Rezumat Teza Doctorat

Formularul PO.CSUD.
01-F1
UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI
CONTRIBUŢII LA STUDIUL EFECTELOR HIDRAULICE ŞI TERMICE

PRODUSE DE MODERNIZAREA S.A.C.E.T.
ing. Răzvan - Corneliu LEFTER
Conducător de doctorat : prof. dr. ing. Daniela POPESCU
IAŞI, 2018
Contribuții la studiul efectelor hidraulice și termice produse de modernizarea S.A.C.E.T.
Formularul PO.CSUD.01-F2
CONTRIBUŢII LA STUDIUL EFECTELOR HIDRAULICE ŞI TERMICE

PRODUSE DE MODERNIZAREA S.A.C.E.T.
ing. Răzvan - Corneliu LEFTER
domeniul Inginerie Mecanică
Președinte comisie doctorat: Prof. univ. dr. ing. Cătălin Gabriel DUMITRAŞ
Conducător de doctorat: Prof. univ. dr. ing. Daniela POPESCU
Referenți oficiali: Prof. univ. dr. ing. George DARIE
Prof. univ. dr. ing. Horia NECULA
Conf. dr. ing. Carmen – Ema PANAITE
3
CUPRINS:
INTRODUCERE ......................................................................................................9
I.1. Motivația alegerii temei curente ...................................................................9
I.2. Obiectivele lucrării de cercetare ...................................................................9
I.3. Prezentarea lucrării ...................................................................................10
CAPITOLUL 1. STADIUL ACTUAL ȘI DIRECȚII DE DEZVOLTARE A
CERCETĂRILOR PRIVIND MODERNIZAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE
CENTRALIZATĂ CU ENERGIE TERMICĂ ............................................................ 12
1.1. Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică și controlul acestora ..
.................................................................................................................... 12
1.2. Strategii de modernizare a S.A.C.E.T. ........................................................ 12
1.3. Metode de creștere a eficienței energetice în S.A.C.E.T ............................13
1.3.1. Metode numerice bazate pe optimizare multicriterială ..... Error! Bookmark
not defined.
1.3.2. Metode bazate pe noi concepte de proiectare.......... Error! Bookmark not
defined.
1.3.3. Metode bazate pe simularea condițiilor de exploatare ..... Error! Bookmark
not defined.
1.3.4. Metode bazate pe reducerea temperaturii agentului termic ............... Error!
Bookmark not defined.
1.3.5. Metode bazate pe echilibrarea hidraulică... Error! Bookmark not defined.
1.4. Tehnologii de modernizare a rețelelor de transport și distribuție a energiei
termice ................................................................................................................14
1.5. Implementarea de soluții moderne în rețelele termice din România ............14
CAPITOLUL 2. CONTRIBUȚII TEORETICE PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA
METODELOR DE REPROIECTARE A S.A.C.E.T. MODERNIZATE .....................17
2.1. Identificarea și descrierea problemei .........................................................17
2.2. Bazele teoretice ale metodei propuse de reproiectare................................17
2.3. Prezentarea și demonstrarea metodei propuse.......................................... 19
2.4. Analiza datelor înregistrate în rețelele termice studiate. Validarea metodei
propuse prin estimarea cantităţii de energie termică preconizată a fi consumată în
studiile de caz analizate ......................................................................................24
5
2.5. Efecte produse de implementarea metodei propuse în reproiectarea rețelelor
termice studiate și a punctelor/modulelor termice aferente ..................................24
2 6. Rezultate obținute prin reproiectarea unei rețele termice cu 137
puncte/module termice utilizând metoda propusă ................................................ 26
2.7. Concluzii privind rezultatele obținute prin aplicarea metodei propuse de
reproiectare a rețelelor termice modernizate și a punctelor/modulelor termice
aferente ..............................................................................................................27
CAPITOLUL 3. STUDII ȘI CONTRIBUȚII PRIVIND MODERNIZAREA
REȚELELOR DE TRANSPORT ȘI DISTRIBUȚIE .................................................29
3.1. Politici energetice în domeniul reabilitării rețelelor termice..........................29
3.2. Studiu teoretic privind analiza efectelor hidraulice generate de selectarea
tipului de sistem de conducte preizolate. Studii de caz ........................................ 29
3.2.1. Considerații privind necesitatea selectării tipului de sistem de conducte pe
baza unui calcul tehnico-economic ......................................................................29
3.2.2. Ipoteze și metode de studiu privind selectarea tipului de conducte prin
calcule tehnico-economice. Studii de caz ............................................................30
3.2.3. Efectele produse de tipul de sistem de conducte selectat asupra
pierderilor hidraulice și termice. Studii de caz ......................................................32
3.2.4. Studiu privind analiza efectelor produse de tehnologii diferite de fabricație
a conductelor preizolate ......................................................................................34
3.2.5. Metode de producție a conductelor preizolate ......................................... 35
3.2.6. Considerații teoretice privind calculul pierderilor de căldură generate în
conducte preizolate .............................................................................................37
3.2.7. Studiul efectelor tehnico-economice, generate de metoda de producere a
sistemelui de conducte preizolate. Studii de caz .................................................. 38
3.3. Concluzii privind alegerea tipului de conducte utilizabile pentru reabilitarea
rețelelor termice ..................................................................................................41
CAPITOLUL 4. STUDII NUMERICE ȘI CONTRIBUȚII PRIVIND EFECTELE
MODERNIZĂRII INSTALAȚIILOR TERMICE DIN CLĂDIRI ..................................43
4.1. Necesitatea modernizării distribuției și contorizării căldurii în clădiri ...........43
4.2. Studii numerice privind impactul echilibrării hidraulice în clădiri multietajate...
.................................................................................................................... 43
4.2.1. Studiul efectelor echilibrării hidraulice pe branșament pentru o instalație cu
distribuția agentului termic pe verticală versus echilibrarea hidraulică pe etaj
utilizabilă în instalații cu distribuție pe orizontală ..................................................43
4.2.2. Studiu hidraulic asupra rețelei de transport și distribuție a energiei termice
de la punctul termic la o clădire multietajată ........................................................47
4.3. Studii numerice privind echilibrarea hidraulică pe fiecare apartament........48
6
4.3.1. Efectele echilibrării hidraulice pe apartament, în regim nominal. Studii de
caz 48
4.3.2. Efectele echilibrării hidraulice pe apartamente în cazul funcționării în afara
regimului nominal. Studii de caz ..........................................................................50
4.3.3. Concluzii privind modernizarea rețelelor termice de distribuție din interiorul
clădirilor ..............................................................................................................53
CAPITOLUL 5. STUDII EXPERIMENTALE DEMONSTRATIVE PRIVIND
AVANTAJELE UTILIZĂRII ENERGIEI TERMICE FURNIZATE DE S.A.C.E.T.
VERSUS UTILIZAREA SURSELOR DE CĂLDURĂ INDIVIDUALE ...................55
5.1. Soluție tehnică de implementare a soluției propuse într-un apartament
alimentat inițial dintr-o centrală termică individuală pe gaz ...................................55
racordat la S.A.C.E.T printr-un sistem clasic cu distribuție pe verticală ................56
5.3. Studii experimentale asupra consumului de energie termică în
apartamentele având implementate soluțiile tehnice propuse ..............................57
5.4. Concluzii privind studiile experimentale comparative între utilizarea soluției
cu distribuție pe orizontală versus utilizarea centralei termice individuale .............60
CAPITOLUL 6. CONCLUZII PRIVIND EFECTELE HIDRAULICE ȘI TERMICE
PRODUSE DE MODERNIZAREA S.A.C.E.T. ȘI DIRECȚII DE DEZVOLTARE ......61
6.1. Contribuții generale și structura lucrării ......................................................61
6.2. Contribuții originale....................................................................................63
6.3. Direcții de cercetare...................................................................................65
BIBLIOGRAFIE .....................................................................................................67
ANEXA 1. LISTA LUCRĂRILOR AUTORULUI ...................................................... 81
ANEXA 2. LISTA DE FIGURI ........................................ Error! Bookmark not defined.
7
INTRODUCERE
I.1. Motivația alegerii temei curente
Conform Directivei de Eficiență Energetică promovată de Comisia Europeană,

promovarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (S.A.C.E.T.),
reprezintă un mijloc important pentru îndeplinirea obiectivelor energetice. Până în
2020, Europa și-a propus reducerea cu 20% a emisiilor de gaze, creșterea cu 20% a
cantității de energie produsă din surse regenerabile, precum și creșterea eficienței
energetice cu 20%. Creșterea eficienței sistemelor de termoficare reprezintă o sursă
importantă de economie de energie și de reducere a emisiilor de carbon (1), (2).
România este una din piețele importante de producere și distribuție a energiei
termice în sistem centralizat din Europa, fiind pe locul 9 după cantitatea de căldură
livrată (5). În conformitate cu politicile energetice promovate de Comisia Europeană,
pentru România atingerea angajamentelor asumate reprezintă o prioritate.
În ciuda locului ocupat în Europa, S.A.C.E.T.-urile din România au o imagine
negativă, generată în special de degradarea fizică și morală a instalațiilor. Chiar dacă
în ultimii ani, rata debranșărilor a fost considerabil redusă față de perioada 1997 –
2002 și s-au efectuat modernizări semnificative, lipsa posibilității de contorizare și
reglare individuală, la nivel de apartament, generează negativism privind extinderea
sistemelor de termoficare (5).
I.2. Obiectivele lucrării de cercetare
Prezenta lucrare își propune analiza, identificarea și soluționarea unor

probleme generate de modernizarea treptată a S.A.C.E.T.-urilor, probleme specifice
sistemelor care s-au retehnologizat doar pe anumite porțiuni, fără a exista o abordare
integrală la nivel de sistem. Obiectivele tezei sunt în concordanță cu DIRECTIVA
2012/27/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 25 octombrie
2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și
2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (6) privind
extinderea și modernizarea sistemelor de termoficare din Europa până în anul 2050.
9
Obiectivele specifice sunt:

1. Îmbunătățirea metodelor de proiectare a rețelelor termice reabilitate în
vederea creșterii eficienței energetice prin:
- propunerea unei soluții care să răspundă la problema supradimensionării
echipamentelor din punctul/modulul/consumatorul termic din S.A.C.E.T. la
care sarcina de consum a energiei termice a scăzut considerabil;
- includerea în practica de elaborare a studiilor de fezabilitate sau a proiectelor,
a unor analize tehnico-economice temeinice privind aspecte de detaliu, cum
ar fi selectarea soluției constructive de conductă, în locul practicelor anuale
care se rezumă la selectarea pe criterii de popularitate de piață.
2. Formularea de recomandări pertinente privind soluțiile tehnice cele mai
eficiente, utilizând analize complexe bazate pe simulări numerice care au în
vedere diverse scenarii de distribuție a energiei termice.
3. Recâștigarea încrederii consumatorilor în utilizarea S.A.C.E.T. ca sursă pe
căldură în locul centralelor termice individuale, prin analiza rezultatelor
obținute într-un studiu experimental bazat pe implementarea de soluții tehnice
care permit efectuarea de observații transparente, convingătoare, accesibile
consumatorilor rezidențiali.
I.3. Prezentarea lucrării
Lucrarea intitulată ”Contribuții la studiul efectelor hidraulice și termice produse

de modernizarea S.A.C.E.T.” abordează subiecte având un caracter puternic aplicativ,
în concordanță cu provocările actuale din domeniu.
În Capitolul 1. Stadiul actual și direcții de dezvoltare a cercetărilor privind
modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie se prezintă nivelul
actual al dezvoltării sistemelor de termoficare, problematica specifică sistemelor din
Europa de Est și metodele de rezolvare propuse în cadrul unor cercetări teoretice,
numerice sau experimentale, studii ce vizează toate componentele implicate în
producerea și distribuția energiei termice, de la sursă, la rețelele de transport și
distribuție până la consumatorii finali.
În Capitolul 2. Contribuții teoretice privind ameliorarea metodelor de proiectare
a S.A.C.E.T. modernizate se propune o metodă de îmbunătățire a proiectării
sistemelor de termoficare, bazată pe calculul necesarului de căldură utilizând datele
10
achiziționate în timpul exploatării instalațiilor existente. Determinarea unor sarcini

termice în concordanță cu cerința reală a consumatorului final este importantă pentru
proiectarea unor instalații termice eficiente, în concordanță cu directivele Europene.
În Capitolul 3. Studii și contribuții privind modernizarea rețelelor de transport și
distribuție sunt propuse soluții de modernizare a acestora pe baza analizei termo-
hidraulice. Studiile prezentate în cadrul acestui capitol evidențiază soluțiile
recomandabile pentru a obține reduceri semnificative a costurilor de implementare,
operare și mentenanță prin selectarea tipului adecvat de conductă.
Capitolul 4. Studii numerice și contribuții privind efectele modernizării
instalațiilor termice din clădiri analizează consecințele implementării echipamentelor
de echilibrare hidraulică la sarcini nominale și parțiale în instalații termice interioare,
în diverse scenarii.
Capitolul 5. Studii experimentale privind demonstrarea avantajelor utilizării
energiei termice furnizate de S.A.C.E.T. versus utilizarea surselor de căldură
individuale vizează metode de implicare a consumatorului în economia de energie,
prin soluții convingătoare ce implică contorizarea consumului de căldură și asigurarea
confortului termic dorit.
În final, în Capitolul 6. Concluzii privind efectele hidraulice și termice produse
de modernizarea S.A.C.E.T. și direcții de dezvoltare sunt prezentate concluziile
generale ale tezei, punându-se accent pe contribuțiile autorului în domeniul studiat,
precum și asupra perspectivelor de abordare a unor direcții viitoare de cercetare.
11
CAPITOLUL 1. STADIUL ACTUAL ȘI DIRECȚII DE DEZVOLTARE A

CERCETĂRILOR PRIVIND MODERNIZAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE
CENTRALIZATĂ CU ENERGIE TERMICĂ
1.1. Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică și controlul

acestora
Sistemele de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (S.A.C.E.T.)

utilizează arderea combustibililor sau căldură rezultată din diverse procese
tehnologice, în vederea satisfacerii necesarului de căldură al consumatorilor locali
racordați la sistem.
Rețelele termice care fac legătura între sursă și consumator pot avea diverse
componente, funcție de tipul de S.A.C.E.T. implementat. În general, sistemele de
conducte clasice din România sunt alcătuite dintr-o rețea termică de transport
compusă din două conducte tur/retur și o rețea de distribuție compusă din patru
conducte, două pentru încălzire tur/retur, una pentru apă caldă de consum (a.c.c.) și
ultima pentru recircularea apei calde de consum. Sistemele de transport și distribuție
utilizează surse de căldură având parametri ridicați de funcționare (temperaturi,
debite, presiuni) și necesită coborârea valorii acestor parametri la consumator. Din
acest motiv, este utilizat modul indirect de furnizare a agentului termic la consumator,
pe circuitul: sursă – rețea termică de transport – punct termic / modul termic – rețea
termică de distribuție – consumator.
Pentru stabilirea unei soluții funcționale optime, proiectarea trebuie să ia în
considerare toate componentele care pot asigura confortul termic solicitat de
consumator, inclusiv implementarea de dispozitive de monitorizare și control.
1.2. Strategii de modernizare a S.A.C.E.T.
Plecând de la principiile de control a sistemelor de termoficare menționate

anterior, la nivel european s-a încercat la nivel european, realizarea unei strategii de
dezvoltare, care să urmărească următoarele obiective (8):
- elaborarea de strategii pe termen lung, bazate pe cercetare aplicativă;
12
- reducerea temperaturii pe retur în sistemele de termoficare existente sau nou

realizate;
- realizarea de sisteme flexibile, care să permită producerea de căldură din surse
multiple;
- promovarea resurselor de căldură regenerabilă: biomasă, pompe de căldură,
energie solară și geotermală;
- realizarea de unități de stocare a căldurii, depozitarea biogazului;
- recuperarea căldurii reziduale rezultate din procese industriale.
În Figura 1 se prezintă o hartă care sintetizează amplasarea principalelor
S.A.C.E.T. din Europa (9).
Figura 1. Situația S.A.C.E.T. în Europa (9)
1.3. Metode de creștere a eficienței energetice în S.A.C.E.T.
Metodele de creștere a eficienței energetice în sisteme centralizate de

alimentare cu energie termică trebuie să aibă în vedere cerințele individuale ale
consumatorilor și optimizarea sistemului.
Creșterea eficienței energetice a S.A.C.E.T. este o problemă complexă, cu
multiple aspecte tehnice, economice și sociale. R. Schmidt ș.a. au propus o abordare
13
bazată pe șase obiective principale: adaptivitate, inteligență, integrare, eficiență,

