Sunteți pe pagina 1din 19

Colegiul National Gheorghe Sincai

Reactorul nuclear este o instalaie n care este iniiat o reacie nuclear n lan, controlat i susinut la o rat staionar (n opoziie cu o bomb nuclear, n care reacia n lan apare ntr-o fraciune de secund i este complet necontrolat).

Schema simplificat a unui reactor nuclear: 1. bar pentru oprire de urgen 2. bare de control 3. combustibil 4. protecie biologic 5. ieirea vaporilor 6. intrarea apei 7. protecie termic

Dei omenirea a mblnzit recent puterea nuclear, primele reactoare nucleare au aprut n mod natural. Cincisprezece reactoare de fisiune naturale au fost gsite n trei depozite separate de minereu la mina Oklo din Gabon, n vestul Africii. Descoperite pentru prima dat de Francis Perrin, acestea sunt numite ca Reactoarele Fosile Oklo. Aceste reactoare funcioneaz de aproximativ 150 milioane de ani, avnd o putere medie de 100 kW. De asemenea, emisia de cldur, lumin i radiaii de la stele se bazeaz pe fuziunea nuclear. Conceptul unui reactor nuclear natural a fost teoretizat nc din 1956 de Paul Kurola la University of Arkansas. Enrico Fermi i Leo Szilard, ambii de la University of Chicago, au fost primii care au construit o pil nuclear i au prezentat o reacie n lan controlat, pe 2 Decembrie 1942. n 1955 ei i-au mprit patentul de invenie pentru reactorul nuclear U.S. Patent 2.708.656. Primul reactor nuclear a fost utilizat pentru a genera plutoniu pentru bomba nuclear. Alte reactoare au fost folosite n navigaie pentru propulsarea submarinelor i chiar avioane. La mijlocul lui 1950 Uniunea Sovietic i rile vestice i-au extins cercetrile pentru a include i utilizarea nemilitar a atomului. Totui, ca i programul militar, multe din lucrrile nemilitare au fost fcute n secret. Pe 20 Decembrie 1951, n SUA, a fost generat pentru prima dat curent electric folosind putere nuclear la Experimental Breeder Reactor-I (EBR-1) localizat lng Arco, statul Idaho. Pe 26 Iunie 1954, la ora 5:30 a nceput s genereze curent electric prima central nuclear sovietic, la Obninsk, Kaluga Oblast. Ea a produs 5 MW, asigurnd electricitate pentru 2.000 de case. Prima central nuclear de tip comercial din lume a nceput s funcioneze pe 17 Octombrie 1956, la Calder Hall. Un alt reactor de putere timpuriu a fost Shippingport Reactor n Pennsylvania (1957).

Chiar nainte de accidentul din 1979 d la Three Mile Island, au fost oprite unele comenzi pentru centrale nucleare n USA din raiuni economice legate n primul rnd de durata lung de construcie. De altfel din 1978 nu s-au mai construit centrale n SUA; situaia s-ar putea schimba dup 2010. Spre deosebire de accidentul de la Three Mile Island, accidentul din 1986 de la Cernobl nu a nsprit reglementrile cu privire la reactoarele din Vest. Acesta deoarece reactoarele de la Cernobl, de tip RBMK, erau cunoscute ca avnd un proiect nesigur, fr cldiri de siguran i operate nesigur, iar Vestul auzite prea puine despre ele. Au fost i precipitri politice: Italia a inut un referendum n anul urmtor, 1987, ale crui rezultate au condus la oprirea a patru centrale nucleare. n 1992 centrala turceasc Turkey Point Nuclear Generation Station a fost lovit direct de uraganul Andrew. Au fost pagube de peste 90 milioane de dolari, cele mai mari la un rezervor de ap i un co de fum al unei uniti funcionnd cu combustibili fosili, dar cldirile de protecie nu au avut de suferit. Prima structur de dezvoltare a sistemelor nucleare de putere utilitare, i anume US Navy, este singura din lume cunoscut ca avnd o activitatea total curat. US Navy a operat mai multe reactoare dect orice alt entitate, chiar i Soviet Navy, fr incidente majore fcute publice. Dou submarine americane, USS Scorpion i Thresher au fost pierdute n mare, din motive ce nu au avut legtur cu reactoarele lor, epavele lor fiind astfel situate nct riscul de poluare nuclear este considerat sczut.

