEITATE LA PRESIUNE A INSTAL.DE INCAL 0.00%
ZIRE CENTRALA,S=101-200 MP

39 RPIE06A 99 MP 7.00000 0.00% 1,040 7,280

0.00%
SPALAREA CONDUCTELOR SI INSTALATIILOR INTERIOARE D 0.00%
E INCALZIRE CENTRALA , CU APA POTABILA

40 W1MD02A 99 BUCATA 1.00000 0.00% 52 52

0.00%
RELEU MONTAT IN CIRCUITE DE AUTOMATIZARE SEMNALIZA 0.00%
RE, PILPIIRE, CURENT, TENS, TIMP SAU INTERMEDIAR

41 W2G01B 99 M 50.00000 0.00% 1,020 51,000

0.00%
CONDUCTOR PENTRU AUTOMATIZARE 0.00%

Total materiale 55,559,756

Instalaţii sanitare
Executant 0001 Apascaritei Ruben
Investitie 0001 instalatii pentru constructii
Obiect 0001 instalatii
Antemăsurătoare instalatii sanitare

Pozitie Cod resursa U/M Cantitate Pret materiale Val. materiale

Corectii
Denumire resursa
Observatii
Liste anexa

1 SA08F 99 M 3.00000 0.00% 3,300 9,900

0.00%
TEAVA DIN POLICLORURA DE VINIL(PVC) NEPLASTIFIATA, 0.00%
TIP GREU(G),LIPIRE,LA CONSTR.INDUSTRIALE, 50 MM
(tevile se livreaza cu lungimi de 4m)

92
2 SA12H 99 M 6.00000 0.00% 5,748 34,485
0.00%
TEAVA DIN PVC,TIP GREU(G),LIPIRE,IN CANALE DE DIST 0.00%
ANTA,LA INDUSTR.SI CLAD.DE LOCUIT-SOC.CUL, 110 MM
(tevile se livreaza cu lungimi de 4m)

3 SA08E 99 M 6.00000 0.00% 2,300 13,800

0.00%
TEAVA DIN POLICLORURA DE VINIL(PVC) NEPLASTIFIATA, 0.00%
TIP GREU(G),LIPIRE,LA CONSTR.INDUSTRIALE, 40 MM
(tevile se livreaza cu lungimi de 4m)

4 SA14A 99 M 16.00000 0.00% 2,100 33,600

0.00%
TEAVA DIN MATERIAL PLASTIC(PE,PP,PP-R,SIMILAR),SUD 0.00%
URA PRIN POLIFUZIUNE,CONSTRUCTII IND, D=15MM
(tevile se livreaza in colaci)

5 SA14B 99 M 20.00000 0.00% 2,800 56,000

0.00%
TEAVA DIN MATERIAL PLASTIC(PE,PP,PP-R,SIMILAR),SUD 0.00%
URA PRIN POLIFUZIUNE,CONSTRUCTII IND, D=20MM
(se livreaza in colaci)

6 SA14C 99 M 20.00000 0.00% 5,400 108,000

0.00%
TEAVA DIN MATERIAL PLASTIC(PE,PP,PP-R,SIMILAR),SUD 0.00%
URA PRIN POLIFUZIUNE,CONSTRUCTII IND, D=25MM

7 SB06B 99 BUCATA 2.00000 0.00% 5,200 10,400

0.00%
PIESE DE LEGATURA(COT,REDUCTIE,ETC.) DIN TEVA DE P 0.00%
VC TIP USOR (U),MONTATE PRIN LIPIRE, D= 50MM

8 SB06A 99 BUCATA 24.00000 0.00% 6,400 153,600

0.00%
PIESE DE LEGATURA(COT,REDUCTIE,ETC.) DIN TEVA DE P 0.00%
VC TIP USOR (U),MONTATE PRIN LIPIRE, D= 40MM

9 SB06D 99 BUCATA 2.00000 0.00% 7,800 15,600

0.00%
PIESE DE LEGATURA(COT,REDUCTIE,ETC.) DIN TEVA DE P 0.00%
VC TIP USOR (U),MONTATE PRIN LIPIRE, D= 110MM

10 SB25A 99 BUCATA 2.00000 0.00% 13,620 27,240

0.00%
SIFON DE PARDOSEALA DIN GRESIE CERAMICA ANTIACIDA, 0.00%
D= 50...100 MM

93
11 SB27A 99 BUCATA 1.00000 0.00% 18,885 18,885
0.00%
CACIULA DE VENTILATIE,DIN TABLA,MONTATA PE COLOANE 0.00%
DE AERISIRE, D=50...150MM

12 SC04A 99 BUCATA 2.00000 0.00% 71,610 143,220

0.00%
LAVOAR DIN SEMIPORTELAN, PORTELAN SANITAR ETC.-(IN 0.00%
CL. PT.HANDICAPATI)CONSOLE PE ZIDARIE

13 SC07A 99 BUCATA 2.00000 0.00% 106,840 213,680

0.00%
VAS CLOSET COMPLET ECHIPAT,PORTELAN ETC., REZERVOR 0.00%
MONT.LA INALTIME;SEMIINALTIME, SIFON TIP S

14 SC10A 99 BUCATA 2.00000 0.00% 214,020 428,040

0.00%
BIDEU DIN SEMIPORTELAN, PORTELAN SANITAR, ETC. CU 0.00%
SAU FARA DUS,ECHIPAT-ROBINETI PT.BIDEU

15 SD02A 99 BUCATA 5.00000 0.00% 155,780 778,900

0.00%
BATERIE AMESTECATOARE PT.BAIE,CU DUS FLEXIBIL SAU 0.00%
FIX, INDIFERENT INCHIDERE,PE PERETI ZIDARIE / BCA

16 SD07A 99 BUCATA 16.00000 0.00% 9,150 146,400

0.00%
ROBINET DE TRECERE CU VENTIL SI MUFE, CU SAU FARA 0.00%
DESCARCARE,PT.TEVI DIN OTEL, D=3/8-1/2"

17 SD07C 99 BUCATA 2.00000 0.00% 33,940 67,880

0.00%
ROBINET DE TRECERE CU VENTIL SI MUFE, CU SAU FARA 0.00%
DESCARCARE,PT.TEVI DIN OTEL, D= 1"

