Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ ŞI


TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

TEZĂ DE DOCTORAT

Contribuţii privind analiza numerică a procesului de


încălzire prin inducţie în problemele de tratamente
termice

Coordonator:
Prof. univ. Dr. Ing. Teodor LEUCA

Doctorand:
Ing. Gabriel Remus CHEREGI

ORADEA, 2006
CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................................... 5
CAPITOLUL I: Modificarea proprietăţilor mecanice ale materialelor
feromagnetice prin tratament termic .................................................................. 9
CAPITOLUL II: Instalaţii de călire superficială ............................................... 13
CAPITOLUL III: Stadiul actual al modelării numerice a proceselor de
călire superficială .................................................................................................. 25
3.1. Problema de câmp electromagnetic ..................................................... 25
3.2. Problema de câmp termic...................................................................... 31
3.3. Problema cuplată de câmp electromagnetic şi termic .......................... 31
CAPITOLUL IV: Procedeu de mare productivitate pentru călirea dinţilor
pinioanelor ............................................................................................................. 33
CAPITOLUL V: Soluţionarea problemelor de curenţi turbionari .................. 36
5.1. Regimul cvasistaţionar al câmpului electromagnetic ........................... 36
5.2. Pătrunderea câmpului electromagnetic în semispaţiul conductor ........ 47
5.3. Soluţionarea numerică a problemelor de curenţi turbionari prin
metoda elementului finit ......................................................................................... 52
CAPITOLUL VI: Soluţionarea problemelor de câmp termic .......................... 58
6.1. Difuzia câmpului termic ....................................................................... 58
6.2. Metoda elementelor finite .................................................................... 66
6.3. Discretizarea în domeniul timp ............................................................ 68
CAPITOLUL VII: Cuplarea problemelor de câmp electromagnetic şi
termic ...................................................................................................................... 68
CAPITOLUL VIII: Analiza încălzirii prin curenţi turbionari în cazul
instalaţiei de mare productivitate pentru călirea dinţilor pinioanelor ............ 71
8.1. Geometrie, parametri electromagnetici şi termici, condiţii de
frontieră ................................................................................................................... 71
8.2. Rezultate în cazul inductorului cu conductor de secţiune circulară ..... 79
8.3. Rezultate în cazul inductorului cu conductor de secţiune
dreptunghiulară ....................................................................................................... 86
CAPITOLUL IX: Concluzii şi contribuţiile principale ale lucrării ................. 95
9.1. Concluzii .............................................................................................. 95
9.2. Contribuţii originale ............................................................................. 96
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................... 99
ANEXE ............................................................................................................... 106
Rezultate cunoscute din ingineria materialelor arată că se poate ridica duritatea unor
piese metalice prin călire, încălzind piesa peste temperatura austenitică şi impunând apoi o
anumită viteză de scădere a temperaturii piesei. Din păcate, în urma călirii întregii piese,
aceasta devine casantă, uneori imposibil de utilizat în scopul în care ea a fost proiectată.
Exemplele cele mai simple sunt oferite de sculele folosite de om în construcţii: ciocanul,
dalta, şurubelniţa etc. Dacă ciocanul, de exemplu, nu este călit, atunci faţa sa activă se
deformează imediat, iar dacă este călit în întregul volum, atunci devine casant şi, deseori, sar
aşchii din faţa activă sau se sparge. Din aceste motive, este util să se călească piesele doar în
zona în care este necesară o mare duritate. Călirea de suprafaţă conferă pieselor metalice
proprietatea de a rezista uzurii la frecare, păstrând, în acelaşi timp, elasticitatea şi rezistenţa
mecanică a piesei, în ansamblu ei. O modalitate modernă şi eficientă de încălzire superficilă
se poate obţine prin utilizarea unui câmp electromagetic variabil în timp. În volumul piesei
metalice se induc curenţi turbionari, a căror distribuţie depinde de geometria piesei şi de
proprietăţile de material, dar şi de frecvenţa câmpului electromagetic. Cu cât frecvenţa este
mai ridicată cu atât pierderile Joule datorate curenţilor tubionari se distribuie preponderent
într-o zonă mai îngustă, situată în imediata vecinătate a suprafeţei piesei. Se spune că
distribuţia este superficială şi că adâncimea zonei cu pierderi Joule importante este adâncimea
de pătrundere. Determinarea cu acurateţe a distribuţiei curenţilor turbionari implică
soluţionarea unei complicate probleme de câmp electromagetic în regim cuasistaţionar.
Timpul de încălzire trebuie să fie suficient de mic încât temperatura să nu difuzeze nepermis
de mult în volumul piesei. Evoluţia câmpului termic depine de pierderile prin curenţi
turbionari şi necesită, de asemenea, soluţionarea unei complicate probleme de difuziune
termică. Proprietăţile de material depind de temperatură, deci cele două probleme
electromagnetică şi termică, sunt cuplate.
Călirea de suprafaţă prin inducerea curenţilor turbionari are câteva avantaje faţă de
alte metode de călire: poluare practic inexistentă, o bună repetabilitate, reglarea grosimii
stratului călit, automatizare relativ uşoară etc. Aceste avantaje justifică utilizarea pe scară
largă a călirii în înaltă frecvenţă (CIF) în majoritatea unităţilor producătoare de piese metalice.
Desfăşurarea călirii de suprafaţă prin inducţie depinde de:
- tipul de oţel sau fontă;
- forma piesei de prelucrat şi forma stratului de suprafaţă călit;
- proprietăţile electrice şi magnetice ale materialului;
- selectarea proceselor termice şi de călire corespunzătoare;
- relaţia timp – temperatură în cazul călirii prin inducţie;
- o execuţie corectă a cuplării sau îmbinării dintre bucla de inducţie şi piesa de
prelucrat;
- selectarea densităţii puterii şi frecvenţa curentă;
- efectul microstructurii primare a materialului asupra proprietăţiilor microstructurii
călite.
Cel mai simplu mod de a controla grosimea stratului călit este dat de formula
adâncimii de pătrundere, stabilită pentru semispaţiul conductor, excitat în câmp
electromagnetic uniform. Calculul termic se face în ipoteza unui transfer termic neglijabil.
Din păcate, utilizarea unui model atât de simplu nu permite un control de precizie al calităţii şi
dimensiunii stratului călit, cu atât mai mult cu cât suprafeţele călite se abat de la forma plană.
În ultimii ani, au fost dezvoltate metode de modelare a proceselor de călire, în care analiza
numerică a câmpului electromagnetic este cuplată cu analiza difuziei termice. În prezent,
metodele pot fi aplicate la orice tip de geometrie şi pot lua în considerare modificarea atât a
parametrilor electromagnetici cât şi termici în funcţie de temperatură. Nu există încă rezultate
privind luarea în considerare a neliniarităţii dependenţei B-H. Cele mai evoluate programe
folosesc modelul pseudoliniar, în care relaţia B-H este liniară, permeabilitatea megnetică
corectându-se în funcţie de valoarea efectivă sau maximă a inducţiei magnetice. Modelul
permite adoptarea regimului sinusoidal şi a imaginilor în complex pentru mărimile câmpului
electromagnetic şi ecuaţiile sale, cu simplificări evidente. Evident, existenţa unor programe
comerciale privind analiza problemelor complexe de câmp electromagnetic, cuplate cu cele de
difuziune termică, nu constituie decât un instrument util la dispoziţia inginerului care
proiectează instalaţia de călire şi care recomandă soluţiile tehologice. Prezenta lucrare se
înscrie în direcţia stabilirii unor noi proceduri, eficiente, de călire în curenţi turbionari, care să
realizeze productivităţi ridicate în cazul unor tipodimensiuni de piese metalice. Soluţiile
propuse sunt analizate cu ajutorul pachetului de programe FLUX, rezultând timpii de călire şi
distribuţiile corespunzătoare ale câmpurilor electromagnetic şi termic.
Lucrarea este finalizată prin realizarea unui nou dispozitiv de călire supeficială de
mare productivitate, utilizabil în cazul pinioanelor şi este structurată pe 9 capitole, bibliografie
şi anexă.
Astfel, Capitolul I al lucrării abordează o descriere sumară a mecanismelor de
modificare a proprietăţilor materialelor feromagnetice, prin tratament termic.
Proprietăţile metalelor pot fi grupate în trei mari categorii:
a) proprietăţi fizico-chimice, care caracterizează natura metalului, şi anume: luciul
metalic, culoare, greutate specifică, conductivitate termică şi electrică, temperatură de
topire, etc.;
b) proprietăţi mecanice, care caracterizează consistenţa, rigiditatea şi durabilitatea, ca, de
exemplu: duritatea, elasticitatea, rezistenţa la rupere, rezilienţa, etc.;
c) proprietăţi tehnologice, care caracterizează capacitatea de prelucrare la cald sau rece a
unui metal.
Proprietăţile mecanice se determină pe bază de solicitări. Principalele solicitări
mecanice ale metalelor – clasificate în solicitări mecanice statice, dinamice şi variabile –
presupun acţiunea unor forţe exterioare asupra materialului. Forţelor exterioare li se opun
forţele interioare cauzate de interacţiunile dintre atomii care tind să fie scoşi din poziţiile de
echilibru.
În cazul solicitărilor dinamice, în funcţie de condiţiile în care are loc solicitarea, orice
matarial poate fi distrus în stare plastică sau fragilă. La materialele în stare plastică distrugerea
este precedată de deformaţii plastice importante, iar la cele în stare fragilă distrugerea se face
fără deformaţii prealabile vizibile. Factorii care condiţionează caracterul ruperii sunt: viteza
de deformaţie, efectul de crestătură şi temperatura.

