Sunteți pe pagina 1din 62

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN

BUCUREȘTI FACULTATEA DE ENERGETICĂ


CATEDRA DE PRODUCERE ŞI UTILIZARE A
ENERGIEI

PROIECT DE DIPLOMĂ

Calculul termic al circuitului secundar pentru


CNE de tip CANDU 6 in diferite
configuratii de preincalzire regenerativa

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
As.Dr.Ing. ANDREI BUDU

ABSOLVENT:
BOCIOAGĂ N RADU

BUCUREȘTI
2012
1. Date constructive și funcționale ale CNE de tip CANDU 6 ........................3
1.1. Introducere ................................................................................................3
1.2. Sistemele principale ale CNE ...................................................................4
1.2.1. Reactorul ...................................................................................4
0
1.2.2. Sistemul primar de transport al căldurii (SPTC) ........................4
1.2.3. Generatorii de abur ..................................................................................5
1.2.4. Pompe primare .........................................................................................5
1.2.5. Sistemul moderator ...................................................................5
1.2.6. Sistemul de manipulare combustibil ..........................................5
1.2.7. Circuitul secundar .....................................................................6
1.2.8. Turbogeneratorul .......................................................................6
1.2.9. Sistemul de control al centralei .................................................6
1.2.10. Sisteme speciale de securitate .................................................7
1.2.11. Sisteme de proces şi servicii comune ......................................7
1.3. Structura zonei active ...............................................................................7
1.3.1. Combustibilul nuclear ...............................................................7
1.3.2. Moderatorul – D2O ...................................................................8
1.3.3. Agentul de răcire– D2O ............................................................8
1.3.4. Ansamblul reactor .....................................................................9
1.3.5. Vasul Calandria ......................................................................................10
1.3.6. Protecţia de capăt (biologică) ................................................................11
1.3.7. Chesonul calandria .................................................................................11
1.3.8. Ansamblul canal combustibil ...................................................11
2. Descrierea circuitului secundar al CNE de tip CANDU 6 ........................13
2.1. Generatorul de abur ........................................................................................13
2.1.1. GA cu circulaţie naturală-GA verticale cu ţevi în formă de U ......13
2.1.2. Elemente de proiectare pentru generatorul de abur CANDU 6 ..........16
2.1.3. Alegerea presiunii aburului ...........................................................17
2.1.4. Reglarea nivelului de apă din generatorul de abur ........................17
2.2. Sistemul de abur viu ...............................................................................19
2.3. Sistemul de ocolire turbină .....................................................................19
2.4. Turbina ...................................................................................................20
2.5. Sistemul de apă de alimentare a generatoarelor de abur ........................21
2.6. Condensatorul .........................................................................................22
2.7. Instalația de vid .......................................................................................25
2.8. Sistemul de preîncălzire regenerativă .....................................................25
2.9. Preîncălzitoare de joasa presiune PJP .....................................................26
2.10. Degazorul .............................................................................................27
2.11. Preîncălzitoarele de înaltă presiune PIP ...............................................28
2.12. Sistemul de condensat principal ...........................................................28
2.13. Sistemul de abur viu și turbogeneratorul .....................................................29
3. Calculul termodinamic al parametrilor circuitului secundar în
configuraţia 3PJP 1PIP ....................................................................................32
3.1. Date de proiect ........................................................................................32
3.2. Calculul circuitului termic secundar .......................................................32
3.2.1. Parametrii de condensare ai aburului ............................................32
3.2.2. Circuitul de preîncǎlzire regenerativǎ ...........................................34
3.2.3. Destinderea aburului în turbinǎ .....................................................37
3.2.4. Stabilirea parametrilor aburului la prize ........................................40
1
3.2.5. Calculul separǎrii de umiditate ......................................................40
3.2.6. Corecţiile punctului final al destinderii .........................................41
3.2.7. Calculul debitelor de abur la prize .................................................42
3.2.8. Calculul indicilor de performanţǎ ..................................................44
4. Calculul termodinamic al parametrilor circuitului secundar în
configuraţia 4PJP 1PIP ....................................................................................46
4.1. Date de proiect ........................................................................................46
4.2. Calculul circuitului termic secundar .......................................................46
4.2.1. Parametrii de condensare ai aburului ............................................46
4.2.2. Circuitul de preîncǎlzire regenerativǎ ...........................................48
4.2.3. Destinderea aburului în turbinǎ .....................................................50
4.2.4. Stabilirea parametrilor aburului la prize ........................................53
4.2.5. Calculul separǎrii de umiditate ......................................................54
4.2.6. Corecţiile punctului final al destinderii .........................................54
4.2.7. Calculul debitelor de abur la prize .................................................55
4.2.8. Calculul indicilor de performanţǎ ..................................................57

1.Date constructive și funcționale ale CNE de tip CANDU 6

2
1.1.Introducere

CANDU este acronimul de la CANada Deuterium Uranium. Filiera


CANDU foloseşte ca moderator (si agent de răcire) apa grea şi combustibil uraniu
natural. ZA a RN este cuprinsă într-o cuvă cilindrică numită calandrie cuprinzând
apa grea – moderatorul, la presiune atmosferică, este străbătută de tuburile de
presiune, orizontale, care conţin fasciculele de combustibil. Un RN Candu 6
cuprinde 380 canale de combustibil. [2]

Utilizarea eficientă a neutronilor în RN Candu permite folosirea uraniului


natural drept combustibil. Uraniul natural, comparativ cu uraniul îmbogaţit este
simplu de prelucrat pentru a obţine ansambluri de combustibil - fascicule. Aceste
fascicule de combustibil sunt uşor de produs în ţarile care au RN Candu: Argentina,
România, Coreea au propriile fabrici de combustibil care le asigură necesitaţile
interne. Reactoarele nucleare CANDU permit încărcarea/descărcarea
combustibilului în funcţionare la plină sarcină. [2]

Această operaţie este asigurată de două masini telecomandate de manipulare


a combustibilului, masini plasate la extremităţile opuse ale calandriei: una descarcă
fascicule iradiate, în timp ce cealaltă încarcă fascicule noi. Aceasta elimină opririle
pentru reîncărcare şi permit obţinerea unor indici de utilizare superiori precum şi un
plus de supleţe în programarea opririlor planificate pentru întreţinere şi scurtarea
acestora. [2]

Filiala PHWR a fost adoptată şi dezvoltată în Canada pe baza unui program


nuclear începand din anul 1942, când un grup de specialişti a proiectat primul
reactor nuclear cu apă grea, numit ZEEP (Zero Energz Experimental Pile = Pila
experimentală de energie zero), reacorul fiind pus în funcţiune 3 ani mai târziu.
In 1947, Canada pune în funcţiune pentru prima data în lume, un reactor de
cercetare cu flux în alt de neutroni numit NRX. [5]

Experimentele efectuate pe cele trei reactoare (ZEEP, NRX şi NRU), au


constituit baza cunoştinţelor fizice, chimice, metalurgice şi de proiectare pentru
CANDU.
Reactoarele de tip CANDU au fost construite ulterior atât în Canada, cât şi în
Pachistan, India, Argentina, Coreea de Sud, China, această filieră de reactoare
nucleare situându-se prîn tre filierele cele mai performante existente la ora actuală în
lume.
Construirea unei centrale nucleare prezintă o serie de avantaje şi dezavantaje,
atât economice cât şi din punct de vedere al securităţii personalului de exploatare şi
al populaţiei. [5]

Avantajul economic

3
Spre deosebire de o centrală pe combustibili fosili, CNE constă în cheltuielile
cu combustibilul (uraniu). Explicaţia constă în faptul că mult mai multă energie se
produce dintr-un kg de uraniu decât dintr-un kg de cărbune sau petrol. [5]

Dezavantajul economic

Constă în costurile ridicate în investiţie (aproximativ de 3 ori mai mari decât


cele pentru o centrală clasică de aceeasi mărime). [5]

Securitatea populaţiei şi a personalului de exploatare

Faţa de centralele pe combustibili fosili la o centrală nucleară apare problema


protecţiei contra radiaţiilor şi a contaminării, atât pentru populaţie cât şi pentru
personalul centralei.
Nivelul riscului public şi pentru angajaţii CNE este reflectat de dozele
maxime admise de radiaţii.
Pentru populaţie: 1mSv/an (de 10 ori mai mici decât expunerile profesionale
normale).
Pentru personalul CNE: 20mSv/an. [5]

1.2.Sistemele principale ale CNE

1.2.1.Reactorul

Reactorul constă dintr-un ansamblu (vas) cilindric de oţel inox (calandria),


introdus intr-o structură de beton căptusit cu oţel carbon şi umplută cu apă uşoară
(chesonul calandria), structura cu rol de protecţie biologică (la radiaţii) şi răcire.
Calandria conţine apă grea moderator şi reflector, mecanismele de control a
reactivitaţii şi 380 de canale de combustibil care conţin fasciculele de combustibil.
Aceste fascicule de combustibil sunt „spalate” permanent de apa grea – agent de
răcire, aflată sub presiune în circuitul primar. [5]

1.2.2.Sistemul primar de transport al căldurii (SPTC)

Scopul sistemului primar de transport al căldurii este de a circula apa grea,


agent de răcire, sub presiune prin canalele combustibile în scopul preluării căldurii
produse prin fisiune în combustibil şi de a o transfera apei uşoare, în generatoarele
de abur.
Sistemul primar de transport al căldurii este împărtit în două bucle separate,
prin fiecare din ele circulând apa grea. Pe fiecare buclă sunt două pompe de
circulaţie, două generatoare de abur, două colectoare de intrare şi două colectoare de
ieşire. Agentul de răcire intra şi iese din fiecare canal combustibil prin conducte
4
individuale de alimentare (fideri), care vin dinspre sau se duc către colectoarele de
intrare şi ieşire.
Proiectul prevedere două bucle pentru a se crea posibilitatea ca în cazurile
grave de pierdere a presiunii (de exemplu LOCA) să poată fi izolată bucla defectă.
Cele două bucle, în mod normal, sunt conectate cu presurizorul prin conducte de
legatură prevăzute cu armături de izolare, ce se vor închide în cazul unui LOCA,
pentru a izola bucla avariată. [5]
Temperatură intrare/ieșire reactor 266 °C/310 °C
Presiunea intrare/ieșire reactor 11,13 MPa/ 9,89 MPa
Sarcină termică in GA 2064 MWt

1.2.3.Generatorii de abur

Generatoarele de abur sunt identice, fiecare constant dintr-un fascicul de ţevi


verticale în formă de U întors aflat în interiorul unei mantale cilindrice. Apa grea
circulă prin ţevi în timp ce apa uşoară circulă prin manta. [5]

1.2.4.Pompe primare

Pompele primare sunt de tip vertical, centrifugale, monoetajate, acţionate


electric, o singură aspiraţie, refulare dublă. Motorul este montat deasupra pompei şi
este conectat la pompă printr-o cuplă demontabilă. Alimentarea motoarelor
pompelor se face prin clasa IV, 10 kV.
Toate elementele componente ale sistemului de transport al căldurii sunt
amplasate în interiorul clădirii reactorului şi sunt accesibile în timpul funcţionării.
Componentele sistemului sunt dispuse simetric la fiecare capăt al calandriei
fiind situate la o cotă mai ridicată decât vasul calandria. Acest amplasament permite
răcirea combustibilului prin convecţie naturală în cazul cand pompele primare şi
pompele sistemului de răcire la oprire sunt indisponibile. [5]

1.2.5.Sistemul moderator

Neutronii produsi prin fisiune sunt moderaţi (încetiniţi) de către apa grea-
moderator. Aceasta este circulată prin sisteme care o răcesc, purificată şi controlează
concentraţiile substanţelor folosite pentru reglarea (ajustarea) reactivităţii. [5]

1.2.6.Sistemul de manipulare combustibil

Sistemul de manipulare combustibil asigură reîncărcarea reactorului cu


fascicule de combustibil proaspăt, fără a întrerupe funcţionarea acestuia.
Acest sistem este proiectat să funcţioneze la toate nivelurile de putere. De
asemenea sistemul asigură facilitaţi pentru manipularea şi depozitarea temporară
atât a combustibilului proaspăt cât şi a combustibilului uzat sau defect. [5]
5
1.2.7.Circuitul secundar

Circuitul secundar este un circuit abur-apa. Aburul viu antrenează turbina.


Circuitul de apă, format din 2 circuite principale, de condesat şi apă de alimentare,
alimentează cu apă generatoarele de abur în scopul producerii aburului. [5]
Fluid abur
Presiune /temperatură la intrarea în CIP 4,5 MPa/260 °C
Debit 3758,152 t/h
Debit apă circulație la condensator 46 m3/s
Vid la condensator 4 kPa

1.2.8.Turbogeneratorul

Turbogeneratorul este compus din turbina cuplată la generatorul electric.