Familii actuale de reactoare:

Pool type reactor = reactor cu piscin Pressurized Water Reactor (PWR) = reactor cu ap sub presiune Boiling Water Reactor (BWR) = reactor cu ap fierbtoare Fast Breeder Reactor (FBR) = reactor rapid reproductor United States Naval reactor = reactor utilizat de marina Statelor Unite

Pressurized Heavy Water Reactor (PHWR) sau CANDU = reactor cu ap grea sub presiune

Tipuri vechi aflate nc n funciune:

Magnox reactor = reactor Magnox Advanced Gas-cooled Reactor (AGR) = reactor avansat rcit cu gaz Light water cooled graphite moderated reactor (RBMK) = reactor rcit cu ap uoar i moderat cu grafit

Alte tipuri de reactoare:

Aqueous Homogeneous Reactor = reactor omogen cu ap Liquid Fluoride Reactor = reactor cu floruri lichide

Centrala nuclearo-electric este un ansamblu de instalaii i construcii reunite n scopul producerii energiei electrice pe baza folosirii energiei nucleare.

Obinerea energiei nucleare se bazeaz pe reacia de fisiune (descompunere) nuclear n lan. Instalaia care asigur condiiile de obinere i meninere a reaciei

n lan este reactorul nuclear. n principiu, reactorul se compune dintr-o parte central numit zon activ, n care are loc reacia de fisiune i se dezvolt cldura de reacie. Zona activ conine combustibilul nuclear alctuit din izotopi fisionabili (U235, Pu239) i materiale fertile (U238, U232); moderatorul (apa grea), care are rolul de a ncetini viteza neutronilor rapizi, astfel ca reacia s fie controlabil; barele de control capteaz neutronii rezultai din reacia de fisiune; agentul de rcire, care preia cldura dezvoltat n zona activ i o cedeaz apei n schimbtorul de cldur. n schimbtorul de cldur, apa de vaporizeaz i devine agentul productor de lucru mecanic n turbin. Lucrul mecanic este transformat de generator n energie electric. Combustibilul, moderatorul i agentul de rcire formeaz aa numita filier a reactorului termic care determin caracteristicile specifice centralelor nucleare. Combustibilul introdus n reactor are forma unor pilule compactate sub form de bare. ntre barele de combustibil se gsesc barele de control. Acestea conin cadmiu (element chimic ce absoarbe neutroni). Ele au rolul de a regla numrul de neutroni ce pot produce noi reacii de fisiune, astfel nct puterea produs de reactor s rmn constant n timp. Pentru meninerea reaciei n lan, n unele tipuri de reactoare, neutronii emii n reaciile de fisiune trebuie ncetinii. n timpul frnrii neutronilor are loc un transfer de energie de la acetia la moderator, temperatura moderatorului i a combustibilului mrindu-se. Controlul reactoarelor nucleare se face computerizat (inclusiv al sistemelor utilizate pentru protecia reactorului i a mediului nconjurtor). Centralele nucleare au intre 1 i 8 reactoare (uniti), fiecare cu o putere instalat de cel puin 600 MW.