Capitolul II al lucrării dezvoltă subiectul cu privire la instalaţiile de călire superficială


prin curenţi turbionari.
În cele ce urmează se prezintă câteva date generale pentru una din ultimele instalaţii
de încălzire prin inducţie concepută să lucreze alternativ sau simultan cu înaltă şi medie
frecvenţă, lărgind astfel gama de tratare de piese pe aceeaşi instalaţie.
Instalaţie de încălzire prin inducţie cu dublă frecvenţă EA 75 -3C-ZF
- instalaţie universală cu comandă CNC, acţionare digitală şi arhivare de proces cu
generator de 75 KW cu încălzire simultană cu înaltă şi medie frecvenţă utilizată în special
pentru serii de piese ce se schimbă des (fig. 2.2.).
Fig. 2.2.

Maşina de încălzire – date tehnice

• putere 25 kVA (fără generator)


• 3 axe ( z – 650 mm; Y +/- 100 mm; x - +/- 15 mm pentru inductor) şi rotaţie axa c
0,4…60 rot/min şi axa e 40…400 rot/min
• dimensiune piese Ø 150 mm sau Ø 260 mm în funcţie de masa rotativă cu o greutate a
piesei de 10 kg.
• greutate totală max. pentru axa c – 400 kg.

Generator ZFG de 75

• putere 83 kVA
• putere nominală medie/înaltă frecvenţă 75 kW (suma între cele 2 frecvenţe)
• reglare putere în trepte la ambele frecvenţe 10…90 %
• frecvenţa de lucru:
- medie frecvenţă 18 kHz (frecvenţă fixă)
- înaltă frecvenţă 100…350 kHz în funcţie de inductor.

