Ţara Buzaielor

În inima Carpaţilor de curbură, apare un mic bazinet depresionar care este, "Ţara Buzaielor"
cum mai este denumită depresiunea Întorsura Buzăului, care din toate punctele de vedere a fost
potrivită pentru aşezări umane, permanente, atât ca regiune de refugiu cât şi de adăpost. Este
înconjurată de jur împrejur de înălţimi împădurite locuite de români şi strămoşi lor care au dus o
viaţa rurală liniştită, o viaţa de agricultori şi de păstori.

Depresiunea este compusă din patru localitaţi trei dintre ele aparţinând judeţului Covasna iar
cea de a patra aparţine judeţului Braşov:
- Întorsura Buzăului (oras)
- Sita Buzăului (comuna)
- Barcani (comuna)
- Vama Buzăului (comuna)
Oraşul Întorsura Buzăului se află într-o depresiune cu limite bine conturate care-ţi dau
senzaţia că te afli într-o cetate medievală.
La Nord se află Clăbucetele Întorsurii (1000 - 1200 m) acoperit cu păduri de foioase şi
conifere dar şi pajişti de o cromatică deosebită.
La Est Întorsura Buzăului este străjuită de munţii Buzăului iar la sudul lor de masivul Siriu
(Vf. Siriu 1657 m, Vf. Mălâia 1662 m)

La Vest se înalţă culmile domoale ale munţilor Tătarul Mare şi Tătarul Mic. Iar la sud se
înalţă culmile semeţe şi abrupte ale masivului Ciucaş (Vf. Ciucaş 1954 m)
 PROMOVAREA TURISTICĂ A RESURSELOR NATURALE ŞI ANTRIOPICE DIN
ZONA ORAŞULUI ÎNTORSURA BUZĂULUI

Proiectul: PROMOVAREA TURISTICĂ A RESURSELOR NATURALE ŞI ANTRIOPICE

DIN ZONA ORAŞULUI ÎNTORSURA BUZĂULUI, JUDEŢUL COVASNA. "ŢARA
BUZAIELOR UNA DINTRE PERLELE TRADITIONALEI ROMÂNII" urmăreşte promovarea
potenţialului turistic al resurselor turistice naturale şi antropice din zona Întorsura Buzăului, care
să contribuie la îmbunătăţirea gradului de atractivitate a zonei ca destinaţie turistică şi de afaceri,
la dezvoltarea economiei locale şi crearea de noi locuri de muncă.

În vederea atingerii acestui deziderat, proiectul îşi propune introducerea zonei Întorsura Buzăului
în circuitul turistic românesc, creşterea utilizării internetului în activităţile de promovare turistică
şi crearea unui sistem sustenabil şi eficient de promovare şi marketing turistic. Acesta va genera
dezvoltarea tursimului în zonă, ceea ce creează cerere pentru o gamă largă de bunuri şi servicii,
achiziţionate ulterior de turişti, generând creşterea economiei locale şi regionale şi crearea de noi
locuri de muncă.

Prin intervenţiile sale, proiectul va contribui la creşterea atractivităţii zonei oraşului Întorsura
Buzăului, ca şi locaţie pentru turism şi afaceri. Pentru aceasta, va fi valorificată şi reintrodusă în
circuitul turistic românesc o zonă turistică puţin cunoscută şi neexpoatată în prezent, dar care
beneficiază de un potenţial deosebit de dezvoltare.

Orasul Întorsura Buzăului în anii precedenţi a făcut eforturi remarcabile pentru a asigura
dezvoltarea microregiunii Întorsura Buzăului. Asfel, printr-o firmă de specialitate s-a făcut
Strategia de Dezvoltare a Orașului Întorsura Buzăului 2007-2013, ce poate fi considerat un pas
important în clarificarea priorităţilor de dezvoltare. Conform acest document, dezvoltarea
turismului este considerată prioritatea numărul unu în strategia de dezvoltare a municipiului şi a
zonei arondate.