efectivitate și atractivitate (14).
Soluțiile de reducere a pierderilor de căldură din rețelele de distribuție se
bazează pe eliminarea producerii agentului termic necesar preparării apei calde de
consum la nivel de punct termic și efectuarea acestei operațiuni fie la nivel de clădire
(bloc cu apartamente).
1.4. Tehnologii de modernizare a rețelelor de transport și distribuție a

energiei termice
În vederea modernizării sistemelor de alimentare centralizată cu energie

termică, trebuie acordată o atenție deosebită rețelelor termice. În cele mai multe cazuri
actualele rețele de transport și distribuție a energiei termice din Europa de Est sunt
într-o stare avansată de degradare morală și fizică. Din aceste motive, sunt necesare
studii în vederea stabilirii unor metode de reabilitare cât mai eficiente, dar în același
timp și suportabile din punct de vedere financiar.
În ciuda demonstrării indubitabile a eficienței izolației din spumă poliuretanică,
sunt căutate în continuare soluții de îmbunătățire, ce includ noi tehnologii de realizare
a izolației. De altfel, reducerea conductivității termice în spuma poliuretanică poate
conduce la reduceri de peste 20% a pierderilor de căldură (45).
În concluzie, soluțiile fiind multiple și complexe, trebuie elaborate studii de
fezabilitate, bazate pe indicatori calculați prin analize cost – beneficiu, în vederea
stabilirii de soluții tehnice optime privind realizarea unei investiții a cărui obiect
principal este reabilitarea sistemului de distribuție a energiei termică.
1.5. Implementarea de soluții moderne în rețelele termice din România
Reţelele de termoficare din România sunt în etapa de tranziție de la a doua

generație la a treia. A doua generație de sisteme de termoficare este definită ca fiind
bazată pe sisteme de presiuni ridicate, având echipamente de gabarit mare și
temperaturi peste 100oC, în timp ce a treia generație se caracterizează prin reducerea
temperaturilor și presiunilor prin utilizarea de conducte preizolate, precum și
contorizarea sau monitorizarea sistemului. Modernizarea unei rețele de termoficare
de tip est european, așa cum sunt cele românești, implică atât înlocuirea
14
echipamentelor existente cu altele noi performante, cât şi revizuirea întregului concept

care a stat la baza proiectării S.A.C.E.T. Până în prezent, investițiile s-au axat în
principal pe modernizarea sistemelor de rețelelor existente prin utilizarea de noi tipuri
de conducte cu pierderi de căldură reduse.
În acest scop, lucrarea se axează pe trei direcții:
O primă direcție de cercetare își propune îmbunătățirea proiectării sistemelor
termice reabilitate, bazată pe o estimare realistă a cererii de energie termică. Tematica
este deosebit de importantă pentru redimensionarea eficientă a echipamentelor din
punctele/modulele termice sau a instalațiilor de distribuție a energiei termice la
consumatori, stabilirea diametrului conductelor de implementat în cadrul lucrărilor de
modernizare, optimizării temperaturilor de furnizare a agentului termic și a debitelor
din sistem. Rezultatele așteptate fac parte din categoria măsuri eficiente de reducere
substanțială a energiei electrice utilizate pentru pompare și efectuării de investiții
rezonabile și performante.
O a doua direcție are în vedere soluțiile de reabilitare a conductelor utilizate
pentru transportul și distribuția agentului termic. Tematica abordată subliniază
importanța studiilor de fezabilitate care trebuie să identifice pentru fiecare caz în parte,
care este tipul de conducte optim pentru a fi utilizat în rețeaua termică modernizată,
astfel încât să se obțină pierderi minime de căldură alături de costuri cât mai reduse a
investițiilor necesare.
O a treia direcție de cercetare este axată pe identificarea și analiza de metode
moderne aplicabile în instalațiile interioare de distribuție a energiei termice în clădiri.
Tematica are în vedere identificarea celor mai bune soluții utilizând metode bazate pe
simularea numerică a diferitelor studii de caz și analiza datelor experimentale obținute
în cadrul unui studiu pilot implementat într-o clădire. Subiectele abordate, privind
utilizarea echilibrării hidraulice precum și distribuția pe orizontală a energiei termice,
pot avea impact în schimbarea mentalității consumatorilor privind posibilitățile
sistemelor centralizate de a oferi confort termic în acord cu preferințele locatarilor și
controlul transparent al cantității de căldură consumată, la costuri comparabile cu
surse individuale de producere a energiei termice.
15
CAPITOLUL 2. CONTRIBUȚII TEORETICE PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA

METODELOR DE REPROIECTARE A S.A.C.E.T. MODERNIZATE
2.1. Identificarea și descrierea problemei
La nivel mondial, sistemele de alimentare centralizată cu energie termică s-au

dezvoltat pe parcursul a patru generații. Prima generație a constat în utilizarea
aburului ca agent termic, transportat prin conducte din beton, capabile să reziste la
temperaturi de până la 200oC. În a doua generație s-au utilizat sisteme de apă fierbinte
la presiuni mari și temperaturi de până la 120 oC, cu posibilitate de reducere a
temperaturilor doar cu ajutorul unor echipamente de gabarit mare. În a treia generație
s-a redus temperatura agentului termic la valori sub 100oC prin utilizarea de conducte
preizolate și a fost îmbunătățită eficiența prin contorizarea individuală și monitorizarea
consumurilor. În ultimii ani, în țările din Europa de Vest s-a dezvoltat generația a patra,
care se bazează pe utilizarea de resurse regenerabile, controlul sistemelor de
termoficare și temperaturi scăzute de livrare a agentului termic (aprox. 50-60oC). Mai
mult, studiile caută soluții de a îmbunătăți esențial sistemele de termoficare (49).
În acest scop, se propune în continuare o metodă originală de determinare a
sarcinilor termine nominale, de utilizat în reproiectarea rețelelor de termoficare,
metodă bazată pe analiza consumurilor totale de energie termică înregistrate pe o
perioadă dată, precum și pe parametrii climatici specifici zonei studiate.
2.2. Bazele teoretice ale metodei propuse de reproiectare
Metoda propusă utilizează curba clasată de consum a energiei termice,

construită pe baza datelor achiziționate în timpul exploatării rețelei termice înainte de
a fi modernizată.
Curba clasată de consum a energiei termice este reprezentarea grafică a
consumurilor medii orare de energie termică de-a lungul unei perioade de timp. Din
graficul curbei de consum a energiei termice prezentat în Figura 2 se poate observa
că reprezentarea grafică poate fi împărţită în două zone: zona corespunzătoare
consumului de energie termică pentru încălzire şi zona corespunzătoare consumului
de energie termică pentru prepararea apei calde de consum:
17
Figura 2. Curba clasată de consum a energiei termice
Dacă se cunoaşte alura curbei clasate, cantitatea totală de energie termică

consumată pentru încălzire pe o perioadă analizată este determinată de ecuația:

i     
Q inc  0 q inom  1
     d 
   . (Ec. 1)
  i  


Dacă se cunosc valorile parametrilor  și  se poate determina sarcina termică
nominală (maximă) qi nom , cu formula:


Qinc
 . (Ec. 2)
nom
qi 
 i 1  

  1 


Se poate determina valoarea sarcinii termice nominale, q inom , la nivel de
punct/modul termic sau echipament/instalație/consumator, atunci când se cunoaște

doar cantitatea totală de energie termică consumată într-o perioadă dată.
Redimensionarea efectuată prin metoda propusă este credibilă, fiind bazată pe
măsurători in situ şi nu pe calcule teoretice care pot conduce la erori grave. Din aceste
motive, sunt necesare introducerea de noi normative în domeniu precum și noi ghiduri
referitoare la sistemele de termoficare (58).
18
2.3. Prezentarea și demonstrarea metodei propuse
Pentru prezentarea metodologiei de determinare a sarcinii termice nominale de

încălzire și demonstrarea acurateței acesteia, se prezintă cinci studii de caz, ce
reprezintă tot atâtea rețele de transport a energiei termice. Detalii privind lungimea
traseului, numărul de puncte/module termice alimentate, puterea termică instalată
sunt prezentate în Tabelul 1.
Tabelul 1. Descrierea cazurilor studiate

Rețea Rețea Rețea Rețea Rețea
termică
Studiu de caz termică termică termică termică
1 2 3 4 5
Lungime de traseu (km) 15.1 31.7 13.4 10.9 15.0
Nr. de puncte/module termice 71 155 59 29 50
Putere termică instalată (Gcal/h) 113.8 209.4 54.3 58.5 115.0
Sarcinile termice, calculate ca energia termică medie consumată în decurs de o

oră, sunt reprezentate grafic în Figura 3, pentru fiecare rețea termică de transport.
Retea termica 1
45
Sarcina termică orară (Gcal/h)
Retea termica 2
40
Retea termica 3
35
30 Retea termica 4
25 Retea termica 5
20
15
10
0
2012-10-01
2012-10-13
2012-10-25
2012-11-06
2012-11-18
2012-11-30
2012-12-12
2012-12-24
2013-01-05
2013-01-17
2013-01-29
2013-02-10
2013-02-22
2013-03-06
2013-03-18
2013-03-30
2013-04-11
2013-04-23
2013-05-05
2013-05-17
2013-05-29
2013-06-10
2013-06-22
2013-07-04
2013-07-16
2013-07-28
2013-08-09
2013-08-21
2013-09-02
2013-09-14
2013-09-26
Figura 3. Sarcinile termice înregistrate pe perioada analizată
19
Pentru aplicarea metodei propuse este necesar să se deducă și să se utilizeze

o funcție liniară, care descrie consumul de energie termică funcție de temperatura
exterioară specifică pentru fiecare caz de rețea termică studiată, în condițiile în care
temperatura tur este aceeași.
Pasul 1. Identificarea perioadei de furnizare a agentului termic pentru încălzire.
Pasul 2. Determinarea valorii medii a sarcinii termice necesară producerii apei
calde de consum, qa (Gcal/h) şi deducerea energiei termice consumate pentru
încălzire.
Pasul 3. Identificarea pentru fiecare rețea termică a funcţiei liniare care descrie
dependenţa dintre consumul orar de energie termică pentru încălzire (qi) şi temperatura
exterioară (funcţia de interpolare).
35
30
25
qi (Gcal/h)
20
15
10
0
-15 -10 -5 0 5 10 15 20
text (0C)
Figura 4. Rețea termică 1. Variaţia sarcinii termice consumate pentru încălzire qi

(Gcal/h) funcţie de temperatura exterioară text (oC)
20
45
40
35
30
qi (Gcal/h)
25
20
15
10
0
-15 -10 -5 0 5 10 15 20
text (0C)

14
12
10
qi (Gcal/h)
0
-15 -10 -5 0 5 10 15 20
text (0C)

21
20
18
16
14
12
q i (Gcal/h)
10
0
-15 -10 -5 0 5 10 15 20
text (0C)

30
25
20
qi (Gcal/h)
15
10
0
-15 -10 -5 0 5 10 15 20
text (0C)

22
Pasul 4. Determinarea sarcinii termice pentru încălzire qi (Gcal/h) cu ajutorul

graficului de reglare determinat prin analiza datelor înregistrate pe rețeaua termică.
Pasul 5. Identificarea parametrilor real și real
Tabelul 2. Parametri pentru curba clasată teoretică de consum a energiei termice

U.M. termică termică termică termică termică
1 2 3 4 5
qmax mas Gcal/h 29.39 40.30 12.84 16.64 26.64
qmed mas Gcal/h 15.96 21.89 6.97 9.04 14.47
qmin mas Gcal/h 2.72 3.73 1.19 1.54 2.47
tiC oC 20
oC
te_x mas 16.98
med oC
t e _ mas 2.28
C oC
t e _ mas -12.63
tex oC 12
C oC
te -18
α real - 0.907447
β real - 0.985915
τi ore 4440
Cu ajutorul parametrilor prezentaţi în Tabelul 2, se poate calcula sarcina termică

nominală q inom corespunzătoare fiecărui caz studiat, cu ajutorul relației
Tabelul 3. Sarcinile termice nominale pentru reproiectare

UM termică termică termică termică termică
1 2 3 4 5
q i nom Gcal/h 34.42 46.85 15.11 19.44 31.25
Principalul avantaj al metodei propuse este că utilizând relația 7, pentru care se

cunosc valorile real și real specifice pentru S.A.C.E.T.-ul studiat, se stabilește o
funcție valabilă pentru toți utilizatorii racordați, funcție care face legătura între
cantitatea de energie termică consumată într-o perioadă de timp și valoarea sarcinii
termice nominale. Această funcție a rețelei termice, poate fi utilizată pentru
determinarea sarcinii termice de reproiectare a punctelor/modulelor termice sau a
instalațiilor/consumatorilor, atunci când nu există înregistrări orare de consum.
23
2.4. Analiza datelor înregistrate în rețelele termice studiate. Validarea

metodei propuse prin estimarea cantităţii de energie termică
preconizată a fi consumată în studiile de caz analizate
În Tabelul 4 sunt prezentate cantităţile de energie termică pentru încălzire

estimate prin metoda propusă Qincest , respectiv cele măsurate Qincmas .
Tabelul 4. Comparație între energia termică consumată pentru încălzire estimată cu

ajutorul metodei propuse și cea măsurată
Studiu de Caz termică termică termică termică termică
1 2 3 4 5
Qest [Gcal] 70.867 97.176 30.949 40.122 64.239
inc
Q mas [Gcal] 68.468 98.254 28.992 39.342 61.491
inc
est mas mas
( Q - Q )/( Q )[%] 3.50% -1.10% 6.75% 1.98% 4.47%
inc inc inc
Factor de corelare
( Qincest , Qincmas ) 0.958536 0.975174 0.974186 0.983996 0.970185
Analizând cele două seturi de valori poate fi observată diferența procentuală

relativ mică între valorile estimate și cele măsurate ( trei din cele cinci valori fiind sub
3.5%).
În concluzie, din analiza rezultatelor obținute, se poate considera că metoda
propusă oferă rezultate bune. În plus, este o soluție ușor de implementat în practica
de proiectare. Metoda propusă ameliorează metodele de proiectare clasice, utilizate
în prezent, metode bazate pe determinarea sarcinilor termice în funcție de
caracteristicile constructive ale clădirilor de încălzit.
Principalul avantaj constă în posibilitatea de a utiliza metoda propusă pentru
estimarea consumurilor viitoare de căldură la nivel de punct/modul termic. Este un
instrument extrem de util proiectanţilor, cărora le revine sarcina redimensionării
sistemelor de termoficare odată cu reabilitarea acestora, însă nu dispun de măsurători
detaliate.
2.5. Efecte produse de implementarea metodei propuse în reproiectarea

rețelelor termice studiate și a punctelor/modulelor termice aferente
24
Pentru a evidenția efectele implementării metodei propuse se studiază două

scenarii:
Scenariul A de proiectare. În reproiectarea celor cinci rețele studiate, se iau în
considerare echipamentele existente, dimensionate conform sarcinilor termice
nominale inițiale, stabilite la proiectarea sistemului, în urmă cu 40 de ani. Acest
scenariu corespunde cutumei de proiectare în acord cu normativele existente.
Scenariul B de proiectare. În reproiectarea celor cinci rețele studiate, se iau în
considerare sarcinile termice nominale calculate prin metoda propusă.
Pentru ambele scenarii, se consideră aceleași date de calcul privind temperatura
tur, temperatura retur, presiunea tur, presiunea retur, lungimile și diametrelor
tronsoanelor de conductă.
În Tabelul 5 sunt prezentați parametrii nominali calculați admițând scenariul A,
care presupune proiectarea clasică a rețelei în cadrul lucrărilor de reabilitare, plecând
de la puterile termice instalate. Valorile debitului și a înălțimii de pompare minime
rezultă din calculul hidraulic realizat pentru scenariul menționat.
Tabelul 5. Parametri nominali calculați în scenariul A

Studiu de Caz
termică 1 termică 2 termică 3 termică 4 termică 5
Puterea termică
instalată 113.8 209.4 54.3 58.5 115.0
(Gcal/h)
Debit (m3/h) 1896.4 3489.9 904.2 975.5 1917.3
Înălțime de
pompare minimă 79.7 79.6 49.8 38.4 71.8
(m)
Putere utilă
6275.8 11534.8 1869.7 1555.4 5716.1
consumată (kW)
Rezultatele obținute în cazul în care se utilizează scenariul B de proiectare, bazat

pe sarcinile termice de calcul determinate prin metoda propusă, sunt prezentate în
Tabelul 6.
Tabelul 6. Parametri nominali calculați în scenariul B