În Capitolul III se tratează stadiul actual al modelării numerice a proceselor de călire


superficială abordând problema de câmp electromagnetic, problema de câmp termic şi
problema cuplată de câmp electromagnetic şi termic.
Problema de câmp electromagnetic
Calculul curenţilor turbionari este o problemă de mare interes tehnic. De cele mai
multe ori pierderile produse de curenţii turbionari nu sunt dorite şi tehnicienii încearcă să le
reducă cât mai mult posibil. Alteori ele pot fi utile prin efectul lor termic, permiţând încălzirea
mediilor conductoare în zone dorite de tehnicieni. Uneori forţele de natură magnetică produse
de curenţii turbionari trebuie luate în considerare la calculul parametrilor unor instalaţii de
conversie electromecanică. Determinarea curenţilor turbionari necesită calculul câmpului
electromagnetic în structuri cu medii conductoare, deci soluţionarea unor complicate
probleme de regim cvasistaţionar.
Literatura de specialitate, menţionată şi în bibliografie, a oferit numeroase rezultate
privind determinarea câmpului electromagnetic în regim cvasistaţionar, în medii imobile,
lineare sau nelineare, dar în structuri 2-D. Dată fiind uriaşa dezvoltare a performanţelor
maşinilor de calcul din ultima vreme, atenţia cercetătorilor s-a îndreptat spre elaborarea unor
algoritmi de soluţionare numerică a problemei curenţilor turbionari în structuri 3-D cu medii
neliniare.
Problema de câmp termic
Consacrată problemelor de câmp termic este Metoda elementului finit. Spre deosebire
de câmpul electromagnetic, necunoscuta este scalarul T (temperatura). La fel ca la problemele
de electrostatică, pentru regimul staţionar, ecuaţia ce trebuie soluţionată numeric este ecuaţia
Fourie − div(λgradT ) = p . În problemele de difuziune termică, ecuaţia este asemănătoare
celei de la problemele cuasistaţionare anamagnetice,

∂T
− div(λgradT ) + c = p.
dt

Condiţiile de frontieră pot fi de tip Dirichlet, Neumann sau mixte. Problema se


complică dacă se ţine cont de neliniaritatea condiţiilor de frontieră.
Problema cuplată de câmp electromagnetic şi termic
Cele mai frecvente rezultate admit relaţia liniară B-H, câmpul electromagnetic
sinusoidal şi ecuaţia liniară a difuziei câmpului termic. Lucrări recente admit difuzia termică
neliniară definită de dependenţa neliniară a conductivităţii şi capacităţii termice, cât şi de
condiţia de frontieră. Mediile cuasiliniare sunt adoptate pentru determinarea curenţilor
turbionari. Se admite regimul cuasistaţionar sinusoidal, de mediul liniar, dar apoi se
corectează permeabilitatea magnetică în funcţie de valoarea inducţiei efective, a inducţiei
maxime sau a pierderilor locale. În cazul problemelor cuplate, corecţia permeabilităţii se face
şi în funcţie de temperatură. Sunt luate în considerare dependenţele de temperatură a
parametrilor electromagnetici. Singura lucrare care propune o modelare mai exactă a
neliniarităţii mediilor feromagnetice este. Din păcate metoda balanţei armonice, propusă în
lucrare, necesită un uriaş efort de calcul şi, ca urmare, aplicaţiile se referă doar la cazuri 2D.

Începând cu Capitolul IV, conţinutul lucrării se axează pe descrierea dispozitivului de


călire de mare productivitate.
Cu puţini ani în urmă a fost lansată, cu mare succes în ramurile industriale importante,
călirea de suprafaţă prin inducţie care foloseşte metoda PCS (proces de călire simultană).
Aplicarea acestui tip de călire prin inducţie pe secţiune se potriveşte şi se utilizează mai ales
în cazul călirii suprafeţelor pinioanelor şi, în mod similar, structurilor de suprafeţe de o
anumită formă. Câteva avantaje clare pot fi obţinute prin metoda PCS:
- timpul necesar călirii unui pinion scade de aproape N ori, unde N este numărul de
dinţi al pinionului;
- la aceeaşi valoare a curentului, tensiunea de alimentare creşte de N ori (similar
alimentării în serie a băilor de electroliză pentru aluminiu), fapt agreat pentru realizarea
echipamentului de alimentare în înalta frecvenţă;
- datorită periodicităţii câmpului electromagnetic şi termic, călirea obţinută este
uniformă pentru toţi dinţii;
- căldura produsă pentru a nu se disipa inutil către dinţii vecini, deci randamentul
metodei este mai bun.
La roţile dinţate cu modul mare se realiza un inductor cu care se călea un singur dinte.
Noua metodă de călire simultană a dinţilor pinioanelor constă în realizarea unui sistem de
bobine care să înconjoare toţi dinţii pinionelor, asemănător unei înfăşurări pentru rotorul unei
maşini sincrone cu N poli. Forma acestuia este astfel concepută încât să permită cu uşurinţă
schimbarea roţii dinţate cu alta. Deci, spre deosebire de cazul maşinii electrice, zona frontală a
bobinei sistemului de încălzire are aspectul unei pâlnii care permite introducerea pinionului
(fig. 4.1).

Capitolul V abordează analiza calitativă a câmpului electromagnetic cvasistaţionar şi


cvasistaţionar sinusoidal, prezentându-se ecuaţiile regimurilor, condiţiile de frontieră de tip
electric şi magnetic şi teoremele de unicitate. Apoi este descrisă soluţionarea numerică, prin
metoda elementului finit, a problemei de câmp electromagnetic.

Conţinutul Capitolului VI se referă la analiza calitativă a câmpului termic. Este


prezentată funcţionala asociată ecuaţiei Fourie pentru regimul staţionar, cu condiţiile de
frontieră mixte, se demonstrează convexitatea funcţionalei şi consistenţa utilizări metodei
elementului finit. Pentru difuzia termică se prezintă metoda elementului finit în tehnica
Galerkin.

Capitolul VII tratează algoritmul de cuplare a problemelor de curenţi turbionari şi de


difuzie termică. Algoritmul permite şi luarea în considerare a neliniarităţilor din proprietăţile
magnetice şi termice ale materialului piesei. Aceştia sunt corectaţi iterativ în cadrul fiecarui
pas de timp.