Turbina cu abur este o unitate compusă dintr-un corp de în alta presiune şi trei de
joasă presiune care eşapează aburul într-un condensator cu vid pentru realizarea
unui randament termic maxim.
Turbina este prevazută cu prize nereglabile de prelevare a aburului în scopul
preîncălzirii regenerative a apei de alimentare a generatoarelor de abur.
Condensatorul turbinei este format din trei corpuri independente, câte unul
pentru fiecare corp de joasă presiune al turbinei.
Energia mecanică a turbinei este transformată în energie electrică cu ajutorul
generatorului electric.
Generatorul electric de tip sincron furnizează curent alternativ, la un nivel
mediu de tensiune (24kV). [5]

1.2.9.Sistemul de control al centralei

Sistemul de control al centralei este prevăzut să asigure supravegherea


parametrilor şi a sistemelor atât în funcţionarea normală cât şi în cazul stărilor
tranzitorii de funcţionare şi să menţină valorile acestor parametri în limite admise.
Componentele principale ale sistemului de control ale centralei sunt două
calculatoare de proces cuplate la sistemele tehnologice ale centralei, oricare din cele
două calculatoare fiind capabile sa asigure controlul unităţii.
În cazul indisponibilităţii camerei de comandă principale, controlul unităţii
este asigurat din camera de comandă secundară. [5]

6
1.2.10.Sisteme speciale de securitate

- Sistemul de oprire rapidă nr.1;


- Sistemul de oprire rapidă nr.2;
- Sistemul de răcire la avarie a zonei active;
- Sistemul de anvelopare.
-

Aceste sisteme, necesare pentru aducerea şi menţinerea centralei în stare stabilă


după accident, trebuie sa în deplinească următoarele funcţii:

- Oprirea şi menţinerea în stare oprită a reactorului;


- În depărtarea căldurii reziduale;
- Limitarea eliberărilor radioactive în mediul în conjurător. [5]
-

1.2.11.Sisteme de proces şi servicii comune

Sistemele de proces şi servicii comune includ:


- Sistemul de apă de serviciu;
- Sistemu de apă de circulaţie;
- Sistemul de apă demineralizată;
- Sistemul de protecţie la incendiu;
- Sistemul de apă potabilă;
- Sistemul de colectare scurgeri radioactive, neradioactive;
- Sistemul de încălziare, ventilaţie, condiţionare aer;
- Sistemul de aer comprimat;
- Sistemul de reconcentrare a apei grele. [5]

1.3.Structura zonei active

Componentele caracteristice ale unui reactor sunt combustibilul, moderatorul


şi agentul de răcire.

Reactorul CANDU utilizează:


- Combustibil – uraniu natural;
7
- Moderator – apă grea;
- Agent de răcire– apă grea. [5]

1.3.1.Combustibilul nuclear

Prin arderea lui în reacţia de fisiune se produce energie termică; conţine 0.7%
92U izotop fisionabil şi 99.3% 92U238 izotop nefisionabil cu neutroni termici.
235

Uraniul pur este un metal care are conductivitate termică mare (lucru
important pentru răcire) şi densitate mare. Din nefericire, el are proprietaţi mecanice
slabe în condiţii de iradiere şi astfel, folosirea sa în calitate de combustibil în
reactoare a fost abandonată în favoarea unei mase ceramice, oxid de uraniu (UO2),
în ciuda densităţii mai mici şi a slabei conductivităţi.
Pastilele de uraniu, obţinute prin sintetizare, sunt aşezate una peste alta în tr-
un tub cu pereţi subţiri de 13mm diametru, care are dopuri sudate la amândouă
capetele, pentru a forma un ansamblu etanş numit element combustibil.
Un element combustibil conţine 30 de pastile de combustibil. Un ansamblu
format din 37 de elemente combustibile dispuse în 4 inele concentrice, care au
sudate la capete piese de rigidizare, se numeste fascicul de combustibil. [5]

Figura.1. Prezintă alcatuirea unui fascicul de combustibil. [4]

1.3.2.Moderatorul – D2O
8
Are rolul de a încetini viteza neutronilor rapizi suficient ca ei să producă alte
reacţii de fisiune. Această moderare a neutronilor se datorează ciocnirilor elastice şi
inelastice cu nucleele moderatorului. [5]

1.3.3.Agentul de răcire– D2O

Preia şi transportă căldură generată în procesul de fisiune, la generatoarele de


abur
Proiectul CANDU presupune separarea apei grele moderator de apa grea
agent de răcire, prin folosirea tuburilor de presiune. Vasul reactorului este străbătut
pe orizontală de tuburile de presiune, fasciculele de combustibil fiind dispuse în
interiorul tuburilor de presiune. (exista 12 fascicule de combustibil în fiecare tub de
presiune). Tuburile de presiune se află în interiorul tuburilor Calandria.
Această separare permite ca temperatura şi presiunea moderatorului să fie
scăzute asigurând un mediu corespunzător pentru funcţionarea mecanismelor de
control reactivitate. De asemenea, această seprare nu implică folosirea unui vas de
presiune, care este dificil de realizat din punct de vedere tehnologic şi asigură în
cărcarea cu combustibil proaspăt la orice nivel de putere a reactorului. [5]

1.3.4.Ansamblul reactor

Este alcătuit din:

- Un vas cilindric, vasul calandria, supus la presiuni scăzute din oţel inox;
- Două protecţii de capăt (confecţionate tot din oţel inox, umplute cu bile de
oţel carbon cu diametrul de 7mm, răcite cu H2O), penetrate orizontal de
380 de tuburi de reţea;
- 380 de tuburi calandria din Zircaloy-2, care strabat zona activă, conţinând
tuburile de presiune la interior (canale combustibile);
- 380 de ansamble canal combustibil montate într-o reţea pătratică;
- Dispozitivele (mecanismele) de control reactivitate care penetrează
vertical şi orizontal chesonul calandria în scopul controlului reactorului şi
opririi în siguranţă;
- Conexiuni în vederea evacuării căldurii produse în moderator;
- Conexiuni pentru apa usoară din protecţiile de capăt şi chesonul calandria.
[5]

9
Figura.2. Ansamblul reactorului CANDU 6. [4]

1- vasul calandria; 2- placă tubulară; 3 – tuburi calandria; 4 – inel de în


castrare; 5 – placă tubulară spre MID; 6 – tuburi reţea protecţie; 7 – ţevi pentru
răcirea protecţiei de capăt; 8 – filtru intrare – iesire; 9 – bile de protecţie din oţel; 10
– fitinguri terminale; 11 – fideri; 12 – evacuare moderator; 13 – admisie moderator;
14 – unitate detectoare flux orizontal; 15 – cameră de ionizare; 16 – protecţie contra
cutremurelor; 17 – perete cheson calandria; 18 – conductă expansiune moderator;
19 – plăci diafragmă de protecţie; 20 – ţevi reducere presiune; 21 – disc protecţie
suprapresiune; 22 – duze control reactivitate; 23 – orificiu de observare; 24 – bare
de oprire; 25 – bare de ajustare ( reglare); 26 – bare de control; 27 – unitate de
control zonal; 28 – unitate detectoare flux vertical; 29 – duze pentru injecţie de
lichid absorbant.

1.3.5.Vasul Calandria

Este un rezervol cilindric, orizontal fiind din oţel inoxidabil cu diametrul de


7.60m. Vasul are plăci tubulare la iesire în care se termină tuburile calandria şi
formează protecţiile de capăt.
10
Vasul calandria se sprijină în pereţi de beton ai chesonului calandriei prin
intermediul protecţiilor de capăt. [5]

1.3.6.Protecţia de capăt (biologică)

Se compune din 2 placi tubulare interne şi externe, reţeaua de tuburi şi o


manta cilindrică exterioară toate executate din oţel inoxidabil. Acest ansamblu are
un diametru de 6.75m şi 0.91m grosime. Există cate unul la fiecare capăt al
calandriei. Spaţiul de jur imprejurul reţelei de tuburi şi între placile tubulare este
umplut cu bile din oţel carbon cu diametrul de 7mm răcite cu apă uşoară, care este
circulată în continuu. [5]

1.3.7.Chesonul calandria

Este o structură regulată din beton armat, susţinută de o fundaţie tot din beton
armat, grosimea minimă a peretelui fiind de 1.2m. Suprafaţa interioară este
acoperită de o căptuşeală din oţel carbon, care formează un rezervor impermeabil la
apă. Acest rezervor este umplut cu apă uşoară până la partea superioară. Stratul de
apă uşoară combinat cu peretele de beton al puţului asigură o protecţie efectivă
contra neutronilor şi radiaţiilor gamma, în plus, apa răceşte suprafaţa interioară a
chesonului care este încălzită de radiaţile din zona activă.
Răcirea suplimentară a betonului în vecinatatea protecţiei de capăt este
asigurată de conducte încastrate. Pentru a menţine temperatura betonului sub 60 C,
apa este circulată continuu prin aceste conducte.
La partea superioară a chesonului există o deschizătură pentru platforma
mecanismelor de reactivitate. Aceasta este o placă conţinând numeroase găuri prin
care trec vertical dispozitivele de reactivitate. [4]

1.3.8.Ansamblul canal combustibil

Canalul de combustibil (figura 3.4) este alcătuit din două tuburi concentrice:
tubul calandria şi tubul de presiune. Tubul calandria este exterior şi separă
moderatorul de tubul de presiune. Tubul de presiune, prin care circulă agentul de
răcire având presiune şi temperatură ridicate, este în interior. Spaţiul dintre cele 2
tuburi este umplut cu CO2 şi se numeşte inel de gaz, având rolul de barieră termică
între canal şi moderator. Poziţia relativă între cele 2 tuburi este asigurată de 4 inele
de distanţare, plasate la distanţe aproximativ egale în inelul de gaz, pe lungimea
tubului.
Ele transmit o parte din eforturile ce apar în tubul de presiune tubului
calandria, care se află la o temperatură mai scăzută. Rolul principal al inelelor de
distanţare este împiedicarea contactului direct între tubul de presiune şi tubul
calandria, care ar conduce la dezvoltarea în zona de contact, mai rece, a hidrurii de
zirconiu cu efect asupra fragilizării tubului de presiune. La ambele capete ale unui
canal se află câte un fiting terminal, confecţionat din oţel inox, etanşat prin
11
mandrinare pe tubul de presiune. În totdeauna (si pe rând) unul dintre fitingurile
terminale are posibilitatea unei deplasări relative axiale pentru a permite dilatarea
liberă şi fluajul tuburilor de presiune, în timp ce capătul celalalt este fixat rigid
printr-un ansamblu de poziţionare. Sprijinirea şi deplasarea relativă a fitingului faţă
de ansamblul tub calandria/prelungire tub calandria se asigură cu ajutorul lagarelor
de frecare (câte două pe fiecare fiting). În acest fel se asigură o cursă totală de circa
30 cm, care acoperă fluajul total estimat al canalului pentru o perioadă de 30 de ani.
[5]

Figura.3. Canal de combustibil [4]

1 – dop canal, 2 – inel etanşare, 3 – racord fider, 4 – tub ghidaj, 5 – fiting


terminal, 6 –lagăr exterior fiting, 7 – inel distanţare, 8 – fascicol de combustibil,
9 – tub de presiune, 10 – tub calandria, 11 – placă tubulară interioară, 12 – lagăr
interior fiting, 13 – dop de protecţie impotriva radiaţiilor, 14 – protecţie de bile,
15 –prelungire tub calandria, 16 – placă tubulară exterioară, 17 – burduf inel de
gaz, 18 – ansamblu poziţionare.

12
2.Descrierea circuitului secundar al CNE de tip CANDU 6

Circuitul secundar este un circuit abur-apa. Aburul viu antrenează turbina.


Circuitul de apă, format din 2 circuite principale, de condesat şi apă de alimentare,
alimentează cu apă generatoarele de abur în scopul producerii aburului. [5]
Fluid abur
Presiune /temperatură la intrarea în CIP 4,5 MPa/260 °C
Debit 3758,152 t/h
Debit apă circulație la condensator 46 m3/s
Vid la condensator 4 kPa

Partea secundară a CNE transformă energia preluată prin GA de la circuitul


primar și o transformă în energie mecanică în turbină şi apoi în energei electrică
în GE., determinând în mare măsură performanţele centralei şi având o influenţă
mare în siguranţa funcţionarii grupului.

2.1.Generatorul de abur

Generatorul de abur este un schimbător de caldură vertical prevăzut cu un


fascicul de țevi în formă de U întors.Agentul de răcire apa grea curge prin interiorul
tuburilor în formă de U si transferă căldura apei ușoare din exteriorul țevilor pentru
transformarea ei în abur viu la parametrii ceruți de turbină.