18 SE18B 99 BUCATA 1.00000 0.00% 180,000 180,000

0.00%
SPALATOR PT.VESELA, INOXL, ASEZAT PE PARDOSEALA, 1 0.00%
COMPARTIMENT+PLATFORMA 1000X 700X 800 MM, G=70 KG

19 SE58A 99 BUCATA 2.00000 0.00% 7,460 14,920

0.00%
CONTOARE DE APA RECE SI CALDA, AVIND DIAMETRUL DE 0.00%
: 15 - 25 MM

20 SC01B 99 BUCATA 1.00000 0.00% 591,120 591,120

0.00%
CADA DE BAIE (FONTA EMAILATA,POLIMETACRIL,FIBRE ST 0.00%

94
 ICLA, ETC.)INCL. HIDROMASJ,PICIOARE FONTA

21 SC02A 99 BUCATA 1.00000 0.00% 179,000 179,000

0.00%
CADA PENTRU DUS DIN FONTA EMAILATA, TABLA EMAILATA 0.00%
, POLIMETRACTI ETC.

22 RPID01D 99 BUCATA 6.00000 0.00% 520 3,120

0.00%
MONTAREA TEURILOR DE REGLARE, PENTRU INSTALATII DE 0.00%
ALIM CU ACM, DIAMETRUL 3/8 - 3/4 "

23 RPID01D 99 BUCATA 2.00000 0.00% 850 1,700

0.00%
MONTAREA TEURILOR DE REGLARE, PENTRU INSTALATII DE 0.00%
INCALZIRE CENTRALA,DIAMETRUL 3/8 - 3/4 "

24 RPID01A 99 BUCATA 20.00000 0.00% 430 8,600

0.00%
MONTARE COTURI, PENTRU INSTALATII DE ALIMENTARE AC 0.00%
M,DIAMETRUL 3/8 - 3/4 "

25 RPIA01A 99 BUCATA 2.00000 0.00% 5,778,180 11,556,360

0.00%
MONTARE SISTEM SOLAR CU UN PANOU SOLAR CU TUBURI V 0.00%
IDATE

Total materiale 14,794,450

95
 2. Elaborare deviz analitic pe categorii de lucrări

Instalaţii de încălzire
Executant 0001 Apascaritei Ruben
Investitie 0001 instalatii pentru constructii
Obiect 0001 instalatii

Deviz analitic
Deviz 0001 instalatii de incalzire

Pozitie Cod resursa U/M Cantitate Sp.mat Pret materiale Val. materiale
Corectii Sp.man Pret manopera Val. manopera
Denumire resursa Sp.uti Pret utilaj Val. utilaj
Observatii Pret transport Val. transport
Liste anexa Nr.ore/UM TOTAL A
Greutate/UM Greutate totala
1 RPSE25A 99 BUCATA 1.00000 0.00% 8,301,611 8,301,611
0.00% 101,500 101,500
MONT. PREPARATORULUI DE APA CALDA MENAJERA (BOILER 0.00% 0 0
),FUNCTIONIND CU AGENT TERMIC APA CALDA, <1000L 0 0
(BOILERUL ESTE CU 2 SERPENTINE) 4 8,403,111
0 0
2 RPIC11E 99 M 108.00000 0.00% 11,070 1,195,560
0.00% 44,482 4,804,002
MONT.TEVII,CUPRU (SF-CU MOALE),INSTAL,INCALZ.CENTR 0.00% 0 0
,LIPIRE, LEG.AP.INCALZIRE,LOC.CIV/SOC-CULT, 15*1MM 0 0
2 5,999,562
0 0
3 RPIC11G 99 M 12.00000 0.00% 16,997 203,960
0.00% 58,970 707,637
MONT.TEVII,CUPRU (SF-CU MOALE),INSTAL,INCALZ.CENTR 0.00% 0 0
,LIPIRE, LEG.AP.INCALZIRE,LOC.CIV/SOC-CULT, 22*1MM 0 0
(tevile se livreaza in bare de 3m) 2 911,597
0 0
4 RPIC14C 99 M 9.00000 0.00% 30,753 276,780
0.00% 36,856 331,705
MONT.TEVII,CUPRU(SF-CU DURA),INSTAL,INCALZ.CENTR,L 0.00% 0 0
IPIRE,IN COLANE,LOC.CIV/SOC-CULT,28*1MM 0 0
(tevile se livreaza in bare de 3m) 1 608,485
0 0
5 RPIC14F 99 M 26.00000 0.00% 47,300 1,229,800
0.00% 41,177 1,070,606
MONT.TEVII,CUPRU(SF-CU DURA),INSTAL,INCALZ.CENTR,L 0.00% 0 0
IPIRE,IN COLANE,LOC.CIV/SOC-CULT,35*1.5 MM 0 0
(tevile se livreaza in bare de 3m) 2 2,300,406
0 0
6 RPID28A 99 BUCATA 7.00000 0.00% 9,780 68,460
0.00% 18,555 129,886
MONTARE ROBINET SFERIC,CU FILET EXTERIOR-INTERIOR 0.00% 0 0
,LA CONDUCTE CUPRU,INSTAL. INCALZ. CENTR, D=15 MM 0 0
1 198,346
0 0
7 RPID02B 99 BUCATA 7.00000 0.00% 8,060 56,420
0.00% 7,894 55,256