În Capitolul VIII se prezintă analiza încălzirii prin curenţi turbionari în cazul


instalaţiei de mare productivitate pentru călirea dinţilor pinioanelor.

Rezultate în cazul inductorului cu conductor de secţiune circulară


Am ales densitatea de curent de 15 A/mm2, frecvenţa fiind de 8000 Hz. Pentru
structura cu inductor circular rezultă un curent de: 2649,45 A deoarece aria inductorului de
secţiune circulară este: 176,63 mm2.
Pentru roata dinţată cu conductor circular avem următoarele linii de câmp (Fig. 8.10),
trasate pentru timpul t = 21,28 s, la faza iniţială 0:
Fig. 8.10 Linii de câmp, pentru inductor cu conductor circular

Inducţiile magnetice şi intensităţile câmpului magnetic, la acelaşi timp, pentru fazele


0, 30, 45, 90, 180 grade sunt desenate în Fig. 8.11, 8.12, 8.13, 8.14, doar pentru 0 şi 180 de
grade:

Fig. 8.11 Inducţia magnetică pentru faza 0 Fig. 8.12 Intensitatea câmpului magnetic
pentru faza 0

Fig. 8.13 Inducţia magnetică pentru faza 180 Fig. 8.14 Intensitatea câmpului magnetic
pentru faza 180
Câmpuri de temperaturi pentru diferiţi timpi:
Pentru inductorul de secţiune circulară avem următoarele hărţi de temperatură din
dinte:

Fig. 21 Harta temperaturilor din dinte Fig. 22 Harta temperaturilor din dinte
la timpul 0.1 sec. la timpul 21.28 sec.

Rezultate în cazul inductorului cu conductor de secţiune dreptunghiulară


Un segment din roata dinţată, împreună cu dispozitivul dedicat călirii de mare
productivitate, este prezentat în fig. 23.

Fig. 23. Segment de roată dinţată

Am ales densitatea de curent de 15 A/mm2, frecvenţa fiind de 8000 Hz. Pentru


structura cu inductor rectangular rezultă un curent de: 2250 A deoarece aria inductorului de
secţiune rectangulară este: 150 mm2.
Pentru roata dinţată cu conductor circular avem următoarele linii de câmp (Fig.8.29),
trasate pentru timpul t = 20,70 s, la faza 0:
Fig. 8.24 Linii de câmp, pentru inductor cu conductor rectangular

Inducţiile magnetice şi intensităţile câmpului magnetic, la acelaşi timp, pentru fazele


0, 30, 45, 90, 180 grade sunt desenate în Fig. 8.25, 8.26, 8.27, 8.28, doar pentru fazele 0 şi
180 grade:

Fig. 8.25 Inducţia magnetică pentru faza 0 Fig. 8.26 Intensitatea câmpului magnetic
pentru faza 0

Fig. 8.38 Inducţia magnetică pentru faza 180 Fig. 8.39 Intensitatea câmpului magnetic
pentru faza 180

Câmpuri de temperaturi pentru diferiţi timpi:


Pentru inductorul de secţiune rectangulară avem următoarele hărţi de temperatură din
dinte:

Fig. 34 Harta temperaturilor din dinte Fig. 35 Harta temperaturilor din dinte
la timpul 0.1 sec. la timpul 20.78 sec.

În fine, Capitolul IX prezintă concluziile şi contribuţiile principale ale lucrării.


Teza de doctorat este dedicată unei probleme de mare interes în contextul actual al
economiei de piaţă, al cerinţelor obiective de creştere a calităţii produselor şi al creşterii
rentabilităţii.
Utilizarea încălzirii prin inducţie în cazul tratamentelor termice poate fi considerată ca
o sursă de încălzire controlată, putând fi folosită şi în combinaţii cu alte procese tehnologice.
Marele avantaj al încălzirii prin inducţie constă în faptul că în cazul tratamentelor
termice se urmăreşte atingerea de către piesa supusă tratamentului, a unei temperaturi
uniforme pe secţiunea piesei.
Principalul obiectiv al acestei teze a fost realizarea şi analiza numerică a unui
dispozitiv de călire simultană a dinţilor pinioanelor de mare productivitate, înscriindu-se în
direcţia stabilirii unor noi proceduri, eficiente, de călire în curenţi turbionari, care să realizeze
productivităţi ridicate în cazul unor tipodimensiuni de piese metalice.
A fost necesar trecerea în revistă soluţionarea problemelor de curenţi turbionari, a
problemelor de câmp termic şi de cuplaj ale celor două probleme. Având în vedere că aceste
metode sunt bine cunoscute în literatura de specialitate, modelarea numerică a procesului de
călire superficială a dispozitivului realizat s-a efectual cu softul FLUX 2D elaborat de
CEDRAT, aflat în dotarea laboratorului de Modelare şi Simulare Tehnici C.A.D. din cadrul
Facultăţii de Inginerie Electrică şi Tehnologia Informaţiei.
Modelarea numerică a procesului de călire superficială cu ajutorul curenţilor
turbionari este o problemă complexă, în care sunt rezolvate, simultan, două probleme
neliniare de câmp: cea de câmp electromagnetic şi cea de difuzie termică. Neliniaritatea
problemei de curenţi turbionari este datorată relaţiei neliniare B-H, în timp ce neliniaritatea
problemei termice provine din dependenţa cu temperatura a parametrilor termici
(conductibilitate termică, capacitate termică, coeficient de transfer termic la suprafaţă).
Cuplajul celor două probleme rezultă din puternica dependenţă a relaţiei B-H cu
temperatura, în problema de câmp electromagnetic şi din sursa de câmp termic, dată de
pierderile Joule, în problema de difuzie termică. Neliniaritatea relaţiei B-H se soluţionează
admiţând modelul pseudolinear, în care B = µ ( B )H , permeabilitatea magnetică corectându-
se iterativ în functie de inducţia magnetică. Marele avantaj al modelului rezultă din
posibilitatea adoptării regimului sinusoidal şi a imagnilor în complex, forma numerică a
ecuaţiilor câmpului conducând la un sistem de ecuaţii algebrice cu coeficienţi complecşi.
Cuplajul dintre cele două probleme de câmp este soluţionat prin procedura de
discretizare în timp, unde, la fiecare pas de timp, se face corecţia iterativă a parametrilor
electromagetici şi termici.
• Problema de câmp electromagnetic este soluţionată prin metoda elementului finit. Se
realizează o analiză calitativă a câmpului electromagnetic cvasistaţionar şi
cvasistaţionar sinusoidal, prezentându-se ecuaţiile regimurilor, condiţiile de frontieră
de tip electric şi magnetic.
• Problema de difuziune termică este discretizată în timp prin procedura Crank-
Nicholson, în timp ce discretizarea în spaţiu se face prin metoda elementului finit. Se
efectuează o analiză calitativă a câmpului termic şi este prezentată funcţionala asociată
ecuaţiei Fourie pentru regimul staţionar, cu condiţiile de frontieră mixte, se
demonstrează convexitatea funcţionalei şi consistenţa utilizări metodei elementului
finit.
• Metoda de soluţionare a problemei cuplate de câmp electromagnetic şi termic este deja
dezvoltată de specialiştii în ingineria electrică (de ex., programele FLUX). Se adoptă
algoritmul de cuplare a problemelor de curenţi turbionari şi de difuzie termică.
Algoritmul permite şi luarea în considerare a neliniarităţilor din proprietăţile
magnetice şi termice ale materialului piesei.
Contribuţii originale
Orientarea cercetărilor din cadrul acestei teze în direcţia elaborării unui nou pachet de
programe ar fi avut riscul obţinerii unui rezultat neconvingător. Din acest motiv, principalul
obiectiv al lucrării şi principala contribuţie originală a acestei teze a fost realizarea şi studiul,
cu ajutorul pachetului de programe FLUX, a unui nou dispozitiv, de mare productivitate, prin
care se poate realiza călirea simultană a dinţilor pinioanelor.
Principalele avantaje ale utilizării acestui dispozitiv în procesele de călire superficială
sunt:
• Timpi de producţie reduşi (de cca N ori, unde N este numărul de dinţi);
• Călirea uniformă a dinţilor;
• Controlul grosimii stratului călit;
• Regimul termic poate fi controlat uşor, deşi geometria pinionului este
complexă;
• Automatizare uşoară a procesului de producţie.