Pentru ca posibilităţile rezultate din implementarea proiectului să poată fi deplin valorificate,

trebuie realizat un plan de marketing detaliat, bazat pe studii aprofundate, care stabileşte
strategiile care trebuie urmate pentru promovarea resurselor turistice naturale şi antropice a zonei
Întorsura Buzăului în scopul creşterii atractivităţii zonei ca destinaţie pentru turism şi afaceri şi în
scopul de a dezvolta zona într-o destinaţie turistică care atrage un număr mare de turişti din ţară
şi din străinătate, o adevărată perlă a turismului românesc. Pe baza studiilor efectuate, se ajunge
la concluzia că atingerea obiectivelor proiectului se poate realiza prin implementarea unei
strategii de marketing bine concepute, care îmbină potenţialul natural nelimitat al zonei, datorită
peisajului montan extraordinar, cu frumuseţi naturale neprihănite, bogat în râuri, cascade, păduri,
pajişti, faună, floră şi un aer proaspăt şi curat cu patrimoniul cultural extreme de bogat a
tradiţiilor şi obiceiurilor viu păstrate.

Principalele recomandări al strategiei de marketing:

• Realizarea unei abordări strategice de promovare potenţialiului turistic al zonei, ce constă în
resursele turistice naturale şi antropice ale zoeni Întorsura Buzăului
• Realizarea unei imagini unitare pentru zona Întorsura Buzăului ca destinaţie turistică atractivă
şi includerea ofertei acesteia ca parte integrală a pachetelor utilizate de operatorii turistici
naţionali şi internaţionali (având motto de exemplu: "Ţara Buzaielor, perlă a frumoasei şi
tradiţionalei Românii", sau "În inima României – Adevărata Românie")
• Organizarea de ample campanii de promovare a potenţialului turistic natural şi antropic al
zonei: realizarea de materiale informative, promoţionale (pliante, broşuri, hărţi, ghiduri,
materiale audio-vizuale, etc.), campanii de publicitare în presă, televiziune, publicitate outdoor,
participarea la târguri, expoziţii de turism din ţară, crerea unui site dedicat promovării turismului
în zonă
• Realizarea de studii privind situaţia reală a turismului în zonă, dat fiind faptul că în momentul
de faţă datele statistice disponibile sunt realizate pe tot judeţul Covasna, practic nu există date
statistice referitoare la zona Întorsura Buzăului
• Consiliul Local să promoveze pe plan local şi să asigure conştientizarea în rândul comunităţilor
locale a valorii turistice a resurselor naturale şi antropice din zonă.
• Consiliul Local al Orașului Întorsura Buzăului să facă eforturi ca produsul turistic al
microregiunii să fi cunoscut pe plan naţional şi internaţional.
• Dezvoltarea unei infrastructuri puternice de turism şi definirea structurilor şi mecanismelor de
management, coordonare, marketing şi promovare, inclusiv planuri operaţionale cu soluţii
fundamentate care vor crea condiţiile necesare pentru transformarea Întorsurii Buzăului într-o
adevărată perlă a turismului românesc
• Stabilirea unui Program de Parteneriat cu operatorii turistici, în special din Regiunea de
Dezvoltare Centru dar şi cu cei de la nivel naţional sau internaţional (ex. ETOA – Asociaţia
Europeană a Operatorilor Turistici, sau ANTREC – Asociaţia naţională de Turism Rural,
Ecologic şi Cultural)
• Realizarea de parteneriate şi suport acordat de către Consiliul Local firmelor care îşi desfăşoară
activitatea în domeniul turismului şi a serviciilor, respectiv tuturor agenţilor economici care
intenţionează să investească în zonă.

Prin prezenta cerere de finanţare, Consiliul Local Întorsura Buzăului solicită finanţare pentru
următoarele activităţi:
• Realizarea materialelor informative (pliante, broşuri, albumuri de fotografii, etc) pentru
promovarea resurselor turistice naturale şi antropice din zonă. Aceste materiale vor fi duse la
expoziţii de turism de nivel naţional, respectiv vor fi trimise la agenţii de turism din ţară şi vor fi
distribuite turiştilor care vizitează zona.
• Realizarea pe mai multe limbi de materiale audio-vizuale şi spoturi publicitare. Aceste
materiale prezintă resursele turistice naturale şi antropice din zona oraşului accentuând valoarea
turistică. Pe baza materialelor audio-vizuale vor fi realizate pe de o parte CD-urile de prezentare
a zonei, prezentate şi distrubuite de asemenea cu ocazia târgurilor, distribuite turiştilor, iar pe de
altă parte se vor realiza spoturile publicitare, care ulterior vor fi utilizate în cadrul campaniei de
promovare.
• Realizarea unui studiu de marketing pentru stabilirea celor mai eficiente manifestări
expoziţionale în domeniul touristic din ţară
• Participare a 2 persoane la minimum 4 târguri/ expoziţii de turism naţional pentru promovarea
turistică a resurselor turistice naturale şi antropice din zonă.
• Realizarea unui portal de informare şi promovare turistică.
• Realizarea de inserţii publicitare în presă, spoturi publicitare la televiziune în scopul promovării
turistice a resurselor turistice naturale şi antropice din zonă.
• Realizarea de publicitate outdoor (amplasarea de bannere, panouri publicitare)în zone urbane
aglomerate (gări, autogări, aeroport, respectiv pe lângă rutele importante din ţară)

Proiectul va dura 24 luni, şi după finalizarea implementării proiectului Consiliul Local Întorsura
Buzăului va asigura sustenabilitatea acestuia.