96
 MONTAREA ROBINETULUI CU VENTIL DUBLU REGLAJ, PU-6, 0.00% 0 0
COLTAR DREPT, DIAMETRUL 1/2 " 0 0
0 111,676
0 0
8 RPID28A 99 BUCATA 29.00000 0.00% 9,150 265,350
0.00% 18,555 538,099
MONTARE ROBINET SFERIC,CU FILET EXTERIOR-INTERIOR 0.00% 0 0
,LA CONDUCTE CUPRU,INSTAL. INCALZ. CENTR, D=15 MM 0 0
1 803,449
0 0
9 RPID28B 99 BUCATA 8.00000 0.00% 33,940 271,520
0.00% 25,926 207,411
MONTARE ROBINET SFERIC,CU FILET EXTERIOR-INTERIOR 0.00% 0 0
,LA CONDUCTE CUPRU,INSTAL. INCALZ. CENTR,,D=22 MM 0 0
1 478,931
0 0
10 RPID28B 99 BUCATA 2.00000 0.00% 45,400 90,800
0.00% 25,926 51,853
MONTARE ROBINET SFERIC,CU FILET EXTERIOR-INTERIOR 0.00% 0 0
,LA CONDUCTE CUPRU,INSTAL. INCALZ. CENTR,,D=22 MM 0 0
1 142,653
0 0
11 RPIA57C 99 BUCATA 4.00000 0.00% 3,470 13,880
0.00% 1,393 5,572
MONTAREA POMPELOR-P. DE CIRCULATIE A APEI CALDE CU 0.00% 15,537 62,148
PLATA CU MOTOR EL. 0.75-11 KW,CONDUCTA DE 1"-3" 0 0
(pompa cu debit 1.4mc/h) 6 81,600
0 0
12 RPIA57C 99 BUCATA 1.00000 0.00% 3,940 3,940
0.00% 1,393 1,393
MONTAREA POMPELOR-P. DE CIRCULATIE A APEI CALDE CU 0.00% 15,537 15,537
PLATA CU MOTOR EL. 0.75-11 KW,CONDUCTA DE 1"-3" 0 0
(pompa cu debitul de 2mc/h) 6 20,870
0 0
13 RPIA57C 99 BUCATA 1.00000 0.00% 15,290 15,290
0.00% 1,393 1,393
MONTAREA POMPELOR-P. DE CIRCULATIE A APEI CALDE CU 0.00% 15,537 15,537
PLATA CU MOTOR EL. 0.75-11 KW,CONDUCTA DE 1"-3" 0 0
(pompa cu debitul de 5mc/h) 6 32,220
0 0
14 RPIC40B 99 BUCATA 68.00000 0.00% 3,552 241,521
0.00% 3,947 268,389
MONATREA COTULUI CU RACORD OLANDEZ, AVIND DIAMETRU 0.00% 0 0
L DE 1/2 " 0 0
0 509,910
0 0
15 RPIC40D 99 BUCATA 12.00000 0.00% 4,341 52,086
0.00% 7,197 86,367
MONATREA COTULUI CU RACORD OLANDEZ, AVIND DIAMETRU 0.00% 0 0
L DE 1 " 0 0
0 138,453
0 0
16 RPIC40C 99 BUCATA 14.00000 0.00% 4,065 56,906
0.00% 4,643 65,008
MONATREA COTULUI CU RACORD OLANDEZ, AVIND DIAMETRU 0.00% 0 0
L DE 3/4 " 0 0
0 121,913

97
 0 0
17 RPIC40E 99 BUCATA 10.00000 0.00% 23,583 235,833
0.00% 9,287 92,868
MONATREA COTULUI CU RACORD OLANDEZ, AVIND DIAMETRU 0.00% 0 0
L DE 1 1/4 " 0 0
0 328,701
0 0
18 RPIA16A 99 BUCATA 3.00000 0.00% 38,430 115,290
0.00% 4,876 14,627
MONT. ARMATURILOR FINE LA CAZANE DE INCALZIRE,BOIL 0.00% 0 0
ERE,ETC -TERMOMETRE CU SCALA DREAPTA SI APARATOARE 0 0
0 129,917
0 0
19 RPIA11A 99 BUCATA 1.00000 0.00% 123,340 123,340
0.00% 25,074 25,074
MONT.VAS DE EXPANSIUNE, INCHIS, PE POZITIE EXISTEN 0.00% 306 306
TA SAU NOUA, CAPACITATEA DE < 400 L 0 0
11 148,720
0 0
20 RPIA17A 99 BUCATA 7.00000 0.00% 99,000 693,000
0.00% 55,721 390,046
MONT. ACCESORIILOR LA CAZANE SAU CENTRALE MONOBLOC 0.00% 0 0
, DE INCALZIRE CENTRALA - TERMOSTAT AMBIANTA 0 0
2 1,083,046
0 0
21 RPIB02A 99 MP 0.54000 0.00% 538,000 290,520
0.00% 19,734 10,657
MNTAREA RADIATOARELOR DIN OTEL SAU ALUMINIU, FUNCT 0.00% 0 0
IONIND CU APA CALDA 0 0
1 301,177
0 0
22 RPIB02A 99 MP 0.72000 0.00% 64,800 46,656
0.00% 19,734 14,209
MNTAREA RADIATOARELOR DIN OTEL SAU ALUMINIU, FUNCT 0.00% 0 0
IONIND CU APA CALDA 0 0
1 60,865
0 0
23 RPIB02A 99 MP 0.60000 0.00% 384,000 230,400
0.00% 19,734 11,841
MNTAREA RADIATOARELOR DIN OTEL SAU ALUMINIU, FUNCT 0.00% 0 0
IONIND CU APA CALDA 0 0
1 242,241
0 0
24 RPIB02A 99 MP 0.60000 0.00% 384,000 230,400
0.00% 19,734 11,841
MNTAREA RADIATOARELOR DIN OTEL SAU ALUMINIU, FUNCT 0.00% 0 0
IONIND CU APA CALDA 0 0
1 242,241
0 0
25 RPIB02A 99 MP 0.18000 0.00% 163,000 29,340
0.00% 19,734 3,552
MNTAREA RADIATOARELOR DIN OTEL SAU ALUMINIU, FUNCT 0.00% 0 0
IONIND CU APA CALDA 0 0
1 32,892
0 0
26 RPIB02A 99 MP 1.00500 0.00% 689,000 692,445
0.00% 19,734 19,833