Simetria geometrică dentară a permis ca analiza problemei cuplate de câmp


electromagnetic şi termic să fie făcută doar pentru un pas dentar (Se putea alege chiar o
jumătate de pas dentar, dar s-ar fi renunţat la verificarea simetriei soluţiei, o condiţie necesară
pentru o soluţie corectă). Modelul ales permite obţinerea, într-un timp relativ redus, a
evoluţiei câmpului de temperaturi din dinţii pinionului, fiind deci un instrument deosebit de
util pentru tehnologul răspunzător de călirea piesei.
Simularea pe calculator a proceselor, care apar în timpul procesului de călire prin
inducţie, reprezintă o unealtă extrem de valoroasă. Ea permite selectarea şi controlul multor
parametrii care influenţează procesul de călire: valorile intensităţii curenţilor, frecvenţele de
lucru, timpii de acţionare, astfel încât să se obţină evoluţia dorită pentru câmpul de
temperaturi şi, deci, forma şi adâncimea zonei supuse călirii. Analiza pe calculator face
posibilă scurtarea timpului şi scăderea costului care ar fi necesar pentru selectarea
parametrilor în timpul experimentelor.
Temperaturile şi timpul care au fost necesare pentru atingerea temperaturii specifice
sunt similare atât în cazul simulării cât şi a experimentelor.
Dispozitivul de călire simultană a dinţilor pinioanelor de mare productivitate a fost
analizat în două variante şi anume: cu inductor având conductor de secţiune circulară şi unul
cu inductor ce are conductorul de secţiune rectangulară. În urma acestei analize s-a constatat
faptul că dispozitivul cu conductor rectangular permite un întrefier optim, rezultând o evoluţie
a câmpului de temperaturi mai bună.
Acest procedeu ne permite obţinerea unei rezistenţe crescute la uzură a suprafeţei
pinionului în comparaţie cu restul proprietăţilor piesei care nu se modifică în timpul
tratamentului prin inducţie electromagnetică.
Dispozitivul face obiectul unei propuneri de brevet de invenţie, înaintat de autorul
tezei.
Avantajele tehnice şi economice ale metodei de călire realizată de autor reprezintă,
prin urmare, o alternativă interesantă la aşa numitele metode convenţionale de călire a
pinioanelor.
Deşi orientarea cercetărilor din cadrul tezei a avut în special caracter tehnologic, pe
lângă modelarea numerică a proceselor de încălzire prin curenţi turbionari obţinute cu
dispozitivul de mare productivitate, lucrarea a dedicat câteva capitole aspectelor teoretice
legate de soluţionarea problemei cuplate de câmp electromagnetic şi termic.