Securitatea centralelor nuclearoelectrice:


n regim de funcionare normal, cantitile de substane radioactive eliberate de centrala nuclear sunt nesemnificative. Pericolul specific, pentru populaie i mediul ambiant, const n eliberarea necontrolat de substane radioactive. Sistemele tehnice de securitate sunt destinate s limiteze distrugerile zonei active a reactorului. De la descoperirea fisiunii nucleare, populaia a fost saturat cu povestiri alarmante i cu exagerri despre energia nuclear. S-a emis astfel ipoteza c orice reactor poate exploda oricnd ca o bomb nuclear.

n pricipiu, nici un reactor nuclear nu poate exploda ca o bomb. Sunt ns posibile accidente n care reactoarele s se supranclzeasc, iar componentele lor, depinznd de materialele din care sunt realizate, s se topeasc sau s ard. Creterea presiunii agentului de rcire poate deveni cauza unor explozii mecanice care ar deteriora nveliul reactorului sau al sistemului de rcire. Astfel, pot fi mprtiate n spaiu materiale radioactive, care s contamineze mediul nconjurtor. Centralele nucleare actuale sunt proiectate astfel nct probabilitatea unor accidente de acest tip s fie minim. Toate reactoarele nucleare moderne sunt nchise n containere extrem de sigure. Acestea sunt proiectate astfel nct s previn orice scurgeri radioactive care ar putea rezulta n urma unor accidente de operare. Centralele nucleare sunt astfel proiectate nct s cuprind sisteme care s previn producerea accidentelor nucleare. Acestea sunt dispuse n linie, astfel nct, dac un sistem de protecie se defecteaz, un altul s i ia locul i aa mai departe. Desigur, este posibil ca toate sistemele din linia de protecie s cad unul dup cellalt, dar probabilitatea producerii unui astfel de eveniment este extrem de mic.

Barierele de Protectie si Nivelurile de Securitate interpuse intre produsele de fisiune si populatie

CANDU este o abreviere a expresiei "CANada Deuterium Uranium", semnificnd un reactor nuclear generator de energie electric dezvoltat n Canada, care utilizeaz ap grea ca moderator al neutronilor, dar i pentru rcirea instalaiei, respectiv folosind uraniu natural drept combustibil al reactorului. CANDU este un reactor nuclear de tipul PHWR (Pressurized Heavy Water Reactor), adic un reactor n care apa grea, aflat sub presiune, ndeplinete dubla funcie de a rci ansamblul de bare care formeaz combustibilul nuclear i de a modera neutronii rezultai din fisiunea spontan a uraniului ce se folosete drept combustibil. Reactorii CANDU utilizeaza drept combustibil uraniu natural sub forma unor pastile ceramice sinterizate. Aproape toate produsele de fisiune care contine 99% din radioactivitatea zonei active a reactorului sunt retinute in interiorul combustibilului si nu pot scapa in exterior decat daca acesta se supraincalzeste. Pastilele de combustibil sunt inchise in tuburi metalice (teaca conbustibilului) rezistente la coroziune, nepermitandu-i acestuia sa vina in contact cu apa de racire din Sistemul Primar de Transport al Caldurii (SPTC). Tuburile sunt asamblate in fascicule dispuse in retea, in tuburi de presiune prin care circula apa de racire din SPTC, care este un sistem inchis. SPTC este amplasat intr-o cladire masiva din beton precomprimat, cu pereti de peste 1 m grosime (anvelopa). In sfarsit, in jurul centralei, exista pana la 1 km o zona de excludere, in care este interzisa amplasarea de resedinte permanente.

1. Nuclear fuel rod 2. Calandria 3. Control Rods 4. Pressurizer 5. Steam generator 6. Light water condensate pump (secondary cooling loop) 7. Heavy water pump (primary cooling loop) 8. Nuclear fuel loading machine 9. Heavy water (moderator) 10. Pressure tubes 11. Steam 12. Water condensate 13. Reactor containment building

Avantaje :
La orice privire imparial asupra diferitelor tipuri de reactoare nucleare, se remarc cteva din avantajele majore a acestui tip de reactor nuclear comparativ cu altele de tipuri diferite: Apa grea - a crui formul chimic este D2O, unde litera D desemneaz atomul de hidrogen greu (deuteriu): se poate obine oriunde n lume, printr-un prodeu de mbogire, ntruct apa grea se gsete natural dispersat n apa Pmntului;

