Sunteți pe pagina 1din 9

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Centrul de Invatamant Deschis la Distanta AMARA

SEJURUL DE VIS

Profesor Coordonator: MOISE Daniel

Niculae Teodora Porumb Oana Neculai Liliana Camelia Vajlanescu Sorin Dumitru Fanel

Amara 2006 -

Sejurul de vis
Ziua 1. Turistii sunt asteptati in gara Brasov, dupa ce sau deplasat icu InterCity, Via Bucuresti Brasov, de autocarul pensiunii. Odata ajunsi la pensiune, sunt intampinati cu paine si sare si inchina un pahar cu vin. Sunt cazati, iar seara, dupa cina, participa la un program distractiv de cunoastere intre ei sau de explorare a imprejurimilor. Ziua 2. Dupa servirea micului dejun, ne organizam pentru vizitarea Castelului Bran, Muzeului Etnografic, Muzeul Vamii, dar si capela Inima Reginei si Cetatea Rasnov. Dupa un picnic in aer liber cu specialitati de gratar, (frigarui, pastrama, pui, miel) pornim pe cararile satelor branene : Predelut, Sohodol, Magura. Seara, dupa cina, se va organiza o discoteca. Ziua 3. Mic dejun cu varietate de salate de legume, dar si cu produse lactate, sau cu carne, la alegere, prezentate intr-un bufet suedez. Organizarea unui traseu cu bicilete montane (inchiriate) mountain bike, insotiti d'un ghid experimentat, in Bucegi, de unde se poate ajunge chiar pe varful Omu, sau la Crucea Eroilor. Mancarea pentru masa de pranz se va servi la pachet, fiecare avand asigurate felurite mancaruri reci alese de ei, personal dintr-o varietate de 5 feluri. Cina este servita in gradina pensiunii, intr-un cadru feeric. Ziua 4. Dupa micul dejun, se va organiza plecarea la Predelut Zarnesti, pentru un traseu cu motocross de 5 km. Servirea pranzului in pensiune, iar dupa-amiaza, vizitarea Parcului National Piatra Craiului inclusiv pesterile. Dupa cina, organizarea unei seri in jurul piscinei, cu muzica, jocuri de lumini, dar si placute surprize (jocuri de societate sau de grup) sau cu activitati sportive, dupa plac : jogging, volei, badminton. Ziua 5. Micul dejun, dupa care, plecarea pentru vizitarea Parcului National Bucegi, cu plimbari pe jos pana la Babele, Sfinxul, Crucea Eroilor ; dar si vizitarea de pesteri precum Dambovicioara si Ursilor, dupa servirea pranzului. Cina va avea un caracter sarbatoresc, fiind premiati toti cei care au terminat de parcurs traseele montane din acea zi, dupa care va fi o seara de dans si voie buna. Ziua 6. Servirea micului dejun, dupa care se va pleca la Poiana Brasov. Deplasarea se va face cu microbuzul pensiunii. La intoarcere se va vizita Biserica Neagra din Brasov. Timpul ramas pana la cina va fi ocupat cu pregatirile pentru marele foc de tabara, in jurul caruia, dupa servirea cinei festive, ne vom strange cu totii, vom canta si vom dansa. Ziua 7. Servirea micului dejun si pregatirea pentru intoarcerea acasa. Dupa servirea pranzului, turistii vor fi dusi pana la Bucuresti cu autocarul propriu, dar vom face un mic popas pentru a vizita Castelul Peles si Pelisorul din Sinaia.

Pe langa aceste activitati vom avea in vedere, pentru turistii care vor fi in acele zile in pensiune, si alte sarbatori traditionale, precum : - 20 iulie Sfantul Ilie (sau cunoscut ca Santilie) - 25-26 iulie Targul de vara de la Moeciu - 9 august targul de Pantelimon, Bran - 25 august Nedeea Muntilor de la Fundata - 30 si 31 august zilele Branului - ultima sambata din luna septembrie ravasitul oilor - participarea la pictat icoane pe sticla, fabricat masti si papusi, pe care le pot lua acasa - participarea la pescuit de pastravi, cand nu este prohibitie La cerere se pot organiza zile pentru zborul cu parapanta (nu pentru incepatori), la Moeciu, Magura, San Petru, chiar si in Poiana Brasov. Sau se poate practica si bunjeejumping la Cheile Rasnoavei (la 30 km. De Moeciu). Se mai pot organiza trasee in care poate fi parcurs Transfagarasanu, drum alpin ce urca la 2040 m., cu vizite la Balea-Lac, si Balea-Cascada. Profilul turistului tineri si tinere, studenti la diferite facultati din Germania, cu varste intre 18-25 ani; iubitori de drumetii, de distractii, care au spirit de aventura; care vor sa faca salturi cu deltaplanul sau parapanta, sau drumetii montane; carora le place si o seara de dans sau de folk; care vor sa viziteze diferite castele sau cetati medievale; care isi pun bagajele in rucsacuri; care nu au lata grija decat ce vor face sau unde vor fi ziua urmatoare; care vor sa se odihneasca dupa epuizantele perioade de scoala sau dupa examene; carora le place sa calatoreasca in grupuri, cu trenul.