Studiu de Caz
termică 1 termică 2 termică 3 termică 4 termică 5
25
Putere termică
34.42 46.85 15.11 19.44 31.25
propusă (Gcal/h)
Debit (m3/h) 573.7 780.8 252.5 324.1 520.8
Înălțime de
pompare minimă 20.9 18.2 17.7 17.6 19.2
(m)
Putere utilă
497.9 590.1 185.6 236.9 415.2
consumată (kW)
Se poate concluziona că, reproiectarea rețelelor termice reabilitate adaptată la

noile cerințe din consum este deosebit de importantă pentru creșterii eficienței
energetice a sistemului de termoficare și reducerea cheltuielilor de exploatare. Metoda
propusă, poate fi aplicată atât în proiectarea unei rețele termice reabilitate, cât și
pentru identificarea parametrilor de funcționare a rețelelor la un moment dat.
2.6. Rezultate obținute prin reproiectarea unei rețele termice cu 137

puncte/module termice utilizând metoda propusă
În acest subcapitol, se studiază efectele implementării metodei propuse în

reproiectarea unei rețele termice având o vechime de peste 40 de ani. Rețeaua
alimentează 137 de puncte de consum, majoritatea având arondate clădiri
rezidențiale, racordate indirect prin intermediul punctelor/modulelor termice.
Tabelul 7. Parametri de calcul

Parametri U.M. Dec. 2012 Ian. 2013 Feb. 2013 Dec. 2012 - Feb. 2013
t iC [oC] 20.0 20.0 20.0 20.0
temax [oC] 5.5 3.4 4.0 5.5
temed [oC] -4.3 -3.8 1.0 -2.4
min
te [oC] -12.5 -12.6 -4.6 -12.6
C
t
e [oC] -18.0 -18.0 -18.0 -18.0
i [h] 744 744 672 2160
α [-] 0.618 0.563 0.579 0.618
β [-] 0.715 0.507 0.158 0.506
Aplicând metoda de calcul propusă pentru fiecare dintre cei 137 de consumatori,
sarcina termică a fost calculată pentru fiecare lună în parte, precum și pentru întreaga
26
perioadă de iarnă. Suma sarcinilor termice nominale de încălzire pentru cei 137 de
consumatori este prezentată în Tabelul 12.
Tabelul 8. Sarcina termică pentru încălzire [Gcal/h]

Dec. 2012 - qm
Dec. 2012 Ian. 2013 Feb. 2013
Feb. 2013 mediu
Q [Gcal] 22601 25528 19518 67647 -
q iC 47.491 54.776 58.088 53.114 53.368
[Gcal/h]
q C /qm[-] 88.99% 102.64% 108.85% 99.52% 100%
i
Se poate observa că valoarea determinată pentru toată perioada analizată este

foarte apropiată de perioada medie qm. Analizând diferențele maxime dintre valoarea
sarcinii termice determinată pentru întreaga perioadă analizată și cea medie, s-a
determinat faptul că există o variație între -3.11% și +2.91% pentru 136 consumatori
și o diferență de 7.62% la un consumator.
2.7. Concluzii privind rezultatele obținute prin aplicarea metodei propuse de

reproiectare a rețelelor termice modernizate și a punctelor/modulelor
termice aferente
Una dintre principalele probleme ale S.A.C.E.T. din Europa de Est este
supradimensionarea. În România, neajustarea instalațiilor la cererea de căldură este
dublată de faptul că nu există o situație actualizată a consumurilor reale maxime
pentru fiecare utilizator. Pentru a reproiecta rețelele termice modernizate având în
vedere condițiile reale actuale de operare, este necesară cunoașterea cerințelor de
consum specifice fiecărui punct/modul termic sau consumator. Lipsa acestor date
conduce la imposibilitatea unei reproiectări corecte în vederea modernizării. În acest
capitol se propune o metodă de reproiectare bazată pe analiza datelor de consum
înregistrate de contoarele de energie termică din rețelele/punctele/modulele termice
anterior reabilitării, metodă care permite creșterea eficienței energetice printr-o
dimensionare corectă a instalațiilor (62).
În concluzie, metoda propusă este recomandată pentru reproiectarea rețelelor
de termoficare vechi, deoarece conduce la creșterea eficienței energetice Cel mai
27
important rezultat este că metoda este aplicată, atunci când singurele informații de
consum sunt cele care pot fi extrase din facturile lunare.
Direcțiile de cercetare pentru îmbunătățirea metodei includ identificarea unei
soluții de optimizare funcție de temperatura interioară clădirilor sau funcție de tipul
clădirilor. De asemenea, se poate realiza o optimizare prin separarea exactă a
cantității de căldură necesară preparării apei calde de consum din factura lunară
totală, lucru studiat și în alte lucrări (64), (65). Comparația cu alte metode de calcul
(66) este foarte bună. De exemplu, modele de predicție propus de Dotzauer E. (67)
acceptă erori de până la 15% în predicția consumului de căldură, cu mult peste cele
determinate de metoda promovată în prezentul studiu, care sunt sub 7%.
28
CAPITOLUL 3. STUDII ȘI CONTRIBUȚII PRIVIND MODERNIZAREA

REȚELELOR DE TRANSPORT ȘI DISTRIBUȚIE
3.1. Politici energetice în domeniul reabilitării rețelelor termice
Pentru a ajuta România să atingă țintele impuse de politicile energetice, Comisia

Europeană a alocat fonduri importante în vederea reabilitării sistemelor de
termoficare. Accesarea de fonduri nerambursabile presupune existența unor studii de
fezabilitate care să conțină planuri de investiții ce trebuie să se bazeze pe analize
tehnico-economice amănunțite pentru a identifica soluția optimă. Numeroasele studii
de fezabilitate realizate au scos în evidență aceeași concluzie: creșterea eficienței
S.A.C.E.T. este posibilă doar prin reabilitarea rețelelor termice. Conductele preizolate
reprezintă o soluție tehnică, caracterizată prin pierderile de căldură reduse, montare
facilă și deschiderea posibilităților de a opta pentru diverse variante constructive. În
cele ce urmează se prezintă un studiu asupra a diverse soluții constructive de
conducte preizolate și formularea de recomandări privind soluția cea mai eficientă.
3.2. Studiu teoretic privind analiza efectelor hidraulice generate de

selectarea tipului de sistem de conducte preizolate. Studii de caz.
3.2.1. Considerații privind necesitatea selectării tipului de sistem de

conducte pe baza unui calcul tehnico-economic
Elementele componente ale conductelor preizolate sunt în număr de patru:

1. Conducta de serviciu
2. Izolația termică
3. Mantaua de protecție
4. Sistemul de supraveghere
29
Figura 9. Elemente componente ale conductelor preizolate
3.2.2. Ipoteze și metode de studiu privind selectarea tipului de conducte

prin calcule tehnico-economice. Studii de caz
În acest capitol se analizează patru tipuri de rețele termice formate din conducte
preizolate, produse de compania specializată ISOPLUS, în vederea stabilirii soluției
cele mai eficiente din punct de vedere tehnico-economic.
În Figura 50 se prezintă o secțiune transversală printr-o rețea termică care
utilizează două conducte standard pe tur, respectiv retur. În Figura 51 se prezintă o
secțiune transversală printr-o rețea termică care utilizează conducte duble cu două
țevi. Figurile ilustrează modul de pozare a conductelor. Modalitatea de pozare este
aceeași pentru rețele cu țevi din oțel ca și pentru rețele cu țevi din PE-X. Poate fi
observat faptul că pentru același diametru nominal al țevii de serviciu (72), pentru
rețeaua cu conducte preizolate tip dublu este necesar un șanț mai mic în secțiune,
comparativ cu rețeaua cu două conductele preizolate standard.
30
Figura 10. Secțiune transversală prin sisteme de conducte preizolate tip standard.
Figura 11. Secțiune transversală prin sisteme de conducte preizolate tip dublu.
În cele ce urmează se prezintă pentru fiecare din cele patru tipuri de conducte
analizate rezultate obținute în cadrul acestei teze pentru diferite cazuri studiate.
Fiecare caz este descris prin următoarele dimensiuni standardizate: diametrul exterior
al țevii de serviciu (Dext), grosimea țevii de serviciu (s), diametrul mantalei de protecție
(Dm1) pentru conductele standard și (Dm2) pentru cele preizolate duble).
Analiza celor patru tipuri de rețele termice s-a realizat în trei pași:
- determinarea pierderilor de presiune;
- determinarea pierderilor de căldură;
- determinarea costurilor investiției.
31
3.2.3. Efectele produse de tipul de sistem de conducte selectat asupra

pierderilor hidraulice și termice. Studii de caz
Scopul analizei este de a determina soluția optimă de reabilitare a rețelelor

termice vechi prin compararea a patru scenarii în care se utilizează patru tipuri de
sisteme de conducte preizolate: conducte din oțel standard, conducte din oțel duble,
conducte din PE-X standard, respectiv conducte din PE-X duble.
Studiul este realizat pe o rețea termică de încălzire precizată, care alimentează
8 consumatori. Configurația rețelei termice este prezentată în figura de mai jos.
Figura 12. Schema rețelei termice analizate
Sarcinile termice pentru fiecare consumator sunt prezentate în Error! Reference

source not found.. Necesarul total de căldură este de 0.507 Gcal/h. Lungimea totală a
rețelei este de 414 metri. Temperaturile agentului termic sunt 90oC la plecarea din
punctul termic, respectiv 70oC la întoarcere.
Tabelul 9. Pierderi de presiune

Conducte Conducte din
din oțel PE-X
(mH2O) (mH2O)
9.82 9.77
Din Tabelul 9 se poate observa că influența pierderilor de presiune în rețea

funcție de tipul de conducte analizate poate fi neglijată.
Pierderile de căldură sunt calculate luând în considerare pierderea specifică de
căldură pentru fiecare tip de conductă în parte și lungimea conductelor. Rezultatele
32
privind pierderile totale de căldură pentru fiecare caz în parte, sunt prezentate în
Tabelul 10. Pentru al patrulea scenariu, s-au considerat parametrii conductelor din PE-
X duble pentru DN 40 și DN50, pentru dimensiunile mai mari, considerându-se
parametrii conductelor PE-X standard.
Tabelul 10. Pierderi de căldură

Conducte Conducte Conducte
Conducte din
din oțel din PE-X din PE-X
oțel standard
duble standard duble
(Gcal/h) (Gcal/h) (Gcal/h) (Gcal/h)
0.0116 0.0081 0.0100 0.0080
Cel mai mare procent de pierderi de căldură, și anume 2.29% din întreaga
cantitate de căldură transportată, se obține la conductele preizolate standard din oțel.
În cazul conductelor standard din PE-X, pierderile de căldură reprezintă 1.97% din
total.
În final, s-au calculat costurile de investiție luând în considerare costurilor
materialelor, a lucrărilor mecanice, precum și cele pe parte de construcții. Rezultatele
sunt prezentate în Tabelul 11.
Tabelul 11. Costuri de investiție

Tip de Achiziție de Lucrări de Lucrări
Total
conducte materiale construcții mecanice
(mm) (Euro) (Euro) (Euro) (Euro)
Conducte din
29361 89763 12403 131527
oțel standard
Conducte din
26227 53700 7389 87316
oțel duble
Conducte din
PE-X 48305 89763 8682 146750
standard
Conducte din
40453 72106 5912 118471
PE-X duble
Privitor la costurile lucrărilor de construcții, se observă că acestea sunt cu 40%

mai mici în cazul conductelor preizolate din oțel, deoarece în acest caz secțiunea este
minimă. Aceste costuri au o influență importantă în determinarea costurilor finale,
deoarece reprezintă 60 - 70% din costurile de investiție.
33
Pentru a studia eficient fiecare scenariu, analiza tehnico-economică trebuie să

cuprindă atât costurile pierderilor de căldură cât și costurile generate de producția de
căldură. Se consideră o perioadă de 2400 ore de utilizare medie a vârfului de sarcină
și prețul de 57 Euro/Gcal. Conform producătorilor de conducte preizolate, durata
minimă de viață a acestora este de 30 de ani, aceasta fiind perioada considerată și în
acest studiu de caz. Rezultatele sunt prezentate în Tabelul 12.
Tabelul 12. Costuri totale

Costuri cu
Costuri de Costuri
Tip de conducte pierderi de
investiție totale
căldură
(mm) (Euro) (Euro) (Euro)
Conducte din oțel
131527 47671 179198
standard
Conducte din oțel duble 87316 33241 120557
Conducte din PE-X
146750 40992 187742
standard
Conducte din PE-X
118471 33129 151600
duble
Se poate observa că diferența dintre conductele preizolate standard din oțel și

cele din PE-X nu este semnificativă, însă scenariul în care sunt utilizate conducte
duble din oțel este mai ușor de aplicat.
În concluzie, se pot realiza economii importante prin utilizarea tipului corect de
conducte preizolate pentru reabilitarea rețelelor termice. Bineînțeles, există limitări
pentru fiecare tip de conductă, cum ar fi diametrul maxim care poate fi folosit (DN50
pentru conductele duble din PE-X, DN100 pentru conductele standard din PE-X,
respectiv DN200 pentru conductele duble din oțel), sau presiunea maximă (6 bar
pentru conductele din PE-X). Aceste limitări trebuie considerate în analiza fiecărui caz
în parte pentru a determina soluția optimă de reabilitare.
3.2.4. Studiu privind analiza efectelor produse de tehnologii diferite de

fabricație a conductelor preizolate
Un element important al conductelor preizolate, este tipul izolației, ce determină

pierderile de căldură, care au o contribuție importantă la formularea deciziei privind
alegerea soluției optime de reabilitare.
34
Spuma poliuretanică este formată din celule închise pline cu gaz în proporție de
92%, restul de 8% fiind polimer solid. Din acest motiv, poliuretanul este un foarte bun
izolator, compoziția gazului din poliuretan determinând peste 60% din conductivitatea
termică.
În Figura 13 este prezentată influența celor trei componente ale conductivității
termice.
Figura 13. Influența densității spumei poliuretanice asupra conductivității termice (86)
Conform SR EN 253:2013, valoarea conductivității termice a izolației utilizată la

conductele preizolate trebuie să fie maxim 0.029W/m·K la 50oC (70).
3.2.5. Metode de producție a conductelor preizolate
Metoda de producție discontinuă se bazează pe umplerea cu spumă

poliuretanică a spațiului dintre țeava de serviciu și mantaua de protecție din PEHD.
Pentru a obține o densitate uniformă și o distribuție omogenă, spuma poliuretanică
trebuie să prezinte excelente proprietăți de curgere.
35
Figura 14. Metoda de producție discontinuă
Tehnica de producție continuă este o metodă nouă de producție. Spuma

poliuretanică este aplicată pe conducta de serviciu, fiind apoi extrudată la dimensiunea
mantalei de protecție aplicată asupra spumei preformate. Spuma poliuretanică poate
fi aplicată prin spray-ere direct pe conductă sau prin turnare pe conductă. Ambele
tehnici de producție necesită rotirea conductei pentru a se obține un strat uniform de
izolație.
Figura 15. Metoda de producție continuă prin spray-ere a spumei poliuretanice
Metoda de producție continuă permite reduceri de până la 25% de material,

deoarece densitatea de umplere în acest caz este de 60 – 65 g/l, comparativ cu 80 –
100 g/l în cazul metodei discontinue (87).
Cel mai important beneficiu obținut prin aplicarea metodei de producție continuă
este faptul că conductivitatea termică a izolației conductelor preizolate poate fi redusă
de la 0.027 W/m∙K la 0.023 W/m∙K, ceea ce înseamnă reducerea pierderile de căldură
cu 10%. Principalul dezavantaj al metodelor de producție continuă este utilizarea de
echipamente de producție mai complexe.
36
Figura 16. Metoda de producție continuă prin matrițare
Un alt element inovator în construcția conductelor preizolate este utilizarea

barierei de difuzie. Aceasta este o folie aplicată între spuma poliuretanică și mantaua
de protecție care împiedică difuzia gazelor din spumă, eliminând astfel efectul de
îmbătrânire a acesteia, lucru care ar fi dus la o creștere a conductivității termice.
3.2.6. Considerații teoretice privind calculul pierderilor de căldură

generate în conducte preizolate
În vederea analizei importanței tipului de conducte preizolate asupra pierderilor

de căldură, acestea sunt determinate pentru conductele tur, respectiv retur. Ținând
cont de influenţa conductei tur asupra celei retur, pierderile de căldură specifice pot fi
calculate cu următoarea relaţie:
qt,r
qt,r c = R
, (Ec. 3)
1+ ∙q ∙t,r
(tt,r—ts)
unde:
qt,rc – pierderea specifică de căldură prin conducta de ducere, respectiv cea de
întoarcere, considerând influenţa reciprocă a celor două conducte [W/m];
qt,r – pierderea specifică de căldură prin conducta de ducere, respectiv cea de
întoarcere [W/m];
φ – coeficient de corecţie adimensional impus de influenţa reciprocă a conductelor;
37
R – rezistenţa la transfer termic bazată pe influenţa reciprocă a conductei de ducere