10

este o substan moderatoare foarte eficient datorit absorbiei relativ reduse a neutronilor de fisiune; se poate refolosi dup reconcentrare i ndeprtarea tritiului. Uraniul natural folosit drept combustibil, care conine (izotopul 235U n proporie de 0,71%, acesta fiind singurul izotop al uraniului care fisioneaz cu neutroni termici), care: se gsete sub form de zcminte naturale n multe din rile lumii; nu presupune existena unor uzine de mbogire izotopica ce folosesc tehnologii scumpe i implica costuri foarte mari; Reactorul CANDU este mult mai eficient dect celelalte tipuri de reactoare ce folosesc ap obiuit, deoarece consum cu aproximativ 15% mai puin uraniu natural.

Dezavantaje:
Principalele pericole asociate reactorului de tip CANDU sunt identice cu cele ale tipuri de reactori: tritiul (vapori de ap grea tritiat) -- Tritiul este un emiator de radiaii i prezint pericol de iradiere interna prin inhalare. radiaii gamma -- Reprezint pericol de iradiere externa datorit puterii de ptrundere, care este mare, spre deosebire de puterea de ionizare care este mic. Pericolul depinde i de geometria sursei (punctiform, liniar sau plan). radiaii alfa -- Prezint pericol de iradiere numai n cazul unei instalaii "deschise". Sursele de radiaii alfa sunt ecranate din proiect. radiaii beta -- Prezint pericol de iradiere numai n cazul unei instalatii "deschise". Sursele de radiatii beta sunt ecranate din proiect. neutronii -- n mod normal, zonele cu cmpuri de neutroni sunt inaccesibile (aa cum ar fi "fetele" reactorului.)

Perspective de viitor :
n 2006, centrala Watts Bar 1, era ultimul reactor nuclear comercial operaional pus n funciune, n 1997. Acest fapt este adesea citat ca o dovad a succesului campaniei mondiale pentru nchiderea treptat a centralelor nucleare. Oricum, rezistena politic fa de centralele nucleare a avut din cnd n cnd succes n diferite pri ale Europei, n Noua Zeeland, n Filipine i n Statele Unite. Cu toate acestea, n SUA i Europa au continuat investiiile n cercetri privind ciclul combustibilului nuclear i, dei unii experi prezic via scurt electricitii, creterea preului combustibilului fosil i preocuparea legate de actualele emisii de gaze i efectul de ser vor nnoi cererea de centrale nucleare. Multe ri rmn active n dezvoltarea centralelor nucleare, incluznd aici: Japonia, China i India, toate trei dezvoltnd att tehnologii termice ct i reproductoare, Coreea de Sud

11

i Statele Uite, ambele dezvoltnd numai tehnologii termice, i Africa de Sud i, din nou, China, dezvoltnd versiuni ale reactorului de tip PBMR (Pebble Bed Modular Reactor = Reactor modular cu strat granular). Finlanda i Frana i continu n mod activ programele nucleare; Finlanda are n construcie un nou European Pressurized Reactor. Japonia are un program activ de construcii pentru noi uniti ce a nceput din 2005. n Statele Unite, trei consorii au rspuns nc din 2004 solicitrii Department of Energy (Departamentului de Energie) privind Programul Energetic Nuclear 2010 n vederea construirii inclusiv a unui reactor de generaia a IV-a, tip VHTR, destinat producerii de electricitate i hidrogen. Pe 22 Septembrie 2005, s-a anuna deja selectarea a dou locaii din SUA destinate construirii de noi reactoare. Centralele nucleare reprezint un interes particular pentru China i India, ambele construind reactoare de tip FBR. n politica energetic a Marii Britanii se prevede construirea n viitor cel puin a unei noi centrale nucleare i meninerea i prelungirea duratei de via a celor existente deja.