98
 MNTAREA RADIATOARELOR DIN OTEL SAU ALUMINIU, FUNCT 0.00% 0 0
IONIND CU APA CALDA 0 0
1 712,278
0 0
27 RPID07A 99 BUCATA 7.00000 0.00% 1,870 13,090
0.00% 6,036 42,255
MONTAREA ROBINETILOR, DE AERISIRE CU VENTIL, CU CH 0.00% 0 0
EIE MOBILA D = 1/4 - 3/8 " 0 0
0 55,345
0 0
28 RPID01A 99 BUCATA 15.00000 0.00% 400 6,000
0.00% 67 1,010
MONTAREA MUFELOR DE REGLARE, PENTRU INSTALATII DE 0.00% 0 0
INCALZIRE CENTRALA,DIAMETRUL 3/8 - 3/4 " 0 0
0 7,010
0 0
29 RPID01D 99 BUCATA 2.00000 0.00% 277,560 555,120
0.00% 12,073 24,146
MONTAREA TEURILOR DE REGLARE, PENTRU INSTALATII DE 0.00% 0 0
INCALZIRE CENTRALA,DIAMETRUL 3/8 - 3/4 " 0 0
1 579,266
0 0
30 RPID12B 99 BUCATA 3.00000 0.00% 277,560 832,680
0.00% 20,199 60,596
MONTAREA ROBINETULUI CU 3 CAI, CU PRESGARNITURA, C 0.00% 0 0
U FLANSE,DIN FONTA, AVIND DIAMETRUL 25 - 30 MM 0 0
1 893,276
0 0
31 RPID28D 99 BUCATA 2.00000 0.00% 16,900 33,800
0.00% 16,268 32,535
MONT.SUPAPA DE SENS,CU FILET INTERIOR-INTERIOR,LA 0.00% 0 0
CONDUCTE CUPRU,INSTAL. INCALZ. CENTR, D=22 MM 0 0
1 66,335
0 0
32 RPIC21A 99 M 4.00000 0.00% 1,204,000 4,816,000
0.00% 100,297 401,190
MONTAREA DISTRIBUITORULUI-COLECTOR ,PE SUPORT GATA 0.00% 3,059 12,234
CONFECTIONAT, D = < 100 MM 0 0
4 5,229,424
0 0
33 RPIC27C 99 KG 4.00000 0.00% 4,057 16,230
0.00% 4,154 16,614
CONF.-MONTAREA SUPORTILOR-DISPOZITIVELOR DE SUSTIN 0.00% 7,952 31,808
ERE A COLECTOARELOR,DISTRIB,BOILERE ETC.66-300 KG 0 0
0 64,652
0 0
34 RPIA01A 99 BUCATA 1.00000 0.00% 31,300,000 31,300,000
0.00% 1,220,053 1,220,053
MONTARE POMPEI CALDURA 0.00% 122 122
0 0
53 32,520,176
0 0
35 RPIC14B 99 M 300.00000 0.00% 9,000 2,700,000
0.00% 3,559 1,067,556
MONT.TEVII,CUPRU(SF-CU DURA),INSTAL,INCALZ.CENTR,L 0.00% 0 0
IPIRE,IN COLANE,LOC.CIV/SOC-CULT,22*1MM 0 0
(se va folosi teava Wirsbo de 180 si 120m) 1 3,767,556

99
 0 0
36 W2B16C 99 BUCATA 5.00000 0.00% 12,269 61,345
0.00% 23,004 115,020
LEG.SUSTIN IN COLT CU ARMAT.SUST.IN COLT+ARMAT.SUS 0.00% 0 0
TIN.LA RETELE CU CONDUCT TORSAD, MONTATA PE ZID 0 0
1 176,365
0 0
37 RPSA42B 99 BUCATA 4.00000 0.00% 2,325 9,301
0.00% 13,050 52,200
CONF.MONT.CIMENT. TEVII DE PROTECTIE,OL.PT.INSTAL. 0.00% 0 0
, NEAGRA,LA TRECEREA CONDUCT.PRIN ZIDURI, D=1 1/4" 0 0
0 61,501
0 0
38 RPIE02B 99 MP 195.00000 0.00% 650 126,750
0.00% 9,055 1,765,653
PROBA DE ETANSEITATE LA PRESIUNE A INSTAL.DE INCAL 0.00% 3,655 712,706
ZIRE CENTRALA,S=101-200 MP 0 0
0 2,605,108
0 10
39 RPIE06A 99 MP 7.00000 0.00% 1,040 7,280
0.00% 8,126 56,882
SPALAREA CONDUCTELOR SI INSTALATIILOR INTERIOARE D 0.00% 6,092 42,641
E INCALZIRE CENTRALA , CU APA POTABILA 0 0
0 106,802
0 1
40 W1MD02A 99 BUCATA 1.00000 0.00% 52 52
0.00% 5,964 5,964
RELEU MONTAT IN CIRCUITE DE AUTOMATIZARE SEMNALIZA 0.00% 0 0
RE, PILPIIRE, CURENT, TENS, TIMP SAU INTERMEDIAR 0 0
0 6,016
0 0
41 W2G01B 99 M 50.00000 0.00% 1,020 51,000
0.00% 1,278 63,900
CONDUCTOR PENTRU AUTOMATIZARE 0.00% 0 0
0 0
0 114,900
0 0
Greutate totala 10.442495 Total materiale 55,559,756
Total ore 996 Total manopera 13,946,197
Total utilaj 893,039
Total transport 0
Total A 70,398,992