BIBLIOGRAFIE

[1] T. Nakata, N. Takahashi, s.a., Investigation of Efectiveness of Various Methods with


Different Unknown Variables for 3D Eddy-Current Analysis, IEEE Trans. on Magn., Vol
26, No. 2, mart. 1990.
[2] S. Wiliamson, E.K.C. Chan, Three-dimmensional finite element formulation for
problems involving time-varying fields, rotative motion and magnetic saturation, IEE
Proc., A, Vol 140, No. 2, mart. 1993.
[3] M.L. Brown, Calculation of 3 - dimmensional eddy currents at power frequencies, IEE
Proc., vol. 129, Pt. A, No. 1, 1982.
[4] F. Boaillault, Z. Ren, A. Razek, Modelisation tridimensionelle des courants de
Foucault a l'aide des methodes mixtes avec differentes formulations, Rev. de Phys. Appl. 25,
pp. 583–592, 1990.
[5] R. Albanese, G. Rubinacci, Integral formulation for 3D Eddy-current computation
using edge elements, IEE Proc., 135, A, No. 7, sept 1988.
[6] R. Albanese, G. Rubinacci, Treatement of multiply connected regions in two-
component electric vector potential formulation, IEEE Trans. on Magn., Vol 26, No. 2,
mart. 1990.
[7] R. Albanese, G. Rubinacci, Solution of Three-Dimensional Eddy Current Problems by
Integral and Differential Methods, COMPUMAG 1987, IEEE trans. on Magn., MAG-24,
pp. 98–101, 1988.
[8] R. Albanese, F.I. Hănţilă, G. Rubinacci, Integral Formulation for Nonlinear Eddy
Current Problem, IGTE Symposium, Graz, Austria, 1992.
[9] R. Albanese, F.I. Hănţilă, G. Rubinacci, A Nonlinear Eddy Current Integral
Formulation, EMF Workshop, Capri, Italy, 1994.
[10] R. Albanese, F.I. Hănţilă, G. Rubinacci, Eddy Current Integral Formulation for
Nonlinear Media, Rev. Roum. Sci. Techn. – Electrotechn. et. Energ., 40, 2 pp. 151–158,
Bucarest, 1995.
[11] R. Albanese, F.I. Hănţilă, G. Rubinacci, A Nonlinear Eddy Current Integral
Formulation in Terms of a Two-Component Current Density Vector Potenţial, IEEE
Trans. on Magn., Vol. 32, Nr. 3, pp 784–787, 1996.
[12] N. Esposito, A. Musolino, M. Raughi, Modeling ofThree-D Nonlinear Eddy-Current
Problems with Conductors in Motion by an Integral Formulation, IEEE Trans. on Magn.,
Vol. 32, Nr. 3, pp 764–768, 1996.
[13] N. Allen, D. Rodger, H.C. Lai, PJ. Leonard, Scalar-Based Finite Element Modelling of
3D Eddy Currents in Thin Moving Conducting Sheets, IEEE Trans. on Magn., Vol. 32, Nr.
3, pp 733–736, 1996.
[14] K. Muramatsu, T. Nakata, N. Takahashi, K. Fujiwara, Liniar AC Steady-State Eddy
Current Analysis of High Speed Conductor Using Moving Coordinate System, IEEE
Trans. on Magn., Vol. 32, Nr. 3, pp. 749–752, 1996.
[15] P.C. Coles, D. Rodger, H.C. Lai, P.J. Leonard, Finite Element Modelling of 3D
Moving Conductor Devices with Low Conductivity, IEEE Trans. on Magn., Vol. 32, Nr. 3,
pp. 733–736, 1996.
[16] Z. Liu, A.R. Eastham, G.E. Dawson, Artificial Diffusion Concept for Moving
Conductor Eddy Current Problems with Edge Elements, IEEE Trans. on Magn., Vol. 32,
Nr. 3, pp. 756–759, 1996.
[17] H.T. You, K.R. Shao. K.D. Zhou. J.D. Lavers, Upwind-Linear Edge Elementsfor 3D
Moving Conductor Eddy Current Problems, IEEE Trans. on Magn., Vol. 32, Nr. 3, pp. 760
– 763, 1996.
[18] D. Albertz, S. Pappan, G. Hennenberg, Calculation of the 3D Non-linear Eddy
Current Field in Moving Conductors and its Application to Braking Systems, IEEE Trans. on
Magn., Vol. 32, Nr. 3, pp. 768–761, 1996.
[19] N. Labbe, Y. Marechal, G. Meunier, H. Ben Harara, 2D Nonlinear Finite Element
Modelling of Electromagnetic retarders using Time-slepping Algohthms and the Petrov-
Galerkin method wilh Homogenization Techniques, IEEE Trans. on Magn., Vol. 32, Nr. 3, pp.
772–775, 1996.
[20] R. Albanesse, G. Rubinacci, M. Canali. S. Stangherliev, A. Musolino, M. Raughi,
Analysis of a transienl Nonlinear 3-D Eddy Current Problem with Differential and
Integral Method. IEEE Trans. on Magn., Vol. 32, Nr. 3, pp. 776–779, 1996.
[21] R. Albanesc, A. Formisiano. R. Fresa, R. Martone, G. Rubinacci, F. Villone,
Numerical Analysis of a Coupled Problem: Time Evolution of a Tokamak Plasma in
Contact with a Conducting Wall, IEEE Trans. on Magn., Vol. 32, Nr. 3, pp. 984–989,
1996.
[22] J.J. Chaillout, J. Berthier, R. Blanpaim, Modeling of Electromagnetic Wakes of
Moving Submerged Bodics in Stratified Sea Water, IEEE Trans. on Magn., Vol. 32, Nr. 3,
pp. 998–1002, 1996.
[23] C.W. Trowbridge, Computing Electromagnetic Fields for Research and Industry:
major achievemenls and future trends, IEEE Trans. on Magn., Vol. 32, Nr. 3, 1996.
[24] M. Chiampi, C. Ragusa, M. Repetto, Strategies for Accelerating Convergence in
Nonliniar Fixed Point Method Solutions – Proc. of the 7 th IGTE Symposium, Graz,
Austria, 23 – 26 Sept, 1996.