Rezervatia naturala de zimbrii Valea Zimbrilor - Vama Buzaului

În luna Noiembrie 2008 a avut loc inaugurarea Rezervaţiei naturale "Valea Zimbrilor" din Vama
Buzăului Jdeţul Braşov, aceasta fiind a patra rezervaţie de zimbrii din România.
Rezervaţia a luat naştere din iniţiativa Agenţiei de dezvoltare publică a Judeţului Braşov, a
Primăriei Vama Buzăului şi a Primăriei Prejmer.
Spatiul alocat acestei rezervaţii este momentan de 9 hectare şi are trei locuri de hrănire a
Zimbrilor.
În cursul anului urmator, in funcţie de posibilităţile financiare se va suplimenta cu înca 80 de
hectare de pădure care sunt alocate pentru această rezervaţie dar trebuiesc ingrădite şi amenajate.
În forma finală, Rezervaţia naturală "Valea Zimbrior" din Vama Buzăului va avea un spaţiu
amenajat pentru zimbii cu toate mediile de viaţă ale acestora.
Se vor creea căi de acces pe marginea rezervaţiei în aşa fel încât turişti care vor să vadă sau să
imortalizeze imagini cu familiile de zimbri în mediul lor natural să o poată face cât mai uşor dar
fară a perturba viaţa acestora.
Se va amenaja un sediu administrativ cu sală de comferinţe unde se vor putea ţine leciţii deschise
pentru studenţi şi elevi.
În prezent vă invităm să vizitaţi Rezervaţia naturală "Valea Zimbrior" care este amplasată într-o
regiune lipsită de surse de poluare, şi într-un cadru natural nealterat, oferindu-vă în acelaşi timp
imagini de neuitat ale masivului Ciucaş.
Rezervaţia naturală "Valea Zimbrilor" deţine momentan un număr de cinci exemplare de Zimbrii
(Bison bonasus) adusi din Elvetia (2), Italia (1) si Austria (2).

Cum ajungi la Rezervaţia naturală "Valea Zimbrior".

Pe drumul naţional 10 Braşov - Buzău în oraşul Întorsura Buzăului sat Brădet schimbaţi direcţia
către Vama Buzăului pe drumul judeţean 103A.
La ieşirea din localitatea Acris pe partea stângă se afla Rezervaţia naturală "Valea Zimbrior".

Zimbrul (Bison bonasus)

Zimbrul este cel mai greu animal european de pe uscat. Un individ tipic are o lungime de 2,9
metri şi o înaltime de 1,9 metri, cântarind de la 300 la 920 kg. Este mai înalt, dar mai puţin masiv
decât ruda sa apropiată bizonul american. De asemenea are păr mai scurt decât acesta.
Zimbrii trăiesc în paduri, având foarte putini duşmani naturali; există doar câteva relatări din
secolul al XIX-lea încoace despre atacuri din partea lupilor şi urşilor.
Zimbrii trăiesc 28 de ani în captivitate, dar în sălbăticie trăiesc mai puţin. Pot avea pui la vârste
între 4 şi 20 de ani la femele şi între 6 şi 12 ani la masculi.