I.1. Misiune Noi vrem sa starnim in sufltele studentilor curiozitatea, pofta de cunoastere a unor lucruri noi, sa le imprimama amintiri de care sa-si aduca aminte in acele momentele cand se deapana povesti, la lumina unui foc. Iar fiecare foc aprins dupa intoarcerea in tara de bastina sa le aduca aminte de grandiosul foc de tabara din seara de dinaintea plecarii. Vrem sa aratam noilor generatii de turisti ca mai exista locuri mirifice in care pot visa, in care se pot distra, in care pot face ceva ce nu fac in mod obisnuit. Sa facem din Muntii Carpati Alpii Romaniei paduri mai verzi, aer mai curat, ape mai limpezi. I.2. Obiective generale de marketing Deoarece produsul turistic Sejurul de vis este unul nou, vom avea ca obiectiv dezvoltarea lui, prin oferirea de noi atractii culinare sau de divertisment. Si pentru ca vrem sa incercam sa patrundem pe o piata noua, vom ave aca obiectiv si dezvoltarea pietei, prin atragerea de turisti, pentru a deveni un lider de piata, recunoscut si pe pietele externe, nu numai pe cele romanesti. II.3.1. Auditul extern al pensiunii Popasul Reginei Evaluarea mediului extern cuprinde: Piata in zona Moeciu sunt multe pensiuni turistice, de la una la trei margarete, dar cu spatii diferite de cazare, incepand de la 3 camere. Deoarece asezarea zonala nu permite alte forme de industrii in afara de agricultura (zootehnie in principal), a facut