2.1.1.GA cu circulaţie naturală-GA verticale cu ţevi în formă de U

– faţă de cele orizontale: circulaţie naturală mult mai bună datorită înălţimii
mai mari apox.20-22 m
– faţă de cele cu circulaţie forţată: au inerţie termică mare datorită masei
mari de apă conţinută în secundar. În acest fel, perturbaţiile pe secundar
nu sunt simţite imediat de partea primară.
– utilizarea ţevilor în U întors rezolvă într-un mod simplu toate problemele
legate de dilatările diferenţiale dintre materialele ţevii şi mantalei
– pe parte asecundară se realizează practic numai vaporizare la temperatură
constantă fără uscarea peretelui (ca la cele cu circulaţie forţată). Din acest
motiv, nu apar probleme faţă de sensul de circulaţie al fluidelor,
echicurent sau contracurent , iar transferul de căldură se realizează în cea
mai mare parte prin fierbere nucleică . Acest lucru asigură coeficienţi mari
de transfer de căldură pe parte secundară, deci o suprafaţă minimă de
schimb de căldură.
– avantaj foarte important faţă de cele cu circulaţie forţată din punct de
vedere al securităţii nucleare: partea secundară conţine o rezervă
13
importantă de apă, masa de apă în secundar este de aproximativ 5-6 ori
mai mare decât masa de apă de alimentare ce intră în GA, permiţând
răcirea zonei active aprox. 10 minute înainte de uscarea pereţiilor în caz
de rupere a conductei de apă de alimentare (la cele cu circulaţie forţată
câteva secunde).[1]

Componentele majore ale unui generator de abur sunt:


- placa tubulară ( placa perforată)
- fascicolul de țevi U
- separatoarele ciclon
- site de separare a umidității
- preincalzitorul

Căldura care este transferată de la apa grea produce fierberea apei de


alimentare.
Aburul care părăseşte fascicolul de ţevi conţine aproximativ 90% apa.
Acest abur trebuie „uscat” .
Cicloanele de separare, se află deasupra fascicolului de ţevi, usucă aburul
imprimând amestecului apă-abur o mişcare de rotaţie .
Treapta a II-a de separare , se află pozţiionate deasupra cicloanelor de
separare şi îndepărtează puternic apa.Apa,fiind mai densa decâ aburul se
deplasează spre partea exterioară a separatorului si este drenata.
Apa separată este drenată şi se scurge prin spţiaul inelar format intre cele
doua mantale ale GA spre partea inferioară a boilerului. Debitul de apă care
circulă prin spatiul de coborâre și printre țevi este de 5-10 ori mai mare decât
debitul de apa de alimentare.
Apa de alimentare intra prin economizorul înglobat.Economizorul
inglobat încălzeşte apa de alimentare aproape de temperatura de saturaţie. În
interiorul generatorului de aburi,apa de alimentare circulă spre partea superioăra
în jurul fascicolului de ţevi, iar spre partea inferioră prin spaţiul inelar
asigurându-se o circulaţie naturala cu multiplul de circulaţie m. Aburul format
părăseşte GA la saturaţie.[2]
Intrarea D2O în generatorul de abur se face prin doua ștuțuri aflate la
partea primara a GA care este prevăzută cu o placă de separare ( separa debitul
de D2O care intră,de cel care iese). D2O circulă în interiorul țevilor în formă de
U întors cedând căldura apei de alimentare.
Apa de alimentare intră în zona de preîncălzire print-un ștuț situat
deasupra plăcii tubulare. Preîncălzitorul are rolul de a ridica temperatura apei de
alimentare până la valoarea temperaturii de saturație,astfel încât căldura cedată
de agentul primar sa conducă la vaporizarea apei de alimentare. Pe măsură ce
aburul se formează,urcă la partea superioară a generatorului de abur antrenând și
o cantitate de umiditate.
14
Umiditatea din abur se îndepărtează în interiorul generatoarelor de abur
prin intermediul a două trepte formate din cicloane de separare si site de
separare a umidității.

Figura.4. Generator de abur [2]

15
2.1.2.Elemente de proiectare pentru generatorul de abur CANDU 6

16
- economizor înglobat : economizorul este amplasat pe ramura rece a
fascicolului de țevi realizându-se astfel un schimbator de căldură apă-apă
în contracurent. Se obține astfel eficiența termică maximă a GA rezultând
o suprafață de transfer de căldură mai mică, deci o reducere a inventarului
de D2O.
- țevi de diametru mic:

-avantajul diametrelor mici:

- grosime mai mică a peretelui pentru aceeași diferență de


presiune, deci scade rezistența termică a peretelui.
- coeficientul de transfer pe partea primară este proporțional cu
inversul diametrului interior al țevilor la puterea 0,2,deci dacă diametrul scade va
crește coeficientul de transfer de căldură pe partea primară.
În consecință ambele caracteristici duc la creșterea coeficientului global de
schimb de căldură ceea ce va duce la scăderea suprafeței de transfer de căldură.

- multiplul de circulație : multiplul de circulație mC este definit ca fiind


debitul ce părăsește zona ridicătoare raportat la debitul net ce intră în GA.
De asemenea, se definește multiplul de recirculație mR ca fiind debitul
recirculat raportat la debitul net ce intră în GA.

Pentru GA CANDU, raportul de recirculare are valoarea minimă 5.


Acest lucru îmbunătăţeşte transferul de căldură pe partea secundară şi în plus ,
în combinaţie cu fluxuri termice scăzute în ramura caldă , face ca la nivelul
plăcii tubulare să se obţină titluri mici pe parte secundară, fapt ce reduce
coroziunea ţevilor (titlu ridicat împreună cu viteze mici de curgere va conduce la
acumulare de depuneri).[1]

- minimizarea pierderilor de presiune pe partea secundară : înălțimea GA


este limitată din considerente de spațiu. Acest lucru limitează presiunea de
circulație. Pentru atingerea obiectivului propus asupra raportului de
circulație este deci necesară minimizarea piederilor de presiune pe partea
secundară prin atenta proiectare a suporților pentru țevi. Aceștia sunt
principalii contribuitori la pierderea de presiune pe partea secundară.[1]

- numărul de țevi : acest parametru este funcție de diametrul interior al


țevilor și viteza maximă admisă în țevi pentru agentul de răcire. În
general,viteza agentului de răcire este limitată în țevi din considerente
legate de micșorarea pierderilor de presiune ( de obicei este aleasă între 2
si 4,5 m/s ). La GA CANDU , minimizarea inventarului de D2O impune
17
viteze cât mai mari posibile. Pentru limitarea coroziunii, viteza agentului
de răcire este limitată la 4,3 m/s la ieșirea din țevi.[1]

- fierberea agentului e răcire în zona activă : La CANDU 6 se permite


fierberea agentului de răcire în zona activă. Acest lucru are o consecință
importantă la reducerea suprafeței de transfer de căldură a GA : în
regiunea de condensare a agentului primar vor crește atât coeficientul
global de transfer de căldură cât și diferența medie de temperatură, deci
implicit suprafața de schimb de căldură și deci reducerea costului. Titlul
agentului de răcire la intrarea în GA este limitat la 4,5 % din motive de
coroziune (ceea cve duce la un titlu de 4 % în colectorul de ieșire) [1]

2.1.3.Alegerea presiunii aburului

- alegearea presiunii aburului are o influenţă importantă asupra proiectării.


- temperatura agentului de răcire fixează presiunea aburului.
- eficienţa economizorului şi presiunea aburului obţinut sunt influenţate de
punctul în care diferenţa de temperatură dintre primar şi secundar este
minimă , PDMT(numit pinch point), aflat la ieşirea din economizor.
- presiunea aburului scade cu creşterea diferenţei minime de temperatură,
în timp ce suprafaţa de schimb de căldură (şi implicit inventarul de D20)
creşte. În general diferenţa minimă de temp DMT ∈(12 -20 °C).
- la alegerea DMT se face un compromis între suprafaţa de transfer de
căldură şi presiunea aburului.[1]

2.1.4.Reglarea nivelului de apă din generatorul de abur

Nivel scăzut în GA:


- Generatorul de abur este principala sursă de evacuare a căldurii din
reactor.
- Un nivel de apă prea scăzut va afecta capabilitatea de evacuare a căldurii.
- Dacă fasciculul de ţevi în U devine parţial neacoperit de apă va apărea un
dezechilibru între căldura produsă în reactor şicea cedată în GA de agentul
de răcire datorită scăderii efective a suprafeţei de transfer de căldură.
- Presupunând puterea reactorului constantă, acest dezechilibru va duce la
creşterea temperaturii medii a agentului de răcire.
- Fără acţiuni protectoare acest lucru va duce la fierberea excesivă a
agentului de răcire în canalele de combustibil, ceea ce va provoca

18
supraîncălzirea combustibilului şi posibila defectare a elementului
combustibil.
- Din acest motiv, un nivel redus de apă în GA va iniţia procedura de
setback/step back (depinzând de situaţie) şi în final declanşarea rectorului
la depăşirea valorilor de declanşare.

Nivel ridicat în GA :
- Un nivel ridicat de apă în generator va duce la inundarea cicloanelor
separatoare.
- Acest lucru va creşte cantitatea de picături antrenate de abur, deci va mări
umiditatea aburului (posibil şi cantitatea de impurităţi) trimis la turbină.
- O funcţionare prelungită în astfel de condiţii poate avea consecinţe
serioase asupra integrităţii turbinei.
- Consecinţele pot fi chiar mai grave dacă creşterea în continuare a niveului
va introduce dopuri de lichid în sistemul de abur viu.
- Pentru a preveni acest lucru, tubina este declanşată la semnal de nivel
ridicat în GA.[1]

În GA CANDU valoarea de referinţă a nivelului variază cu puterea reactorului.


- Această variaţie este necesară pentru a putea controla dilatările şi
contracţiile amestecului bifazic din secundar în regim tranzitoriu într-un
GA cu dimensiuni minime.
- Cea mai masivă dilatare este posibilă la creşterea rapidă a sarcinii pornind
de la sarcină zero.

- La 0% putere nominală, nivelul este la cea mai scăzută valoare a sa şi


deci GA poate controla această creştere în volum.
- În mod similar, cea mai mare contracţie va apare la declanşarea rectorului
de la putere nominală.
- În consecinţă pentru acest palier de funcţionare, nivelul de referinţă în GA
este la cea mai ridicată valoare.
19
- Controlul nivelului este realizat în mod practic prin modificarea debitului
de apă de alimentare intrat în generator.[1]

2.2.Sistemul de abur viu

Sistemul de abur viu are rolul de a alimenta cu anur colectorul de abur viu la o
presiune controlata. De asemenea, realizează protecția la supraresiune a circuitului
secundar prin intermediul MSSV-urilor (Main Steam Safety Valve –supape de
protecție la suprapresiune).
Reglarea presiunii aburului se realizează prin intermediul ASDV-urilor
(Atmospheric Steam Discharge Valve – vane de descărcare abur în atmosferă).
Sunt prevăzute 4 ASDV-uri, câte una pentru fiecare conductă de abur ce
pornește de la generatoarele de abur.
ASDV-urile se folosesc în timpul pornirii/opririi unității, precum și la variația
de sarcină și sunt comandate de BPC (Boiler Pressure Control –Programul de
control al presiunii ).
Capacitatea de evacuare a aburului este de 10% din debitul normal de abur.
Pe cele 4 linii de abur s-au prevăzut 16 MSSV-uri ( câte 4 pe fiecare linie de
abur ) care au rolul de siguranță, pentru protecția la suprapresiune apărții secundare
a generatoarelor de abur și de descărcare , pentru depresurizarea rapidă a părții
secundare a generatoarelor de abur. MSSV-urile sunt proiectate să deschidă
secvențial, șn funcție de necesități, eșapând aburul în atmosferă.[5]

2.3.Sistemul de ocolire turbină

Sistemul de ocolire turbină are rolul de descărcare a aburului viu la


condensator în timpul unor regimuri tranzitorii de funcționare (declanșare turbină )
cu scopul evitării dechiderii MSSV-urilor. Sistemul contribuie la reglarea presiunii
în partea secundară a generatoarelor de abur prin intermediul CSDV-urilor
(Condenser Steam Discharge Valve –vane de descărcare abur la condensator ).
CSDV-urile au capacitatea de preluare a unui debit de 100% din debitul nominal de
abur viu, în timpul regimurilor tranzitorii. De asemenea , se asigură condițiile de
funționare cu reactorul la 60%, în scopul prevenirii otrăvirii cu produse de fisiune,
când turbogeneratorul este indisponibil pentru o scurtă perioadă de timp.[5]
Vanele de descărcare a aburului în condensator (CSDV) sunt instalate pentru
a permite aburului să ocolească turbina şi s ă ajung ă direct in condensator. În acest
fel reactorul poate continua să func ţioneze cu scăderea puteri i pentru a preveni o
oprire totala. La o oprire de avarie CSDV-urile deschid pentru a preîntâmpina
deschiderea MSSV-urilor şi eşaparea în atmosferă a aburului.

20
Vanele de descărcare a aburului în atmosferă (ASDV) sunt vane de capacitate
mică utilizate pentru controlul presiunii GA prin programul de control al presiunii.
Ele sunt deschise proporţional cu eroarea de presiune. Aceste vane pot de asemenea
fi folosite, la opriri de avarie, pentru a asigura evacuarea căldurii din GA (RN), in
cazurile când condensatorul principal nu este disponibil.[2]

2.4.Turbina

Aburul produs în generatoarele de abur este introdus în turbină unde se


destinde, proces în timpul căreia energia termică a aburului se transformă în lucru
mecanic și mai departe în energie electrică prin intermediul generatorului electric.
După destinderea aburului în corpul de înaltă presiune are loc o separare a
umidității și o supraîncălzire a aburului intermediar în echipamente de
separare/supraîncălzire ( MSR -Moisture Separator Reheater ). Aburul ușor
supraîncălzit se destinde în continuare în corpurile de joasă presiune și este evacuat
la condensator, unde este condensat cu ajutorul apei din Canalul Dunare – Marea
Neagră.
Constructiv, turbina este de condensație , compusă dintr-un corp de înaltă
presiune și 3 corpuri de joasă presiune, toate în dublu flux, evacuarea aburului
făcându-se la 3 condensatoare prin 6 fluxuri de eșapare.
Turbina are prevăzute:

- ventile de reglare (CV – Control Valve ) cu funcția de a regla debitul de


abur admis în turbină și închiderea admisiei aburului la pierderea sarcinii.
- ventile intermediare combinate ( CIV – Combined Intermediate Valve )
care au funcția de a proteja turbina împotriva supraturării datorate
aburului stocat în conductele de abur intermediar și de reglare a debitului
de abur admis în corpurile de joasă presiune,IV ( Intercept Valve ) și
ventil intermediar de închidere rapidă,ISV ( Intermediate Stop Valve ).[5]

De la VA, aburul trece prin CMP unde presiunea şi temperatura sunt reduse la
aproximativ 9-11 bar şi temperatura corespunzătoare de satura ţie in timp ce
umiditatea creşte spre la 10% .
După CMP aburul trece prin SU, care elimină umiditatea. La ieşirea din SU
aburul este saturat uscat.
Din SU aburul intra in SÎ, care foloseşte aburul viu direct de la GA pentru
uşoara supraîncălzire a aburului. Condensul aburului supraîncălzitor este la
saturaţie, la o presiune apropiata de cea a aburului viu; din acest motiv el se
returnează in GA

21
Înainte de a intra în CJP, aburul trece prin vanele de intercepţie VI. Într-un m od
similar VIR, VI închide accesul aburului către CJP pentru a preveni supraturarea
turbinei.
În final,aburul trece prin CJP şi apoi este eşapat în condensator la aproximativ
0.0423 bar (a) şi 10% umiditate.