Teritoriul bizonilor poate ocupa şi 200 km², iar unele turme preferă pajiştile şi poienile din
pădure.
Genul Bison cuprinde mamifere de talie mare, puternice, prezente odată pe cele doua continente,
Europa si America de Nord. Mai cunoscuti sunt 2 reprezentanti:
Zimbrul European (Bison bonasus) şi Zimbrul Nord American, confundat adeseori cu bizonul
(Bison bison).
Au existat şi două subspecii ale zimbrului European, zimbrul de şes sau de Bialowieza, Bison
bonasus bonasus şi zimbrul de munte sau Caucazian, Bison bonasus caucasicus.
Zimbrul caucazian nu a supravieţuit pâna în zilele noastre, ultimul exemplar murind în Caucaz în
1927. Un individ mascul, în vârsta de un an a fost capturat şi dus în Germania în 1908. A trait 18
ani în captivitate la o menajerie din orasul german Boitzenburg.
Rezultatul a fost împerecherea masculului de Zimbru caucazian cu femelele de Zimbru de ses
ceea ce a dus la apariţia de descendenţi hibrizi.
Astăzi, Zimbrul European având această obârşie, a păstrat foarte puţin din caracteristicele
Zimbrului caucazian, iar înfăţişarea sa nu diferă de cea a Zimbrului de şes. Totuşi, ei sunt rari şi
crescuti separat. Greutatea masculilor maturi variază între 440 şi 920 kg, în timp ce înalţimea la
umeri poate atinge 188 cm.
O caracteristică particulară a masculilor o reprezintă disproporţionalitatea între partea din faţa a
corpului, puternică şi crupă relativ mică.
Femelele sunt mai mici; greutatea între 320 şi 640 kg şi partea din faţă a corpului mai puţin bine-
făcută.
Corpul Zimbrului European este acoperit cu un păr gri-maro care se armonizează cu peisajul
înconjurator.
Partea din faţă a corpului este acoperită cu un păr lung, care formează aşa numita barbă, în partea
de jos. Parul din spate este scurt.
Zimbrii de ambele sexe au câte o pereche de coarne localizate sus pe cap, dar capetele acestora
sunt aduse mai mult în interior în cazul femelelor adulte decât în cel al masculilor. La naştere,
puii au păr de culoare roşiatică şi sunt mai degrabă mici, între 16 şi 35 kg.
Iniţiativa refacerii în România a acestui fond faunistic preţios al pădurilor din Munţii Carpaţi, ce
adăposteau odinioară numeroase turme, a început din 1958, când la 12 noiembrie o pereche de
zimbri a fost adusă din Polonia în padurea Slivuţ-Haţeg, judeţul Hunedoara.
În prezent, zimbrul european se găseşte doar în captivitate şi anume 3 rezervaţii apartinând
Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva (Vânatori-Neamţ, Haţeg - Slivuţ si Neagra-Bucşani). De
asemenea, se găsesc şi în Grădina Zoologică Târgoviste, Gradina Zoologică Bucureşti, iar acum
şi în Rezervaţia naturală "Valea Zimbrior" din Vama Buzăului.

Traseu turistic - Intorsura Buzaului - Vama Buzaului - Poiana Dalghiului - Plaiul Domnesc
- Saua Ciucas - Varful Ciucas
În inima munţilor Ciucaş, în localitatea Vama Buzăului apele unei cascade parcã se tânguie,
chemându-şi admiratori cãrora sã li se arate în toatã splendoarea.
Masivul ciucas Traseu
Traseu:
Luăm ca punct de plecare Oraşul Întorsura Buzăului şi ne îndreptăm pe DN 10 cărte Braşov,
dupa 4 Km iesim de pe DN 10 către Vama Buzăului şi continuăm traseul nostru pe DN 103A
aproximativ 12 Km, traversăm podul peste râul Buzău şi continuăm până la prima intersecţie de
drumuri (aprox 100 m, Valea Dălghiului - dreapta drum asfaltat cu Chirusca - înainte drum de
piatră).

Continuam pe drumul asfaltat pana la finalul acestuia si intram pe drumul forestier dalghiu
urmarind marcajele Cruce albastra si cruce rosie care le gasim pe borne si capete de podeturi
traversam valea dalghiului si contitinuam drumul nostru pana in valea stanii la Cantonul
Forestier Ciucas, lasand in urma marcajul cu cruce albastra (Poiana teslei pe sub Vf. Dungu).
Aici o sa gasim marcajul de inceput al traseului catre Mana Dracului si Varful Ciucas (Traseu de
3 - 4,5 h).
Incepem ascensiunea catre varful Ciucas pe langa Mana dracului, urmand marcajul Cruce rosie.
Prima parte a traseului se desfasoara prin padure si are cateva urcusuri mai abrupte de aceea se
recomanda sa fiti incaltati cu bocanci sau ghete de munte.
Dupa ce depasim aceste pante ajungem pe un platou unde putem savura splendoarea unei paduri
virgine. Dupa ce ne tragem putin sufletul continuam traseul prima iesire la splendinele peisaje
oferite de Masivul Ciucas.
Dupa ce savuram spectacolul natural pornim mai departe pe traseul marcat cu cruce rosie si dupa
inca un efort iesim in golul alpin, saua ciucas. Aici va trebui sa poposim mai mult pentru ca
spectacolul oferit de masivul ciucas abia acum incepe.