posibila expansiunea pensiunilor turistice si a fermelor agroturistice. Dar pentru produsul nostru turistic nu exista decat foarte putine structuri de primite. (exemple de 2-3 tabere scolare). - Concurenta pentru produsul turistic Sejurul de vis nu exista alta pensiune din totalul de 293 de pensiuni si gospodarii (sau ferme agroturistice) suficient de retrasa sa nu deranjeze vecinii, cu suficiente locuri de cazare pentru serii de pana la 20 de studenti/saptamana. Nu mai sunt decat 2-3 locatii care servesc ca tabere scolare, dar nu pentru segmentul de varsta al clientilor tinta pentru produsul nostru turistic. Cu alte cuvinte nu au mai fost unitati care sa fi lansat acest produs turistic in aceasta zona. - Analiza PEST cuprinde: Factorii politici Legea nr. 145/1994 aproba Ordonanta Guvernului nr. 62/1994 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montana, Delta Dunarii si Litoralul Marii Negre, prin care, la art. 2 lit. g, se prevede urmatoarea inlesnire: scutirea de plata a impozitului pe venit pe o perioada de 10 ani a pensiunilor si fermelor agroturistice care au ca obiecti de activitate inscris in autorizatia de functionare, servicii turistice. In legea nr. 571/2003, modificata, privind codul fiscal, la art. 280 lit. c, scrie ca: taxa hoteliera nu se aplica pentru lit.c pensionari sau studenti. Putem spune ca actualele legi ne permit anumite inlesniri pentru a atrage cat mai multi potentiali clienti. Tot in Codul Fiscal, la art. 285 alin.2, este prevazut ca Impozitul pe cladiri si impozitul pe teren se reduc cu 50% pentru acele cladiri si terenuri aferent detinute de persoane juridice care sunt utilizate exclusiv pentru prestarea de servicii turistice pe o perioada de maximum 5 luni pe durata unui an calendaristic. Factorii economici faptul ca si aceasta poate fi un punct forte tara noastra, in calitate de tara receptoare, are un indice de inflatie mai mare decat tarile emitatoare, atrage clientii. Taxele, asa cum am aratat la factorii politici, sunt foarte mici, ceea ce duce la un pret mai mic. Iar in unele cazuri, alimentele sunt asigurate din surse proprii sau locale, deci cu preturi mici, care influenteaza prea putin pretul final. Oferta unor companii de cale ferata internationale, completata cu cea interna, duce la reduceri semnificative ale costurilor de calatorie, ceea ce face si mai atractiva oferta turistica. Factorii socio-culturali in aceasta zona se practica turismul rural, ceea ce presupune un stil de viata cat mai aproape de origini, in care tot ce pui pe masa este fara conservanti. Populatia din zona este familiarizata cu strainii, existand persoane care se descurca la nivel conversational, in mai multe limbi de circulatie internationala : franceza, engleza, italiana, spaniola, germana. Factorii tehnologici chiar daca este o zona retrasa, prin intermediul calculatorului si internetului, oamenii sunt conectati cu restul lumii. Ca administratori, ei si-au dat repede seama ca daca nu tin pasul cu progresul tehnic, au numai de pierdut. Asa ca acolo unde nu au reusit singuri, au apelat la stiinta. Caci toata aceasta planificare pentru promovarea si lansarea unui produs turistic este o stiinta. II.3.2. Auditul intern cprinde evaluarea organizatiei insasi, astfel: vanzarile si cotele de piata in judetul Brasov exista un total de 431 de structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica la data de 31 iulie 2004. Dintre acestea, pensiunile turistice sunt 186 si pensiunile agroturistice, 107. In Bran, unde este pensiunea Popasul Reginei, sunt un numar de 92 de pensiuni, cu 687 locuri disponibile. Deci pensiunea noastra detine o cota de piata de 2,91%. Pentru anul 2004, pensiunea a avut un grad de ocupare de 68%, iar veniturile au fost de 600 milioane de lei vechi. In anul 2005, gradul de ocupare a fost de 46%, iar veniturile de 500 milioane lei vechi din cauza unor investitii de modernizare. -

variabilele mixului de marketing: 1. produsul acesta nu mai este oferit si de alte organizatii din zona, este partea din politica de diversificare a produselor unitatii si speram sa avem un impact deosebit cu acesta; 2. pretul trebuie sa tinem cont de faptul ca produsul este sezonier si trebuie sa stabilim nivelurile, astfel incat sa-l facem atragator si sa fidelizam clientii sau chiar sa ne facem altii; 3. distributia produsului se va face si prin vanzare directa, luand legatura si cu centrele universitare, dar si prin tour-operatorii europeni; 4. promovarea produsului turistic se va face in special prin reclame pe postul european pentru tineret MTV, prin interne, prin brosuri, dar si cu ajutorul profesorilor, a programelor turistice, a revistelor de turism. activitati si resurse: Pensiunea Popasul Reginei este infiintata in anului 1999, are o capacitate de 20 locuri, in 10 camere cu 2 paturi, fiecare camera avand baie, dus si toaleta proprie. Are un restaurant rustic pentru servit masa (chiar si mancaruri sofiesticate), o terasa cu piscina, unde studentii vor putea sta pana noaptea tarziu, mai are un foisor, o masa de ping-pong, are televizor si telefon in fiecare camera si este in aria de acoperire a tuturor companiilor de telefonie mobila. Este singura unitate din judetul Brasov unde se folosesc 4 limbi de circulatie europene: franceza, engleza, germana, italiana. Afara, pentru una dintre serile petrecute la pensiune, se poate face si gratar. Conexiunea cu internetul se face usor, cu ajutorul celor catorva dintre calculatoarele pensiunii, puse clientilor la dispozitie, contra unor taxe suplimentare. Pensiunea Popasul Reginei dispune de resurse pentru aplicarea acestui produs turistic. Tot aici se poate pescui intr-un parau din apropiere sau se poate calari. II.4.1. In concluzie, ca puncte forte putem aminti: Peisajele superbe odihnesc sau indeamna la odihna; Vecinatatea cu Castelul Bran, cunoscut mai mult sub numele de Castelul lui Dracula atrage multi tineri, curiosi sa vada de unde a pornit vestita legenda; Gradul de ocupare este mult peste medie, ceea ce inseamna ca este o pensiune cautate; Personal bine pregatit si instruit, care poate discuta cu clientii in franceza, engleza, germana sau italiana; Multitudinea de monumente ale naturii, precum: floarea de colt, garofita Pietrei Craiului, bulbucii de padure, sangele voinicului etc.; In Muzeul de Etnografie in aer liber din vecinatatea castelului au fost adunate si reconstituite unele dintre cele mai vechi si mai tipice constructii din zona, care pot atrage si studenti din facultatile tehnice; La Bran nu sunt practicate diferentieri de tarife pentru turistii straini si romani, la recomandarile Ministerului Transportului, Constructiilor si Turismului, iar ceea ce noua, ca romani, ni se par tarife piperate, pentru straini sunt percepute ca foarte avantajoase; La pensiune se ajunge destul de usor: din tara de origine, cu trenul pana in Bucuresti, de acolo se ia un tren InterCity, unde nu se mai platesc diferente, pana la Brasov, iar de acolo, cu un microbuz, pana la destinatie. II.4.2. Amenintarile pot fi: scumpiri ale carburantilor (folositi pentru microbuz): declansarea, la un moment dat, a unei greve in sistemul feroviar, ceea ce ar duce la transportul turistilor cu un mijloc mai scump (autocar sau avion);