2.5.Sistemul de apă de alimentare a generatoarelor de abur

Sistemul de apă de alimentare se compune din degazor, pompe principale de


apă de alimentare ( 3 x 50% ), pompa auxiliară de apă de alimentare și
preîncălzitoarele de înaltă presiune ( 2 x 50% ). În degazor are loc eliminarea
gazelor necondensabile și o încălzire a condensatului prin intermediul aburului
preluat de la corpurile de joasă presiune ale turbinei. În timpul funcționării normale
cele patru generatoare de abur sunt alimentate prin intermediul pompelor principale
de apă de alimentare și a preîncălzitoarelor de înaltă presiune. În regim tranzitoriu,
generatoarele de abur sunt alimentate prin intermediul pompei auxiliare de apă de
alimentare. Pe fiecare linie de alimentare către generatoarele de abur este prevăzut
câte un clapet de reținere, în scopul evitării debitului de întoarcere prin pompă.[5]
Nivelul din fiecare GA este controlat individual.
Din motive de siguranţă şi pentru creşterea fiabilităţii sistemul ui, fiecare GA
are un set de trei vane de reglare pentru apa de alimentare, conectate în paralel:

- o vană mică pentru controlul apei de alimentare la, opri, porniri şi


funcţionării cu puteri mici,
- două vane mari pentru reglajul apei de alimentare în condiţii de
funcţionare normale. Fiecare dintre cele dou ă vane sunt dimensionate la
100% din debitul maxim.[2]

Chimismul apei de alimentare este controlat prin demineralizare, degazare,


controlul conținutului de oxigen și al pH-ului. Este prevăzut, de asemenea, un
sistem de purjare a generatoarelor de abur care permite îndepartarea impurităților
din abur, prevenind acumularea lor cât și efectele coroziunii pe termen lung.[5]

22
Figura.5. Sistemul de apă de alimentare[2]

2.6.Condensatorul

Rol,construcție și funcționare:

Condensatorul are rolul de a micşora presiunea aburului eşapat din corpul


de joasă presiune al turbinei sub valoarea presiunii atmosferice şi de a o
menţine la această valoare.
Condensatorul este un schimbător de căldură cu funcția principală de a
transfera căldura conținută de abur, la finalul destinderii sale prin turbină, unui fluid
de răcire. De asemenea, asigură o rezervă de apă tampon, în cazul variațiilor bruște
de sarcină.
Condensatorul este format din trei corpuri care funcționează la aceeași
presiune, având o singură trecere pe partea de abur și pe cea de apă de racire.
Fiecare corp de condensator este împărțit în 2 camere care pot funcționa
independent. Condensul rezultat prin condensarea aburului precum și drenajele
ciclului termic la condensator sunt colectate în puțul condensatorului și de aici
preluate de pompele sistemului de condensat principal.[5]

23
Figura.6. Secțiune longitudinală prin condensatorul de abur [2]

1-manta 7-cameră apă caldă


2-placă tubulară 8-gură de vizitare
3-țevi 9-difuzor de eșapare
4-plăci intermediare 10-puț cald
5-bară de rigidizare 11-compensator de dilatare
6-cameră apă rece

Un condensator de suprafaţă este constituit dintr-o manta (1) de formă


paralelipipedică sau cilindrică, închisă la ambele capete prin plăcile tubulare
(2) intre care sunt fixate prin mandrinare ţevi (3) dispuse paralel prin interiorul
cărora este pompată apa de răcire preluată dintr-o sursă exterioară (lac, râu,
canal). Pentru a se evita încovoierea exagerată sub influenţa greutăţii
proprii şi a apei din ele, între plăcile tubulare, ţevile se sprijină pe placi
intermediare (4) care:

- au pe lingă găurile prin care trec ţevile şi o serie de găuri pentru


stabilirea comunicaţiei între diferite zone ale spațiului de abur
- reduc vibraţiile ţevilor de răcire, provocate de vibraţiile care apar în
funcţionarea turbinei sau de curgerea aburului printre ele
- sunt montate vertical la distanţe de1-1,8 m şi sudate de manta pentru a
mări rezistenţa condensatoruli, deoarece la functionarea sub vid mantaua
acestuia este supusă unei presiuni exterioare de aprox 1 bar [2]

Prin modul de divizare prin pereţi a camerelor de apă, condensatoarele pot fi


cu:

- un singur drum de apă - Apa este distribuită simultan prin


24
toate ţevile de răcire şi le parcurge o singură dată (camera rece -
ţevile de răcire - camera caldă).[2]

- mai multe drumuri de apă (două, trei sau patru drumuri).


Soluţia de realizare a condensatorului cu două drumuri de apă este
utilizata la condensatoarele CTE în care debitele de apă de răcire
solicitate sunt relativ mai mici.[2]

La CNE Cenavodă, există trei condensatoare, câte un condensator


aferent fiecărui dublu flux de joasă presiune al turbinei. Fiecare corp de
condensator are două compartimente şi fiecare compartiment este racordat la
una din conductele magistrate de apă (câte trei compartimente la o
conductă magistrală). Se asigură posibilitatea de izolare a 50% din
capacitatea unui condensator, cu reducerea corespunzătoare a sarcinii turbinei.
Pentru a menţine constantă valoarea presiunii (vidul) în toate condensatoarele,
mantalele lor sunt racordate prin conducte de egalizare de diametre foarte
mari (cca 2000 mm). Existenţa conductelor face posibilă oprirea unuia
din condensatoare pentru curăţare, turbina menţinându-se în sarcină sau
reducând sarcina. Prin urmare, cele trei corpuri de condensator comunică între
ele pe parte de vid.[2]

Figura.7. Configuraţia instalaţiei de răcire pentru o turbină echipată cu 3 CJP [2]

Corpul condensatorului este amplasat pe o fundaţie de beton. În scopul


compensării dilatărilor verticale care pot avea loc în timpul funcţionării, montarea
condensatorului pe fundaţie se face pe:
25
- suporturi fixe (pentru puteri unitare mici). De asemenea, între difuzorul
turbinei şi racordul de intrare în condensator se montează un compensator
de dilatare ondulat sau carcasa CJP şi mantaua condensatorului se
asamblează prin sudare.

- suporturi elastice (pentru puteri unitare mari) care constau din arcuri
elicoidale plasate între corpul condensatorului şi fundaţie. De asemenea,
difuzorul turbinei şi racordul de intrare în condensator sunt echipate cu
suporturi independente, asamblarea realizându-se printr-un burduf
flexibil. Această soluţie permite dilatarea diferită şi independentă a CJP şi
a condensatorului. [2]

2.7.Instalația de vid

Are rolul de extragere a aerului din condensator la pornire şi de a menţine


vidul.
Elementul care realizează efectiv extragerea aerului în cadrul unei instalaţii
de vid poate fi un ejector sau o pompă de vid.
Pentru a menţine vidul, extragerea aerului se realizează în etape:
- Extragerea aerului înainte de pornirea turbinei (realizarea vidului
parţial: presiunea din condensator este mai mare decât presiunea
nominală) are rolul de reducere a presiunii în spaţiul de abur al
condensatorului, precum şi din CIP, CJP şi din conductele de abur situate
în aval de ventilele de închidere rapidă de la presiunea atmosferică la o
presiune mai mare decât cea nominală. (La CNE Cernavodă: 0,25 bar(a)
în 30 min) [2]
- Extragerea restului de aer din condensator, după lansarea turbinei; La
CNE Cernavodă după ce a fost stabilita presiunea de 0,25 bar(a) şi până
la atingerea presiunii normale de condensare) [2]
- Extragerea permanentă a pătrunderilor de aer prin eventualele
neetanşeităţi, în funcţionarea normală, în sarcină, a turbinei, când
presiunea din condensator se menţine în jurul valorii presiunii
nominale[2]

2.8.Sistemul de preîncălzire regenerativă

Sistemul de preîncălzire regenerativă are rolul de creştere a presiunii şi


temperaturii apei de alimentare a generatoarelor de abur, folosind abur extras de
la prizele turbinei.
26
Sistemul de preîncălzire regenerativă include două trepte de pompare şi 3
trepte de preîncălzire: EPC, electropompe de condensat principal; PJP,
preîncălzitoarele de joasa presiune; Degazorul; EPA, electropompe de apă de
alimentare;PIP, preîncălzitoarele de înaltă presiune. Până la degazor, apa se
numeşte condensat principal, iar după degazor se numeşte apă de alimentare.
Sistemul de condensat principal asigură preluarea condensatului de la
puţurile calde ale celor 3 condensatoare şi transferarea acestuia, la degazor,
unde va fi degazat astfel încât să îndeplinească condiţiile impuse apei de
alimentare a generatorilor de abur.
Sistemul de apă alimentare asigură alimentarea cu apă a generatorilor
de abur pentru toate regimurile de funcţionare a unităţii.

2.9.Preîncălzitoare de joasa presiune PJP

PJP este un schimbător de căldură de suprafaţă abur - condensat principal (v.


figura 6.); orizontal, cu ţevi in U.

Figura.8. PJP [2]

Aburul prelevat prin prizele CJP, intră în mantaua PJP circulă printre ţevile
schimbătorului de căldură, iar condensatul principal prin interiorul ţevilor. PJP-
ul este cu două drumuri de apă.
La CNE Cernavodă,din CJP se extrage abur de la prize după următoarele
trepte: a 6-a a CJP-ului, pentru PJP 2; a 8-a a CJP-ului, pentru PJP 1;a 4-a a CJP-
ului, pentru PJP 3 a 2-a a CJP-ului, pentru degazor. Condensatul rezultat in urma
condensării aburului în preîncălzitor (prin cedarea căldurii către condensatul
principal) se mai numeşte condensat secundar.
27
Condensatul principal se preîncă1zeşte în mai multe trepte înseriate,
condensatul secundar rezultat curgând în cascadă până la condensator.
Condensatul secundar dintr-un PJP se răceşte treptat trecând prin
preîncălzitoarele de presiune mai joasă.
La CNE Cernavodă, există 1 răcitor de condensat secundar, amplasat înainte
de intrarea condensatului principal în PJP1. PJP 1 şi răcitorul acestuia sunt
situaţi în difuzorul condensatorului.
Condensatul principal este vehiculat prin interiorul ţevilor. Pe direcţia lor
axială, ţevile pătrund prin mai multe plăci intermediare care au rolul de
suporturi, cit şi de şicane capabile să mărească traseul de abur. Prezenţa aerului
in PJP reduce transferul de căldură.[2]

2.10.Degazorul

Degazorul este un schimbător de căldură cu amestec cu următoarele roluri


tehnologice:
- preîncălzirea condensatului principal;
- extragerea gazelor din apă (desorbţie termică sub presiune);
- asigurarea unei rezerve de apă pentru generatoarele de abur.

Caracteristici constructive si funcţionale:


Degazorul este compus dintr-o coloană de degazare şi un rezervor, ambele
fiind asamblate prin sudare.
La CNE Cernavodă degazorul are două coloane de degazare. În degazor,
condensatul principal este preîncălzit până la temperatura de saturaţie,
temperatură la care solubilitatea gazelor in apă devine nulă .
În funcţionarea la sarcină normale a turbinei alimentarea degazorului cu
abur se face in priza practicată la treapta a 2-a a CJP-ului.
În perioada de pornire şi oprire a grupului, când priza turbinei pentru
alimentarea degazorului nu este disponibilă, alimentarea degazorului cu abur se
asigură de la: colectorul de abur viu şi/sau centrala termică de pornire
Condensatul principal este introdus in partea superioară a coloanei de
degazare. În degazor mai intră şi condensatul de la preîncălzitorul de înaltă
presiune PIP5 şi condensatul de la rezervorul de drenaje al separatorului .