Facem fotografii cu mana dracului, gemenii ciucasului si numeroasele formatiuni stancoase din
zona savuram peisajele spectaculoase catre zona brasovului si siuriu si ne incarcam cu energie
pentru a ataca Varful Ciucas (1954 m)
Pornim din nou in ascensiune pe poteca lasand in urma gemenii ciucasului si mana dracului,
savurd flora si afinele din zona. Intr-un final ajungem la ultimul popas de pe traseu. Varful
Ciucas.

Festivalul Oualor Rosii la editia a XX-a

În data de 22 aprilie a fiecarui an turiștii sunt așteptații să participe alături de localnici la a XX-a
ediție a Festivalului ouălor roșii. Manifestările vor avea loc în a treia zi de Paște , 22 aprilie, ora
1600, la Căminul Cultural Brădet, cu , deschiderea festivalului, alocuțiunile oficialităților,
program artistic susținut de formații artistice din zonă.

Expoziția de ouă încondeiate și concursul de încondeiat ouă reprezintă punctul central al

festivalului. Programul artistic prezintă muzică corală religioasă, susținută de ”Corul Tricolorul”
al Parohiei Oraș Întorsura Buzăului, ”Corul Pădurenii” al Căminului Cultural din comuna
Barcani, ”Corul Plai Întorsurean” din Întorsura Buzăului , muzică și dansuri populare , oferite de
formația de dansuri ”Cununa Carpaților” a Casei de Cultură Întorsura Buzăului, ”Taraful de
copii” al Casei de Cultură Întorsura Buzăului, formația de dansuri populare ”Junii Întorsurii ” al
Liceului Teoretic Mircea Eliade din Întorsura Buzăului, ansamblul folcloric ”Datini Nehoiene”
din localitatea Nehoiu județul Buzău.

La această ediție invitat de onoare al Festivalului este solistul de muzică populară Preot Marius
Ciprian Pop.
Organizatorii manifestărilor sunt Primăria Oraș Întorsura Buzăului, Asociația Cununa
Carpațiilor, Centru Cultural al județului Covasna, Casa de Cultură Întorsura Buzăului, Căminul
Cultural Brădet.

Traseu turistic Intorsura Buzaului - Tabla Butii

Plecăm din Oraşul Întorsura Buzăului către Braşov pe DN 10 iar la aproximativ 4 Km, în satul
Brădet ieşim de pe DN 10 către Vama Buzăului şi continuăm traseul nostru pe DN 103A
aproximativ 12 Km, traversăm podul peste râul Buzău, mergem mai departe până la prima
intersecţie de drumuri (aprox 100 m, Valea Dălghiului - dreapta drum asfaltat cu Chiruşca -
înainte drum de piatră)aici ieşim de pe asfalt şi ţinem drumul forestier către Chiruşca până la
podul din Boncuţa (înainte de a ajunge la pod avem un picior de furnicular pe partea stângă, de
aici mai avem aproximativ 300 m până la pod).
În interscţia de drumuri o să găsim o bornă pe partea dreaptă, unde facem stânga peste pod şi
urmăm drumul în urcare către localitatea Cheia - Măneciu, până ajungem pe vârful dealului
înainte de intrarea în pâdure.
De aici facem din nou stânga şi urcăm pe traseul marcat cu bandă roşie, până la ieşirea în golul
alpin.
Trecem printre stâncile cu marcaj şi continuăm câteva sute de metri pănă la ruinele cetaţii Tabla
Buţii şi Cimitirul Eroilor Tabla Buţii

(ne aflam pe fostul drum Roman).

 Lacul Vulturilor sau Lacul fara fund

De mii de ani, în inima Munţilor Siriu, cerul se oglindeşte într-un lac de poveste. De această apă,
acunsă de ochii curioşilor, se leagă legende despre care oamenii locurilor spun că au un sâmbure
de adevăr. Lacul Vulturilor, format la peste 1400 metri altitudine, se află într-o zonă puţin
cunoscută de turişti, cu peisaje sălbatice, aproape nemodificate.
Lacul Vulturilor sau Lacul fară Fund se află în apropierea localitaţii Carasna - Sita Buzăului
judeţul Covasna şi Gura Siriului din judeţul Buzău.
Până la apa ascunsă în inima munţilor este însă cale lungă. Urcuşul către vârful muntelui iţi ia
ore bune, asta dacă iei potecile la pas.
Merită însă orice efort deoarece peisajele sălbatice sunt de-o frumuseţe cum rar mai întâlneşti.
Peste tot e o linişte deplină si cu cât înaintăm, cu atât locurile ne par tot mai rupte de lume.