şi a celei de întoarcere [m∙K/W];
tt,r – temperatura agentului termic pe conducta de ducere, respectiv de întoarcere
[oC];
tc = 5oC – temperatura solului.
Pentru determinarea pierderilor specifice de căldură în fiecare conductă se
utilizează următoarea ecuație:
–te)
q t,r = k∙(tt,r , (Ec. 4)
1+k∙Rs
unde:
k – coeficient global de transfer termic [W/m∙K];
te =20oC – temperatura exterioară la momentul montării conductei;
Rs – rezistența de transfer termic a solului [m∙K/W].
După determinarea pierderilor de căldură specifice, pierderile totale din rețeaua
termică pot fi determinate cu relația:
Qt,r = qt,r c ∙ l, (Ec. 5)
unde:
Qt,r – pierderile totale de căldură pe conducta tur, respectiv retur [W];
l – lungimea conductei [m].
3.2.7. Studiul efectelor tehnico-economice, generate de metoda de

producere a sistemelui de conducte preizolate. Studii de caz
Pentru a studia influența conductivității termice asupra pierderilor de căldură s-a

analizat o rețea de termoficare realizată din conducte preizolate produse prin metoda
de turnare discontinuă și o rețea cu conducte preizolate realizate printr-o metodă cu
turnare continuă.
Rețeaua termică analizată este formată din două conducte (ducere și întoarcere)
care alimentează 17 consumatori (module termice). Cererea totală de căldură este de
38
1.13 Gcal/h, printr-o rețea având lungimea de 1416 metri, realizată din conducte cu
diametre cuprinse între DN25 și DN150. Materialul țevii de serviciu este oțel P235GH,
conform standardului SR EN 10216-2+A2:2008 (92). Izolația din spumă poliuretanică
este protejată de mantaua din PEHD, conform cerințelor SR EN 253:2013 (70).
Studiul de caz 1, analizează soluția în care conductele preizolate considerate au
fost produse prin metoda discontinuă (conducte preizolate clasice). Pentru acest tip
de conducte, pe parcursul duratei de viață au loc modificări ale structurii moleculare
ale spumei poliuretanice. Conductivitatea termică poate crește de la 0.027 W/m∙K la
0.038 W/m∙K (93).
În Figura 60 se prezintă variația conductivității termice pe perioada de 30 de ani
pentru conductele preizolate tradiționale și pentru conducte preizolate de tip ”Conti”
(94).
0.0360
DN25 (cond. trad.)
DN32 (cond. trad.)

0.0340
DN40 (cond. trad.)
DN50 (cond. trad.)

Conductivitate termica (W/mK)
0.0320
DN65 (cond. trad.)
DN80 (cond. trad.)

0.0300 DN100 (cond. trad.)
DN125 (cond. trad.)
0.0280 DN150 (cond. trad.)
DN25 - DN150
(cond. Conti)
0.0260
0.0240
0.0220
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29
Ani
Figura 17. Variația conductivității termice a conductelor preizolate pe durata

exploatării
39
Cantitatea totală de căldură pierdută în rețea pe durata unei ore de funcționare

este de 54 kW. Având în vedere cererea totală de căldură de 1.13 Gcal/h (1314 kW),
pierderile de căldură reprezintă 4.13% din total.
Studiul de caz 2 se referă la conductele preizolate de tip ”Conti” cu barieră de
difuziune. Datorită barierei de difuziune, conductivitatea termică a spumei
poliuretanice este menținută constantă pe întreaga perioadă de viață de 30 de ani a
conductei preizolate. Tehnica inovativă permite atingerea unei valori a conductivității
termice de 0.023 W/m∙K, comparativ cu valoarea de 0.027 W/m∙K obținută la
conductele preizolate clasice. Important de observat este că, indiferent de diametrul
conductei, conductivitatea termică a izolației la conductele tip ”Conti” este aceeași.
Pierderile totale de căldură reprezintă 3.27%, și anume 43 kW în cazul al doilea
de studiu.
Comparând pierderile de căldură specifice din cele două tabele anterioare, se
poate observa că pierderile în cazul conductelor tip ”Conti” sunt mai mici decât cele
aferente conductelor preizolate clasice. Astfel, pentru conductele DN150 pierderile
specifice de căldură sunt mai mici cu 17.5%, iar pentru cele DN25 sunt mai mici cu
până la 25%.
Figura 18. Comparație între pierderile de căldură din conductele preizolate tip ”Conti”
și conductele preizolate clasice
40
În concluzie, prin utilizarea conductelor preizolate tip ”Conti” la realizarea rețelei

studiate, pierderile de căldură pot fi cu 20.9% mai mici, comparativ cu cele obținute
prin utilizarea de conducte preizolate clasice.
3.3. Concluzii privind alegerea tipului de conducte utilizabile pentru

reabilitarea rețelelor termice
Capitolul 3 abordează tematica alegerii tipului de conducte adecvat pentru

reabilitarea eficientă a rețelei termice, în cadrul lucrărilor de modernizate. Sunt
abordate două subiecte principale.
Primul subiect vizează importanța efectuării de studii de fezabilitate care să
analizeze multiple soluții constructive de conducte destinate transportului agentului
termic pentru încălzire (standard, duble, din oțel, din PEX), în vederea alegerii soluției
optime prin calcule tehnico-economice. ) Rezultatele obținute sunt prezentate și în
lucrarea Establishing the Optimal Solution for Retrofit of District Heating Networks.
Case Study (71).
Al doilea subiect subliniază importanța implementării de conducte realizate prin
metode performante cu caracter inovativ în rețelele termice modernizate, pentru a
atinge obiective legate de dezvoltarea sustenabilă a S.A.C.E.T.) Diseminarea
rezultatele obținute s-a efectuat prin publicarea lucrării cu titlul, Analysis of "Conti"
Pre-insulated Pipes with Diffusion Barrier Versus Traditional Pre-insulated Pipes Used
in District Heating Networks (95).
Cercetările privind tipurile de conducte recomandabile, pot continua cu analiza
și altor variante constructive (96) sau a altor tipuri de materiale (97). În urma analizelor
făcute, concluzia principală este că selectarea conductei adecvate trebuie să aibă la
bază un studiu tehnico-economic serios.
De exemplu, s-au analizat efectele implementării unei soluției constructive
moderne care utilizează o singură manta pentru protejarea ambelor conducte tur- retur
și au fost reliefate numeroasele avantaje obținute de conducte duble. Însă o analiză
mai profundă poate releva costuri cu mentenanța ridicate, generate de necesitatea de
a surmonta dificultăților apărute în perioada de intervenție și se poate ajunge la situația
în care dezavantajele sunt mai importante decât avantajele.
Totodată, din analiza efectuată în acest capitol s-a constatat că o investiție mai
mare în conducte cu izolație de calitate superioară este rentabilă în cazul studiat
41
obținându-se recuperarea investiției în decurs de zece ani. În alte situații, studiul de

fezabilitate poate conduce la concluzii diferite.
Exemplele și analizele pot continua, însă concluzia este aceeași. Soluțiile
propuse a fi implementate în rețele termice, trebuie să fie selectate în urma unor studii
de fezabilitate complexe, eficiența energetică fiind doar unul dintre numeroasele
criterii.
42
CAPITOLUL 4. STUDII NUMERICE ȘI CONTRIBUȚII PRIVIND

EFECTELE MODERNIZĂRII INSTALAȚIILOR TERMICE DIN CLĂDIRI
4.1. Necesitatea modernizării distribuției și contorizării căldurii în clădiri
Directiva Europeană 2012/27/EU (6) referitoare la eficienţa energetică

precizează că toți consumatorii racordaţi la sistemele de alimentare centralizată cu
energie termică ar trebui să fie contorizați individual. În România, dispoziţiile directivei
mai sus menţionate sunt transpuse în Legea nr. 121 din 2014 privind eficienţa
energetică (98).
Cea mai utilizată formă de distribuție a agentului termic pentru încălzire, utilizată
în sistemelor centralizate est-europene, este cea care utilizează coloane verticale,
conectate direct la corpurile de încălzire din apartamente (100). Soluția ideală de
contorizare a energiei termice este utilizarea de contoare de energie termică pentru
fiecare consumator în parte. Spre deosebire de repartitoarele de costuri, acest tip de
echipament măsoară consumul real de energie termică, fără a mai fi necesară nici o
corecție a înregistrărilor, eliminându-se o sursă importantă de suspiciuni.
4.2. Studii numerice privind impactul echilibrării hidraulice în clădiri

multietajate
4.2.1. Studiul efectelor echilibrării hidraulice pe branșament pentru o

instalație cu distribuția agentului termic pe verticală versus
echilibrarea hidraulică pe etaj utilizabilă în instalații cu distribuție pe
orizontală
În continuare, se analizează efectul realizării echilibrării hidraulice în rețelelor

termice de distribuție a agentului termic în condominii, pentru diferite tipuri de
distribuție, utilizate cu precădere în clădiri rezidențiale multietajate, în scopul clarificării
avantajelor și dezavantajelor, precum și a problemelor apărute în utilizarea robinetelor
de echilibrare.
Simulările hidraulice s-au realizat prin intermediul unui program de proiectare
asistată pe calculator numit HECOS (107). Acest program de calcul a fost dezvoltat
43
de TA Hydronics și are ca scop proiectarea instalațiilor de încălzire și de răcire.

Programul poate fi utilizat pentru realizarea diagramelor de conexiune asemănător cu
alte programe (spre exemplu AutoCAD).
Interesează eficiența energetică obținută în diferite scenarii care vizează două
tipuri de rețele termice de distribuție a energiei termice în interiorul clădirilor
rezidențiale, configurația verticală și cea orizontală. Scopul este formularea de
concluzii și recomandări privind alegerea soluției optime de modernizare.
Pentru fiecare tip de clădire sunt studiate patru scenarii:
 Scenariul 1: rețea termică de distribuție a agentului termic pe verticală
printr-un sistem neechilibrat;
 Scenariul 2: rețea termică de distribuție a agentului termic pe verticală
printr-un sistem echilibrat;
 Scenariul 3: rețea termică de distribuție a agentului termic pe orizontală
printr-un sistem neechilibrat;
 Scenariul 4: rețea termică de distribuție a agentului termic pe orizontală
printr-un sistem echilibrat.
În Figura 68 este prezentat modelul de rețea de distribuție pe verticală, care a
fost implementat în aplicația software HECOS pentru o clădire cu patru etaje, pentru
a analiza echilibrarea hidraulică. În cazul studiat, corpurile de încălzire sunt conectate
la o coloana verticală ce traversează fiecare etaj.
Sistemul de distribuție pe orizontală prezentat în Figura 69 este format dintr-o
singură coloană din care se racordează conductele orizontale aferente fiecărui
apartament, prin intermediul cărora este transportată căldura la corpurile de încălzire.
44
EEH
Figura 19. Rețea termică de distribuție pe verticală într-o clădire cu patru etaje.
Scenariul 2.
EEH
EEH
EEH
EEH
EEH
Figura 20. Rețea termică de distribuție pe orizontală într-o clădire cu patru etaje.
Scenariul 4.
45
Referitor la pierderile de presiune din instalație, se poate observa din Figura 21

că în cazul distribuției pe verticală, pierderile din clădirea cu șapte etaje sunt mai mici
decât în cea cu șase etaje. Aceiași observație este valabilă și în cazul distribuției pe
orizontală, așa cum se poate observa din Figura 22. Aici pierderile de presiune în
clădirea cu cinci etaje sunt mai mici decât în clădirea cu patru etaje.
4.0
Pierderi de presiune
3.5
3.0
[m H2O]
2.5
2.0 Rețea neechilibrată cu
1.5 distribuție pe verticală
1.0 Rețea echilibrată cu
0.5 distribuție pe verticală
0.0
4 5 6 7 8 9 10
Număr de etaje
Figura 21. Variația pierderilor de presiune în rețeaua cu distribuție pe verticală

2.0
Pierderi de presiune
1.5
[m H2O]
1.0 Rețea neechilibrată cu

distribuție pe orizontală
0.5 Rețea echilibrată cu
distribuție pe orizontală
0.0
4 5 6 7 8 9 10
Număr de etaje
Figura 22. Variația pierderilor de presiune în rețeaua cu distribuție pe orizontală
Energia electrică utilizată pentru pompare în decursul unui an fost calculată

considerând 4320 ore de funcționare în regim de încălzire (57).
Tabelul 13. Consumul anual de energie de pompare Tabelul trebuie pus pe

orizontala
Comparație Comparație între
între distribuția distribuția pe
Consumul anual de energie de
pe vertical vertical
pompare
neechilibrată și echilibrată și
distribuția pe distribuția pe
46
orizontală orizontală
echilibrată echilibrată
(Col.1/Col.4) (Col.2/Col.4)
Distribuție pe Distribuție pe
verticală orizontală
Rețea Rețea Rețea Rețea Procent Cantitate Cantitate
Procent de
neechilibrată echilibrată neechilibrată echilibrată de de de
economii
(Col.1) (Col.2) (Col.3) (Col.4) cheltuieli cheltuieli economii
[kWh] [kWh] [kWh] [kWh] [%] [kWh] [%] [kWh]
33.14 95.09 34.66 62.11 -46.64% -28.96 +34.68% +32.98
34.48 128.25 37.31 65.94 -47.71% -31.46 +48.58% +62.30
49.77 185.31 46.59 77.45 -35.74% -27.68 +58.21% +107.87
55.56 149.54 56.92 91.32 -39.16% -35.76 +38.93% +58.22
75.87 200.24 68.58 106.55 -28.79% -30.68 +46.79% +93.69
81.99 243.40 82.83 124.69 -34.25% -42.70 +48.77% +118.70
100.89 308.39 99.90 145.59 -30.70% -44.69 +52.79% +162.80
În cadrul lucrărilor de reabilitare sau de construire a unor rețele termice noi, se

recomandă utilizarea rețelelor termice de distribuție a energiei termice pe orizontală
cu echilibrare în clădiri multietajate, fiind singura soluție care poate recâștiga
încrederea consumatorilor în S.A.C.E.T. în condiții de eficiență energetică.
4.2.2. Studiu hidraulic asupra rețelei de transport și distribuție a energiei

termice de la punctul termic la o clădire multietajată
În continuare se studiază situația în care clădirea analizată este racordată la un

punct termic, echipat cu o pompă de circulație cu o înălțime de pompare de H = 20
mH2O, ce vehiculează un debit de q = 200 m3/h. Se consideră cazul în care clădirea
studiată este la capătul rețelei secundare de transport și distribuție.
În Tabelul 14 sunt comparate rezultatele calculelor efectuate în cazul rețelei
termice de distribuție a agentului termic în interiorul clădirilor, pe orizontală, respectiv
pe verticală. Ambele cazuri iau în considerare situația în care sistemul de distribuție
este prevăzut cu echipamente de echilibrare hidraulică (scenariul 2, scenariul 4).
Tabelul 14. Consumul anual de energie de pompare în punctul termic

Energie orară Comparație între
Înălțimea de Consumul anual de
consumată de distribuția pe
pompare minimă H energie de pompare
Număr pompa verticală și
de Distribuție Distribuție Distribuție distribuția pe
Distribuție Distribuție Distribuție
etaje pe pe pe orizontală
pe verticală pe verticală pe verticală
orizontală orizontală orizontală echilibrată
(Col.1) (Col.3) (Col.5)
(Col.2) (Col.4) (Col.6) (Col.5-col6/Col.6)
47
economisită
Procent de
economii
echilibrată
echilibrată
echilibrată
echilibrată
echilibrată
echilibrată
Energie
Rețea
Rețea
Rețea
Rețea
Rețea
Rețea
[m H2O] [m H2O] [kW] [kW] [MWh] [MWh] [%] [MWh]
4 20.000 19.195 12.816 12.300 55.363 53.135 4.02% 2.228
5 20.000 18.699 12.816 11.982 55.363 51.762 6.51% 3.601
6 20.000 18.032 12.816 11.555 55.363 49.916 9.84% 5.448
7 20.000 19.059 12.816 12.213 55.363 52.758 4.71% 2.605
8 20.000 18.638 12.816 11.943 55.363 51.593 6.81% 3.770
9 20.000 18.435 12.816 11.813 55.363 51.031 7.83% 4.332
10 20.000 18.033 12.816 11.555 55.363 49.918 9.83% 5.445
Se poate observa îmbunătățirea eficienței energetice în rețele termice de

transport și distribuție echilibrate prin adoptarea soluției de distribuție a energiei
termice pe orizontală. Din Tabelul 14 se poate observa că se obține o economie a
costurilor cu energia de pompare între 4% și 10%, funcție de înălțimea clădirilor, în
cazul în care se utilizează distribuția pe orizontală în locul distribuției pe verticală.
4.3. Studii numerice privind echilibrarea hidraulică pe fiecare apartament
Sistemele de alimentare centralizată de energie termică care utilizează corpuri

de încălzire dotate cu robinete cu cap termostatat generează condiții dinamice de
funcționare în sistemul de distribuție al agentului termic. În acest caz, apar diferențe
între condițiile de funcționare real și situația luată în considerare la proiectare, când s-
a presupus că debitele sunt constante. Diferențele conduc la insatisfacția
consumatorilor; de regulă consumatorii situați mai aproape de sursa de încălzire vor
fi supraîncălziți, în timp ce consumatorii situați pe capătul rețelei de distribuție a
agentului termic se vor plânge de efectele deficitului de căldură (109).
4.3.1. Efectele echilibrării hidraulice pe apartament, în regim nominal.