Rencrcarea reactoarelor nucleare :


Cantitatea de energie din rezervorul unui combustibil nuclear este frecvent exprimat prin numrul de full-power days (zile la putere maxim), adic numrul perioadelor de 24 de ore (numrul de zile) ct este reactorul planificat s opereze la putere maxim pentru generarea energiei termice. Acest ciclu, cu alte cuvinte numrul de zile de operare la putere maxim (ntre dou ncrcri / aprovizionri ale reactorului cu combustibil proaspt) depinde de cantitatea de U-235 coninut n combustibilul nuclear la nceputul ciclului. Evident, cu ct procentajul de U-235 este mai mare la nceputul ciclului, cu att mai multe zile la putere maxim va lucra reactorul pn la urmtoarea rencrcare. La sfritul ciclului de operare, combustibilul din unele configuraii este consumat i este descrcat i nlocuit cu combustibil nou, proaspt. Cu toate c, n practic, reacia de otrvire din combustibilul nuclear este cea care determin durata de viat a combustibilului ntr-un reactor. Fracia de combustibil din centrul reactorului care se nlocuiete cu ocazia rencrcrii este de un sfert pentru BWR i o treime pentru PWR. Nu toate reactoarele trebuie oprite pentru rencrcare cu combustibil proaspt; de exemplu, reactoarele de tip PBMR, RBMK, MSR, MAGNOX i CANDU permit alimentarea cu combustibil proaspt chiar n timpul funcionrii. ntr-un reactor CANDU se permite de asemenea mutarea elementelor combustibile n diferite poziii din centrul acestuia, convenabile din punctul de vedere al cantitii de U-235 din element. Cantitatea de energie extras din combustibilul nuclear se numete burn up (ars complet) i este exprimat n termeni de energie termic produs pe unitatea iniial de mas de combustibil. Burn up se mai exprim i prin MW / tone de metal greu.

12

Principalele aplicaii ale reactoarelor nucleare sunt: n centrale nuclearo-electrice: producie de cldur pentru generare de electricitate; producie de cldur pentru nclzire domestic i industrial; producie de hidrogen; la desalinare. n propulsia nuclear: pentru propulsie nuclear marin; exist propuneri pentru rachete termonucleare; exist propuneri pentru rachete propulsate prin puls nuclear. n transmutaie de elemente: la producia de plutoniu, adesea pentru utilizarea n arme nucleare; la obinerea diverilor izotopi radioactivi, cum ar fi americiu pentru detectorii de fum, respectiv cobalt-60, molibden-99 i alii, folosii n medicin. n cercetare: pentru asigurarea unei surse de radiaie cu neutroni i pozitroni (cum ar fi pentru Analiza cu activare neutronic i Datarea cu potasiuargon); pentru dezvoltarea de tehnologii neclare.

13

Romania a preluat tipul de reactor nuclear proiectat in Canada, CANDU (CANada Deuterium Uranium), nume ce rezuma trei din caracteristicile principale ale reactorului: proiectul este canadian; foloseste apa grea ca moderator; combustibilul utilizat este uraniul natural. Singura central nuclear din Romnia se gsete la Cernavod. La Cernavod funcionez n prezent dou unitti, ce produc mpreun circa 18% din consumul de energie electric al rii. Planul iniial, datnd de la nceputul anilor 1980, prevedea construcia a cinci uniti. Unitatea I a fost terminat n 1996, are o putere electrica instalata de 706 MW si produce anual circa 5 TWh. Unitatea II a fost pornit pe 6 mai, conectat la sistemul energetic naional pe 7 august i funcioneaz la parametrii normali din luna septembrie 2007. Centrala de la Cernavod se bazeaz pe sistemul canadian CANDU i are o putere instalat de 706 MW n prezent. Structura unui reactor CANDU const ntrun recipient cilindric orizontal, cu tuburi pentru barele de combustibil i pentru lichidul de rcire (ap grea) plasate orizontal.

n jurul acestor tuburi se afl ap grea, care acioneaz ca moderator. Apa grea conine doi atomi de deuteriu (un izotop neradioactiv al hidrogenului) i un atom de oxigen. Apa grea este mult mai eficient ca moderator dect apa obinuit

14

i permite folosirea uraniului natural drept combustibil. Ea se obine n ntreprinderi specializate, prin separarea sa din apa natural (exist o astfel de ntreprindere la Drobeta Turnu-Severin).