[25] C.W. Trowbridge. Integral equations in Electromagnetic Computation: past, prezent
and future, Proc. of the 7th IGTE Symposium, pp. 319–324, Graz, Austria, 23 – 26 Sept,
1996.
[26] K. Fosman, L. Kettunen. Hybrid Formulation for 3D magnetostatic and Eddy
Current Problems, Proc. of the 7th IGTE Symposium, pp. 497–501, Graz, Austria, 23 – 26
Sept, 1996.
[27] N. Esposito, A. Musolino, M. Raughi, Performance of an Integral Formulation in 3D
Nonlinear Anisotropic Analysis. 7th IGTE Symposium, Graz, Austria, 23 – 26 sept. 1996.
[28] M. Enokizono, T. Tadaka, K. Yokoji, Y. Wada, S. Matsumoto, Three-Dimmensional
Moving simulation of Levitation-Melting Method, IEEE trans. on Magn. Vol. 3 1 , Nr.
3, pp. 1869–1872, 1995.
[29] M.C. Marion-Pera, J.P. Yonnet, Axial Bearings Using Superconductors and
Permanent Magnet, IEEE trans. on Magn. Vol. 31, Nr. 3, pp. 2121–2114, 1995.
[30] K.B. Kim, Z. Zabar, E. Levi, L. Birenbaum, In-Bore Projectile Dynamics in the
Linear Induction Launcher (LIL) Part I: Oscilalions, IEEE Trans. on Magn., Vol. 31, No. l,
pp. 484–488, 1995.
[31] I. R. Shokair, Projectile Transverse Motion and Stability in Electromagnetic Induction
Launchers, IEEE Trans. on Magn., Vol. 31, No. 1, pp. 504–509, 1995.
[32] H.A. Calvin, S.P. Virostek, Railgun Electromagnetism, IEEE Trans. on Magn., Vol.
31, No. 1, pp. 107–112. 1995.
[33] Kuo-Ta Hiesh. A Lagrangian Formulation for Mechanically, Thermally Coupled
Electromagnetic Diffusive Process with Moving Conductors, IEEE Trans. on Magn., Vol.
31, No. l, pp. 604–609. 1995.
[34] T. Onuki, S. Wakao, T. Yoshizawa, Eddy Current computation in Moving
Conductors by the Hybrid FE-BE Method. IEEE Trans. on Magn., Vol. 31,
No. 3, pp. 1436–1439, 1995.
[35] G. Rainsworth, D. Rodger, P.J. Leonard, 3D Finite Element Modelling of Conducting
Support Structures, IEEE Trans. on Magn., Vol. 31, No. 3, pp. 2052–2055, 1995.
[36] O. Biro, K. Preis, K.R. Richter, Various FEM Formulations for the calculation of
Transient 3D Eddy Currents in Nonlinear Media, IEEE Trans. on Magn., Vol. 31, No. 3,
pp. 1307–1312, 1995.
[37] F.I. Hănţilă, Mathematical Models of the relation between B and H, Rev. Roum. Sci.
Techn. – Electrotechn. et. Energ.. 19.3, pp. 429–448, Bucharest, 1974.
[38] F.I. Hănţilă. A Method for solving Stationary Magnetic Field in Nonlinear Media,
Rev. Roum. Sci. Techn. – Electrotechn. et. Energ., 20, 3, pp. 397–407, Bucharest, 1974.
[39] F.I. Hănţilă, On the uniqueness theorems of the stationary and quasistationary
electromagnetic fields in nonlinear medio, Rev. Roum. Sci. Techn. - Electrotechn. et.
Energ., 20, 2, pp. 211–219, Bucharest. 1975.
[40] F.I. Hănţilă, G. Gramma, An overrelaxalion method for the computation of the fixed
point of a contractive mapping. Rev. Roum. Sci. Techn. – Electrotechn. et. Energ., 27, 4,
pp. 395–398, Bucharest. 1982.
[41] Spoială D. “Modelarea câmpului electromagnetic în regim cvasistaţionar la înalta
frecvenţă. Aplicaţii la instalaţii electrotermice de radio frecvenţă” – Teză de doctorat.
[42] Z. Badics, Z. Cendes, “Coupled field models in electromagnetic solids”, COMPEL Nov
05 p. 509-520.
[43] N. Shulzhenko, P. Gontarowskiy, Y. Matyukhin, M. Pantelyat, I. Dolezel, B. Ulrych,
“Finite Element Analysis of Electromagnetic, Thermal and Stress-Strain State of Joints during
Induction Heating-Based Assembly and Disassembly”, Proceediongs of 11th International
IGTE Symposium 2004, p. 334-339.
[44] G. Paoli, O. Biró, and G. Buchgraber, “Complex representation in nonlinear time
harmonic eddy current problems,” IEEE Trans. Magn., vol. 34, pp. 2625-2628, Sept. 1998.
[45] R. Pascal, Ph. Conraux, and J. M. Bergheau, “Coupling between Finite Elements and
Boundary Elements for the numerical simulation of induction heating processes using
Harmonic Balance Method,” IEEE Trans. Magn., vol. 39, pp. 1535-1538, May 2003.
[46] F. Hănţilă, T. Leuca, C. Ifrim, „Electrotehnică teoretică”, vol. I, Editura Electra, 2002,
ISBN 973 – 8067 – 69 – 3.
[47] F. Hănţilă, G. Preda, M. Vasiliu, T. Leuca, eE. Della Giacomo, „Calculul numeric al
curenţilor turbionari”, Editura ICPE, 2001, ISBN 973 – 8067 – 31 – 6.
[48] F. Hănţilă, „Câmpul magnetic în structuri cu magneţi permanenţi”, Editura Electra,
2004, I.S.B.N. 973 – 7728 – 22 – X.
[49] F. Hănţilă, N. Vasile, E. Demeter, Şt. Marinescu, M. Covrig, „Câmpul electromagnetic
staţionar în medii neliniare” , Editura ICPE, 1998, ISBN 973 – 98322 – 0 – 2.
[50] R. Răduleţ, Al. Timotin, A. Ţugulea, „The electromagnetic field of electric lines with
losses”, Rev.Roum. Sci.Techn. – Elth. et Energ., Tome 15, no.3, 1970, p. 351-371.
[51] Al. Timotin, „Elementul electromagnetic de circuit”, St. Cerc. Electrotehn. Energ., 1971,