Studii de caz
Studiul următor se bazează pe simularea funcționării unei rețele termice de

distribuție în condiții de funcționare atât statică, cât și dinamică. De asemenea, studiul
analizează și influența pierderilor de presiune din sistem, avându-se în vedere faptul
că lipsa disponibilului de presiune la unii consumatori trebuie acoperită prin creșterea
48
debitului la electropompa de circulație, scopul fiind de a determina posibilele economii

din reducerea consumului de energie de pompare.
În Figura 23 este prezentat schema utilizată pentru analiză. Modelul a fost creat
cu ajutorul programului HECOS (107).
Figura 23. Schema utilizată pentru simularea funcționării instalației de încălzire
Studiul a luat în considerare trei scenarii de funcționare pentru schema

prezentată.
Scenariul A. Au fost simulate condițiile de funcționare ale rețelei termice fără
echilibrare hidraulică.
Scenariul B. Au fost simulate condițiile de funcționare ale rețelei termice
echilibrate cu robinete de echilibrare, setate la valorile debitelor nominale.
49
Scenariul C. Au fost simulate condițiile de funcționare ale rețelei termice

echilibrate cu robinete de echilibrare și regulatoarele de presiune diferențială.
Stabilirea soluțiilor de optimizare a sistemelor de distribuție a căldurii este
strâns legată de confortului termic la consumator. Deficitul sau surplusul de căldură
reprezintă surse de nemulțumire a consumatorilor. Analiza trebuie să aibă în vedere
și regimul de funcționare a pompelor, pentru a înțelege care este consumul de energie
de pompare și a stabili valoarea presiunii minime din sistemul de distribuție.
Din simulare rezultă că pentru a putea atinge necesarul de debit la cel mai
dezavantajat consumator, presiunea minimă în rețea trebuie să fie 14.0 m H2O. În
scenariul A, se constată că este posibil ca unele debite să crească foarte mult atingând
și valoarea de 330%, comparativ cu debitul nominal (100%).
În scenariul B, se consideră că robinetele de echilibrate a debitului sunt reglate
la valoarea debitului nominal, însă regulatoarele de presiune diferențială de pe fiecare
branșament sunt dezactivate.
Din analiza rezultatelor obținute pentru scenariul B, se poate observă că
echilibrarea hidraulică trebuie realizată pe fiecare coloană în parte. Pentru coloane
diferite, debitele pot fi diferite cu valori care reprezintă și 164% din debitul nominal
(100%). Datorită noii distribuții a energiei termice, în scenariul B, presiunea minimă
necesară în sistem este de 12.2 m H2O. Acest lucru reprezintă o scădere cu 13% a
pierderii de presiune din sistem, comparativ cu pierderea de presiune care s-ar obține
pe aceeași rețea neechilibrată.
Cele mai bune rezultate s-au obținut în scenariul C, când echilibrarea se
bazează atât pe robinete de echilibrare, cât și pe regulatoarele de presiune
diferențială. Aceasta este așa numită situație de echilibrare hidraulică completă. În
acest caz, debitele asigurate în apartamente sunt la valoare nominală. Mai mult,
pierderile totale de presiune în rețea sunt de 10.5 m H2O, valoare care reprezintă o
scădere cu 25% a energiei de pompare față de scenariul A, în care rețeaua termică
nu era echilibrată (111).
4.3.2. Efectele echilibrării hidraulice pe apartamente în cazul funcționării

în afara regimului nominal. Studii de caz
Analizele prezentate anterior utilizează parametrii nominali de funcționare,

fiecare apartament având o sarcină termică nominală constantă, corespunzătoare
50
temperaturii de calcul exterioare. Trebuie precizat că pentru zona climatică în care se

află sistemul centralizat de termoficare studiat, temperatura de calcul exterioară este
tCe = - 18oC (54). În realitate, necesarul de căldură variază în funcție de temperatura
exterioară și poziția robinetelor termostatate din apartamente, variațiile de debit făcând
imposibilă realizarea unei reechilibrări hidraulice, bazată numai pe robinete de
echilibrare.
Din punct de vedere practic, interesează care sunt avantajele echilibrării
hidraulice, în condițiile unor variații mari de debite în sistem. În continuare, sunt
analizate efectele echilibrării hidraulice complete, cu robinete de echilibrare și
regulatoare de presiune diferențială, atunci când robinetele de echilibrare sunt setate
la valoarea debitului nominal al fiecărui apartament și necesarul de căldură variază.
Studiile de caz au în vedere trei situații:
Situația 1. Necesarul de căldură a clădirii este 75% din valoarea sarcinii termice
nominale, situație corespunzătoare unei temperaturi exterioare text= -10.50C.
nominale, situație corespunzătoare unei temperaturi exterioare text= -30C.
nominale, situație corespunzătoare unei temperaturi exterioare text= 7.50C.
Rezultatele sunt prezentate în continuare.
Situația 1. Necesarul de căldură a clădirii în care se află apartamentele (117.70
kW) corespunde unei temperaturi exterioare text= -10.50C, reprezentând 75% din
sarcina termică nominală (156.94 kW).
Tabelul 15. Situația 1. Debite în apartamente când necesarul de căldură în clădire

reprezintă 75% din valoarea sarcinii nominale. Scenariul A. Scenariul C
Situația 1
Apartament
Debit Scenariul C1. Scenariul A1.

nominal Debit
Debit real / Debit real /
modificat
debit variabil debit variabil
[m3/h] [m3/h] [%] [%]
Ap. 1-1 0.40 0.40 102% 211%
Ap. 1-2 0.60 0.55 108% 191%
Ap. 1-3 0.80 0.35 125% 170%
Ap. 1-4 1.00 0.80 104% 145%
Ap. 2-1 0.05 0.05 102% 146%
51
Ap. 2-2 0.10 0.10 102% 180%

Ap. 2-3 0.15 0.10 120% 200%
Ap. 2-4 0.20 0.20 102% 314%
Ap. 3-1 0.15 0.15 100% 264%
Ap. 3-2 0.25 0.20 104% 139%
Ap. 3-3 0.15 0.15 101% 260%
Ap. 3-4 0.25 0.05 103% 146%
Ap. 4-1 1.00 0.75 103% 100%
Ap. 4-2 0.80 0.80 102% 105%
Ap. 4-3 0.60 0.10 134% 130%
Ap. 4-4 0.40 0.40 102% 139%
Pierdere totală de presiune [m H2O] 10.5 10.5
Situația 2. Necesarul de căldură a clădirii în care se află apartamentele (78.48

kW) corespunde unei temperaturi exterioare text= - 30C , reprezentând 50% din
sarcina termică nominală.

Situația 2
Apartament

Debit
nominal Debit real / Debit real /
modificat
[m3/h] [m3/h] [%] [%]
Ap. 1-1 0.40 0.20 166% 279%
Ap. 1-2 0.60 0.55 111% 196%
Ap. 1-3 0.80 0.35 128% 175%
Ap. 1-4 1.00 0.20 109% 157%
Ap. 2-1 0.05 0.05 110% 371%
Ap. 2-2 0.10 0.05 159% 271%
Ap. 2-3 0.15 0.10 132% 219%
Ap. 2-4 0.20 0.05 117% 198%
Ap. 3-1 0.15 0.15 100% 267%
Ap. 3-2 0.25 0.05 112% 149%
Ap. 3-3 0.15 0.15 102% 263%
Ap. 3-4 0.25 0.05 104% 148%
Ap. 4-1 1.00 0.50 105% 100%
Ap. 4-2 0.80 0.75 104% 105%
Ap. 4-3 0.60 0.10 136% 129%
Ap. 4-4 0.40 0.15 105% 155%
Pierdere totală de presiune [m H2O] 10.5 8
52
Situația 3. Necesarul de căldură a clădirii (39.80 kW) în care se află

apartamentele este cea corespunzătoare unei temperaturi exterioare text = 4.5oC ,
reprezentând 25% din sarcina termică nominală.

Situația 3
Apartament

Debit
nominal Debit real / Debit real /
modificat
[m3/h] [m3/h] [%] [%]
Ap. 1-1 0.40 0.20 168% 282%
Ap. 1-2 0.60 0.05 169% 226%
Ap. 1-3 0.80 0.10 138% 184%
Ap. 1-4 1.00 0.20 112% 160%
Ap. 2-1 0.05 0.05 110% 345%
Ap. 2-2 0.10 0.05 159% 252%
Ap. 2-3 0.15 0.10 132% 204%
Ap. 2-4 0.20 0.05 117% 184%
Ap. 3-1 0.15 0.15 100% 252%
Ap. 3-2 0.25 0.05 112% 141%
Ap. 3-3 0.15 0.15 102% 249%
Ap. 3-4 0.25 0.05 104% 140%
Ap. 4-1 1.00 0.10 107% 100%
Ap. 4-2 0.80 0.25 118% 111%
Ap. 4-3 0.60 0.05 138% 129%
Ap. 4-4 0.40 0.15 106% 155%
Pierdere totală de presiune [m H2O] 10.5 6
Echilibrarea hidraulică este o necesitate în zilele noastre, datorită condițiilor

dinamice de funcționare generate de posibilitățile de reglare puse la dispoziția
consumatorilor. Obținerea confortului termic dorit de consumator nu poate fi dobândit
decât prin realizarea unei echilibrări hidraulice adaptabile la condițiile dinamice de
funcționare (111).
4.3.3. Concluzii privind modernizarea rețelelor termice de distribuție din

interiorul clădirilor
53
În acest capitol s-a demonstrat că unele soluții de modernizare a rețelelor

termice de distribuție a energiei termice în apartamentele situate în clădiri rezidențiale,
soluții aplicate în mod curent în România, nu sunt întotdeauna cele mai adecvate.
Din această categorie face parte echilibrarea hidraulică cu robinete de
echilibrare plasate pe coloanele de distribuție a energiei termice în apartamente, pe
verticală. Diseminarea rezultatelor privind analiza comportării rețelelor interioare de
distribuție a agentului termic pe verticală versus rețelele de distribuție a agentului
termic pe orizontală este prezentată în lucrarea Horizontal versus Vertical Heat
Distribution in Multi-Storey Buildings (108).
În continuarea capitolului, sunt analizate soluții moderne de echilibrare pe
fiecare apartament, aplicabile instalațiilor interioare cu distribuție a agentului termic pe
orizontală. Se studiază funcționarea în regim nominal și la sarcini parțiale, rezultatele
evidențiind cauzele disconfortului termic generat în cazul neechilibrării adecvate.
Rezultatele sunt prezentate și în lucrarea cu titlul Adapting the Existing District Heating
Systems to Dynamic Operating Conditions (111).
În concluzie, implementarea parțială a echilibrării hidraulice în clădiri
multietajate nu permite atingerea obiectivelor de eficiență energetică, fiind necesar să
se efectueze echilibrare totală.
Chiar și implementarea unei echilibrări hidraulice nu duce la rezultate perfecte
existând studii care indică erori ale echilibrării hidraulice (114) generate și de
funcționarea într-un sistem complex, alcătuit și din alte echipamente (115). Există
studii semnificative privind îmbunătățirea echilibrării hidraulice a unei rețele prin
utilizarea de soluții moderne bazate pe ultimele tehnologii dezvoltate (116), (117) sau
pe noi tipuri de echipamente (118), (119). De altfel, producătorii propun noi tipuri de
echipamente de echilibrare hidraulică, cum ar fi vanele combinate de echilibrare și
menținere a presiunii diferențiale (120), și sunt necesare studii care să justifice
achiziționarea și implementarea lor în rețelele retehnologizate din Europa de Est.
54
CAPITOLUL 5. STUDII EXPERIMENTALE DEMONSTRATIVE PRIVIND

AVANTAJELE UTILIZĂRII ENERGIEI TERMICE FURNIZATE DE S.A.C.E.T.
VERSUS UTILIZAREA SURSELOR DE CĂLDURĂ INDIVIDUALE
Sistemele de alimentare centralizată cu energie termică din România au fost

proiectate în anii 60-80, conform ideii că distribuția se poate efectua în regim paușal,
concept neacceptat de către consumatorii din zilele noastre.
Soluțiile de modernizare trebuie să aibă în vedere atât aplicarea unor soluții
tehnice eficiente în producerea și distribuția energiei termice, cât și factori psihologici
care să permită recâștigarea încrederii consumatorilor, dat fiind că nici o afacere nu
este posibilă fără o piață de desfacere.
Se prezintă două soluții tehnice. Una din soluțiile tehnice propuse este
aplicabilă în cazul apartamentelor racordate la sistemul centralizat cu distribuția
clasică pe verticală. Cea de a doua soluție este aplicabilă la apartamentele care au
distribuție pe orizontală a energiei termice, fiind alimentate dintr-o centrală individuală
pe gaz.

alimentat inițial dintr-o centrală termică individuală pe gaz
În Figura 83 și Figura 84 se prezintă schematic instalația de distribuție a

energiei termice într-un apartament cu centrală termică, înainte și după rebranșarea
consumatorului la sistemul centralizat, utilizând soluția propusă. Așa cum se poate
observa, la apartamentele cu sursă individuală de producere a energiei termice,
instalația de distribuție pe orizontală există în apartament, experimentul necesitând
executarea distribuției verticale comune pe casa scării și racordarea acesteia la
instalația existentă în apartament. Racordarea la instalația existentă, se realizează de
regulă sub centrala termică existentă, creându-se astfel posibilitatea de utilizare a
două surse de căldură funcție de preferințele consumatorului.
Alimentarea cu energie termică din S.A.C.E.T. se realizează prin închiderea
robinetelor de secționare montate sub centrala termică individuală. Atunci când se
dorește utilizarea centralei termice se poate închide racordul către sistemul centralizat.
55
Figura 24. Soluție de distribuție a energiei termice, propusă pentru un apartament

racordat inițial la o sursă de căldură individuală (centrală pe gaz)

racordat la S.A.C.E.T printr-un sistem clasic cu distribuție pe verticală
În Figura 85 se prezintă schemă de distribuție a căldurii într-un apartament

racordat la sistemul centralizat de încălzire prin conducte verticale (coloane). În Figura
86 se prezintă modificările necesare în acest tip de apartament pentru implementarea
soluției propuse.
În apartamentele racordate la S.A.C.E.T., conductele de distribuție sunt pe
verticală, trecând dintr-un apartament în altul, așa cum se poate observa în Figura 86.
Pentru implementarea soluției de contorizare individuală este necesar să se
demonteze coloanele verticale din apartament și să se realizeze o nouă instalație, cu
distribuție în plan orizontal. Noua instalație interioară trebuie conectată la conductele
verticale de pe casa scării pentru a obține soluția tehnică propusă în acest caz.
56
Figura 25. Soluție de distribuție a energiei termice, propusă pentru un apartament

racordat inițial la S.A.C.E.T printr-un sistem cu distribuție pe verticală
În plus, schema de funcționare a instalației termice cu contorizare individuală

presupune și montarea unui electroventil controlat prin intermediul unui termostat de
ambient. Acest lucru crește încrederea consumatorului în utilizarea de instalații
termice alimentate din S.A.C.E.T și crearea posibilității de control a temperaturii dorite
în fiecare încăpere, utilizând robinetele termostatate de pe corpurile de încălzire.
5.3. Studii experimentale asupra consumului de energie termică în

apartamentele având implementate soluțiile tehnice propuse
Analiza tehnică prezentată în continuare, s-a desfășurat sub forma unui proiect
pilot implementat pe o scară de bloc cu 20 de apartamente. Anterior implementării
soluției propuse, 9 apartamente erau racordate la S.A.C.E.T., iar 11 apartamente
aveau sursă individuală de încălzire bazate pe centrale termice pe gaz.
În cadrul proiectului pilot, consumatorilor cu sursă individuală de încălzire li s-a
oferit posibilitatea de comutare la noua soluție tehnică numai atunci când doresc, fără
a fi obligați să o facă la punerea în funcțiune a noii instalații.
57
Monitorizarea consumurilor de energie termică și gaz s-a realizat pe perioada

decembrie 2015 - martie 2016, la toți cei 20 de consumatori, în scopul de a urmări
comportamentul acestora și de a urmări cheltuielile efectuate pentru energie termică
la fiecare.
În tabelul de mai jos sunt prezentate costurile înregistrate pe perioada analizată
la fiecare din cele 20 de apartamente, studiate.
Tabelul 18. Costuri lunare individuale (inclusiv TVA) a consumului de energie

termică pentru apartamentele situate pe scara care a făcut obiectul proiectului pilot
Dec. 2015 - Mar.
Surs Decembrie 2015 Ianuarie 2016 Februarie 2016 Martie 2016 2016
A a
p. iniția Cost Cost Cost Cost Cost Cost Cost Cost Cost Cost
lă SACET CT SACET CT SACET CT SACET CT SACET CT
[lei, cu [lei, cu [lei, cu [lei, cu [lei, cu [lei, cu [lei, cu [lei, cu [lei, cu [lei, cu
TVA] TVA] TVA] TVA] TVA] TVA] TVA] TVA] TVA] TVA]
01 CT - 146.23 - 125.91 - 83.03 - 63.79 - 418.96
02 CT - 213.97 0.66 241.06 - 129.46 - 149.45 0.66 733.93