28
Figura.9. Degazor cu dom orizontal [2]

Rezervorul degazorului asigură, împreună cu puţul cald al condensatorului,


o rezervă de apă suficientă pentru alimentarea independentă a generatoarelor de
abur la sarcină nominală timp de 10 minute;
Degazorul menţine stocul de apă la temperatura de saturaţie (125°C) pentru
a împiedica resorbţia gazelor şi pentru a reduce tensiunile termice care apar la
ştuţul de intrare al apei de alimentare în generatorul de abur, atunci când PIP-
urile nu sunt în funcţiune. La CNE Cernavodă se utilizează abur de barbotare din
sistemul de abur auxiliar .[2]

2.11.Preîncălzitoarele de înaltă presiune PIP

Realizează preîncălzirea apei de alimentare cu abur preluat de la o priza


din CIP turbină.Deşi din punct de vedere constructiv şi al principiului de
funcţionare, PJP şi PIP sunt identice, PIP-urile prezintă unele particularităţi şi
anume: funcţionează la presiuni şi temperaturi ridicate;condensatul secundar
de la PIP se drenează in cascadă, recuperându-se în:rezervorul degazorului
sau la condensator (în situaţia în care nivelul în PIP este mare sau dacă se
funcţionează la sarcini reduse. [2]

2.12.Sistemul de condensat principal

Sistemul de condensat principal are rolul de a furniza apa la degazor pentru a


menține nivelul în diverse regimuri de funcționare.
29
De la puțul fiecărui corp de condensator, condensatul trece într-un colector,de
unde aspiră pompele principale de condensat.
Condensatul este distribuit apoi la bateriile de preîncălzitoare de joasă presiune
care constă din:

- 3 preîncălzitoare de joasă presiune ( PJP1 – 3 x 35% ) cu răcitoarele de


condens aferente, dispuse în 3 baterii paralele
- 4 preîncălzitoare de joasa presiune dispuse în 2 baterii paralele
( pjp2 – 2 x 55% și PJP3 – 2 x 55% )
-

Colectorul de ieșire din preîncălzitoarele de joasă presiune distribuie


condensatul la coloanele de degazare ale degazorului. Sistemul auxiliar de furnizare
a condensatului constă dintr-o pompă auxiliară de condensat, care transportă apa de
la colectorul de echilibrare de la ieșirea din puțurile condensatorului, direct la
coloanele de degazare.[5]

2.13.Sistemul de abur viu și turbogeneratorul

Turbogeneratorul este compus din turbina cuplată la generatorul electric. Turbina cu


abur este o unitate compusă dintr-un corp de în alta presiune şi trei de joasă presiune
care eşapează aburul într-un condensator cu vid pentru realizarea unui randament
termic maxim.
Turbina este prevazută cu prize nereglabile de prelevare a aburului în scopul
preîncălzirii regenerative a apei de alimentare a generatoarelor de abur.
Condensatorul turbinei este format din trei corpuri independente, câte unul
pentru fiecare corp de joasă presiune al turbinei.
Energia mecanică a turbinei este transformată în energie electrică cu ajutorul
generatorului electric.
Generatorul electric de tip sincron furnizează curent alternativ, la un nivel
mediu de tensiune (24kV). [5]

Funcţia de baza
Funcţia de baza a sistemului este alimentarea cu abur viu a
turbogeneratorului , precum și a celorlalţi consumatori permanenţi aferenţi
turbinei.[2]
În cazul unor regimuri anormale sistemul de abur viu asigura :
- evacuarea căldurii prin vanele de descărcare a aburului viu în atmosfera ;
- protecţia la suprapresiune a circuitului secundar a GA prin vanele
de descărcare a aburului (ASDV) si supapele de siguranţa
(MSSV);
În condiţii normale la Pn, parametrii de funcţionare ai sistemului de abur
viu la CNE Cernavoda sunt :
- debitul la ieşirea din GA 3758 t/h;
- presiunea aburului la ieşirea din GA 46,9 bar;
30
- tGA = 260 C ;
- u = 0,25 %

Descrierea sistemului
Sistemul include conductele de abur viu si cele de abur intermediar.
De la fiecare GA aburul viu este vehi culat printr-o conducta la colectorul
de abur vi u (4 GA – 4 Conducte). De la colectorul de abur viu, un sistem de
conducte alimentează :
- CIP (VIR si VRA pe fiecare conducta )
- Sisteme aferente turbinei[2]

Echipamente tehnologice
- Supapele de siguranţă ;
- Vanele de descărcare a aburului viu în atmosferă ;
- Colectorul de abur viu ;
- Vanele de descărcare a aburului viu în condensator ;
- Ventilele cu închidere rapidă ;
- Site de abur ;
- Ventilele de reglare a admisiei ;
- Ventilele de admisie a aburului in CJP.

Figura.10.Sistemul de abur viu și turbogenerator [2]

Supapele de abur viu(MSSV)

31
Rol : - de protecţie
Funcţii :
- Protejarea circuitului secundar al GA la suprapresiune;
- E şaparea aburului in vederea unei rapide depresurizări a circuitului secundar.
Amplasarea ventil elor de siguranţa se face pe conductele de abur viu. La unel e
CNE montarea se face direct pe GA. Indiferent de varianta de ampl asare, supapele
de abur viu si instalaţia pe care acestea o protejează nu se prevăd armaturi de
izolare.[2]

La CNE Cernavoda exista 16 supape de abur viu, montate cate 4 pe


fiecare conducta de abur dintre GA –colector de abur viu.
Capacitatea totală de descărcare a celor 16 supape este de 115% din debitul
nominal de abur viu. S-a ales aceasta valoare deoarece puterea reactorului poate
ajunge la 115% (valoarea de declaşnare ) în condiţii de
pierdere lentă a reglării. Totuşi pentru acest regim accidental, creșterea presiunii
se limitează la 110% din presiunea de proiectare.[2]
Supapele de abur viu sunt reglate să deschidă automat când presiunea
aburului depăşeşte cu peste 6% presiunea maximă de lucru.
Supapele de siguranţă sunt de tipul „acţionare cu arc pe disc”, cu
posibilitatea suplimentară de acţionare pneumatică.[2]

Vanele de descărcare a aburului viu în atmosfera (ASDV)

Aceste armaturi descărcă aburul viu în atmosferă în cazul unor regimuri


tranzitorii ale grupului pentru a evita creşterile de presiune în sistem. Creşteri
mici de presiune apar ca urmare a dezechilibrului temporar dintre
puterea RN si TA.[2]
Supapele de abur viu au presiuni de deschidere diferite pentru a evita
depresurizarea sistemului atunci când pentru protejarea acestuia este suficient un
număr mai mic de supape decât cel total.[2]

Soluţia de reglare în trepte a supapelor permite :


- declanşarea simultană a unui număr limitat se supape ;
- menţinerea debitului de abur eşapat la valori corespunzătoare limitelor de
funcţionare impuse de RN și GA;
- menţinerea solicitărilor termice și mecanice care apar pe conducte la valori
acceptabile.[2]

32
3.Calculul termodinamic al parametrilor circuitului
secundar în configuraţia 3PJP 1PIP

3.1.DATE DE PROIECT
Se va proiecta partea clasicǎ a unei centrale nuclearo-electrice, plecând de
la urmǎtoarele date iniţiale:
- filiera PHWR - PHWR,
- numǎrul de grupuri nucleare nG=2
- puterea termicǎ a reactorului nuclear Pt = 2200 MWt,
- presiunea aburului viu p0 = 49 bar,
- temperatura apei de alimentare tal =184 °C,
- temperatura apei râului trâu = 15C,
- cota de apǎ de rǎcire luatǎ din râu r =0,8,
- numǎrul de preîncǎlzitoare regenerative nPR=4, fara degazor

3.2.CALCULUL CIRCUITULUI TERMIC SECUNDAR

3.2.1.Parametrii de condensare ai aburului

Se propune temperatura apei provenite de la turnul de rǎcire tt=2426C,


iar din ecuaţia de bilanţ tr1=r*trâu+(1-r)*tT rezultǎ valoarea temperaturii apei de
rǎcire la intrarea în condensator tr1 (15.5C). Creşterea de temperaturǎ a apei de
rǎcire în condensator este t=810C, iar diferenţa dintre temperaturile
condensatului şi a apei de rǎcire, la ieşirea din condensator, este t=25C.
Temperatura condensatului va fi tC=tr1+t+t. Dar pC=psat(tC).
Deci se citesc pC min(tC min) şi pC max(tC max). Se alege pC şi se citeşte tC(pC).

tr1=0,8*15+(1-0,8)*25=17 C
tcmin=17+8+2=27 C => pcmin =0,0357 bar
tcmax=17+10+5=32 C => pcmax =0,0475 bar
tc=29,5 C => pc =0,041 bar

33
Figura.11. Schema de preîncălzire regenerativă 3PJP-1PIP

34
3.2.2.Circuitul de preîncǎlzire regenerativǎ

Se aleg numǎrul de preîncǎlzitoare de înaltǎ presiune n PIP şi de joasǎ


presiune nPJP preîncǎlzitoare de joasǎ presiune (în afarǎ de degazor). Se
considerǎ creşterea de entalpie a condensatului, în pompa de alimentare,
iPA=8.4 kJ/kg şi cǎldura specificǎ a apei în stare lichidǎ c p=4.2 kJ/kg K. Rezultǎ
i
încǎlzirea condensatului în pompǎ t PA  c (2C).
PA

Într-o primǎ fazǎ, creşterea de temperaturǎ a condensatului, pe un


t  t  t
al C PA
preîncǎlzitor, este aproximatǎ cu t PR  n  1  n . Rezultǎ temperatura la
PIP PJP
ieşirea din degazor t DEG   nPJP  1  t PR  tC .
Acestei temperaturi îi corespunde o presiune de saturaţie p DEG. Se alege o
valoare rotunjitǎ pentru pDEG pentru care se citeşte temperatura de saturaţie tDEG.
t t
Plecând de la aceastǎ temperaturǎ se calculeazǎ t PJP  n  1 .
DEG C

PJP
Considerând cǎ presiunea în refularea pompei de alimentare este
pref  1.11  p0 , randamentul pompei este  PA  80% , iar volumul specific este
vasp  vref
vmed  este media volumelor specifice ale apei la saturaţie la presiunile
2
pref şi pdeg rezultǎ creşterea de entalpie în pompǎ:
iPA 
 pref  p deg   vmed
PA
Ca şi volumul mediu se calculeazǎ o cǎldurǎ specificǎ medie a apei în
pompǎ.
Folosind valoarea cǎldurii specifice calculate se recalculeazǎ creşterea de
i
temperaturǎ în pompǎ t PA  c . Pentru preîncǎlzitoarele de înaltǎ presiune se
PA

t al  t DEG  t PA
calculeazǎ t PIP  nPIP
.
Cunoscând creşterile de temperaturǎ în fiecare preîncǎlzitor se calculeazǎ
temperaturile în punctele caracteristice ale circuitului de preîncǎlzire
regenerativǎ.
Presiunile în aceste puncte se calculeazǎ de la degazor şi considerând cǎ
pierderea de presiune pe un preîncǎlzitor este de 2 bar, iar în amonte de degazor
este necesarǎ o rezervǎ de presiune de 1 bar.
Pentru aburul scos la prize se calculeazǎ temperatura de saturaţie, respectiv
presiunea la saturaţie, considerând diferenţa terminalǎ de temperaturǎ la intrarea
aburului în preîncǎlzitor (condensator) t=3C. Temperatura aburului condensat
la ieşirea din preîncǎlzitor (subrǎcitor) se calculeazǎ considerînd diferenţa
terminalǎ de temperaturǎ în acest punct t=5C.

35
T S,P P

T S,P S

T e,P e,H e T i, P i, H i

T C ,P S,H C

Ştiind presiunile şi temperaturile se citesc din tabele termodinamice


entalpiile condensatului la intrarea şi ieşirea din fiecare preîncǎlzitor, respectiv
entalpia aburului condensat la ieşire. Presiunile aburului scos la prize se
pS
calculeazǎ cu relaţia p P  . Toate aceste mǎrimi se vor afişa într-un tabel ca
0.98
cel de mai jos:

Tabelul.1.a.Valori ale mărimilor termodinamice

Mǎrime PJP 1 PJP 2 PJP 3 Degazor PIP


ti 29,5 59,9 90,3 120,7 152,68
te 59,9 90,3 120,7 151,1 184
pi 11,9 9,9 7,9 5,9 53,9
pe 9,9 7,9 5,9 4,9 51,9
hi 124,76 251,5 378,7 506,9 645,5
he 251,5 378,7 506,9 636,9 782,9
tC 34,5 64,9 95,3 125,7 157,68
tS 62,9 92,3 123,7 153,1 187
pS 0,2277 0,794 2,229 5,167 11,74
pP 0,2323 0,8102 2,2745 5,272 11,97
hC 144,6 271,7 399,3 528,1 664,5
tPR 30,4 30,4 30,4 30,4 31,32