exploatarea irationala a unor resurse naturale, ducand la degradarea acestora; instabilitatea economica poate genera valuri de scumpiri; imagine nefavorabila a tarii pe piata externa, ca destinatie turistica; potentiala concurenta reprezentata de realitatea virtuala. II.4.3. Punctele slabe ar putea fi: slaba promovare a produsului turistic pe piata externa; influenta canalelor de distributie folosite; prezenta scazuta a personalului calificat pentru practicarea unor sporturi precum mountain-bike, parapanta, a ghizilor care sa conduca in deplina siguranta grupurile de turisti pe diferite trasee montane, cu grade diferite de dificultate, pentru o anumita perioada de timp; dependenta de alte servicii complementare (transport, energie electrica, gaz metan, conexiune internet, telefonie, aprovizionare); sezonalitatea produsului. II.4.4. Oportunitati: inexistenta, in prezent a concurentei; indicele de inflatie al Romaniei este mai mare, in comparatie cu cel din Franta, Italia, Germania, Olanda sau Marea Britanie; infiintarea ANTREC, lucru care a dus la dezvoltarea agroturismului din zona; transportul pe calea ferata este mai ieftin si mai apreciat de turistul-tinta. II.5. Ipoteze: produsul turistic Sejurul de vis se poate realiza in climatul politico-economic actual, legislatia fiind favorabila pentru promovarea lui pe piata externa; deoarece turistul-tinta este la inceput de viata, va putea ramane cu amintiri frumoase si ne va vizita si in alte perioade ale anului, ca adult, venit in concediu, singur sau cu familie; se impune intocmirea unui program promotional.

III.6. Obiective de marketing Organizatia are ca obiective de marketing mentinerea poziotiei de lider pe piata la acest produs turistic si intrarea pe noi piete. III.7. Strategii de marketing Pentru a ajunge un lider de piata trebuie sa asiguram distributia exclusiva a produsului turistic Sejurul de vis si promobarea lui fara sa fecem rabat de la calitate. Iar tarifele sa fie si ele o parte importanta in atragerea a cat mai multi potentiali turisti. Si pentru ca gustarile se schimba de la o generatie la alta, asa si noi trebuie sa tinem seama de acestea si sa facem produsul turistic atractiv de la an la an, de la luna la luna. In acest mod preintampinam si plictiseala potentialilor turisti sau a celor care se vor fideliza. Pe langa fidelizarea clientilor vom urmari si imbunatatirea imaginii organizatiei. Pentru acest produs turistic piata este in faza de lansare, deci putem adopta ca strategie de marketing, inovarea. Si pentru ca exista multe oportunitati si multe puncte forte, organizatia poate merge pe dezvoltarea de noi produse turistice si chiar noi modalitati de distributie. Pentru a adopta o strategie de piata cat mai favorabila, organizatia trebuie sa studieze, cererea si sa adopte produsul turistic astfel incat numarul potentialilor clienti satisfacuti sa