SAC
03 ET 167.04 - 206.73 - 182.39 - 107.80 - 663.95 -
SAC 1,062.7
04 ET 248.80 - 294.51 - 271.65 - 247.84 - 9 -
SAC
05 ET 164.32 - 189.67 - 191.65 - 62.97 - 608.61 -
06 CT - 46.32 183.12 - 302.79 - 62.79 - 548.69 46.32
07 CT - 169.94 - 200.42 - 118.88 - 102.45 - 591.69
08 CT - 46.32 - 53.09 - 40.59 - 36.80 - 176.79
1,070.9
09 CT - 269.85 - 324.04 - 227.46 - 249.58 - 3
SAC
10 ET 83.37 - 53.37 - 0.66 - 0.71 - 138.11 -
12 CT 79.57 41.24 144.39 - 45.87 13.41 13.65 19.95 283.48 74.60

SAC
13 ET 117.68 - 132.99 - 92.70 - 55.89 - 399.27 -
SAC
14 ET 119.64 - 223.72 - 196.34 - 122.49 - 662.19 -
15 CT - 259.69 122.90 130.99 187.56 - 136.63 - 447.09 390.68
16 CT - 210.58 - 224.13 - 170.61 - 164.18 - 769.50
1,196.2
17 CT - 303.72 1.32 429.03 - 225.48 - 238.01 1.32 4
SAC
18 ET 16.12 - 117.35 - 139.95 - 33.47 - 306.88 -
SAC
19 ET 19.19 - 49.40 - 19.63 - - - 88.22 -
20 CT 98.14 176.71 - 332.51 - 247.66 - 203.97 98.14 960.85
TOT 1,113.8 1,884.5 1,720.1 2,061.1 1,631.1 1,256.6 1,228.1 5,309.4 6,430.4
AL 5 4 3 6 9 0 844.23 8 0 8
58
Instalația experimentală realizată într-un apartament dotat cu centrală termică

individuală cuprinde doi contori de energie termică montați sub aceasta, pe circuitele
de încălzire, respectiv apă caldă de consum. Randamentul sursei a fost calculat,
preluându-se consumurile zilnice de gaz metan de pe contorul existent și energia
obținută din arderea gazului metan, preluată prin intermediul contorilor de energie
termică.
Figura 26. Instalație experimentală de monitorizare a consumului de căldură
Din analiza datelor experimentale, rezultă că randamentul mediu al centralei

termice individuale este aprox. 72%, valoare care a fost utilizată în studiul costurilor.
În perioada desfășurării programului pilot, s-au obținut reacții încurajatoare din
partea consumatorilor; o parte din locatarii care aveau surse individuale de producere
a energiei termice, au decis, utilizarea exclusivă a sistemului centralizat de furnizare
a energiei termice, robinetul de acces către centrala termică individuală rămânând
închis, ulterior experimentelor.
În concluzie, prin implementarea unor soluții moderne în sistemele centralizate
de distribuție a energiei termice se pot obține o serie de avantaje financiare, ce pot
modifica mentalitatea consumatorilor despre utilizarea căldurii termice din S.A.C.E.T.
și pot obține acceptul lor pentru rebranșare. În plus, în argumentarea avantajelor
oferite de sistemele de termoficare nu trebuie neglijate aspectele colaterale, cum ar fi
eliminarea riscului de accidente cauzate de scurgerile de gaze și protejarea mediului
prin eliminarea gazelor arse produse de centralele termice individuale.
59
5.4. Concluzii privind studiile experimentale comparative între utilizarea

soluției cu distribuție pe orizontală versus utilizarea centralei termice
individuale
Capitolul 5 este dedicat studiilor experimentale privind beneficiile implementării

soluției de distribuție a agentului termic pe orizontală în apartamente. Sunt propuse
două soluții tehnice eficiente energetic, una adecvată apartamentelor cu distribuție pe
verticală a energiei termice și a doua soluție adecvată apartamentelor alimentate cu
energie termică produsă în centrale termice individuale cu combustibil gaz metan, care
sunt dispuse să se reconecteze la S.A.C.E.T. În plus, soluțiile propuse și implementate
într-o clădire cu 20 de apartamente oferă posibilitatea obținerii confortului termic dorit
în fiecare încăpere separat și permit supravegherea consumului prin contorizare
individuală. Rezultatele au indicat avantajele tehnice și economice care se pot obține
prin implementarea soluțiilor propuse. Cel mai important beneficiu al studiului
experimental este posibilitatea de a avea argumente solide pentru câștigarea
încrederii consumatorilor privind avantajele utilizării sistemelor de termoficare,
reducerea surselor de poluare fiind un factor important.
60
CAPITOLUL 6. CONCLUZII PRIVIND EFECTELE HIDRAULICE ȘI TERMICE

PRODUSE DE MODERNIZAREA S.A.C.E.T. ȘI DIRECȚII DE DEZVOLTARE
6.1. Contribuții generale și structura lucrării
Declinul sistemelor de termoficare din România se datorează în primul rând

gradului scăzut de satisfacție a consumatorului, care de cele mai multe ori apreciază
că beneficiază de servicii de calitate scăzută (cantitate de căldură și program de
furnizare necontrolabile), la un preț mult prea mare. Singura soluție de îmbunătățire a
imaginii S.A.C.E.T. este modificarea metodelor de proiectare, tehnologiilor de
exploatare și a concepției care stă la baza managementului. Reabilitarea este un
proces continuu și în multe rețele termice din România a fost deja implementată în
anumite porțiuni, însă retehnologizarea integrală nu a fost posibilă în cele mai multe
cazuri, din motive financiare. În aceste condiții, cercetările în domeniu urmăresc
efectuarea unei analize detaliate, capabile să ofere soluțiile tehnice aplicabile în mod
realist în situația actuală.
Măsurile de adaptare a sistemelor de termoficare din România la metodele
utilizate cu succes în Europa de Vest au creat oportunitatea de a pătrunde pe piață,
pentru numeroase companii. Din nefericire, concurența face ca fiecare ofertant să-și
promoveze produsul, fără însă a se prezenta comparații obiective și bine documentate
privind performanțele tehnico-economice reale. Abordările prezentate în această teză
ar putea fi suficient de importante pentru a modifica ideea proiectanților de a alege
soluția de modernizare cea mai populară, deoarece s-a demonstrat într-un cazul
concret, că aceasta se dovedește a fi cea mai scumpă și cea mai ineficientă.
Condițiile de finanțare în domeniul termoficării au devenit din ce în ce mai dure
în ultimii ani. În plus, sistemelor existente sunt uneori atât de depășite tehnic și fizic
încât în lipsa unor analize clare, prin intermediul cărora să se stabilească soluții
tehnice interesante, modernizarea poate să pară inutilă. Rezultatele tezei se pot
dovedi utile pentru obținerea mai rapidă de fonduri pentru reabilitare, proces care este
adeseori o cursă contra cronometru. Dacă nu se dispune de rezultate concrete, deja
recunoscute de comunitatea specialiștilor din domeniu, timpul alocat pentru a
argumenta finanțatorilor și beneficiarilor că în rețele termice există posibilitatea de a
61
atinge performanță energetică prin soluții moderne și de a recupera investițiile în

perioade rezonabile, poate conduce la întârzieri majore sau chiar pierderea
oportunităților de finanțare.
În plus, teza poate avea importanță educațională și inginerească pentru
dezvoltarea domeniului, deoarece se bazează pe analize tehnico-economice care
demonstrează și validează, atât prin simulări numerice, cât și prin experimente
efectuate în medii operaționale, eficiența unor soluții tehnice moderne.
Se spune că o imagine face cât o mie de cuvinte. În industrie, un studiu efectuat
printr-un proiect pilot face cât o mie de imagini, toate problemele tehnice și economice
fiind abordate și interpretate. Tema poate produce impact și prin prezentarea și
interpretarea unui studiu pilot. Rezultate sustenabile reprezintă cel mai bun argument
pentru stimularea investițiilor și pentru atingerea rapidă a obiectivelor specifice
modernizării rețelelor termice.
Teza urmărește trei obiective majore: identificarea de metode de creștere a
eficienței energetice la nivel de sursă de producere a căldurii prin determinarea
corectă a necesarului de căldură ; optimizarea distribuției de căldură la consumatori;
reducerea pierderilor de căldură generate de transportul și distribuția agentului termic.
Aceste obiective, au o importanță deosebită pentru promovarea programelor de
reabilitare a S.A.C.E.T.
La momentul actual, în țara noastră, în special în orașele mari, există reticență
privind promovarea sistemelor de termoficare, și doar implementarea de soluții
tehnice noi bazate pe studii documentate, poate modifica situația.
Lucrarea are un caracter inedit prin abordarea de subiecte specifice sistemelor
din Europa de Est, deoarece majoritatea articolelor științifice publicate în domeniu, fac
referire cu precădere la sistemele de termoficare din Europa de Vest, unde tematica
de cercetare este diferită, gradul de dezvoltare a S.A.C.E.T. fiind diferit. Teza
formulează contribuții teoretice, numerice și experimentale, având la bază date reale,
achiziționate din rețele termice în funcțiune din România.
Ambiția autorului este ca rezultatele obținute în cadrul acestei teze de doctorat,
să promoveze soluții performante, capabile să crească efectiv eficiența energetică și
să reducă costurile de exploatare/investiții, ținte importante în politicile energetice
naționale și internaționale.
62
6.2. Contribuții originale
Lucrarea este elaborată astfel încât rezultatele și contribuțiile originale să

răspundă la probleme cheie întâmpinate în procesul de modernizare a S.A.C.E.T. din
Europa de Est, instalații în marea lor majoritate depășite fizic și tehnologic
Ţinând cont de ordinea apariţiei acestora în lucrare, se pot evidenţia
următoarele contribuţii originale ale autorului pe parcursul tezei:
Contribuții teoretice
 S-au analizat principalele provocări determinate de necesitatea modernizării
S.A.C.E.T. și direcțiile de dezvoltare propuse de politica europeană, cu definirea
barierelor care obstrucționează implementarea soluțiilor de modernizare în
Europa de Est și formularea de comentarii privind problematica specifică
rețelelor termice din România;
 S-a analizat stadiul actual al cercetărilor în domeniu, o atenție deosebită fiind
acordată următoarelor abordări: optimizarea multicriterială utilizând metode
numerice; formularea de noi concepte de proiectare; simularea condițiilor de
funcționare cu ajutorul programelor de calcul specializate; implementarea de
echipamente de automatizare și control ce respectă autonomia consumatorilor;
creșterea eficienței energetice prin reducerea temperaturii agentului termic;
echilibrarea hidraulică, implementarea de tehnologii inovative în fabricarea
conductelor utilizate în rețele termice;
 S-a elaborat o metodă teoretică originală de determinare a sarcinilor termice în
conformitate cu condițiile reale de funcționare, metodă care răspunde uneia
dintre cele mai mari provocări din domeniu, rezolvarea problemelor generate de
supradimensionarea rețelelor termice vechi și reproiectarea eficientă a rețelelor
noi în cadrul procesului de modernizare;
 S-au analizat cinci rețele termice de transport, monitorizate pe întreaga durată a
unui sezon de încălzire, s-au trasat graficele de consum (sarcina termică orară
funcție de temperatura exterioară, curba clasată de consum a energiei termice)
și s-au formulat explicații privind rezultatele obținute pe baza măsurătorilor in
situ;
 S-au evidențiat economiile de energie posibile a fi obținute ca urmare a
implementării metodei propuse în reproiectarea punctelor/modulelor termice
63
retehnologizate sau a instalațiilor termice modernizate de la consumatori și s-au

calculat sarcinile termice de proiectare recomandabile pentru o rețea termică cu
137 de consumatori;
 S-au analizat patru tipuri de conducte preizolate printr-o abordare tehnico-
economică și s-au formulat de concluzii pertinente privind argumentele care
trebuie să stea la baza selectării unui anumit tip de conducte. Din studiul efectuat
rezultă că soluția optimă este utilizarea de conducte preizolate duble din oțel, în
timp ce soluția cea mai des utilizată în România, conducte simple din oțel s-a
dovedit a fi cea mai ineficientă și cea mai nerentabilă;
 S-au analizat efectelor termice produse de tehnologii diferite de fabricație a
conductelor preizolate. Prin studierea comparativă bazate pe analiza tehnico-
economică și durata de viață a conductelor unei rețele termice echipată cu
conducte fabricate prin metoda discontinuă clasică, versus aceeași rețea termică
echipată cu conducte de tip ”Conti”, s-au evidențiat avantajele utilizării
tehnologiilor inovative transpuse în economisirea energiei;
Contribuții numerice
 S-a studiat impactul echilibrării hidraulice în interiorul clădirilor prin analiza
eficienței energetice a unei instalații termice cu distribuție pe verticală versus o
instalație termică cu distribuție pe orizontală, utilizând simulări numerice
efectuate cu programul HECOS asupra a 28 studii de caz;
 S-au analizat efectele generate de dezechilibrul hidraulic într-o rețea secundară
din interiorul unui bloc de locuințe, având 16 apartamente, utilizând simulări
numerice efectuate cu programul HECOS;
Contribuții experimentale
 S-a efectuat analiza experimentală a eficienței energetice obținute prin
implementarea unei soluții noi de distribuție a energiei termice într-un bloc de
locuințe, concepută astfel încât locatarii racordați la S.A.C.E.T. să beneficieze de
avantaje similare consumatorilor care au optat pentru centrale termice
individuale: contorizarea energiei termice consumate, posibilitatea de a regla
temperatura interioară în încăperi, autonomia față de apartamentele învecinate.
64
6.3. Direcții de cercetare
Un element extrem de important pentru implementarea eficientă a unor soluții

moderne este documentarea privind problemelor specifice sistemului de termoficare
studiat și elaborarea de soluții adecvate.
Soluția de determinare a consumurilor reale de căldură pentru reproiectarea
rețelelor vechi supradimensionate, deschide calea continuării cercetărilor prin
extinderea ei în vederea aplicării la nivel de consumator individual. Consumatorul
individual se caracterizează printr-o dinamică a consumului de căldură cu variații mari,
deoarece pe lângă factorii climatici și condițiile tehnice de funcționare intervine și
factorul uman. Cercetările pot fi dezvoltate prin identificarea de tipologii
comportamentale pe categorii de consumatori și efectuarea de prognoze complexe ce
au în vedere diverși parametri. În acest scop, este necesară dezvoltarea de programe
de calcul, care să prelucreze datele obținute prin monitorizarea consumatorilor și să
elaboreze prognoze de consum, necesare producerii de energie termică de o manieră
eficientă în acord cu consumul.
O altă direcție de cercetare o reprezintă analiza eficienței energetice obținute
utilizând studii comparative între diverse echipamente și materiale. Scopul este
clarificarea avantajelor și a dezavantajelor care decurg din alegerea unui anumit
produs sau producător. Direcția este importantă, deoarece dezvoltarea de colaborări
între mediul de cercetare și industrie ar permite elaborarea de studii de fezabilitate
plauzibile.
Cea mai importantă direcție de cercetare este cea legată de dezvoltarea de
studii experimentale în mediu operațional, care să demonstreze și valideze soluțiile
propuse noi. Realizarea de proiecte pilot similare celor existente deja (122) care să
demonstreze viabilitatea unor soluții tehnice cu performanțe îmbunătățite la prețuri
atractive, urmată de diseminarea pe scară largă atât în rândul producătorilor de
echipamente utilizabile în rețele termice, a proprietarilor (companii de termoficare) sau
primării cât și în rândul utilizatorilor, cum sunt asociațiile de proprietari, consumatorii
comerciali sau industriali, poate contribui substanțial la creșterea interesului pentru
modernizarea S.A.C.E.T. și implicit atragerea de fonduri financiare care să le facă cât
mai eficiente.
65
BIBLIOGRAFIE
1. District Heating & Cooling - Strategic Research Agenda. [Interactiv]

http://www/dhcplus.eu/wp-content/uploads/2012/05/120529_DHC+SRA_final.pdf.
2. Răducanu, Cristian, Pătrașcu, Roxana. Evaluarea eficienței energetice. București :