Ajunşi la Poarta Vânturilor veţi observa că aici se întâlnesc trei trasee turistice. Spre lacul
vulturilor însă ati mai avea de mers încă o jumătate de oră.
Pentru cei răbdători, care reuşesc să ajungă pe cel mai inalt pisc, există şi răsplată!

Frumuseţile oferite de natură te lasă cu gura căscată.

De ce i se spune Lacul Vulturilor?

Denumirea de Lacul Vulturilor îi revine lacului datorită marelui scriitor Alexandru Vlahuţă şi a
însemnărilor sale facute în opera sa, România Pitorească. Alexandru Vlahuţă spune că acesta ar
fi fost sălaşul de primăvară al vulturilor, ei având obiceiul să işi înveţe puii să zboare în această
regiune. Superba legendă a dat numele lacului, devenind, datorită lui Vlahuţă, cunoscut în toată
tara sub numele de Lacul Vulturilor.

Al doilea nume, cel popular, şi anume Lacul Fără Fund, este datorat altei legende cunoscute prin
partile locului, ce nu are, aşa cum ar fi de închipuit, nici o legătură cu adâncimea lacului. Se
spune că un cioban, sătul de această meserie, şi-ar fi părăsit turma de oi, aruncându-şi bata în
acest lac.
După mult timp, el o regăseşte plutind pe Dunăre, moment la care, cuprins de nostalgia locurilor
natale, decide să se întoarcă la vechile lui activitaţi, căutându-şi turma de oi şi realizând că
oieritul este, cu adevărat menirea sa.

Zona din imediata vecinătate a Lacului Vulturilor este cunoscută ca fiind singura zonă unde pot
fi găsite caprele negre, protejate de lege, acestea fiind pe cale de dispariţie. Acest lucru este
datorat şi faptului ca vorbim despre o zonă salbatică, in adevaratul sens la cuvântului.
Pe malul lacului se află cabana de vănatoare Lacul Vulturilor. Cabană este cu circuit închis, dar
există posibilitatea de campare în curte sau lângă lac. Lucru cu adevărat frumos îl reprezintă
faptul că, în imediata apropiere a cabanei Lacul Vulturilor, se află un izvor cu apă potabilă.
Pentru turiştii care nu doresc însă să înopteze pe Vârful Masivului Siriu există pensiunile din
zonă care oferă confortul necesar unui sejur de neuitat în depresiunea Întorsura Buzăului.

Festivalul folcloric Ciobanasul

Festivalul Ciobănaşul – are o tradiţie de 40 de ani şi este organizat în oraşul Întorsura Buzăului,
în fiecare an, în prima duminică din luna septembrie, festivalul promovează obiceiuri tradiţionale
autentice româneşti.

La eveniment sunt prezenţi în jur de 5000 de participanţi din judeţ dar şi din alte judeţe sau ţări.

Festivalul începe cu o paradă a portului popular, prezentat de ansablurile folclorice invitate,

parada se desfasoară în centrrul oraşului in faţa autorităţilor locale şi a publicului, după care toate
ansamblurile folclorice se deplasează spre scena amenajată intr-un cadru natural pe malul râului
Buzîu în zona Camping.

Spectacolul folcloric se desfăşoară pe parcursul a 9 ore şi beneficiază de atenţia unui public

numeros.
Pe tot parcursul spectacolului scena va fi luată cu asalt de folclorul din judeţe ca Bacău,
Harghita, Buzău, Braşov,Prahova, Vrancea, Mureş, Neamţ, şi Covasna dar şi oaspeţi din
Republica Moldova, Ungaria, Italia şi Iugoslavia.

Festivalul Ciobănaşul este un adevărat schimb cultural între formaţiile populare naţionale şi
internaţionale, unde se întâlnesc şi evoluează pe aceeaşi şcena, fiind o adevărată oportunitate de a
face schimb de experienţă în privinţa diferitelor obiceiuri tradiţionale româneşti.

Festivalul este considerat un eveniment bine organizat de păstrare şi punere în valoare a acestor
obiceiuri.
Se doreşte ca festivalul "Ciobănaşul" să devină un eveniment de muzică populară la nivel
naţional şi internaţional.