p. 341-356.
[52] F. Hănţilă „Existences and stability theorems for stationary fields in nonlinear media”,
Revue Roum. Sci. Techn. Ser. Electrotechnique et Energ., no.4, 1981, p.501-509.
[53] F. Hănţilă, E. Demeter, „Rezolvarea numerică a problemelor de câmp electromagnetic”,
Editor ARI Press, Bucuresti, 1995.
[54] C. Mocanu, „Teoria campului electromagnetic”, Editura didactică şi pedagogică, 1991.
[55] Al. Timotin, V. Hortopan, A. Ifrim „Lecţii de bazele electrotehnicii” - Editura didactică
şi pedagogică, Bucureşti 1970.
[56] F. Hănţilă, M. Vasiliu, „Câmpul electromagnetic variabil în timp”, Editura Electra,
Bucureşti, 2005.
[57] Manual de utilizare FLUX 2D – Cedrat.
[58] V. Fireţeanu, T. Leuca – Inducţia electromagnetică şi tehnologii specifice, Editura
Mediamira, Cluj – Napoca, 1997.
[59] T. Leuca – Câmpul electromagnetic şi termic cuplat – Curenţi turbionari, Editura
Mediamira, Cluj – Napoca, 1996.
[60] I.F. Hănţilă, T.Leuca – Elemente de circuit cu efect de câmp electromagnetic – Editura
ICPE Bucureşti, 1998.
[61] T. Leuca – Circuite electrice şi aplicaţii, Editura Mediamira Cluj-Napoca, 1996.
[62] T. Leuca, T. Maghiar, – Model digital Crank-Nicolson de câmp electromagnetic
cuplat cu cel termic şi implementarea sa numerică, Analele Universităţii din Oradea,
Fascicola Electrotehnică vol. I, Mai, 1994, pp. 69 – 73.
[63]. T. Leuca, T. Maghiar, F. Vancea – Contribuţii privind unele aspecte de analiză a
circuitelor electrice din instalaţ. de încălzire prin inducţie, Analele Universităţii din
Oradea, Fascicola Electrotehnică, vol. I. Mai 1994, pp. 74 – 85.
[64]. T. Leuca, T. Maghiar, F. Vancea – Determinarea parametrilor funcţionali ai instalaţiilor
tehnologice de încălzire prin inducţie a unor bare cilindrice din oţel utilizând elemente de
proiectare asistată, Simpozionul de electrotermie, Slatina, Octombrie, 1995.
[65]. T. Maghiar, T. Leuca, Lucia Szilagyi, A. Szilagyi – Compunting the melt-down
characteristic for the electric fuse using numerical modeling on Flux 2D software package,
The VIII. International Scientific Conference, Electro-Power Engineering EE’96, Stará Lesná
– High Tatras, Slovak Republic, 2-4 Sept. 1996,.
[66]. T. Maghiar, T. Leuca, F. Hănţilă – Analiza numerică a proceselor de încălzire prin
curenţi turbionari, Tipografia Grafx, Oradea, 2001.
[67] G. Cheregi, „Contribuţii la studiul cuptorului de inducţie cu creuzet utilizat pentru topirea
metalelor” Analele Universităţii din Oradea, pp. 147 – 154, Oradea 2000.
[68] G. Cheregi, “Analiza circuitelor electrice folosind un program de calcul” Analele
Universităţii din Oradea, pp. 155 – 160, Oradea, 2000.
[69] Nicolae Drăghiciu, Daniela Popescu, Gabriel Cheregi, Gabriela Tonţ– Determinarea
curburii pieselor feroase masive utilizând dispozitive electromagnetice – Lucrările celei de-a
XVII sesiuni de Comunicări Ştiinţifice cu participare internaţională – Academia Navală
„Mircea cel Bătrân” CONSTANŢA, 2001, pp. 9 – 14.
[70] Nicolae Drăghiciu, Daniela Popescu, Gabriel Cheregi, Gabriela Tonţ– Măsurarea
defazajului utilizându-se fazmetrul numeric cu microcalculator – Lucrările celei de-a XVII
sesiuni de Comunicări Ştiinţifice cu participare internaţională – Academia Navală „Mircea cel
Bătrân” CONSTANŢA, 2001, pp. 15 – 18.
[71] Dan George Tonţ, Gabriela Tonţ, Gabriel Cheregi – Despre programul de calcul al
câmpului magnetic al unei bobine circulare – Lucrările celei de-a XVII sesiuni de Comunicări
Ştiinţifice cu participare internaţională – Academia Navală „Mircea cel Bătrân”
CONSTANŢA, 2001, pp. 23 – 28.
[72] Gabriel Cheregi, Gabriela Tonţ – Consideraţii asupra schemei echivalente a unui
transformator cu înfăşurare terţiară – Academia de Ştiinţe, Literatură şi Arte, ORADEA –
România, 2002, pp. 502 – 506.
[73] Nicolae Drăghiciu, Dan George Tonţ, Gabriela Tonţ, Gabriel Cheregi, – The analyze of
antireciprocity of hall generator – American – Romanian Academy of Arts and Sciences. –
Universitatea „Constantin Brâncuşi” Tg. JIU, 2003, pp. 633 – 636.
[74] D. Hoble, G. Cheregi “Instalaţii electrice”, Ed. Universitatea din Oradea, 2004, I.S.B.N.
973 – 613 – 508 – X.
[75] T. Leuca, G. Cheregi, M. Arion ”Dual Frequency Simulation of the Electromagnetic
Induction Process in Gear Wheels” Analele Univ din Oradea, 2005, pp. 36 – 39.
[76] T. Leuca, G. Cheregi, M. Arion “Numerical Simulation of the Electromagnetic Field
within the Induction Hardening of Gear Wheels” Analele Univ din Oradea, 2006, pp. 41 – 45.
[77] M. Arion, G. Cheregi, M. Novac “About the numerical modeling of the electromagnetic
field with in the induction hardening of cylindrical half finished parts” Analele Univ din
Oradea, 2006, pp. 11 – 15.