Editura AGIR, 2006.
3. Frederiksen, Svend și Werner, Sven. District Heating and Cooling. 2013.
4. Nordic Energy Technology Perspectives 2016. 2016. 978-92-64257-66-5.
5. Ecoheat4eu: Raport ce conține recomandări pentru România. [Interactiv]

http://ecoheat4.eu/en/upload/Romania/RO%20WP6%20Recommendation%20report
_translated.pdf.
6. DIRECTIVA 2012/27/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din

25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor
2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE.
7. Jie Pengfei, Li Deying, Zhu Neng, Shen Jiao. Optimization of Regulation Methods
in District Heating Systems. Advanced Materials Research. 2012, Vol. 490-495, pg.
1475-1480.
8. Roadmap For District Energy Technology. Hofmeister, M. Copenhagen, Denmark :

DHC13, the 13th International Symposium on District Heating and Cooling, 2012.
9. Mapping Local European Heat Resources – A Spatial Approach To Identify

Favourable Synergy Regions For District Heating. U. Persson, D. Nilsson, B. Möller,
S. Werner. Copenhagen, Denmark : DHC13, the 13th International Symposium on
District Heating and Cooling, 2012.
10. Ecoheat4cities: Rising Awareness For Efficient And Renewable Heat. I. Weidlich,
H. Huther. Copenhagen, Denmark : DHC13, the 13th International Symposium on
67
11. Barriers To District Heating Development In Some European Countries. D.

Henning, O. Mårdsjö. Tallinn, Estonia : The 12th International Symposium on District
Heating and Cooling, 2010.
12. A Method For Assessing And Comparing Strategies For The Reduction Of Co2
Emissions On A District Heating Network – Application To A Case Study In Poland. J.
Fournier, S. Mary, M. Guichard, M.Wrona. Copenhagen, Denmark : DHC13, the 13th
International Symposium on District Heating and Cooling, 2012.
13. D. Popescu, S. Bienert, C. Schutzenhofer, R. Boazu. Impact Of Energy Efficiency

Measures On The Economic Value Of Buildings. Applied Energy. 2012, 89, pg. 454–
463.
14. Smart Cities: Challenges And Opportunities For Thermal Networks. A. Ralf-Roman
Schmidt, B. Olivier Pol, C. Jessen. Copenhagen, Denmark : DHC13, the 13th
15. TRADITIONAL BUILDINGS SUPPLIED BY LOW-TEMPERATURE DISTRICT

HEATING. M.Brand, J.E.Thorsen ,O. Gudmundsson and S. Svendsen. Stockholm,
Sweden : The 14th International Symposium on District Heating and Cooling, 2014.
16. Small Scale District Heating Systems. Demand Side Management Effect. M. Rosa,
F. Romagnoli, D. Blumberga, G. Vigants. Copenhagen, Denmark : DHC13, the 13th
17. Distribution Of Heat Use In Sweden. M. Borgström, S. Werner. Tallinn, Estonia :

The 12th International Symposium on District Heating and Cooling, 2010.
18. Modelling District Heating Cooperations In Stockholm – An Interdisciplinary Study

Of A Regional Energy System. D. Magnusson, D. Djuric Ilic. Tallinn, Estonia : The 12th
19. Considerations And Calculations On System Efficiencies Of Heating Systems In

Buildings Connected To District Heating. M.J. Alonso, R. Ulseth, J. Stang. Tallinn,
Estonia : The 12th International Symposium on District Heating and Cooling, 2010.
68
20. Study On The Heat Loss Reduction Method From The Secondary Pipelines In The
Apartment Complex. B.-S. Park, Y.-E. Kim, S.-H. Park, Yo.-H. Im, Hy.-J. Kim, D.-H.
Chung, M. Chung. Tallinn, Estonia : The 12th International Symposium on District
21. Analysis On Flat Station Concept. Preparing DHW Decentralised In Flats. Thorsen,
J.E. Tallinn, Estonia : The 12th International Symposium on District Heating and
Cooling, 2010.
22. Direct Heat Exchanger Unit Used For Domestic Hot Water Supply In A Single-
Family House Supplied By Low Energy District Heating. M. Brand, Ja.E. Thorsen, S.
Svendsen, C.H. Christiansen. Tallinn, Estonia : The 12th International Symposium on
23. Assessment Of Heat Loss Reduction In Two Pipeline District Heating System With
Individual Household Substation. B.-S. Park, Y.-E. Kim, I.-H. Jung, J. Y. Lee, Y.-H. Im.
Copenhagen, Denmark : DHC13, the 13th International Symposium on District
24. Wojdyga, K. An Influence Of Weather Conditions On Heat Demand In District

Heating Systems. Energy and Buildings. 2008, 40, pg. 2009–2014.
25. S.-I. Gustafsson, M. Rönnqvist. Optimal Heating Of Large Block Of Flats. Energy
and Buildings. 2008, 40, pg. 1699–1708.
26. P. Jie, Z. Tian, S. Yuan, N. Zhu. Modeling The Dynamic Characteristics Of A

District Heating Network. Energy. 2012, 39(1), pg. 126–134.
27. Damages Of The Tallinn District Heating Networks And Indicative Parameters For
An Estimation Of The Networks General Condition. A. Hlebnikov, A. Volkova, O.
Džuba, A. Poobus, Ü. Kask. Tallinn, Estonia : The 12th International Symposium on
28. H.V. Larsen, H. Palsson, Benny Bohm, H.F. Ravn. Aggregated Dynamic
Simulation Model Of District Heating Networks. Energy Conversion and Management.
2002, 43, pg. 995–1019.
69
29. M. Gamberi, R. Manzini, A. Regattieri. Simulink Simulator For Building Hydronic

Heating Systems Using The Newton–Raphson Algorithm. Energy and Buildings. 2009,
41, pg. 848–855.
30. L. Peeters, J. Van der Veken, H. Hens, L. Helsen, W. D’haeseleer. Control Of

Heating Systems In Residential Buildings: Current Practice. Energy and Buildings.
2008, 40, pg. 1446-1455.
31. Results And Experiences From A 2-Year Study With Measurements On A New
Low-Temperature District Heating System For Low-Energy Buildings. C.H.
Christiansen, A.D. Rosa, M. Brand, P.K. Olsen, J.E. Thorsen. Copenhagen, Denmark :
DHC13, the 13th International Symposium on District Heating and Cooling, 2012.
32. The Effects Of Lowering The Network Temperatures In Existing Networks. O.

Gudmundsson, A. Nielsen, J. Iversen. Copenhagen, Denmark : DHC13, the 13th
33. Design Of Low Temperature District Heating Network With Supply Water
Recirculation. H. Li, A.D. Rosa, S. Svendsen. Tallinn, Estonia : The 12th International
Symposium on District Heating and Cooling, 2010.
34. Adaptive Control Of Radiator Systems For A Lowest Possible Return Temperature.
P. Lauenburg, J. Wollerstrand. Tallinn, Estonia : The 12th International Symposium on
35. Improved Temperature Performance Of Radiator Heating System Connected To

District Heating By Using Add-On-Fan Blowers. P.-O. Johansson, J. Wollerstrand.
Tallinn, Estonia : The 12th International Symposium on District Heating and Cooling,
2010.
36. Towards Smarter District Heating And Cooling Networks . Lécollier, M.

Copenhagen, Denmark : DHC13, the 13th International Symposium on District
37. Integrated Models To Evaluate District Heating Networks. C. Marguerite, B.

Bourges, B. Lacarrière. Copenhagen, Denmark : DHC13, the 13th International
70
38. L. Liu, L. Fu, Y. Jiang. A New “Wireless On-Off Control” Technique For Adjusting
And Metering Household Heat In District Heating System. Applied Thermal Engin.
2012, 36, pg. 202–209.
39. Wintermute, T. For A More Efficient Heating System, Consider Non-Electric

Thermostatic Valves. Air Conditioning, Heating & Refrigeration News. 1998, 204, pg.
25–26.
40. Balancing Variable Flow Hydronic Systems. S.T. Taylor, J. Stein. 44, s.l. :
ASHRAE Journal, 2002, p. 17.
41. B. Xu, L. Fu, H. Di. Dynamic Simulation Of Space Heating Systems With Radiators
Controlled By TRVs In Buildings. Energy and Buildings. 2008, 40, pg. 1755–1764.
42. B. Xu, A. Huang, L. Fu, H. Di. Simulation And Analysis On Control Effectiveness
Of TRVs In District Heating Systems. Energy and Buildings. 2011, 43, pg. 1169–1174.
43. J. Gustafsson, J. Delsing, J. van Deventer. Experimental Evaluation Of Radiator

Control Based On Primary Supply Temperature For District Heating Substations.
Applied Energy. 2011, 88, pg. 4945–4951.
44. Reduction Of Heat Loss In The District Heating Network By The Replacement Of
Pipe Insulation Using Prefabricated Polyurethane Foam Shells. V. Mashatin, A.
Volkova, A. Hlebnikov. Copenhagen, Denmark : DHC13, the 13th International
45. How To Minimize The Total Lifecycle Costs In A DH System. I.Bekmanis,

T.Lorenzen. Copenhagen, Denmark : DHC13, the 13th International Symposium on
46. Comparison Of Competitive (Semi) Flexible Piping Systems By Means Of Heat

Loss Measurement. I.M. Smits, J. Korsman, J.T. van Wijnkoop, E.J.H.M. van der Ven.
2010.
71
47. Verification Of Heat Loss Measurements. J.T. van Wijnkoop, E. van der Ven.
2010.
48. New Economical Connection Solution For Flexible Piping Systems. C. Engel, G.-
J. Baars. Tallinn, Estonia : The 12th International Symposium on District Heating and
Cooling, 2010.
49. ESSENTIAL IMPROVEMENTS IN FUTURE DISTRICT HEATING SYSTEMS. H.

Averfalk, S. Werner. Seoul, Republic of Korea (South Korea) : The 15th International
50. Danfoss. District heating application handbook. http://district-heating.danfoss.com.

[Interactiv] http://district-heating.danfoss.com/applications/application-guide/#/.
51. Lanbin Liu, Aijuan Zou, Yufei Ma. A Method of Load Prediction in District-heating
System based on Data Mining. Advanced Materials Research. 2014, Vol. 918, pg.
154-159.
52. Patrascu, Roxana, Raducanu, Cristian, Dumitrescu, Ion Sotir. Utilizarea energiei.
Partea I. Bucuresti : Facultatea de Energetica. Universitatea Politehnica din Bucuresti,
2004. p. 52.
53. Athanasovici, Victor și Dumitrescu, I.S. Heat supply. Cogeneration. s.l. : Editura
Bucuresti, 2010. pg. 26 - 28.
54. SR 1907-1:2014 - Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Metodă

de calcul.
55. SR 1907-2:2014 - Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul.

Temperaturi interioare convenţionale de calcul.
56. SR 4839:2014 - Instalaţii de încălzire. Numărul anual de grade-zile.
57. ș.a., M. Ilina. Manualul de instalatii - Instalatii de incalzire. Bucuresti, Romania :

Asociatia Inginerilor de Instalatii din Romania, 2002.
72
58. THE NEW ASHRAE DISTRICT HEATING AND DISTRICT COOLING GUIDES.
G. Phetteplace, PHD, PE, S. Tredinnick, P.E., CEM. Stockholm, Sweden : The 14th
59. Development Trends of Combined Heat and Power Production. Volkova, E.A.,
Makarova, A.S. și Khorshev, A.A. Russia : The Joint Symposium within APEC Project
”Energy Links between Russia and East Asia: Development Strategies for the XXI
Century”, August 30 - September 2, 2010.
60. Ensuring effectiveness of information to infuence household bev=haviour.

Desmedt, J., Vekemans, G. și Maes, D. 2009, Journal of Cleaner Production, pg. 455
- 462.
61. Fenghua Ge, Qiusheng Yu, Zicheng Hu. Energy consumption analysis of variable
flow pump under different pipe network. Advanced Materials Research. 2011, Vol.
156-157, pg. 1232-1237.
62. Lefter Răzvan Corneliu, Popescu Daniela, Untaroiu Alexandrina. Method for
Redesign of District Heating Networks within Transition from the 2nd to the 3rd
Generation. Applied Mechanics and Materials. 2014, Vol. 657, pg. 689-693.
63. Xianliang Yang, Juanjuan Chen, Guohua Shi. The Energy-saving Analysis of
District Heating System. Applied Mechanics and Materials. 2012, Vol. 193-194, pg.
152-156.
64. A Numerical Model for Determining Hourly Heating and DHW Loads in District
Heating Systems. Y. Riachi, N. Rangod, B. Guillemot. Stockholm, Sweden : The 14th
65. MEASURED LOAD PROFILES FOR DOMESTIC HOT WATER IN BUILDINGS

WITH HEAT SUPPLY FROM DISTRICT HEATING. Rolf Ulseth, Maria Justo Alonso,
Linda Pedersen Haugerud. Stockholm, Sweden : The 14th International Symposium
on District Heating and Cooling, 2014.
66. Heating Project Load and Energy Calculation. [Interactiv]

http://www.retscreen.net/ang/heating_project_load_and_energy_calculation.php.
73
67. Dotzauer, Erik. Simple model for prediction of loads in district-heating systems.
Applied Energy. 2002, 73, pg. 277-284.
68. OPERATIONAL DEMAND FORECASTING IN DISTRICT HEATING SYSTEMS

USING ENSEMBLES OF ONLINE MACHINE LEARNING ALGORITHMS. C.
Johansson, M. Bergkvist, O. De Somer, D. Geysen, N. Lavesson, D. Vanhoudt. Seoul,
Republic of Korea (South Korea) : The 15th International Symposium on District
69. An Online Machine Learning Algorithm for Heat Load Forecasting in District
Heating Systems. Spyridon Provatas, Niklas Lavesson, Christian Johansson.
Stockholm, Sweden : The 14th International Symposium on District Heating and
Cooling, 2014.
70. SR EN 253+A1:2013 - Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme de conducte

preizolate pentru reţele subterane de apă caldă. Ansamblu de conducte de oţel,
izolaţie termică de poliuretan şi manta exterioară de polietilenă.
71. Establishing the Optimal Solution for Retrofit of District Heating Networks. Case
Study. Lefter Razvan Corneliu, Popescu Daniela, Ioan Paul Gabriel. Iasi : International
Conference and Exposition on Electrical and Power Engineering EPE2014, 2014.
72. Handling Underground Works. [Interactiv] http://www.isoplus-

pipes.com/fileadmin/data/downloads/documents/germany/manuals/chapter_9_web.p
df.
73. SR EN 10220:2003 - Seamless and welded steel tubes. Dimensions and masses
per unit length.
74. SR EN 15632:2009 - District heating pipes. Pre-insulated flexible pipe systems.
75. SR EN ISO 15875:2004 - Plastics piping systems for hot and cold water
installations. Crosslinked polyethylene (PE-X).
76. PE 203-2/88 - Instrucțiuni pentru calculul hidraulic al conductelor de apă fierbinte

din rețelele de termoficare . București : s.n., 1988.
77. Popescu, Daniela. Sisteme de conducte. Iasi : PIM, 2008. p. 86.
74
78. Double Pipe. [Interactiv] http://www.isoplus-

pipes.com/fileadmin/data/downloads/documents/germany/products/Doppelrohr-8-
Seiten_ENGLISCH_Web.pdf.
79. Flexible Pipes Systems. [Interactiv] http://www.isoplus-

pipes.com/fileadmin/data/downloads/documents/germany/products/Flexible_Rohrsys
-8-Seiten_ENGLISCH_Web.pdf.
80. Meijie Wang, Weimin Di, Yanke Wang. Determination Optimum Pipe Diameter
Method of Tree Path Heating Pipe Network. Applied Mechanics and Materials. 2012,
Vol. 238, pg. 385-389.
81. DETERMINATION OF ESSENTIAL PARAMETERS INFLUENCING SERVICE