Festivalul redă motivul ciobanului de la munte, astfel încât dansurile cântecele şi versurile
folosite caută să oglindească obiceiurile mocăneşti. Permanent se culeg cântece şi dansuri vechi
pentru care se ţine o permanentă legătură cu bătrânii satului, cu cei care acum 50-60 de ani au
făcut parte din diferite formaţii artistice.

Casa Bradet (4 Margarete) – Pensiune Intorsura Buzaului

Doriti sa evadati din tumultul zilnic, sa va oferiti cateva momente de binemeritata relaxare intr-o
oaza de liniste, tulburata doar de trilurile pasarelelor, intr-un tinut al linistei, bunei dispozitii si
odihnei, langa Intorsura Buzaului, in Carpatii de Curbura?

Va asteptam cu mult drag sa ne treceti pragul, dragi oaspeti, sa va bucurati de confortul

camerelor si sa va incantati simturile cu delicioasele preparate traditionale romanesti, pregatite
cu mult drag de maestrul nostru bucatar!
Casa Bradet este situata langa Intorsura Buzaului, in satul Bradet, jud.Covasna, intr-un pitoresc
si linistit amplasament, fiind strajuita in departare de Muntii Ciucas, udata de apele Buzaului,
mai precis pe DN 10, Buzau – Brasov, la aproximativ 750 m de drumul national.

Locatia va pune la dispozitie urmatoarele:

 un numar de 12 camere duble (minibar, ledTV, WiFi gratuit) si 4 apartamente (minibar,

ledTV, WiFi gratuit), dispuse in mod egal pe 2 etaje, acestea dispunand de bai (uscator,
cosmetice hoteliere, papuci hotelieri, doua seturi prosoape hoteliere) si terase proprii (cu
mobilier).
 zona de relaxare interioara (masa de biliard, fussball, darts electronic, masa ping-pong,
rummy, table, sah, carti)
 restaurant si bar
 zona de relaxare exterioara (3 foisoare, loc de joaca cu leagane, balansoare si trambulina
pentru copii, gratar zidit si mobil, rotisor)
 curte si parcare supravegheate video
 spalatorie
 fax, WiFi gratuit, seif
 posibilitate practicare sporturi (tenis, fotbal, badminton)
 echitatie, plimbari cu trasura sau sanie trasa de cai, iarna
 plaja pe malul raului Buzau
 pescuit sportiv
 partie de ski
 drumetii montane, Nordic walking si vizitare obiective turistice
 organizari evenimente

Comuna braşoveană Vama Buzăului, care face parte din Ţara Buzaielor alături de localităţile
covăsnene Întorsura Buzăului, Sita Buzăului şi Barcani, înfloreşte în fiecare an chiar sub ochii
localnicilor, dar şi ai turiştilor.

Realizările pe care autorităţile locale din Vama Buzăului, în frunte cu primarul Tiberiu Chirilaş,
le-au adus comunei sunt demne de apreciat nu doar de localităţile vecine din judeţul Covasna, ci
şi de oricare alte localităţi din ţară.

Într-un interviu acordat ziarului „Observatorul de Covasna”, primarul din Vama Buzăului,
Tiberiu Chirilaş, a declarat că în planurile de dezvoltare a zonei se regăseşte şi viziunea unui
turism integrat între toate cele patru localităţi din Ţara Buzaielor.
„La sfârşitul anului trecut am finalizat Centrul de Informare Turistică din cadrul Rezervaţiei
Valea Zimbrilor de la Vama Buzăului. Ne dorim ca acest centru să devină inima sau
„microprocesorul” turismului din Vama Buzăului, dar şi din zona Buzaielor. Prin intermediul
centrului de informare vrem să punem la dispoziţia oricărui turist care vine în Ţara Buzaielor,
broşuri, pliante, informaţiile legate de cazare, obiective turistice, modalităţi de petrecere a
timpului liber sau despre evenimente, repet, nu doar la nivelul comunei noastre, ci la nivelul
întregii Ţări a Buzaielor”, a declarat primarul vămăşan.