100
 Instalaţii sanitare

Executant 0001 Apascaritei Ruben

Investitie 0001 instalatii pentru constructii
Obiect 0001 instalatii

Deviz analitic
Deviz 0002 instalatii sanitare

Pozitie Cod resursa U/M Cantitate Sp.mat Pret materiale Val. materiale
Corectii Sp.man Pret manopera Val. manopera
Denumire resursa Sp.uti Pret utilaj Val. utilaj
Observatii Pret transport Val. transport
Liste anexa Nr.ore/UM TOTAL A
Greutate/UM Greutate totala
1 SA08F 99 M 3.00000 0.00% 3,300 9,900
0.00% 26,100 78,300
TEAVA DIN POLICLORURA DE VINIL(PVC) NEPLASTIFIATA, 0.00% 0 0
TIP GREU(G),LIPIRE,LA CONSTR.INDUSTRIALE, 50 MM 0 0
(tevile se livreaza cu lungimi de 4m) 1 88,200
0 0
2 SA12H 99 M 6.00000 0.00% 5,748 34,485
0.00% 16,240 97,440
TEAVA DIN PVC,TIP GREU(G),LIPIRE,IN CANALE DE DIST 0.00% 0 0
ANTA,LA INDUSTR.SI CLAD.DE LOCUIT-SOC.CUL, 110 MM 0 0
(tevile se livreaza cu lungimi de 4m) 1 131,925
0 0
3 SA08E 99 M 6.00000 0.00% 2,300 13,800
0.00% 23,200 139,200
TEAVA DIN POLICLORURA DE VINIL(PVC) NEPLASTIFIATA, 0.00% 0 0
TIP GREU(G),LIPIRE,LA CONSTR.INDUSTRIALE, 40 MM 0 0
(tevile se livreaza cu lungimi de 4m) 1 153,000
0 0
4 SA14A 99 M 16.00000 0.00% 2,100 33,600
0.00% 8,700 139,200
TEAVA DIN MATERIAL PLASTIC(PE,PP,PP-R,SIMILAR),SUD 0.00% 0 0
URA PRIN POLIFUZIUNE,CONSTRUCTII IND, D=15MM 0 0
(tevile se livreaza in colaci) 0 172,800
0 0
5 SA14B 99 M 20.00000 0.00% 2,800 56,000
0.00% 8,990 179,800
TEAVA DIN MATERIAL PLASTIC(PE,PP,PP-R,SIMILAR),SUD 0.00% 0 0
URA PRIN POLIFUZIUNE,CONSTRUCTII IND, D=20MM 0 0
(se livreaza in colaci) 0 235,800
0 0
6 SA14C 99 M 20.00000 0.00% 5,400 108,000
0.00% 9,570 191,400
TEAVA DIN MATERIAL PLASTIC(PE,PP,PP-R,SIMILAR),SUD 0.00% 0 0
URA PRIN POLIFUZIUNE,CONSTRUCTII IND, D=25MM 0 0
0 299,400
0 0
7 SB06B 99 BUCATA 2.00000 0.00% 5,200 10,400
0.00% 11,600 23,200
PIESE DE LEGATURA(COT,REDUCTIE,ETC.) DIN TEVA DE P 0.00% 0 0
VC TIP USOR (U),MONTATE PRIN LIPIRE, D= 50MM 0 0

101
 0 33,600
0 0
8 SB06A 99 BUCATA 24.00000 0.00% 6,400 153,600
0.00% 10,730 257,520
PIESE DE LEGATURA(COT,REDUCTIE,ETC.) DIN TEVA DE P 0.00% 0 0
VC TIP USOR (U),MONTATE PRIN LIPIRE, D= 40MM 0 0
0 411,120
0 0
9 SB06D 99 BUCATA 2.00000 0.00% 7,800 15,600
0.00% 15,950 31,900
PIESE DE LEGATURA(COT,REDUCTIE,ETC.) DIN TEVA DE P 0.00% 0 0
VC TIP USOR (U),MONTATE PRIN LIPIRE, D= 110MM 0 0
1 47,500
0 0
10 SB25A 99 BUCATA 2.00000 0.00% 13,620 27,240
0.00% 24,940 49,880
SIFON DE PARDOSEALA DIN GRESIE CERAMICA ANTIACIDA, 0.00% 0 0
D= 50...100 MM 0 0
1 77,120
0 0
11 SB27A 99 BUCATA 1.00000 0.00% 18,885 18,885
0.00% 16,240 16,240
CACIULA DE VENTILATIE,DIN TABLA,MONTATA PE COLOANE 0.00% 0 0
DE AERISIRE, D=50...150MM 0 0
1 35,125
0 0
12 SC04A 99 BUCATA 2.00000 0.00% 71,610 143,220
0.00% 53,650 107,300
LAVOAR DIN SEMIPORTELAN, PORTELAN SANITAR ETC.-(IN 0.00% 0 0
CL. PT.HANDICAPATI)CONSOLE PE ZIDARIE 0 0
2 250,520
0 0
13 SC07A 99 BUCATA 2.00000 0.00% 106,840 213,680
0.00% 136,300 272,600
VAS CLOSET COMPLET ECHIPAT,PORTELAN ETC., REZERVOR 0.00% 0 0
MONT.LA INALTIME;SEMIINALTIME, SIFON TIP S 0 0
5 486,280
0 0
14 SC10A 99 BUCATA 2.00000 0.00% 214,020 428,040
0.00% 139,200 278,400
BIDEU DIN SEMIPORTELAN, PORTELAN SANITAR, ETC. CU 0.00% 0 0
SAU FARA DUS,ECHIPAT-ROBINETI PT.BIDEU 0 0
5 706,440
0 0
15 SD02A 99 BUCATA 5.00000 0.00% 155,780 778,900
0.00% 33,350 166,750
BATERIE AMESTECATOARE PT.BAIE,CU DUS FLEXIBIL SAU 0.00% 0 0
FIX, INDIFERENT INCHIDERE,PE PERETI ZIDARIE / BCA 0 0
1 945,650
0 0
16 SD07A 99 BUCATA 16.00000 0.00% 9,150 146,400
0.00% 5,220 83,520
ROBINET DE TRECERE CU VENTIL SI MUFE, CU SAU FARA 0.00% 0 0
DESCARCARE,PT.TEVI DIN OTEL, D=3/8-1/2" 0 0
0 229,920
0 0
0.00%