LIFE TIME OF POLYURETHANE INSULATION IN DISTRICT HEATING PIPES.
Nazdaneh Yarahmadi, Alberto Vega, Ignacy Jakubowicz. Seoul, Republic of Korea
(South Korea) : The 15th International Symposium on District Heating and Cooling,
2016.
82. NON-DESTRUCTIVE METHODS FOR ASSESSMENT OF DISTRICT HEATING

PIPES: A PRESTUDY FOR SELECTION OF PROPER METHOD. P.Lidén, B. Adl-
Zarrabi. Seoul, Republic of Korea (South Korea) : The 15th International Symposium
on District Heating and Cooling, 2016.
83. THERMAL CONDUCTIVITY COEFFICIENT OF PUR INSULATION MATERIAL

FROM PRE-INSULATED PIPES AFTER REAL OPERATION ON DISTRICT
HEATING NETWORKS AND AFTER ARTIFICIAL AGEING PROCESS IN HEAT
CHAMBER. E.Kręcielewska, D.Menard. Stockholm, Sweden : The 14th International
84. Conti Pipe Technology. [Interactiv] http://www.isoplus-

pipes.com/fileadmin/data/downloads/documents/germany/products/Kontirohr-8-
Seiten_ENGLISCH_Web.pdf.
85. Change of thermal conductivity of polyurethane pre-insulated pipes as a function

of time. Kellner, Jurgen și Dirckx, Veerle. s.l. : Euroheat & Power Femwarme
International 6, 1999.
75
86. Thermal conductivity of polyurethane foam - Best performance. Jarfelt, Ulf și

Ramnas, Olle. s.l. : 10th Symposium on District Heating and Cooling, September 3 -
5, 2006.
87. Advanced polyurethane based systems for continuously produced pre-insulated

pipes. Kellner, Jurgen, Morton, Patrick și Zarka, Philippe. Dallas, Texas : SPI
Polyurethanes World Congress, September 17 - 20,1998.
88. Hanel, Wilhelm și Fleischer, Thomas. Test report. Test of thermal conductivity Pre-
insulated pipes, 60/125 (traditional). Foam system Elastopor H2130/37. Dresden : IMA
Materialforschung und Anwendungstechnik GmbH, 2009.
89. —. Test report. Test of thermal conductivity Pre-insulated semi spray pipes, 60/125
(konti 1). Foam system Elastopor H2130/51. Dresden : IMA Materialforschung und
Anwendungstechnik GmbH, 2008.
90. Jorsal, Peter. Energy efficiency with pre-insulated pipe systems. s.l. : Logstor,
2009.
91. Isoplus Conti - Pipe Technology. [Interactiv] http://tinyurl.com/bnt7xxv.
92. SR EN 10216-2+A2:2008 - Ţevi de oţel fără sudură utilizate la presiune. Condiţii

tehnice de livrare. Partea 2: Ţevi de oţel nealiat şi aliat, cu caracteristici precizate la
temperatură ridicată.
93. Korsman, Hans, de Boer, Stefan și Smits, Ivo. IEA Implementing Agreement on
District Heating and Cooling, including the integration of CHP. Duiven , Netherlands :
Department of Mechanical and Process Engineering, Nuon N.V., 2005.
94. Logstor Calculator 2.1. [Interactiv]

http://calc.logstor.com/login.aspx?ReturnUrl=%2f.
95. Analysis of "Conti" Pre-insulated Pipes with Diffusion Barrier Versus Traditional
Pre-insulated Pipes Used in District Heating Networks. Lefter Razvan Corneliu,
Popescu Daniela. Iasi : International Conference and Exposition on Electrical and
Power Engineering (EPE 2012), 2012.
76
96. EVALUATION OF VACUUM INSULATION PANELS USED IN HYBRID

INSULATION DISTRICT HEATING PIPES. A. Berge, B. Adl-Zarrabi. Stockholm,
Sweden : The 14th International Symposium on District Heating and Cooling, 2014.
97. LONG TERM PERFORMANCE OF VACUUM INSULATION PANELS IN HYBRID

INSULATION DISTRICT HEATING PIPES. A. Berge, B. Adl-Zarrabi. Seoul, Republic
of Korea (South Korea) : The 15th International Symposium on District Heating and
Cooling, 2016.
98. Legea 121/2014 privind eficiența energetică. s.l. : Monitorul Oficial, Partea I nr.
574 din 1 august 2014, 2014.
99. Implementarea contorizarii individuale a incalzirii. [Interactiv] [Citat: 21 01 2017.]

http://www.apc-romania.ro/ro/i-consumul-de-energie-termica-contorizat-obligatoriu- de-
la-1-ianuarie-2017/MzA0LTI.html.
100. Ecoheat4eu: WP6 National and European recommendations and roadmaps.

[Interactiv] [Citat: 21 March 2013.]
http://ecoheat4.eu/en/upload/Romania/RO%20WP6%20Recommendation%20report
_translated.pdf.
101. [Interactiv] [Citat: 19 09 2012.]

http://www.elsaco.com/images/stories/d1/produse/contoare_de_caldura/ELSONIC-II-
Datasheet.pdf.
102. David Butler, Alan Abela, Chris Martin. Heat meter accuracy testing. London :
Department of Energy & Climate Change, 2015.
103. Study On The Heat Loss Reduction Method From The Secondary Pipelines In
The Apartment Complex. B.S. Park, Y.E. Kim, S.H. Park, Yo.H. Im, Hy.J. Kim, D.H.
Chung, M. Chung. Tullin, Estonia : The 12th International Symposium on District
104. [Interactiv] [Citat: 21 01 2017.] http://www.imi-hydronic.com/en/products-

solutions/balancing-and-control/balancing-valves/balancing-valves/stad/.
77
105. [Interactiv] [Citat: 21 01 2017.] http://www.imi-hydronic.com/en/products-

solutions/balancing-and-control/differential-pressure-controllers/differential-pressure-
controllers/stap-dn-15-50/.
106. Jianxiang Guo, Jinfei Sun, Jiawen Qiang. Research on dynamic balance control
mode in variable flow rate HVAC Systems. Applied Mechanics and Materials. 2011,
Vol. 71 - 78, pg. 4325 -4328.
107. HECOS Software. [Interactiv] [Citat: 21 March 2013.]

http://www.tahydronics.com/en/knowledge-tools/hydronic-tools-software/balance-
control/hecos/.
108. Lefter Răzvan Corneliu, Popescu Daniela. Horizontal versus Vertical Heat
Distribution in Multi-Storey Buildings. Applied Mechanics and Materials. 2013, Vol.
371, pg. 903-907.
109. Popescu, Ion. Echilibrarea hidraulica si termostatarea, elemente vitale in

contorizarea caldurii. [Interactiv] 2012. [Citat: 01 06 2015.]
http://www.tehnicainstalatiilor.ro/articole/nr_05/nr05_art.asp?artnr=06.
110. Balancing operation for the optimisation of hydronic networks. N. Couillaud, P.

Riederer, M. Jandon, Y. Diab. Pittsburgh, Pennsylvania, United States of America :
Proceedings of the Fifth International Conference for Enhanced Building Operations,
2005.
111. Lefter Răzvan Corneliu, Popescu Daniela. Adapting the Existing District Heating
Systems to Dynamic Operating Conditions. Applied Mechanics and Materials. 2015,
Vol. 809-810, pg. 688-693.
112. Jiawen Qiang, Jianxiang Guo, Zhongwei Sui. Study on the pressure difference
control in variable flow rate central heating systems. Applied Mechanics and Materials.
2012, Vol. 193-194, pg. 1239-1242.
113. —. Study On The Pressure Difference Control In Variable Flow Rate Central
Heating Systems. Applied Mechanics and Materials. 2012, Vol. 193-194, pg. 1239-
1242.
78
114. Zhongwei Sui, Jianxiang Guo, Guoyou Gao, Jiawen Qiang. Self-operating
differential pressure Control valve testing research based on the Multi-functional fluid
apparatus. Applied Mechanics and Materials. 2013, Vol. 263-266, pg. 615-619.
115. Lanbin Liu, Yameng Liu, Wei Huang, Chaoluomeng Bao, Yan Zhao. Hydraulic
Regime Analysis of On-off Valve Regulation. Applied Mechanics and Materials. 2014,
Vol. 522-524, pg. 1009-1014.
116. HYDRAULIC BALANCING OF DISTRICT HEATING SYSTEMS OPERATED

ACCORDING TO A PUSH PRINCIPLE. O. Gudmundsson, J.E. Thorsen, C. Thybo.
Seoul, Republic of Korea (South Korea) : The 15th International Symposium on District
117. Jianxiang Guo, Jinfei Sun, Jiawen Qiang. Research On Dynamic Balance Control
Mode In Variable Flow Rate HVAC Systems. Applied Mechanics and Materials. 2011,
Vol. 71-78, pg. 4325-4328.
118. METHOD FOR ACHIEVING HYDRAULIC BALANCE AND OPTIMIZING

INDOOR TEMPERATURE CONTROL IN CHINESE BUILDINGS’ HEATING
SYSTEMS. Lipeng Zhang, Jianjun Xia, Oddgeir Gudmundsson, Jan Eric Thorsen,
Hongwei Li, Svend Svendsen. Seoul, Republic of Korea (South Korea) : The 15th
119. AN ON-OFF CONTROL STRATEGY TO REDUCE RETURN WATER

TEMPERATURE. Yemao Li, Jianjun Xia. Seoul, Republic of Korea (South Korea) :
The 15th International Symposium on District Heating and Cooling, 2016.
120. [Interactiv] [Citat: 21 01 2017.] http://www.imi-hydronic.com/en/energy-

efficiency/ta-fusion-the-power-of-one/ta-fusion-benefits/.
121. [Interactiv] [Citat: 21 01 2017.] http://www.imi-hydronic.com/ro/products-

solutions/thermostatic-control/Apa-potabila/Robinete-termostatice-de-recirculare/TA-
Therm/.
122. PROGRESS AND RESULTS FROM THE 4DH RESEARCH CENTRE. Sven
Werner, Henrik Lund, Brian Vad Mathiesen. Stockholm, Sweden : The 14th
79
ANEXA 1. LISTA LUCRĂRILOR AUTORULUI
1. Adapting the Existing District Heating Systems to Dynamic Operating

Conditions,
Lefter Răzvan Corneliu, Popescu Daniela, Applied Mechanics and Materials,
Vols. 809-810, 2015, pp 688-693. www.scientific.net/AMM.809-810.688
(Google Scholar).
2. Method for Redesign of District Heating Networks within Transition from

the 2nd to the 3rd Generation,
Lefter Răzvan Corneliu, Popescu Daniela, Untaroiu Alexandrina, Applied
Mechanics and Materials Vol. 657 (2014) pp 689-693 (ISI).
3. Establishing the Optimal Solution for Retrofit of District Heating

Networks. Case Study,
Lefter Răzvan Corneliu, Popescu Daniela, Ioan Paul Gabriel, Proceedings of
the 2014 International Conference and Exposition on Electrical and Power
Engineering EPE2014, Iasi,16-18 October 2014 (SCOPUS).
4. Horizontal versus Vertical Heat Distribution in Multi-Storey Buildings,

Lefter Răzvan Corneliu, Popescu Daniela, Applied Mechanics and Materials
Vol. 371 (2013) pp 903-907 (ISI).
5. Analysis of "Conti" Pre-insulated Pipes with Diffusion Barrier Versus

Traditional Pre-insulated Pipes Used in District Heating Networks,
Lefter Răzvan Corneliu, Popescu Daniela, Proceedings of the 2012
International Conference and Exposition on Electrical and Power Engineering
(EPE 2012) Pages: 978-983 (ISI).
81

Rezumat Teza Doctorat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezumat Teza Doctorat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Formularul PO.CSUD.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI

CONTRIBUŢII LA STUDIUL EFECTELOR HIDRAULICE ŞI TERMICE

ing. Răzvan - Corneliu LEFTER

Conducător de doctorat : prof. dr. ing. Daniela POPESCU

CONTRIBUŢII LA STUDIUL EFECTELOR HIDRAULICE ŞI TERMICE

ing. Răzvan - Corneliu LEFTER

domeniul Inginerie Mecanică

Conducător de doctorat: Prof. univ. dr. ing. Daniela POPESCU

Referenți oficiali: Prof. univ. dr. ing. George DARIE

Prof. univ. dr. ing. Horia NECULA

Conf. dr. ing. Carmen – Ema PANAITE

I.1. Motivația alegerii temei curente

Conform Directivei de Eficiență Energetică promovată de Comisia Europeană,

I.2. Obiectivele lucrării de cercetare

Prezenta lucrare își propune analiza, identificarea și soluționarea unor

Obiectivele specifice sunt:

I.3. Prezentarea lucrării

Lucrarea intitulată ”Contribuții la studiul efectelor hidraulice și termice produse

achiziționate în timpul exploatării instalațiilor existente. Determinarea unor sarcini

CAPITOLUL 1. STADIUL ACTUAL ȘI DIRECȚII DE DEZVOLTARE A

1.1. Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică și controlul

Sistemele de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (S.A.C.E.T.)

1.2. Strategii de modernizare a S.A.C.E.T.

Plecând de la principiile de control a sistemelor de termoficare menționate

- reducerea temperaturii pe retur în sistemele de termoficare existente sau nou

Figura 1. Situația S.A.C.E.T. în Europa (9)

1.3. Metode de creștere a eficienței energetice în S.A.C.E.T.

Metodele de creștere a eficienței energetice în sisteme centralizate de

bazată pe șase obiective principale: adaptivitate, inteligență, integrare, eficiență,

1.4. Tehnologii de modernizare a rețelelor de transport și distribuție a

În vederea modernizării sistemelor de alimentare centralizată cu energie

1.5. Implementarea de soluții moderne în rețelele termice din România

Reţelele de termoficare din România sunt în etapa de tranziție de la a doua

echipamentelor existente cu altele noi performante, cât şi revizuirea întregului concept

CAPITOLUL 2. CONTRIBUȚII TEORETICE PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA

2.1. Identificarea și descrierea problemei

La nivel mondial, sistemele de alimentare centralizată cu energie termică s-au

2.2. Bazele teoretice ale metodei propuse de reproiectare

Metoda propusă utilizează curba clasată de consum a energiei termice,

Figura 2. Curba clasată de consum a energiei termice

Dacă se cunoaşte alura curbei clasate, cantitatea totală de energie termică

Se poate determina valoarea sarcinii termice nominale, q inom , la nivel de

punct/modul termic sau echipament/instalație/consumator, atunci când se cunoaște

2.3. Prezentarea și demonstrarea metodei propuse

Pentru prezentarea metodologiei de determinare a sarcinii termice nominale de

Tabelul 1. Descrierea cazurilor studiate

Sarcinile termice, calculate ca energia termică medie consumată în decurs de o

Figura 3. Sarcinile termice înregistrate pe perioada analizată

Pentru aplicarea metodei propuse este necesar să se deducă și să se utilizeze

Figura 4. Rețea termică 1. Variaţia sarcinii termice consumate pentru încălzire qi

Figura 5. Rețea termică 2. Variaţia sarcinii termice consumate pentru încălzire qi

Figura 6. Rețea termică 3. Variaţia sarcinii termice consumate pentru încălzire qi

Figura 7. Rețea termică 4. Variaţia sarcinii termice consumate pentru încălzire qi

Figura 8. Rețea termică 5. Variaţia sarcinii termice consumate pentru încălzire qi

Pasul 4. Determinarea sarcinii termice pentru încălzire qi (Gcal/h) cu ajutorul

Tabelul 2. Parametri pentru curba clasată teoretică de consum a energiei termice

Cu ajutorul parametrilor prezentaţi în Tabelul 2, se poate calcula sarcina termică

Tabelul 3. Sarcinile termice nominale pentru reproiectare

Principalul avantaj al metodei propuse este că utilizând relația 7, pentru care se

2.4. Analiza datelor înregistrate în rețelele termice studiate. Validarea

În Tabelul 4 sunt prezentate cantităţile de energie termică pentru încălzire

Tabelul 4. Comparație între energia termică consumată pentru încălzire estimată cu