creasca. Pentru aceasta, organizatia trebuie sa atraga investitii straine pentru a-si inbunatati serviciile oferite. Strategia nediferentiata este cea care se potriveste mai bine. Mai ales ca, pentru utilizarea acesteia, costurile de publicitate sunt reduse. Deoarece Pensiunea Popasul Reginei are multi parteneri pe termen scurt, care participa la realizarea produsului turistic (datorita sezonalitatii produsului) si multi cumparatori, trebuie avuta in vedere formarea pe termen lung a loialitatii consumatorilor, a canalelor de distributie (care se vor cat mai scurte) si ale altor organizatii complementare. Parteneriatele incheiate intre organizatie si tour-operatori ajuta la promovarea mai buna a produsului si la scurtarea distributiei lui. Dar si parteneriatele incheiate cu organizatia care asigura deplasarea grupului de la Brasov la destinatie sau pentru vizitarea unor obiective turistice, duc la multumirea deplina a clientilor. Alegerea strategiei potrivite va fi facuta in momentul in care acea strategie va fi optima pentru indeplinirea obiectivelor organizatiei. IV.9. Bugetul Cheltuieli pe luna Intretinere camere = (1,5 lei/lenjerie + 3 lei/prosoape schimbate saptamanal + 1,2 lei saptamana pentru igienizat) x 4 saptamani x 10 camere = 228 lei Masa 20 persoane x 4 saptamani x (6 zile x 45 lei/zi/turist) lei = 21.600 lei Personal = 8.300 lei Amortizare mijloace fixe = 6.000 lei Furnizori: - Internet = 360 lei - energie electrica = 1.450 lei - TV = 24 lei - telefon = 136 lei - gaze naturale = 2.500 lei TOTAL = 40.600 lei = ~10.960 Costuri de productie = 10.960/luna x 3 luni = 32.880 Costuri cu distributia fizica si marketing = 10.000 anual TOTAL CHELTUIELI 01.07-30.09 = 32.880 + 10.000 = 42.880 Venituri Cazare 6 seri x 70 = 420 Masa 6 zile x 10 (3 mese/zi) 5 (diferenta pentru cina festiva) = 65 TOTAL = 485 /turist x 20 turisti = 9.700 /saptamana TOTAL VENITURI 01.07.-30.09 = 9.700 x 13 saptamani = 126.100 De aici se poate vedea ca avem resurse de a face oferte de genul: la 18 persoane cazate, 2 persoane au cazare gratuita; sau de a suplimenta, la nevoie, cheltuielile de distributie si marketing. Ca buget pentru lansarea si promovarea produsului turistic, cheltuieli aferente se compun din: - cheltuieli cu editarea pliantelor si a altor suporturi publicitare = 400 - cheltuieli cu telefoane, faxuri, navigare internet = 400 - cheltuieli cu spatiul publicitar din reviste = 1500 - cheltuieli de participare la targuri si expozitii = 2000

cheltuieli cu realizarea spotului publicitar si difuzarea lui pe postul de televiziune Prima TV = 3500 cheltuieli cu constructia si intretinerea unui site propriu = 200 cheltuieli de cazare si servire pentru reprezentantii distribuitorilor = 2000

V.10. Programul de marketing: A. Culegerea, prelucrarea si analiza informatiilor cu privire la produsul turistic; B. Conceperea si editarea suporturilor publicitare;analiza numarului si structurii canalelor de distributie; C. Sustinerea unei campanii publicitare in revistele de turism interne si internationale; D. Participarea la targuri de turism pentru a vedea unde ne situam cu oferta si pentru a ne face cunoscuti; E. Difuzarea de spoturi publicitare pe postul european pentru tineret MTV si sustinerea de anunturi publicitare in revistele cu circuit universal; F. Prezentarea ofertei cu ajutorul internetului pe site-ul propriu si pe site-urile agentiilor de turism si a celorlalti distribuitori; G. Invitarea persoanelor reprezentante ale distribuitorilor pentru cunoasterea pe viu a calitatii serviciilor oferite.

Bibliografie
www.insse.ro www.ebran.ro www.insse.brasov.ro www.antrec.ro www.popasulreginei.ro www.cfr.ro www.bucegi.ro ***bilantul contabil al organizatiei Popasul Reginei pentru anul 2004 *** balanta de verificare a organizatiei Popasul Reginei la data de 30.11.2005 *** Legea 571/2003, modificata

S-ar putea să vă placă și