Scurt istoric

In comuna Pojorata sunt prezente urmatoarele ramuri ale economiei: Exploatarea carierelor de piatra, Exploatarea materialului lemnos din padurile de pe raza comunei Agricultura si zootehnia de mici dimensiuni Comertul

O atentie deosebita trebuie sa avem asupra dezvoltarii accelerate a turismului rural si a agroturismului care devin treptat o preocupare principala a locuitorilor comunei. De la an la an se investeste tot mai mult in comuna in domeniul turismului, atat in modernizarea gospodariilor pentru a putea primi turisti, cat si in constructia sau modernizarea pensiunilor turistice. Zona comunei Pojorta detine ntradevar potentialul turistic necesar pentru actiuni cu caracter turistic. Teritoriul montan din apropierea comunei Pojorta ofera posibilitati reale pentru practicarea turismului, drumetii n masivele: Rarau, Giumalau si Obcina Mestecanisului; vizitarea Codrului Secular Giumalau; a rezervatiei geologice "Clipele Triasice" si practicarea vnatorii si a pescuitului sportiv, turistii vnatori putnd fi cazati la gospodariile localnicilor sau la pensiunile turistice din comuna.

Amplasarea comunei intr-un peisaj cu totul aparte,vecinatatea masivelor muntoase Rarau si Giumalau au favorizat dezvoltarea turismului in zona. Turismul rural cu componenta sa, agroturismul, se practica empiric, n Romnia de peste 60 de ani. Dar, abia dupa 1990, acesta a cunoscut o dezvoltare mai ampla si chiar o organizare pe piata inerna si externa.Turismul rural si agroturismul, ca activitati economice si socio - culturale, se nscriu n normele de protectie a mediului nconjurator natural si umanizat, adica a turismului bazat pe principii ecologice.Mediul nconjurator si umanizat constitue "suportul si materia prima" pentru dezvoltarea oricarei economii. Intre turism, cu precadere, cel rural, si mediul nconjurator este o relatie complexa, legaturile dintre ele manifestandu-se n ambele directii. Mediul natural si mostenirea cultural - istorica a satelor, prin componentele lor: apa, aer, flora, fauna, relief, peisaj, monumente istorice si traditii etnofolclorice etc, reprezinta resursele de baza ale turismului; pe de alta parte, activitatea turistica influenteaza mediul ecologic si cultural, modificnd elementele componente enumerate. Zona comunei Pojorta detine un potential turistic ntradevar extraordinar, necesar pentru actiuni cu caracter turistic si anume, monumente, un peisaj mirific, muzee n zona Cmpulungului la 7 km, zone de agrement, trasee turistice, trasee montane .Teritoriul montan din apropierea comunei Pojorta ofera posibilitati reale pentru practicarea turismului, drumetii n masivele: Rarau, Giumalau si Obcina Mestecanisului; vizitarea Codrului Secular Giumalau; a rezervatiei geologice "Clipele Triasice" si practicarea vnatorii si a pescuitului sportiv, turistii vnatori putnd fi cazati la Cabana de Vnatoare Valea Putnei. In acest moment n comuna Pojorta exista o tendinta ridicata a populatiei locale de a se indrepta spre activitatea de agroturism. n prezent exista 11 pensiuni si case nregistrate n activitatea de turism:

 Pensiunea -Luceafarul - cu prtie de schi proprie de 300m si una n constructie n finalizare, de 1,5 km. Pensiunea Floare de colt Pensiunea Flori de Bucovina Pensiunea Casa Vlahopol Casa Bianca Casa Cristiana Pensiunea Chilia Pensiunea Vancea Pensiunea Sava Pensiunea Alexandra Pensiunea Scufita Rosie

De asemenea mai exista aproximativ 20 de case amenajate care practica agroturismul si 5 proiecte de noi pensiuni turistice si 2 prtii de schii noi. Din cunostintele noastre rezulta ca potentialul actual pentru turismul rural include cca 300 gospodarii din comuna, care pot oferi spatii de cazare confortabile si anumite servicii pentru turistii amatori de frumusetile montane si de efectul curativ al aerului ozonat de munte.

Posibilitati de petrecere a timpului liber la Pojorta:

- parcurgerea traseelor montane existente ; - posibilitatea practicarii echitatiei n gospodariile din comuna cu cai n proprietate; - posibilitatea parcurgerii drumurilor comunale catre vai cu peisaje deosebite cu sania sau trasura trasa de cai ; - Excursii montane pe muntii si dealurile care nconjoara localitatea, cu peisaje deosebite ;

- zborul cu parapanta pe dealul Magura - Pojorta ; - excursii la pastravariile din localitate ; - excursii la manastirile din localitate si pe muntii din apropiere ; - Obiceiuri de iarna .