36
t  t  t PA
t PR  al C =30,5 C
nPIP  1  n PJP

t DEG   nPJP  1  t PR  tC =151,5 C

=> psat=p(tDEG,x=0)=4,953 bar

Se fixează pdeg=4,9 bar => tDEG=t (p,x=0)=151,1 => hdeg=636,9 kj/kg

t DEG  tC
t PJP  =30,4 C
nPJP  1
p ref  1.11  p0 =1,1*49=53,9
bar
vasp = v(tDEG,x=0) = 0,001029 m3/kg
vref = v(hdeg,pref) = 0,001088 m3/kg

vasp  vref
vmed 
2
=0,00109 m3/kg

iPA 
 pref  p deg   vmed
PA =6676,2 kj/kg

i PA
t PA  =1,58 C
cp

t al  t DEG  t PA
t PIP  =31,32 C
nPIP

TAL=TDEG+ t PA + t PIP =151,1+1,58+31,32=184 C

37
3.2.3.Destinderea aburului în turbinǎ

Plecǎnd de la p0 (49 bar) se calculeazǎ presiunile aburului, din circuitul


secundar:
p1 = (1-4/100) p0 = 47.04 bar
p2 = pPIP1 = 11.97 bar
p3 = (1-0.7/100) p2 = 11.89 bar
p4 = (1-1.1/100) p3 = 11.37 bar
p5 = (1-1.8/100) p4 = 11.16 bar
p6 = (1-4.3/100) p5 = 10.68 bar
p8 = (1-0.7/100) p0 = 46.657 bar
p9 = (1-0.8/100) p8 = 48.28 bar
p7 = pC = 0.04 bar
p10 = p3=11.89 bar
Considerând cǎ aburul viu are la ieşirea din generatorul de abur titlul
x=0.98-1, rezultǎ parametrii aburului în punctul 0: s0 = 5.9516 kJ/kg C,
v0 = 0.0399 m3/kg, t0 =262.73 C, i0 =2778.7 kJ/kg. La intrarea în corpul de
medie presiune aburul viu are presiunea p 1 şi entalpia i1=i0, rezultǎ s1 =5.9665
kJ/kg C, v1 =0.0416 m3/kg, t1 =260.2 C, x1 =0.98913.
Considerând randamentul brut al centralei bCNE=0.30% şi debitul specific
d0=5.45 kg/kWh, rezultǎ puterea electricǎ la bornele generatorului Pe=PtbCNE
=630 MW, respectiv debitul de abur viu la ieşirea din generatorul de abur
D0=Ped0 =999.16 kg/s.
Debitul de abur prin corpul de medie presiune va fi
DCMP=0.91D0= 909.23 kg/s, iar prin corpurile de joasǎ presiune
DCJP=0.53D0 = 529.55 kg/s.
Debitul volumetric de abur la intrarea în corpul de medie presiune este
Dv =DCMPv1/nCMP =60876 m3/h (corpul de medie presiune este în dublu flux).
CMP

Randamentul intern de bazǎ al corpului de medie presiune i bCMP =91.8%


se citeşte din diagramǎ în funcţie de debitul volumetric şi de raportul
p1/p2 =3.92.
Coeficientul de corecţie pentru treapta de reglaj este C 2=0.995, iar
coeficientul de corecţie pentru umiditate (C3) se citeşte din diagramǎ, în funcţie
de umiditatea medie în corpul de medie presiune şi de presiunea p1.
Se propune x2 = 0.8729, se citeşte C3 = 0.989, se calculeazǎ
i =C2C3i bCMP = 96.2% , i2=i1-iCMP(i1-i2t) = 2532.14 kJ/kg (unde i2t se citeşte
CMP

din diagramǎ (2526.6 kJ/kg) şi rezultǎ o nouǎ valoare pentru x 2 = 0.8728. Se


itereazǎ pânǎ la o eroare relativǎ mai micǎ de 1%. Se corecteazǎ entalpia
i2=i2+irezidual = 2532 kJ/kg , citind din diagramǎ valoarea energiei cinetice
reziduale în funcţie de presiunea p2.
Punctul 3 este determinat de p3 şi i3=i2. Din tabele termodinamice se citesc:
t3 = 187.57C, v3 = 0.144 m3/kg, s3 = 5.9786 kJ/kg K , x3 =0.873.

38
Punctul 4 este determinat de p4 şi x4=0.993. Din tabele termodinamice se
citesc: t4 =185.56C, v4 = 0.1708 m3/kg , s4 = 6.511 kJ/kg K şi
i4 =2768.9 kJ/kg.
Punctul 10 este determinat de p10=p3, aici având apǎ la saturaţie (x=0). Din
tabele termodinamice se citesc: t10 =187.57C, v10 =0.00113 m3/kg,
s10 =2.2125 kJ/kg K şi i10 =796.79 kJ/kg.
Punctul 8 este determinat de p8 și i8=i0. Din tabele termodinamice am citit:
t8=262.29C, v8=0.0402 m3/kg, s8=5.9542 kJ/kg K şi x8=0.9898.
Punctul 5 este determinat de p5 şi de t5=t9-t=244.81C, unde
t9=tsat(p9)=261.81C şi t=20C. Din tabele termodinamice se citesc:
v5 =0.2051 m3/kg, s5 =6.8451 kJ/kg K și i5 =2926.5 kJ/kg.
Punctul 9 este determinat de p9, în acest punct având apǎ la saturaţie. Din
tabele termodinamice se citesc: v9 =0.00128 m3/kg, s9 =2.9 kJ/kg K şi
i9 =1143.3 kJ/kg).
Punctul 6 este determinat de p6 şi i6=i5. Din tabele termodinamice se citesc:
v6 =0.2143 m3/kg, s6 =6.8645 kJ/kg K şi t6 =244C.

Tabelul.2.a. Valori ale parametrilor termodinamici

Pct p h t v s x
0 3
bar Kj/kg C m /kg Kj/kg/K -
0 49 2778,7 262,73 0,0399 5,9516 0,99
1 47,04 2523 187,87 0,14305 5,976 0,8728
2 11,97 2778,7 260,2 0,0416 5,9665 0,98913
3 11,89 2523 187,57 0,144 5,9786 0,873
4 11,37 2768,9 185,56 0,1708 6,511 0,993
5 11,16 2926,5 244,81 0,2051 6,8451 -
6 10,68 2926,5 244 0,2143 6,8645 -
7 0,041 123,2 29,5 0,001004 0,4285 -
8 46,657 2778,7 262,29 0,0402 5,9542 0,9898
9 48,28 1143,3 261,81 0,00128 2,9 -
10 11,89 796,79 187,57 0,00113 2,2125 0

39
Destinderea aburului in CJP

Se împarte destinderea aburului în corpurile de joasǎ presiune în douǎ zone:


 zona I - destinderea aburului supraîncǎlzit şi
 zona II - destinderea aburului umed.

Se calculeazǎ debitul volumetric la intrarea în corpurile de joasǎ presiune


D =DCJPv6/nCJP =18.91 m3/s=68076 m3/h, unde nCJP=6.
v
CJP

Pentru a determina presiunea (p6x) la care aburul atinge curba de saturaţie


se calculeazǎ iterativ:
 se propune o valoare pentru p6x,
 se citeşte din diagramǎ (procedura C3) randamentul intern al turbinei pe zona
I,
 se citeşte din tabele termodinamice i6t,
 se calculeazǎ i6x,
 se comparǎ cu i”(p6x).
Se itereazǎ pânǎ la o eroare relativǎ a entalpiei i 6x mai micǎ decât 0.1%.
Rezultǎ urmǎtoarele valori: p6x (bar), i6t (kJ/kg), ICJP (%), i6x (kJ/kg), t6x (C), s6x
(kJ/kg) K, v6x (m3/kg).
Rezultǎ urmǎtoarele valori: p6x =8.3 bar, i6t =2870.5 kJ/kg, ICJP =91.1%,
40
i6x =2875.48 kJ/kg, t6x =216.16C, s6x =6.8748 kJ/kg K, v6x =0.2615 m3/kg.
Pentru zona II se foloseşte metoda dezvoltatǎ de General Electric. Se
foloseşte presiunea de calcul la condensator pcc=0.0508 bar şi debitul masic de
calcul Dmc=1360800 kg/h. Cu acest debit masic se calculeazǎ debitul volumetric,
de bazǎ, pe un flux la intrarea în zona II:
Dv fluxc=Dmcv6x/nCJP =59308.2 m3/h.
Randamentul intern al turbinei în zona II este IICJP=buC7 =99.4%, unde
bu =99.5% este citit din diagramǎ în funcţie de debit şi de raportul
p6x/pcc =163.38, iar factorul de corecţie C7 =0.999.

Se calculeazǎ debitul volumetric la intrarea în corpurile de joasǎ presiune


DvCJP=DCJPv6/nCJP, unde nCJP=6.

3.2.4.Stabilirea parametrilor aburului la prize

Cu acest randament se traseazǎ destinderea aburului pe zona II (pânǎ la pcc)


şi se determinǎ punctul de ieşire din CJP (7).
Se citeşte din tabele termodinamice și se obțin urmǎtoarele valori:
i7t =2073,8 kJ/kg, i7= 2078,61 kJ/kg, s7 = 6,8908 kJ/kg K, v7 =27,336 m3/kg,
x7 =0,80405 şi t7 =29,4 C

Intersectând procesul aburului în CJP cu izobarele corespunzǎtoare prizelor


turbinei se determinǎ parametrii aburului la fiecare prizǎ.

Tabelul.3.a. Parametii aburului la fiecare priză


Prizǎ PJP1 PJP2 PJP3 Degazo PIP
r
p(bar) 0,2323 0,1802 2,2745 5,272 11,97
it(kJ/kg) 2285 2462,4 2629,3 2782 2532
i(kJ/kg) 2288,66 2464,87 2630,77 2782,56 2532
s(kJ/kg K) 6,875 6,8748 6,8748 6,875 5,976
x 0,859 0,9103 0,962 - 0,8728
t(C) 63,4 93,8 124,35 167,4 187,9
3
v(m /kg) 5,7125 1,877 0,755 0,3704 0,143

41
3.2.5.Calculul separǎrii de umiditate

Se considerǎ cǎ se face separare internǎ de umiditate doar la treptele din dreptul


primelor douǎ prize de preîncǎlzire regenerativǎ.

Tabelul.4.a.Valori obtinute pentru calculul separării de umiditate


Marime Priza 2 Priza 1
Presiunea aburului la priza 0,8102 0,2323
Temp de saturatie 93,8 63,4
Entalpia teoretica la priza 2462,4 2285
Randamentul destinderii calculate initial 86,214 91,32
Entalpia reala la priza 2464,87 2288,66
Titlul masic la priza 0,9103 0,859
Entropia la priza 6,8748 6,875
Eficienta separari de umiditate 22,5 24
Procentul de apa drenata a2 2,01 3,38
Procentul de apa ramasa dupa extractie 97,99 96,62
Titlul aburului la prize dupa eztractie x*p 0,912 0,863
Entalpia la priza dupa extractie h*p(p2,p1) 2466,2 2293,4
Entalpia punctului final al destinderii teoretice dupa extractie h*7’t 2076,8 2081,3
Factorul de multiplicare al randamentului c* 0,941 0,908
Randamentul corectat 81,12 82,91
Entropia la priza dupa extractie s*p 6,885 6,8999
Entalpia punctului final al destinderii reale dupa extractie h*7’ 2102,11 2101,87

3.2.6.Corecţiile punctului final al destinderii

42
Punctul final al destinderii aburului în turbinǎ are entalpia:
iPFD=i7-ΔiPFDcu+Δirezidualcu* kJ/kg,
unde cu=0.87x*7”(0.65x*7”+0.35)=0.62
x*7”=0.813
v7= 27.662 m3/kg,
ΔiPFD=i*7’’-i7=0.24 kJ/kg,
Δirezidual=19 kJ/kg,
wrez=Dv/Aesapare=186.04 kg/s,
Dcondensator=0.47D0 = 469.6 kg/s,
Dv=Dcondensator*v7”/nCJP = 2139.5 m3/s,
Aesapare=11.5 m2
lp = 1.092 m
dm= 3.353 m
n=1500 rot/min.
Ceilalţi parametrii ai punctului real de ieşire a aburului din turbinǎ sunt:
hPFD=2113,74 kJ/kg
xPFD=0.8184
sPFD=7.0068 kJ/kg K
vPFD =27.827 m3/kg.

3.2.7.Calculul debitelor de abur la prize

Figura.12. Schema de preîncălzire regenerativă 3PJP-1PIP

43
Se noteazǎ cu ai debitele de abur la prize, cu α debitul de abur cu care se face
supraîncǎlzirea, dupǎ separarea externǎ de umiditate, şi cu β debitul de condens
evacuat din separatorul mecanic (extern) de umiditate. Aceste debite sunt
raportate la debitul de abur viu D0. Ecuaţiile de conservare a energiei scrise
pentru preîncǎlzitorul de înaltǎ presiune, supraîncǎlzitorul intermediar şi
separatorul mecanic de umiditate alcǎtuiesc urmǎtorul sistem:
(1-a5-α)h3=(1-a5-α-β)h4+βh10
(1-a5-α-β)h4+αh8=(1-a5-α-β)h5+αh9
a5hppip+αh9+hipip=(a5+α)hcpip+hepip
44
Rezolvând acest sistem rezultǎ
a5=0,0251 , α=0,0762 , şi β=0,108.

Ecuaţia de conservare a energiei pentru degazor este:


(a5+α)hcpip+βh10+(1-a5-α-β)hideg+a4hpdeg=hedeg
a4=0,0347.

Ecuaţia de conservare a energiei pentru PJP3 este:


(1-α-β-a5)hipjp3+a3hppjp3=a3hcpjp3+(1-a5-α-β)hepjp3
a3=0,0454.