102
17 SD07C 99 2.00000 33,940 67,880
0.00% 8,410 16,820
ROBINET DE TRECERE CU VENTIL SI MUFE, CU SAU FARA 0.00% 0 0
DESCARCARE,PT.TEVI DIN OTEL, D= 1" 0 0
0 84,700
0 0
18 SE18B 99 BUCATA 1.00000 0.00% 180,000 180,000
0.00% 92,029 92,029
SPALATOR PT.VESELA, INOXL, ASEZAT PE PARDOSEALA, 1 0.00% 135 135
COMPARTIMENT+PLATFORMA 1000X 700X 800 MM, G=70 KG 0 0
4 272,164
0 0
19 SE58A 99 BUCATA 2.00000 0.00% 7,460 14,920
0.00% 7,250 14,500
CONTOARE DE APA RECE SI CALDA, AVIND DIAMETRUL DE 0.00% 0 0
: 15 - 25 MM 0 0
0 29,420
0 0
20 SC01B 99 BUCATA 1.00000 0.00% 591,120 591,120
0.00% 104,400 104,400
CADA DE BAIE (FONTA EMAILATA,POLIMETACRIL,FIBRE ST 0.00% 0 0
ICLA, ETC.)INCL. HIDROMASJ,PICIOARE FONTA 0 0
4 695,520
0 0
21 SC02A 99 BUCATA 1.00000 0.00% 179,000 179,000
0.00% 53,650 53,650
CADA PENTRU DUS DIN FONTA EMAILATA, TABLA EMAILATA 0.00% 0 0
, POLIMETRACTI ETC. 0 0
2 232,650
0 0
22 RPID01D 99 BUCATA 6.00000 0.00% 520 3,120
0.00% 12,073 72,437
MONTAREA TEURILOR DE REGLARE, PENTRU INSTALATII DE 0.00% 0 0
ALIM CU ACM, DIAMETRUL 3/8 - 3/4 " 0 0
1 75,557
0 0
23 RPID01D 99 BUCATA 2.00000 0.00% 850 1,700
0.00% 12,073 24,146
MONTAREA TEURILOR DE REGLARE, PENTRU INSTALATII DE 0.00% 0 0
INCALZIRE CENTRALA,DIAMETRUL 3/8 - 3/4 " 0 0
1 25,846
0 0
24 RPID01A 99 BUCATA 20.00000 0.00% 430 8,600
0.00% 6,733 134,659
MONTARE COTURI, PENTRU INSTALATII DE ALIMENTARE AC 0.00% 0 0
M,DIAMETRUL 3/8 - 3/4 " 0 0
0 143,259
0 0
25 RPIA01A 99 BUCATA 2.00000 0.00% 5,778,180 11,556,360
0.00% 1,220,053 2,440,107
MONTARE SISTEM SOLAR CU UN PANOU SOLAR CU TUBURI V 0.00% 122 245
IDATE 0 0
53 13,996,711
0 0
Greutate totala 0.057251 Total materiale 14,794,450
Total ore 203 Total manopera 5,065,397
Total utilaj 379

103
 Total transport 0
Total A 19,860,226

3. Elaborare recapitulatie
Recapitulaţie instalaţii de încălzire
Executant: 0001 -Apascaritei Ruben
Investitie: 0001 -instalatii pentru constructii
Obiect: 0001 -instalatii
Deviz: 0001 -instalatii de incalzire
Recapitulatie
Gr= 0.000 to Coef. Material Manopera Utilaj Total
A B C D
A)Total I-Cheltuieli directe 55,559,756 13,946,197 893,039 70,398,992
a.Cota aproviz. A* 0.00% 0 0
b.Tr.auto 1.0000 0 0
c.Tr.gara-sant.
Gr* 0 0 0
d.Retrib.maistri
B* 4.50% 627,579 627,579
e.Impozit (B+d)* 0.00% 0 0
f.C.A.S. (B+d+e)* 0.00% 0
B)Total 2-Cheltuieli directe 55,559,756 14,573,776 893,039 71,026,571
g.Chelt.indir. (T2-
f)* 0.00% 0
h.Aj.somaj(B+d+e)* 5.00% 728,689
i.Fd.risc (B+d+e)* 3.00% 437,213
j.CASS (B+d+e)* 7.00% 1,020,164
k.Fd.invat.(B+d+e)* 2.00% 291,476
C)Total 3-Cheltuieli directe+indirecte 73,504,113
l.Profit 0.00% 0
m.O.S. 0.00% 0
Total general fara T.V.A. 73,504,113
T.V.A. 24.00% 17,640,987
TOTAL DEVIZ ANALITIC 91,145,100

104
 Recapitulaţie instalaţie sanitară
Recapitulatie
Gr= 0.000 to Coef. Material Manopera Utilaj Total
A B C D
A)Total I-Cheltuieli directe 14,794,450 5,065,397 379 19,860,226
a.Cota aproviz. A* 0.00% 0 0
b.Tr.auto 1.0000 0 0
c.Tr.gara-sant.
Gr* 0 0 0
d.Retrib.maistri
B* 4.50% 227,943 227,943
e.Impozit (B+d)* 0.00% 0 0
f.C.A.S. (B+d+e)* 0.00% 0
B)Total 2-Cheltuieli directe 14,794,450 5,293,340 379 20,088,169
g.Chelt.indir. (T2-
f)* 0.00% 0
h.Aj.somaj(B+d+e)* 5.00% 264,667
i.Fd.risc (B+d+e)* 3.00% 158,800
j.CASS (B+d+e)* 7.00% 370,534
k.Fd.invat.(B+d+e)* 2.00% 105,867
C)Total 3-Cheltuieli directe+indirecte 20,988,037
l.Profit 0.00% 0
m.O.S. 0.00% 0
Total general fara T.V.A. 20,988,037
T.V.A. 19.00% 3,987,727
TOTAL DEVIZ ANALITIC 24,975,764

105
 V. LISTA ACTELOR NORMATIVE NECESARE ELABORĂRII
PROIECTULUI

STANDARDE ŞI NORMATIVE cu aplicaţie la executarea şi exploatarea instalaţiilor

termice.

1. I 13 – 02 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală

2. I 13/1 – 02 Normativ pentru exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală
3. GP 019 – 99 Ghid privind alegerea echipamentelor aferente instalaţiilor de încălzire
4. STAS 179/1 – 97 Instalaţii de încălzire centrală. Dimensionarea corpurilor de încălzire
Prescripţii generale
5. SR 1907/1 – 97 Instalaţii de încălzire centrală. Calculul necesarului de căldură. Prescripţii
de calcul
6. SR 1907/2 – 97 Instalaţii de încălzire centrală. Calculul necesarului de căldură.
Temperaturi interioare convenţionale de calcul
7. STAS 11247/3 – 80 Instalaţii de încălzire centrală. Caracteristici termice şi hidraulice ale
corpurilor de încălzire. Determinarea pierderii de sarcină
8. C107/1 – 6 Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică
9. STAS 185/1 – 89 Instalaţii sanitare, de încălzire, de ventilare şi gaze naturale. Conducte
pentru fluide. Semne şi culori convenţionale
10. STAS 185/2 – 89 Instalaţii sanitare, de încălzire, de ventilare şi gaze naturale. Fitinguri şi
piese auxiliare pentru conducte. Semne convenţionale
11. STAS 185/3 – 89 Instalaţii sanitare, de încălzire, de ventilare şi gaze naturale. Armături.
Semne convenţionale
12. STAS 185/4 – 89 Instalaţii sanitare, de încălzire, de ventilare şi gaze naturale. Obiecte de
uz gospodăresc, corpuri de încălzire, guri de aer. Semne convenţionale
13. STAS 185/6 – 89 Instalaţii sanitare, de încălzire, de ventilare şi gaze naturale. Aparate de
măsură şi control. Semne şi culori convenţionale
14. STAS 2099 – 89 Elemente pentru conducte. Diametre nominale
15. STAS 2250 – 73 Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de încercare şi
presiuni de lucru maxime
16. STAS 9448 – 89 Racorduri elastice pentru reducerea vibraţiilor în instalaţii
17. Legea 137/1995 Legea protecţiei mediului privind prevenirea riscurilor ecologice
18. STAS 9154 Armături pentru instalaţii sanitare şi de încălzire centrală. Condiţii tehnice
generale de calitate
19. STAS 10400/1 Armături industrial de oţel. Robinete de reglaj cu ventil. Condiţii tehnice
generale de calitate
20. P 118 – 99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor
21. Legea 10/1995 Legea calităţii în construcţii
22. C 300 – 94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor
de construcţii şi instalaţii aferente acestora
23. C 56 – 2001 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilpr
aferente
24. STAS 11357 măsuri de siguranţă contra incendiilor. Clasificarea materialelor şi
elementelor de construcţie din punct de vedere al combustibilităţii