„O să port o discuţie pe linia aceasta şi cu colegii mei primari din Întorsura, Sita şi Barcani
pentru a le cere materiale şi informaţii. Prin intermediul Centrului de informare turistică,
vrem să promovăm, într-o viziune sănătoasă, toate obiectivele turistice din zonă”, a mai spus
primarul.
Potrivit lui Tiberiu Chirilaş, Centrul de Informare Turistică „este poarta de intrare în turismul din
Vama Buzăului şi în rezervaţia de zimbri din Vama Buzăului, cea mai numeroasă rezervaţie din
ţară, dar cred că şi din Europa. În momentul de faţă avem 34 de zimbri şi am pornit de la un
număr de 11 exemplare”. Autorităţile vămăşene doresc extinderea rezervaţiei naturale pe încă 80
de hectare de pădure.

„Putem să spunem că noi, Vama Buzăului, suntem atracţia principală. Suntem aproape de
Muntele Ciucaş, avem Cascada Urlătoarea, avem rezervaţia de zimbri, dar pe scurt, pot să spun
că avem zona aceasta minunată, unde iarna ne bucurăm de zăpadă şi vara ne bucurăm de
temperaturi confortabile, iar turiştii sunt atraşi de aceste lucruri. Statistica oficială de la sfârşitul
anului 2014 arată că la Rezervaţia Naturală „Valea Zimbrilor” au trecut poarta peste 18.000 de
turişti. Pentru Vama Buzăului este un număr la care nu am sperat vreodată. De aici am
concluzionat că turismul din zonă se poate dezvolta, în primul rând pe orizontală, atât în Vama
Buzăului, cât şi în restul zonei, adică să apară din ce în ce mai multe pensiuni, modalităţi de
vânzare a produselor alimentare ecologice şi aşa mai departe”, a spus primarul Tiberiu Chirilaş.

Vama Buzăului localitate ecologică

Primarul, care în al treilea mandat al său, cel de la începutul anului 2012, a fost votat de 90% din
localnicii care s-au prezentat la vot, crede că turismul este o modalitate excelentă de a determina
tinerii să rămână în zonă sau să revină după terminarea studiilor.

„Dacă locuitorul din comuna noastră, respectiv din zona noastră, îşi va asigura un venit decent
din activităţile derulate aici, atunci acesta nu va mai fi nevoit să plece în oraşe sau în alte ţări.
Trebuie, avem obligaţia să încurajăm oamenii din zonă să îşi câştige existenţa cât mai aproape de
casă. Iar aici este mult loc pentru dezvoltare”, a spus Tiberiu Chirilaş.
„Suntem într-o comună ecologică, unde produsele, pe bună dreptate sunt bio. Pe această
componentă deja am făcut câţiva paşi. Acum trei ani de zile am încurajat vreo 400 de gospodării
să depună documentaţia necesară pentru a fi certificate bio. În momentul de faţă, în demers au
mai rămas peste 150, iar pentru mine acest lucru este unul îmbucurător. Tot ceea ce înseamnă
păşuni la nivelul comunei sunt deja certificate ecologic. Prin urmare putem să spunem că suntem
o localitate eco”, a mai punctat edilul.

Investitorii străini interesaţi de Vama Buzăului

Investitorii străini au venit deja în Vama Buzăului prin proiecte precum „Building the future in
Vama Buzăului” sau „Valley 21”, cel din urmă fiind un parteneriat între autorităţi şi o companie
din Olanda, prin care s-a început construirea unui complex ecoturistic montan pe Valea
Dălghiului.

„Se vor realiza un număr de 60 de unităţi locative pe o suprafaţă de 68 de hectare. Practic

dezvoltăm un complex imobiliar, dar fără a înstrăina proprietatea comunei. Prin acest proiect ne-
am dorit în primul rând atragerea de investitori străini, în al doilea rând crearea de locuri de
muncă pentru vămăşeni şi sigur, tot ceea ce înseamnă bunăstare pentru locuitorii comunei Vama
Buzăului prin oferirea unui cadru de dezvoltare a altor activităţi generatoare de venit, şi aici mă
refer la valorificare produselor alimentare produse în gospodărie”, a declarat Tiberiu Chirilaş.

Alte proiecte derulate în Vama Buzăului

Priorităţile autorităţilor din Vama Buzăului nu s-au axat doar pe turism sau pe atragerea de
investitori străini. Asfaltarea străzilor, alimentarea cu apă, realizarea iluminatului public,
reabilitarea trotuarelor, reabilitarea şi dotarea şcolilor, construirea unei grădiniţe, reabilitarea
căminelor culturale, servicii de utilitate publică, realizarea unui teren de sport, construirea unui
centru cultural, organizarea de evenimente culturale cu invitaţi de seamă sau sprijinirea
bisericilor, sunt câteva dintre proiectele care aduc cinste autorităţilor vămăşene.