Ecuaţia de conservare a energiei pentru PJP2 este:


(1-a5-α-β) hipjp2+a3hcpj3+(a2’+a2)hppjp2=(1-a5-α-β)hipjp2+(a3+a2+a2’)hcpjp2
a2=0,029

Debitul de umiditate evacuat la priza 2.


a’2% = a2/100 (1-α-β-a5-a4-a3)
a’2%=0,0142

Ecuaţia de conservare a energiei pentru PJP1 este:


(1-a5-α-β)hipjp1 +(a3+a2+a’2%)hcpjp2 +( a1’+a1)hppjp1 =
(1-a5-α-β)hepjp1 + (a3+a2+a2’+a1+a1’)hcpjp1
a1=0,01898

Debitul de umiditate evacuat la priza 1.


a’1% = a1/100(1-α-β-a5-a4-a3-a2-a2’)
a’1% =0,0225

Se considerǎ un contur, în jurul sistemului de preîncǎlzire regenerativǎ, pentru


care se face bilanţul de energie.
Puterea intratǎ, raportatǎ la debitul D0, este:
Qi= αi9 + βi10 + a5i2 + adegideg + a4ip4 + a3ip3 + a2ip2 + a1ip1 +
a’1%i’(PP1) + a’2%i’(PP2)+ (1-α-β-a5-adeg)hip1 + [1]ΔiPA kJ/kg s. Puterea
evacuatǎ este:

Qe=[1]hep5+(a1+a2+a3+a4+a’1%+a’2%)hcp1 kJ/kg s. Trebuie ca eroarea


relativ ε=(Qe-Qi)/Qi=<1%.
45
3.2.8.Calculul indicilor de performanţǎ

Randamentul termic al ciclului cu abur este:

ηt=1-[(1- α- β-a5-a4-a3-a2-a1-a2’-a1’)*(hPFD-hi PJP1)+(a1+a2+a3+a1’+a2’)*(hc


PJP1-hi PJP1)]*(1/(h0-he PIP)

ηt=37,43%

Cantitatea de cǎldurǎ preluatǎ de circuitul secundar este


Q1=Pt×ηSNPA =2147,42 MW, unde
ηSNPA=ηR×ηcd1×ηGA= 0,9761
ηR=99.1%,
ηcd1=99.5%
şi ηGA=99%.

Puterea utilǎ este


Pu=Q1×ηt =803,78 MW.

Puterea aparentǎ este


S=Pu/cosφ=893,08 MVA;
cosφ=0.9.

Randamentul mecanic se propune


ηmec=(Pu-ΔPmec)/Pu =99.5%
Rezultǎ ΔPmec=4,0189 MW.

Puterea mecanicǎ, transmisǎ la cuplǎ, este


Pmec=Pu-ΔPmec =799,7611 MW.

Randamentul generatorului este


ηgen=(Pmec-ΔPgen)/Pmec=0,9876 ,
unde ΔPgen=S×k1×k2/100=9,9131 MW
unde k1=1.11 şi k2=1

Puterea la bornele generatorului este


Pb=Pmec-ΔPgen=789,848 MW.

Puterea aparentǎ la borne este


Sb=Pb/cosφ =877,608 MVA.
46
Energia specificǎ la borne este
eb=ηmec×ηgen×lt=734,06 kJ/kg,
unde lucrul mecanic specific util a fost calculat
lt=ηt(i0-hep5)=747,02 kJ/kg.

Debitul de abur viu este


D0=Pb/eb=3873,6 t/h.

Consumul specific de cǎldurǎ al circuitului secundar este


qb=1/(ηt×ηmec×ηgen)=2,7188 MJ/kWh.

Consumul specific de cǎldurǎ al grupului nuclear este


qc=qb/ηSNPA =2,7853 MJ/kWh.

Debitul specific de abur viu este


d0=1/eb=1,362 kg/kWh.

Randamentul de bazǎ al grupului nuclear este


ηb=ηSNPA×ηcd2×ηt×ηmec×ηgen
ηb=35,22%
unde ηcd2 =98.1%

4.Calculul termodinamic al parametrilor circuitului secundar în


configuraţia 4PJP 1PIP

4.1.DATE DE PROIECT
Se va proiecta partea clasicǎ a unei centrale nuclearo-electrice, plecând de
la urmǎtoarele date iniţiale:
- filiera PHWR - PHWR,
- numǎrul de grupuri nucleare nG=2
47
- puterea termicǎ a reactorului nuclear Pt = 2200 MWt,
- presiunea aburului viu p0 = 49 bar,
- temperatura apei de alimentare tal =184 °C,
- temperatura apei râului trâu = 15C,
- cota de apǎ de rǎcire luatǎ din râu r =0,8,
- numǎrul de preîncǎlzitoare regenerative nPR=5, fara degazor

4.2.CALCULUL CIRCUITULUI TERMIC SECUNDAR

4.2.1.Parametrii de condensare ai aburului

Folosind același model de calcul am obținut urmatoarele valori ai parametrilor


de condensare ai aburului:
tr1=0,8*15+(1-0,8)*25=17 C
tcmin=17+8+2=27 C => pcmin =0,0357 bar
tcmax=17+10+5=32 C => pcmax =0,0475 bar
tc=29,5 C => pc =0,041 bar

Figura.13. Schema de preîncălzire regenerativa 4PJP-1PIP

48
4.2.2.Circuitul de preîncǎlzire regenerativǎ

Se aleg numǎrul de preîncǎlzitoare de înaltǎ presiune n PIP şi de joasǎ


presiune nPJP preîncǎlzitoare de joasǎ presiune (în afarǎ de degazor). Se
considerǎ creşterea de entalpie a condensatului, în pompa de alimentare,
49
iPA=8.4 kJ/kg şi cǎldura specificǎ a apei în stare lichidǎ c p=4.2 kJ/kg K. Rezultǎ
i
încǎlzirea condensatului în pompǎ t PA  c (2C).
PA

Într-o primǎ fazǎ, creşterea de temperaturǎ a condensatului, pe un


t  t  t
al C PA
preîncǎlzitor, este aproximatǎ cu t PR  n  1  n . Rezultǎ temperatura la
PIP PJP
t
ieşirea din degazor DEG   n PJP  1  t PR  t C.
Acestei temperaturi îi corespunde o presiune de saturaţie p DEG. Se alege o
valoare rotunjitǎ pentru pDEG pentru care se citeşte temperatura de saturaţie tDEG.
t t
Plecând de la aceastǎ temperaturǎ se calculeazǎ t PJP  n  1 .
DEG C

PJP
Considerând cǎ presiunea în refularea pompei de alimentare este
pref  1.11  p0 , randamentul pompei este  PA  80% , iar volumul specific este
vasp  vref
vmed  este media volumelor specifice ale apei la saturaţie la presiunile
2
pref şi pdeg rezultǎ creşterea de entalpie în pompǎ:
iPA 
 pref  p deg   vmed
PA
Ca şi volumul mediu se calculeazǎ o cǎldurǎ specificǎ medie a apei în
pompǎ.
Folosind valoarea cǎldurii specifice calculate se recalculeazǎ creşterea de
i
temperaturǎ în pompǎ t PA  c . Pentru preîncǎlzitoarele de înaltǎ presiune se
PA

t al  t DEG  t PA
calculeazǎ t PIP  nPIP
.
Cunoscând creşterile de temperaturǎ în fiecare preîncǎlzitor se calculeazǎ
temperaturile în punctele caracteristice ale circuitului de preîncǎlzire
regenerativǎ.
Presiunile în aceste puncte se calculeazǎ de la degazor şi considerând cǎ
pierderea de presiune pe un preîncǎlzitor este de 2 bar, iar în amonte de degazor
este necesarǎ o rezervǎ de presiune de 1 bar.
Pentru aburul scos la prize se calculeazǎ temperatura de saturaţie, respectiv
presiunea la saturaţie, considerând diferenţa terminalǎ de temperaturǎ la intrarea
aburului în preîncǎlzitor (condensator) t=3C. Temperatura aburului condensat
la ieşirea din preîncǎlzitor (subrǎcitor) se calculeazǎ considerînd diferenţa
terminalǎ de temperaturǎ în acest punct t=5C.

Ştiind presiunile şi temperaturile se citesc din tabele termodinamice


entalpiile condensatului la intrarea şi ieşirea din fiecare preîncǎlzitor, respectiv
entalpia aburului condensat la ieşire. Presiunile aburului scos la prize se
pS
calculeazǎ cu relaţia p P  . Toate aceste mǎrimi se vor afişa într-un tabel ca
0.98
cel de mai jos:

Tabelul.1.b.Valori ale mărimilor termodinamice


50
Mǎrime PJP 1 PJP 2 PJP 3 PJP4 Degazor PIP
ti 29,5 55,726 81,957 108,178 134,404 157,774
te 55,726 81,957 108,178 134,404 156,2 184
pi 14,6 12,6 10,6 8,6 6,6 53,9
pe 12,6 10,6 8,6 6,6 5,6 51,9
hi 125 234,5 344,2 454,6 566 668,7
he 234,5 344,2 454,6 566 658,9 780,9
tC 34,5 60,726 86,957 113,178 139,404 162,774
tS 58,726 84,957 111,178 137,404 159,2 187
pS 0,1883 0,5791 1,496 3,37 6,054 11,74
pP 0,1921 0,5909 1,5265 3,438 6,177 11,98
hC 148,8 254,3 364,5 475,4 587,4 687,9
tPR 25,34 25,34 25,34 25,34 25,34 26,226

t  t  t PA
t PR  al C =25,41 C
nPIP  1  n PJP

t DEG   nPJP  1  t PR  tC =156,55 C

=> psat=p(tDEG,x=0)=5,655 bar

Se fixează pdeg=5,6 bar => tDEG=t (p,x=0)=156,2 => hdeg=658,9 kj/kg

t DEG  tC
t PJP  =25,34 C
nPJP  1
pref  1.11  p0 =1,1*49=53,9bar
vasp = v(tDEG,x=0) = 0,001098 m3/kg
vref = v(hdeg,pref) = 0,001093 m3/kg

vasp  vref
vmed  =0,0010955 m3/kg
2

iPA 
 pref  p deg   vmed
PA =6614,08 kj/kg

i PA
t PA  =1,574 C
cp

t al  t DEG  t PA
t PIP  =26,226 C
nPIP

TAL=TDEG+ t PA + t PIP =156,2+1,574+26,226=184 C

51
4.2.3.Destinderea aburului în turbinǎ

Plecǎnd de la p0 (49 bar) se calculeazǎ presiunile aburului, din circuitul


secundar:
p1 = (1-4/100) p0 = 47.04 bar
p2 = pPIP1 = 11.97 bar
p3 = (1-0.7/100) p2 = 11.89 bar
p4 = (1-1.1/100) p3 = 11.37 bar
p5 = (1-1.8/100) p4 = 11.16 bar
p6 = (1-4.3/100) p5 = 10.68 bar
p8 = (1-0.7/100) p0 = 46.657 bar
p9 = (1-0.8/100) p8 = 48.28 bar
p7 = pC = 0.04 bar
p10 = p3=11.89 bar
Considerând cǎ aburul viu are la ieşirea din generatorul de abur titlul
x=0.98-1, rezultǎ parametrii aburului în punctul 0: s0 = 5.9516 kJ/kg C,
v0 = 0.0399 m3/kg, t0 =262.73 C, i0 =2778.7 kJ/kg. La intrarea în corpul de
medie presiune aburul viu are presiunea p 1 şi entalpia i1=i0, rezultǎ s1 =5.9665
kJ/kg C, v1 =0.0416 m3/kg, t1 =260.2 C, x1 =0.98913.
Considerând randamentul brut al centralei bCNE=0.30% şi debitul specific
d0=5.45 kg/kWh, rezultǎ puterea electricǎ la bornele generatorului Pe=PtbCNE
=630 MW, respectiv debitul de abur viu la ieşirea din generatorul de abur
D0=Ped0 =999.16 kg/s.
Debitul de abur prin corpul de medie presiune va fi
DCMP=0.91D0= 909.23 kg/s, iar prin corpurile de joasǎ presiune
DCJP=0.53D0 = 529.55 kg/s.
Debitul volumetric de abur la intrarea în corpul de medie presiune este
Dv =DCMPv1/nCMP =60876 m3/h (corpul de medie presiune este în dublu flux).
CMP

Randamentul intern de bazǎ al corpului de medie presiune i bCMP =91.8%


se citeşte din diagramǎ în funcţie de debitul volumetric şi de raportul
p1/p2 =3.92.
Coeficientul de corecţie pentru treapta de reglaj este C 2=0.995, iar
coeficientul de corecţie pentru umiditate (C3) se citeşte din diagramǎ, în funcţie
de umiditatea medie în corpul de medie presiune şi de presiunea p1.
Se propune x2 = 0.8729, se citeşte C3 = 0.989, se calculeazǎ
i =C2C3i bCMP = 96.2% , i2=i1-iCMP(i1-i2t) = 2532.14 kJ/kg (unde i2t se citeşte
CMP

din diagramǎ (2526.6 kJ/kg) şi rezultǎ o nouǎ valoare pentru x 2 = 0.8728. Se


itereazǎ pânǎ la o eroare relativǎ mai micǎ de 1%. Se corecteazǎ entalpia
i2=i2+irezidual = 2532 kJ/kg , citind din diagramǎ valoarea energiei cinetice
reziduale în funcţie de presiunea p2.
Punctul 3 este determinat de p3 şi i3=i2. Din tabele termodinamice se citesc:
t3 = 187.57C, v3 = 0.144 m3/kg, s3 = 5.9786 kJ/kg K , x3 =0.873.