106
25. STAS 6647 Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Elemente rezistente la foc pentru
protecţia golurilor din pereţi şi planşee
26. ME 005 – 2000 Manual pentru întocmirea instrucţiunilor de exploatare privind instalaţiile
efrente construcţiilor
27. NGPM – 97 Norme generale de protecţia muncii
28. 12756/2 Performante panouri solare termice

29. STAS 6472 Proiectarea termotehnică a elementelor de construcţii

30. STAS 6648/1-82 Calculul aporturilor de căldură din exterior
31. STAS 6648/2-82 Parametrii climatici exteriori
32. STAS 12025/2 Acustica în construcţii. Efectele vibraţiilor asupra clădirilor sau părţilor de
clădire, limite admisibile
33. Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea
focului P-118-99
34. STAS 11357 Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Clasificarea materialelor şi
elementelor de construcţie din punct de vedere al combustibilităţii
35. Norme generale de protecţia muncii MMPM 1996
36. Legea nr.10/1995 – Legea privind calitatea în construcţii
37. Ord.9/N/15.03.93 MLPAT – Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii
38. Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente C56-85
39. HG 273/1994 – Regulamentul de recepţie al lucrărilor în construcţii şi instalaţii aferente
acestora. Anexa : Cartea tehnică a construcţiei
40. HG 925/1995 – Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor,
a execuţiei lucrărilor, şi a construcţiilor.
41. HG 392/1994 – regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi
echipamente noi în construcţii.
Agremente tehnice pentru material de instalaţii folosite, nestandardizate în România.

107
 VI. ANEXE

6.1 Pompă de căldură Mitsubishi Electric ZUBADAN A/W 14 KW

Date tehnice:

Model pompa de caldură A/W 14 - HRP 100 YHA, 220V

Tip sistem Sisteme cu grup schimbator separat.
Putere încălzire (kW) 4.5 - 14
Putere răcire (kW) 4.9 - 11.4
Compoziţie Grup exterior. Grup Interior - schimbător.
Automatizare. Interfaţa comunicare LCD.
Pompă circulaţie grup interior.
Tip compresor/tehnologie Compresor ZUBADAN (tehnologie unică şi
patentată)
Acoperire spaţiu cu grad de izolaţie normal
maxim 150
(mp)
Funcţionare în regim incălzire Da
Funcţionare în regim răcire Da
Funcţionare în regim apă caldă menajeră Da
Boiler (Acumulator ACM) Opţional
Alimentare (V/Hz) 220/50
Nivel de zgomot grup exterior (dB) 52
Dimensiuni grup exterior L/A/I (mm) 943/330/1350
Dimensiuni grup interior L/A/I (mm) 400/300/240
Greutate grup exterior (kg) 134

108
Greutate grup interior (kg) 23
Accesorii opţionale Boiler 2 serpentine, Boiler tank in tank, Vană
cu servomotor ACM, Flowswich, Vană
amestec.Protecţie unitate exterioară pentru
vânt. Rezistenţă electrică tăviţă condens.
Temperatura maximă apă caldă încălzire
60
(gr.C)
Temperatura maximă regim ACM (gr.C) 65
Temperatura minimă regim răcire (gr.C) 5
Eficienţă încălzire COP 4.26
Eficienţă răcire EER 4.1
Putere consumată nom. (kW) 3.1
Curent absorbit pornire (A) 28
Lungimea max. traseu grup exterior/grup
75
interior (ml)
Dimensiuni ţevi traseu frigorific (mm) 10/16
Dimensiuni ţevi racord apă (") 1 1/4
Temperatura exterioară minimă
- 25
funcţionare îndelungată (gr.C)
Temperatura exterioară minimă
- 35
funcţionare perioade scurte (gr.C)
Temperatura exterioară maximă
+ 46
funcţionare (gr.C)
Pompă circulaţie grup intern Grundfos UPS 25/6
Tip automatizare Mitsubishi Electric Zubadan - PAC21
Alte informaţii Fără REZISTENŢE ELECTRICE !!! doar prin
puterea compresorului unic si patentat
Ţara de producţie Fabricat in Japonia
Garanţie standard (luni) 24 luni
Garanţie extinsă (luni) 60 luni
Durata medie de exploatare (ani) 15

109
Elemente auxiliare ale pompei de căldură

110
 6.2 Distribuitor/colector cu 10 circuite

Vizualizare generală rapidă

Distribuitoarele-colectoare PURMO din inox, cu debitmetre si robineti termostatabili pe

fiecare circuit sunt livrate complet cu robineti, ventile de aerisire si supape de golire. Pe robinetii
termostatati se poate monta cu usurinta servomotoare electrotermice, pentru a controla mai usor debitul pe
fiecare circuit. Pe linia de productie este verificata etanseitatea fiecarui exemplar pana la presiunea de 8
bari. Cu ajutorul unor console speciale sunt fixate de cutiile de distributie. Sunt prevazute cu racorduri cu
filet exterior 3/4", epntru racordarea euroconus.