Planul iniial, datnd de la nceputul anilor 1980, prevedea construcia a cinci uniti. Unitatea I a fost terminat n 1996 i produce 650 MW de energie electric. Unitatea II este n construcie i se preconizeaz c va fi finalizat n 2006 sau 2007. Prin arderea in reactorul Unitatii 1 de la CNE Cernavoda a unui fascicul de combustibil produs de Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitesti, care contine in medie 21,5 kg dioxid de uraniu natural, se produce o cantitate de energie electrica de 115 MWh. Pe fondul resurselor primare conventionale limitate, optiunea nucleara reprezinta o pondere de 20% din productia mondiala de energie electrica. Producerea energiei electrice in centralele nucleare se bazeaza pe o tehnologie neagresiva fata de mediul ambiant si constituie o parte importanta a solutiei pentru reducerea emisiilor nocive, evitand eliberarea a aproximativ 2 miliarde tone de dioxid de carbon din centralele electrice care functioneaza cu carbune. Pentru a produce o cantitate de energie echivalenta cu cea realizata anual de Unitatea 1 de la CNE Cernavoda, o centrala termoelectrica consuma aproximativ 6 milioane tone de lignit indigen. Prin arderea acestuia se evacueaza in mediul ambiant circa 1 500 000 tone de cenusa, din care 20 000 tone cenusa zburatoare, 4 milioane tone de CO2 si cantitati semnificative de SO2 si NOx.

15

Fata de centralele pe combustibili fosili, la o centrala nucleara apare problema protectiei contra radiatiilor si a contaminarii, atat pentru personalul centralei cat si pentru populatie. O centrala nucleara nu dispune de cantitati mari de produse chimice care sa se poata dispersa in natura si nici nu poate exploda ca o bomba atomica. Un risc pentru populatie in cazul unei centrale nucleare il constituie numai acele accidente care conduc la scapari mari de substante radioactive in mediul inconjurator. Dar centralele nucleare sunt astfel proiectate si realizate, incat scaparile de substante radioactive in cazul unui accident sa fie controlate si reduse la minim.

Sectiune prin Cladirea Reactorului

Vasul calandria si protectiile de capat sunt strabatute de 380 tuburi tuburi calandria in care sunt amplasate 380 de tuburi mai mici, denumite tuburi de presiune. In aceste tuburi de presiune sunt introduse fascicule de combustibil, cantarind fiecare 21,5 kg si in care uraniul natural se prezinta sub forma unor pastile compactizate si sinterizate. Fasciculele de combustibil sint inlocuite pe masura ce se consuma cu fascicule de combustibil proaspat. Operatia de extragere a combustibilului consumat si realimentarea cu combustibil proaspat se face concomitent, cu reactorul in functiune, cu ajutorul a doua masini de incarcare descarcare (MID). Realimentarea, ca si majoritatea operatiilor de rutina in cadrul centralei nucleare este controlata prin calculator. Un al doilea calculator este gata sa intre in functiune in caz de defectare a primului calculator. Intr-un reactor nuclear caldura este produsa prin scindarea atomilor de uraniu din combustibilul nuclear. Atunci cand un atom este scindat in urma ciocnirii cu un neutron aflat in miscare, are loc o eliberare semnificativa de energie si emisia altor doi-trei neutroni. Aceasta este o reactie nucleara denumita reactie de fisiune. Daca neutronii eliberati in urma reactiei de fisiune sunt incetiniti (moderati), probabilitatea unei ciocniri atomice producatoare de caldura creste. In felul acesta

16

se initiaza si se intretine reactia de fisiune in lant, care multiplica energia ce se elibereaza. Caldura provenita de la un reactor nuclear este folosita pentru a tranforma apa in abur. Aburul, astfel obtinut, roteste paletele unei turbine ce pune in miscare generatorul producator de electricitate.