Trasee montane si obiective cu peisaje deosebite din Pojorta: - Traseu montan cu sania trasa de cai Valea Strajerului - Valea Pojortei - Trase montan muntii Adam si Eva - 1000m - Traseu montan masivul Giumalau -1857m - Traseu montan Rarau - Codrul Secular Giumalau (Valea Castelului) - Aprox. 10 pastravarii

Turismul religios este de asemenea bine reprezentat la Pojorta prin grupul de manastiri si biserici att din localitate ct si din apropiere (Grupul de manastiri din Nordul Moldovei, patrimoniu UNESCO, la aprox 50km) : Biserica Sf. Nicolae - Pojorta - biserica cu 7 turnuri Biserica Sf. Ioan Botezatorul Biserica Sf. Arh. Mihail si Gavril - Valea Putnei Manastirea Sf. Ioan Iacob Corlateni - Masivul Rarau - Giumalau Manastirea naltarea Domnului - Pasul Mestecanis Crucea de pe vrful Giumalau - 1857 m Apropierea fata de grupul de Manastiri din Bucovina Patrimoniu Unesco - n medie - 40-50 km

Potentialul turistic sportiv poate fi valorificat n Pojorta prin : - alpinism n masivul Rarau - Pietrele Doamnei - la distanta de 15 km de Pojorta

- practicarea zborurilor cu parapanta - Magura Pojorta De asemenea aspecte ale turismului cultural sunt bine reprezentate la Pojorta si n imediata apropiere : Ansamblul Strajerii Bucovinei Pojorta Ansamblul Plai Bucovinean Pojorta Ansamblul de copii al Scolii Generale Pojorta Corul barbatesc Pojorta Muzeul Lemnului - Cmpulung Moldovenesc - 7 km. Muzeul "Ioan Gramada" - Cmpulung Mold Colectia de linguri - Ion Tugui - Cmpulung Mold. Festivalul "Comori de suflet romnesc" - (Duminica Tomei) prima Duminica dupa Pasti - spectacol folcloric, expozitie artizanat, Portul popular cu "bundita de dihor" Gastronomie locala - "Pastrav n smntna cu mamaliguta", Cobza de pastrav (Hrzob) - (pastrav afumat n cetina de brad) Festivalul Traditiilor si obiceiurilor de iarna -26 decembrie. Artizanat, tesaturi.

Rezervatii si monumente ale naturii :

- rezervatie geologica ce cuprinde cele mai vechi sedimente cunoscute sub numele de "strate de Pojorta" sau "clipa triasica de la Pojorta". Acestea reprezinta aflorimentele cele mai importante ale faciesului "Strate cu Aptychus" din Carpatii estici, usor accesibile pentru specialisti. Aflorimentele sunt bine deschise si prezinta strate intens cutate cu resturi de Aptychus si tipuri noi de roci variate: microconglomerate, gresii micacee, marne calcaroase rosii-violacee sau cenusiu-verzui, calcare cu noduli de silex, etc.

 Planta protejata - Hieracium Pojoritense - Vulturica de Pojorta Muntii Adam si Eva -1000m - peisaje deosebite Codrul Secular Giumalau Crucea de pe vrful Giumalau - 1857m Vrful Rarau - 1653m Rezervatia Pietrele Doamnei - masivul Rarau Muntele Muncel

TURISM SPEOLOGIC (pesteri ) :

Muntii Adam si Eva - cu grote si peisaje deosebite Grota lnga DN 17 Pestera Tinisu

Grija conducerii Primariei comunei Pojorita pentru dezvoltare se reflecta in proiectele de investitii propuse,realizate si in curs de derulare.

Obiective realizate iulie 2008 - ianuarie 2009

1. Modernizare asfaltare drum comunal Putna (drumul vechi) 2. Trecerea la sistemul de colectare a deseurilor "din poarta n poarta" 3. Finalizarea lucrarilor la constructia anexa a Primariei, a grupurilor sanitare, a centralei termice. 4. Reabilitare drumuri comunale - Valea Strajerului.

Principalele obiective de investitii ce urmeaza a se realiza n comuna Pojorta:

1. Aductiune de apa si canalizare cu statie de epurare n comuna. 2. Reabilitare Scoala generala, grup sanitar, centrala termica. 3. Regularizarea prului si reabilitarea drumului comunal Valea Pojortei. 4. Reabilitare drum comunal Ulita Pastravariei. 5. Reconstruire Pod Coloana. 6. Reabilitare cladire sediu Primarie. 7. Realizarea unei prtii de schi. 8. Reabilitare drum comunal Prul Haului. 9. Reabilitare Scoala Valea Putnei. Suntem in permanenta interesati sa oferim localnicilor servicii medicale de sanatate. Grija pentru pastrarea valorilor spirituale si culturale ale comunei sunt printre principalele preocupari ale noastre Prima atestare documentara despre existenta unei scoli n satul Pojorta s-a facut n anul 1767. Scoala functiona n cadrul bisericii din sat. n urma anexarii regiunii Bucovina de catre Imperiul Habsburgic scoala ca institutie a suferit o ampla transformare. n anul 1866, la 29 mai, scoala cu predare n limba romna se separa de cea germana, ca si celelalte scoli care functionau n Ocolul Cmpulung Moldovenesc, o adevarata citadela a romnismului.Dupa Marea Unire nvatamntul cunoaste o organizare si dezvoltare noua care , cu anumite ntreruperi obiective in al II-lea razboi mondial a continuat ajungnd la o dotare buna n prezent. Elevii pregatiti de-a lungul anilor n scoala noastra au mbratisat profesii diverse: medici, farmacisti, profesori, juristi, ingineri, cercetatori.

Constructia scolara

Forma de nvatamnt n Scoala cu clasele I-VIII Pojorta este curs de zi, ntr-un schimb, desfasurndu-se n 13 sali de clasa.Scoala dispune de: 6 cabinete, 3 laboratoare, un teren de sport, o biblioteca, un colt muzeografic.Activitatile scolare se desfasoara n doua cladiri separate situate la o distanta de 1,5 KmCladirile sunt racordate la reteaua electrica, ncalzirea se realizeaza cu ajutorul sobelor, pe baza de combustibil solid(lemn), iar una dintre ele beneficiind de alimentare cu apa curenta. Caile de acces existente n cele doua sate: comuna Pojorta este situata n partea de vest a Judetului Suceava, se nvecineaza la est cu Municipiul Cmpulung Moldovenesc, la nord-est cu Sadova, la nord-vest cu Fundu Moldovei, la sud-vest cu comuna Iacobeni si la sud cu Municipiul Vatra Dornei.Asezata pe axa de circulatie trans-carpatica Cmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei - Transilvania, comuna beneficiaza de posibilitati de dezvoltare economica mai mare dect a satelor asezate pe vaile secundare ale obcinilor. Activitatile predominante sunt: cresterea animalelor si exploatarea si industrializarea lemnului.Fondul forestier ocupa 75,3% din structura fondului funciar al comunei, atragnd forta de munca.Terenurile agricole cultivate ocupa 20% din structura fondului funciar. Pe teritoriul comunei functioneaza Centrul de Cercetare Agricola a Cartofului.Exista un furnal de var care valorifica rocile utile (calcare dolomitice, gresii, conglomerate). Populatia activa este de 36% din populatia stabila, elevi si studenti 24% din populatia inactiva.n totalitate populatia apartine cultural-lingvistic limbii romne, marea majoritate formnd-o romnii.Nivelul de educatie a populatiei este structurat astfel: 50% studii medii 25% studii superioare

 25% pna la 8 sau 10 clase. Accesul elevilor la unitatea scolara se realizeaza pe drumuri amenajate, numarul de elevi navetisti fiind redus.Curriculum nucleu ofera egalitatea sanselor elevilor n contextul nvatamntului public ntruct programele scolare pe discipline cuprinde obiective cadru, obiective de referinta, continuturi ale nvatarii si standarde curriculare , de performante obligatorii pentru toate scolile. Curriculumul la decizia scolii completeaza curriculumul nucleu prin diversificarea activitatilor de nvatare pna la acoperirea numarului maxim de ore pe saptamna, pe disciplina si pe an de studiu, prevazute n planurile cadru de nvatamnt, scoala noastra optnd pentru curriculum extins si curriculum la decizia scolii, n urma discutiilor avute ntre cadrele didactice, parinti, elevi si comunitatea locala.

Cele mai frumoase datini si obiceiuri pe care noi romnii le mostenim din vremuri stravechi sunt legate de sfintele sarbatori ale Craciunului si Anului Nou. Ele sunt zestrea cea mai de pret, sunt elementele definitorii ale existentei si continuitatii neamului romnesc. Astfel ne-am gndit sa organizam un spectacol prin care sa punem n valoare traditiile si obiceiurile locale. Sub ndrumarea distinsului nvatator Dumitru Flocea, elevii Scolii au prezentat un adevarat regal din averea cea mai pretioasa a poporului nostru, la cumpana dintre ani (colinde, plugusorul...). Spectacolul a fost o mare reusita, aceasta s-a datorat si contributiei aduse de rapsodul popular Gheorghe Zlevoaca, de profesorii Gabriel Corsoreanu, Romica Grosu si Constantin Zlevoaca, ce fac parte din comunitatea satului si continua activitatea cultural artistica desfasurata de naintasii lor. Suntem datori ca aceste valori sa le cunoastem, sa le pastram si sa le transmitem generatiilor ce vor veni dupa noi, ca pe ceva sfnt si nepatat.