52
Punctul 4 este determinat de p4 şi x4=0.993. Din tabele termodinamice se
citesc: t4 =185.56C, v4 = 0.1708 m3/kg , s4 = 6.511 kJ/kg K şi
i4 =2768.9 kJ/kg.
Punctul 10 este determinat de p10=p3, aici având apǎ la saturaţie (x=0). Din
tabele termodinamice se citesc: t10 =187.57C, v10 =0.00113 m3/kg,
s10 =2.2125 kJ/kg K şi i10 =796.79 kJ/kg.
Punctul 8 este determinat de p8 și i8=i0. Din tabele termodinamice am citit:
t8=262.29C, v8=0.0402 m3/kg, s8=5.9542 kJ/kg K şi x8=0.9898.
Punctul 5 este determinat de p5 şi de t5=t9-t=244.81C, unde
t9=tsat(p9)=261.81C şi t=20C. Din tabele termodinamice se citesc:
v5 =0.2051 m3/kg, s5 =6.8451 kJ/kg K și i5 =2926.5 kJ/kg.
Punctul 9 este determinat de p9, în acest punct având apǎ la saturaţie. Din
tabele termodinamice se citesc: v9 =0.00128 m3/kg, s9 =2.9 kJ/kg K şi
i9 =1143.3 kJ/kg).
Punctul 6 este determinat de p6 şi i6=i5. Din tabele termodinamice se citesc:
v6 =0.2143 m3/kg, s6 =6.8645 kJ/kg K şi t6 =244C.

Tabelul.2.b. Valori ale parametrilor termodinamici


Pct p h t v s x
0 3
bar Kj/kg C m /kg Kj/kg/K -
0 49 2778,7 262,73 0,0399 5,9516 0,99
1 47,04 2523 187,87 0,14305 5,976 0,8728
2 11,97 2778,7 260,2 0,0416 5,9665 0,98913
3 11,89 2523 187,57 0,144 5,9786 0,873
4 11,37 2768,9 185,56 0,1708 6,511 0,993
5 11,16 2926,5 244,81 0,2051 6,8451 -
6 10,68 2926,5 244 0,2143 6,8645 -
7 0,041 123,2 29,5 0,001004 0,4285 -
8 46,657 2778,7 262,29 0,0402 5,9542 0,9898
9 48,28 1143,3 261,81 0,00128 2,9 -
10 11,89 796,79 187,57 0,00113 2,2125 0

Destinderea aburului in CJP

Se împarte destinderea aburului în corpurile de joasǎ presiune în douǎ zone:


 zona I - destinderea aburului supraîncǎlzit şi
 zona II - destinderea aburului umed.

53
Se calculeazǎ debitul volumetric la intrarea în corpurile de joasǎ presiune
D =DCJPv6/nCJP =18.91 m3/s=68076 m3/h, unde nCJP=6.
v
CJP

Pentru a determina presiunea (p6x) la care aburul atinge curba de saturaţie


se calculeazǎ iterativ:
 se propune o valoare pentru p6x,
 se citeşte din diagramǎ (procedura C3) randamentul intern al turbinei pe zona
I,
 se citeşte din tabele termodinamice i6t,
 se calculeazǎ i6x,
 se comparǎ cu i”(p6x).
Se itereazǎ pânǎ la o eroare relativǎ a entalpiei i 6x mai micǎ decât 0.1%.
Rezultǎ urmǎtoarele valori: p6x (bar), i6t (kJ/kg), ICJP (%), i6x (kJ/kg), t6x (C), s6x
(kJ/kg) K, v6x (m3/kg).
Rezultǎ urmǎtoarele valori: p6x =8.3 bar, i6t =2870.5 kJ/kg, ICJP =91.1%,
i6x =2875.48 kJ/kg, t6x =216.16C, s6x =6.8748 kJ/kg K, v6x =0.2615 m3/kg.
Pentru zona II se foloseşte metoda dezvoltatǎ de General Electric. Se
foloseşte presiunea de calcul la condensator pcc=0.0508 bar şi debitul masic de
calcul Dmc=1360800 kg/h. Cu acest debit masic se calculeazǎ debitul volumetric,
de bazǎ, pe un flux la intrarea în zona II:
Dv fluxc=Dmcv6x/nCJP =59308.2 m3/h.
Randamentul intern al turbinei în zona II este IICJP=buC7 =99.4%, unde
bu =99.5% este citit din diagramǎ în funcţie de debit şi de raportul
p6x/pcc =163.38, iar factorul de corecţie C7 =0.999.

Se calculeazǎ debitul volumetric la intrarea în corpurile de joasǎ presiune


CJP
Dv =DCJPv6/nCJP, unde nCJP=6.

4.2.4.Stabilirea parametrilor aburului la prize

54
Cu acest randament se traseazǎ destinderea aburului pe zona II (pânǎ la pcc)
şi se determinǎ punctul de ieşire din CJP (7).
Se citeşte din tabele termodinamice și se obțin urmǎtoarele valori:
i7t =2073,8 kJ/kg, i7= 2078,61 kJ/kg, s7 = 6,8908 kJ/kg K, v7 =27,336 m3/kg,
x7 =0,80405 şi t7 =29,4 C

Intersectând procesul aburului în CJP cu izobarele corespunzǎtoare prizelor


turbinei se determinǎ parametrii aburului la fiecare prizǎ.

Tabelul.3.b. Parametii aburului la fiecare priză


Prizǎ PJP1 PJP2 PJP3 PJP4 Degazo PIP
r
p(bar) 0,1921 0,5909 1,5265 3,438 6,177 11,98
ht(kJ/kg) 2260 2415 2562,4 2702,1 2813,5 2532
h(kJ/kg) 2263,69 2417,76 2564,27 2703,14 2813,87 2532
s(kJ/kg K) 6,773 6,874 6,875 6,875 6,875 5,976
x 0,8525 0,8964 0,9407 0,9863 - 0,8728
t(C) 59,2 85,55 111,9 138,3 184 187,9
v(m3/kg) 6,7173 2,484 1,073 0,5258 0,328 0,1429

4.2.5.Calculul separǎrii de umiditate

Se considerǎ cǎ se face separare internǎ de umiditate doar la treptele din


dreptul primelor douǎ prize de preîncǎlzire regenerativǎ.

55
Marime Priza 2 Priza 1
Presiunea aburului la priza 0,5909 0,1921
Temp de saturatie 85,55 59,2
Entalpia teoretica la priza 2415 2260
Randamentul destinderii calculate initial 86,214 91,32
Entalpia reala la priza 2417,76 2263,69
Titlul masic la priza 0,8964 0,8525
Entropia la priza 6,874 6,773
Eficienta separari de umiditate 23 25
Procentul de apa drenata a2 2,382 3,688
Procentul de apa ramasa dupa extractie 97,618 96,312
Titlul aburului la prize dupa eztractie x*p 0,8986 0,8571
Entalpia la priza dupa extractie h*p(p2,p1) 2420 2369
Entalpia punctului final al destinderii teoretice dupa extractie h*7’t 2078 2084
Factorul de multiplicare al randamentului c* 0,932 0,9042
Randamentul corectat 80,35 82,57
Entropia la priza dupa extractie s*p 6,888 6,908
Entalpia punctului final al destinderii reale dupa extractie h*7’ 2103,51 2102,87

Tabelul.4.b.Valori obtinute pentru calculul separării de umiditate

4.2.6.Corecţiile punctului final al destinderii

Punctul final al destinderii aburului în turbinǎ are entalpia:


iPFD=i7-ΔiPFDcu+Δirezidualcu* kJ/kg,
unde cu=0.87x*7”(0.65x*7”+0.35)=0.622
x*7”=0.814
v7= 27.68 m3/kg,
ΔiPFD=i*7’’-i7=0.64 kJ/kg,
Δirezidual=19 kJ/kg,
wrez=Dv/Aesapare=188.38 kg/s,
Dcondensator=0.47D0 = 469.6 kg/s,
Dv=Dcondensator*v7”/nCJP = 2166.42 m3/s,
Aesapare=11.5 m2
lp = 1.092 m
dm= 3.353 m
n=1500 rot/min.
Ceilalţi parametrii ai punctului real de ieşire a aburului din turbinǎ sunt:
hPFD=2114,93 kJ/kg
xPFD=0.819
sPFD=7.011 kJ/kg K
vPFD =27.84 m3/kg

56
4.2.7.Calculul debitelor de abur la prize

Se noteazǎ cu ai debitele de abur la prize, cu α debitul de abur cu care se face


supraîncǎlzirea, dupǎ separarea externǎ de umiditate, şi cu β debitul de condens
evacuat din separatorul mecanic (extern) de umiditate. Aceste debite sunt
raportate la debitul de abur viu D0.

Figura.14. Schema de preîncălzire regenerativă 4PJP-1PIP

Ecuaţiile de conservare a energiei scrise pentru preîncǎlzitorul de înaltǎ


presiune, supraîncǎlzitorul intermediar şi separatorul mecanic de umiditate
alcǎtuiesc urmǎtorul sistem:
(1-a6-α)h3=(1-a6-α-β)h4+βh10
(1-a6-α-β)h4+αh8=(1-a6-α-β)h5+αh9
a6hppip+αh9+hipip=(a6+α)hcpip+hepip
57
a6=0,04244 , α=0,0745 , şi β=0,1101.

Pentru degazor este:


(a6+α)hcpip+βh10+(1-a6-α-β)hideg+a5hpdeg=hedeg
a5=0,01892

Pentru PJP4 este:


(1-α-β-a6)hipjp4+a4hppjp4=a4hcpjp4+(1-a6-α-β)hepjp4
a4=0,03865

Pentru PJP3 este:


(1-α-β-a6)hipjp3+a4hcpjp4 + a3hppjp3=hcpjp3(a4+a3)+(1-a6-α-β)hepjp4
a3=0,03684

Pentru PJP2 este:


(1-a6-α-β)hipjp2+(a4+a3)hcpjp3+(a2’+a2)hppjp2=
(1-a6-α-β)hepjp2+(a4+a3+a2+a2’)hcpjp2
a2=0,01883

Debitul de umiditate evacuat la priza 2:


a’2% = a2/100 (1-α-β-a6-a5-a4-a3)
a’2% = 0,01616

Pentru PJP1 este:


(1-a6-α-β)hi +(a4+a3+a2+a2’)hcpjp2 +( a1’+a1)hppjp1 =
(1-a6-α-β)hepjp1 + (a4+a3+a2+a2’+a1+a1’)hcpjp1
a1=0,0137

Debitul de umiditate evacuat la priza 1:


a’1% = a1/100(1-α-β-a6-a5-a4-a3-a2-a2’)
a’1% = 0,02373

4.2.8.Calculul indicilor de performanţǎ

Randamentul termic al ciclului cu abur este:

ηt=1-[(1- α- β-a6-a5-a4-a3-a2-a1-a2’-a1’)*(hPFD-hi PJP1) +


(a1+a2+a3+a4+a1’+a2’)*(hc PJP1-hi PJP1)]*(1/(h0-he PIP)
58
ηt=39,44%

Cantitatea de cǎldurǎ preluatǎ de circuitul secundar este


Q1=Pt×ηSNPA =2147,42 MW, unde
ηSNPA=ηR×ηcd1×ηGA=09761
cu: ηR=99.1%,
ηcd1=99.5%
ηGA=99%.

Puterea utilǎ este


Pu=Q1×ηt =846,94 MW.

Puterea aparentǎ este


S=Pu/cosφ=941,04 MVA;
cosφ=0.9.

Randamentul mecanic se propune


ηmec=(Pu-ΔPmec)/Pu = 99.5%
Rezultǎ ΔPmec=4,2347 MW.

Puterea mecanicǎ, transmisǎ la cuplǎ, este


Pmec=Pu-ΔPmec =842,7053 MW.

Randamentul generatorului este


ηgen=(Pmec-ΔPgen)/Pmec=0,9876
unde ΔPgen=S×k1×k2/100=10,4455 MW
unde k1=1.11 şi k2=1.

Puterea la bornele generatorului este


Pb=Pmec-ΔPgen=832,2598 MW.

Puterea aparentǎ la borne este


Sb=Pb/cosφ =924,7331 MVA.

Energia specificǎ la borne este


eb=ηmec×ηgen×lt=744,2711 kJ/kg,
unde lucrul mecanic specific util a fost calculat
lt=ηt(i0-hepip)=787,9323 kJ/kg.

Debitul de abur viu este


59
D0=Pb/eb=4025,5966 t/h.

Consumul specific de cǎldurǎ al circuitului secundar este


qb=1/(ηt×ηmec×ηgen)=2,5802 MJ/kWh.

Consumul specific de cǎldurǎ al grupului nuclear este


qc=qb/ηSNPA =2,64333 MJ/kWh.

Debitul specific de abur viu este


d0=1/eb=1,3436 kg/kWh.

Randamentul de bazǎ al grupului nuclear este


ηb=ηSNPA×ηcd2×ηt×ηmec×ηgen
ηb=37,11%
unde ηcd2 =98,1%

5.Analiza variaţiei randamentului destinderii în CMP odată cu


variaţia presiunii de eşapare a aburului.

MATERIAL GRAFIC OBLIGATORIU:


60
6.Shemele termomecanice pentru circuitului secundar
7.BIBLIOGRAFIE

[1] Daniel Dupleac – Termohidraulica Instalatiilor Nucleare (note de curs)

[2] Ilie Prisecaru – Centrale Nuclearo - Electrice (note de curs)

[3] Petre Ghiţescu – Materiale Nucleare (note de curs)

[4] Petre Ghiţescu – Ingineria reactoarelor nucleare (note de curs)

[5] SPGTP – Prezentare generală a CNE Cernavoda GB-001

[6] SPGTP – Termodinamica circuitului primar NA 107

61