CNE Cernavoda furnizeaza energie electrica si pentru o mare parte a Dobrogei, inclusiv pentru zona in care locuiti dumneavoastra. Combustibilul nuclear este folosit pentru a produce energia electrica, siguranta acestui proces fiind garantata de numeroasele sisteme de securitate ale centralei. La CNE Cernavoda riscul producerii unei avarii destul de serioase incat sa va afecteze pe dumneavoastra sau pe oricine traieste in vecinatatea centralei este minim. Pentru realizarea Unitilor 3 i 4 de la Cernavod a fost ales modelul unei Companii de Proiect realizat prin parteneriat ntre statul roman prin intermediul Nuclearelectrica i investitori privai. Cei ase investitori care au depus oferte i au fost selectai sunt: Arcelor Mittal Romnia care va deine 6,2 din aciunile viitoarei companii, Grupul CEZ Republica Ceh 9,15%, ENEL Italia 9,15%, GDF Suez 9,15%, Iberdrola Spania 6,2% i RWE Germania 9,15%, n condiiile n care statul roman va deine 51% din aciuni. Compania de proiect numita EnergoNuclear a fost nfiinat n martie 2009, iar cele dou unitai se estimeaz c vor fi puse n funciune n 2015-2016. Romnia ar putea deveni independent din punct de vedere energetic dup punerea n funciune a reactoarelor 3 si 4 de la centrala nucleara de la Cernavod. Cu reactoarele 3 si 4 de la Cernavod, energia produs n hidrocentrale i cea pe baz de crbuni, am putea asigura independena energetic a rii. Centrala nuclearo-electrica de la Cernavoda a fost proiectat pentru cinci unitai a reactoarelor. Centrala nucleara de la Cernavod va fi gata abia in anul 2012 dar si atunci numai daca vor fi gata toate unitaile pentru a putea fi si noi o ar cu propia

17

energie fara a cere mila altor ri. Terminarea Centralei nucleare de la Cernavod ar fi un lucru foarte benefic pentru Romania, pentru dezvoltarea ei si am crete mult in faa rilor care ne consider o ar mai puin demn de a intra in UE.

Ce se intampla in cazul unui accident?

CNE Cernavoda foloseste combustibil cu un continut in Uraniu-235 (U-235) de numai 0.7%. Este practic imposibil ca reactorul de la CNE Cernavoda sa explodeze asemeni unei bombe nucleare, deoarece o bomba nucleara contine o concentratie mult mai mare de U235 (mai mare de 99%). Un accident foarte serios la CNE Cernavoda ar putea in cel mai rau caz sa rezulte intr-o emisie de substante radioactive. Substantele radioactive ar forma un nor invizibil care ar fi dus de vant si dispersat, ceea ce s-ar solda cu expunerea populatiei la radiatii. In caz extrem, acest lucru ar putea avea ca rezultat contaminarea caselor si a recoltelor, prin depuneri sau a oamenilor si animalelor, prin inhalare. Efectul radiatiilor este determinat de durata si intensitatea expunerii la radiatii. Pentru a intelege mai bine acest fenomen, ginditi-va la ce se intampla cand stati la soare. Cu cat stati mai mult timp la soare si cu cat acesta este mai stralucitor, cu atat creste riscul unei arsuri. Similar, cu cat este mai mare doza de radiatii, cu atat efectul este mai mare.

18

Power Reactor Information System pe situl IAEA: Romania: Nuclear Power Reactors Reactor Database (WNA) http://www.aecl.ca/Projects/CANDU-P/Cernavoda-P.htm emras.nipne.ro/presentations/III_cernavoda.doc http://ro.wikipedia.org/wiki/Centrala_Nuclear_de_la_Cernavod http://cernavoda.wordpress.com/ http://www.nuclearelectrica.ro/despre-noi/profil-companie/istoric/ http://www.cne.ro

19