ANALIZA SWOT

Puncte tari: spatiu scolar suficient; relatii interpersonale bune; profesori calificati 100%; starea buna a cladirii; conexiune la internet; biblioteca cu 8.500 volume; promovabilitate de 72,5% la testele nationale; promovabilitate de 96% la sfrsitul anului scolar 2005-2006 existenta unui cadru didactic cooptat ca agent de mediu; Puncte slabe: conservatorism si rigiditate a mentalitatii,a modului de gandire si actiune a unor cadre didactice; cabinete insuficient dotate; elevi cu absente multe ( 2%); abandon scolar n proportie de 1,22% si obtinerea unui procent scazut de performante scolare ; inexistenta apei curente; lipsa autorizatiei sanitare de functionare; lipsa unei sali de sport; implicarea insuficienta a cadrelor didactice n activitatile cultural artistice; oferta redusa de activitati extracurriculare; mobilitate crescuta a cadrelor didactice;

 lipsa parteneriatelor cu alte scoli; Oportunitati: relatii bune ntre scoala si celelalte institutii ale comunitatii; potential turistic ridicat; existenta unui potential economic bun; existenta unor activitati cultural artistice; omogenitate confensionala si etnica; grad foarte mic de infractionalitate; traditii populare bine conservate, concretizate prin manifestari ale ansamblului "Piatra Strajii"; biblioteca scolara si biblioteca comunala; camin cultural bine ntretinut; derularea proiectului pentru dezvoltare rurala; existenta unor proiecte comunitare, PHARE 2002, SAPARD; Amenintari: - oferta redusa a locurilor de munca; - scaderea populatiei scolare lipsa colaborarii a agentilor economici cu scoala; oferta redusa de activitati extracurriculare lipsa retelei de apa si canalizare; insuficienta valorificare a resurselor ecologice si turistice; poluarea zonei cu deseuri nedegradabile;

Informatii privind personalul didactic, didactic auxiliar si nedidactic.

n anul scolar 2006-2007 n scoala cu clasele I-VIII Pojorta activeaza 27 cadre didactice, 3 cadre didactice auxiliare si 4 cadre nedidactice. Posturi didactice 12,15 - numar de cadre didactice titulare: 21; - suplinitori calificati: 5 ; - director: 1; Raportul nr. elevi/ nr. cadre didactice : 245/27 1 cadru didactic la 9 elevi; Raportul nr. personal nedidactic/ nr. elevi 1 personal nedidactic la 70 elevi Informatii cu privire la elevi n unitatea scolara functioneaza 6 clase, n nvatamntul primar si cinci clase n nvatamntul gimnazial. n nvatamntul primar functioneaza o clasa a I a, cu un numar de 22 elevi, apoi o clasa a II-a cu un numar de 21 elevi, 2 clase a III-a cu 26 elevi, doua clase a IV-a cu 28 elevi. La gimnaziu sunt: o clasa a V-a cu 30 elevi, o clasa a VI-a cu 27 elevi, o clasa a VII- a cu 26 elevi si doua clase a VIII-a cu 33 elevi. Rata de promovabilitate a claselor I-IV este de 100%, participarea la cursuri fiind de 98,5%, la gimnaziu rata de absolvire este de 97,87%, nregistrndu-se un abandon scolar de 2%, frecventa la cursuri fiind de 97,8%. La testele nationale elevii de clasele a VIII-a au promovat n procent de 86,2%, cu rezultate bune . Nu se nregistreaza n cadrul scolii situatii deosebite disciplinare. Resurse materiale: salile de clase sunt ocupate zilnic ntr-un singur schimb n proportie de 100%; cabinetele sunt insuficient dotate, materialul didactic partial

uzat fizic si moral, att cabinetele ct si laboratoarele sunt utilizate n limita dotarii, baza sportiva are n dotare un teren de fotbal, unul de baschet si unul de handbal. Din punctul de vedere al calitatii si al normelor de igiena scolara, spatiile scolare se ncadreaza n limite satisfacatoare. Relatia cu comunitatea: exista o buna colaborare ntre scoala si institutiile comunitatii (agenti economici, comitetul de parinti) Se desfasoara activitati cultural- artistice impreuna cu ceilalti factori responsabili din comunitatea locala.Exemple:expozitie de carte,festivaluri folclorice, comemorari ,concursuri sportive,excursii si drumetii.

Premii obtinute la competitiile sportive scolare:

Echipa de Handbal - fete a Scolii cu clasele I-VIII Pojorita a participat la competitia sportiva de Handbal "Cupa Nordului" din Campulung Moldovenesc in 06.12.2008, unde a obtinut locul I. Echipa de Handbal - baieti a Scolii cu clasele I-VIII Pojorita a participat la competitia sportiva de Handbal in cadrul calendarului competitional al Olimpiadei Scolare la Etapa Judeteana (in comuna Marginea), unde a obtinut locul III.