111
 6.3 Vana termostatica cu 3 căi

- Baterie de amestec termostatica, reglabila,cu cartus interschimbabil, pentru instalatii

centralizate.
- Corp din alama. Cromat.
- Presiune maxima de functionare: 14 bar.
- Temperatura maxima la intrare: 85-C.
Cerere de brevet nr. MI2001A001645.

112
 6.4 Boiler tanc in tanc cu doua serpentine Sunsystem KS2 1500/300
KS2
MODEL UM
1500/300
Volum l 1500
Volum puffer l 1200
Volum boiler l 300
Diametru/cu izolatie mm 1000/1200
Inaltime mm 2220
Inaltime de montajt mm 2375
Serpentina
Suprafata m2 3.4
Volum 1 21.0
Presiune de lucru/temp de
bar/°C 16/110
lucru serpentina
Presiune de lucru/temp de
bar/°C 3/95
lucru puffer
Presiune de lucru/temp de
bar/°C 10/95
lucru boiler ACM
Putere recomandata cazan kW 27-50
Racord senzor 1/2" A 875
Racord rezistenta electrica 1
B 1130
½”
Racord senzor 1/2" C 1700
Racord ½” D 2220
Racord 1 ½” E 1808
Racord 1" F 1635
Racord senzor 1/2" G 1525
Racord 1 ½” H 1305
Racord 1" 1 1225
Racord 1 ½” J 1130
Racord ½” K 975(34")
Racord retur serpentina 1" L 895
Racord 1 ½” M 765
Racord senzor 1/2" N 520
Racord tur serpentina 1" 0 375
Racord 1 ½” P 235
Racord recirculare ¾” Q on top flange
Iesire ACM 1" R on top flange
Racord ½” S on top flange
Intrare apa rece 1" T on top flange
Racord anod de Mg1 1/4" U on top flange
Greutate kg 428

113
6.4Electropompă de circulaţie Grundfos UP BASIC 25-4

Producător
Grundfos
Debit nominal 1.4 mc/h
Înălţime de pompare nominal 2.61 m
Material pompă Fontă
Material rotor Compozit, PES
Presiune maximă de operare 10 bar
Dimensiune racord
G1 1/2
Lungimea între racorduri 180 mm

Gama de temperatură a lichidului 2-110 °C

Putere max
30 W
Grad de protecţie X4D IP
Clasa de izolare F
Greutate 3.1 kg

114
Descriere produs
Pompele Grundfos UPbasic sunt de tip rotor umed, adica pompa şi motorul formează o
unitate completă fără etanşare la arbore cu doar două garnituri speciale de etanşare. Rulmenţii
sunt lubrifiaţi de către lichidul pompă.
Pompa se caracterizează prin:
• Arbore ceramic si rulmenţi radiali;
• Lagăr axial de carbon;
• Rotor din oţel inox si lagăr de forma aplatizată;
• rotor din material rezistent la coroziune;
• carcasa pompă din fontă;

115
6.6 Electropompă de circulaţie Grundfos UP BASIC 25-5

Producător Grundfos

Debit nominal 2 mc/h

Înălţime de pompare nominal 2.9 m

Material pompă Fontă

Material rotor Compozit, PES

Presiune maximă de operare 10 bar

Dimensiune racord G1 1/2

Lungimea între racorduri 180 mm

Gama de temperatură a lichidului 2..110 °C

Putere max 80 W

Grad de protecţie X4D IP

Clasa de izolare F

Greutate 2.8 kg

116
Dimensiuni (mm)

117
6.7 Electropompa de circulatie Grundfos serie 100 UPS 32-80-180

Producător
Grundfos
Debit nominal 5 mc/h
Înălţime de pompare nominal 4.81 m
Material pompă Fonta
Material rotor Compozit, PES
Presiune maximă de operare 10 bar
Dimensiune racord
G2
Lungimea între racorduri 180 mm

Gama de temperatură a lichidului -25..110 °C

Putere max
145 W
Grad de protecţie X4D IP
Clasa de izolare F
Greutate 4.8 kg

118
119
 BIBLIOGRAFIE

1. M. Ilina, C. Bandrabur, M. Popescu ş.a. – “Instalaţii de încălzire – îndrumător de

proiecte”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1992
2. Th. Mateiescu – “Calculul instalaţiilor sanitare, apă, canal, gaze”, Editura Gh. Asanachi,
Iaşi, 1996
3. Victoria Cotorabai – “Sisteme de valorificare a energiilor regenerabile şi reutilizabile cu
aplicaţii în domeniul clădirilor. Partea I, II – în curs de editare”, Editura Cermi, 2010
4. Ştefan Vintilă – “Instalaţii sanitare şi de gaze – îndrumar de proiectare”
5. V. Pavel, Florin Tudose – Sandu- Ville – “Bazele lucrărilor de execuţie, montare şi
probare a instalaţiilor în construcţii”, Editura PIM, iaşi, 2007
6. AIIR – Manualul Instalatorului – Editura Arteco, Bucureşti, 2002
7. Constantin Doru – Lăzărescu – “Instalaţii de încălzire şi surse de căldură”
8. Ilina M. – “Energii neconvenţionale utilizate în instalaţiile de construcţii”, Editura
Tehnică, bucureşti, 1987
9. Solo: Metode de calcul performante termice instalaţii solare producer apă caldă de
consum CSTB, 1992
10. Peuser F.A.: Instalaţii solare termice, concept şi punere în operă, 2005
11. Suter J. M.ŞSisteme solare combinate Berna, 2000
12. CSTB: Metode de evaporare a performanţelor planşeelor termice solare directe
13. MC00 I, II, II/2006: Metodologie valoare performanţe termice
14. SREN: 13790: Necesarul de căldură pentru încălzire şi răcire
15. SREN: 16251 Criterii de confort interior
16. SREN: 7730 Confortul termic
17. ***STAS 1907/1, 2 – 1997 – “Calculul necesarului de căldură”
18. ***STAS 1793/2 – 1979 – “Dimensionarea radiatoarelor”
19. ***Îndrumar de proiectare Uponor
20. ***www.sentis.ro
21. ***www.willo.ro
22. http://www.centrale.ro/de-circulatie-incalzire/

120