TURISMUL DE AGREMENT SPORTIV PE CURSUL SUPERIOR AL ARIEULUI Prof. SIMONA ELENA BONCUIU coala cu clasele I-VIII Cmpeni Prof.

. ADELA PLEA colile cu clasele I-VIII Roia Montan i Nicodim Ganea Bistra ABSTRACT: Sports leisure tourism in the upper of Aries river. Leisure and sports tourism in Romania has grown with the economic and social development. One important thing is desire and will of the native population, strong public awareness so each person to contribute to "general cleaning" architectural traditions and cultural preservation, maintaining a psychosocial climate pleasant and polite, speaking several languages. Have started from the idea that any tourist who comes to this region is a consumer and this has repercussions by all social levels. The landscape of this land has all the necessary components of a sport, ecological, cultural and scientific tourism. Keywords: sports leisure tourism, architectural traditions, cultural preservation, landscape. 1. Potenialul turistic n bazinul superior al Arieului Bazinul superior al Arieului este situat n partea de NV a rii, n mijlocul Muniilor Apuseni, fiind limitat la N de bazinul Someului Mic, la V, de cel al Criului Negru, spre S, de bazinul Criului Alb, iar la E , cursul mijlociu al Arieului (fig. 1). n inima Muntilor Apuseni, valea Ariesului este un paradis al ndragostilor de natura. Un ansamblu de chei, pesteri si reliefuri fantastice acoperite de paduri se nvecineaza cu muntele; posibilitatile de plimbare sunt infinite. Acesti munti constituie, de asemenea, vatra unei vechi civilizatii romanesti, aceea a motilor, care traiesc din cresterea animalelor si de exploatare a padurii. Risipite pe culmile muntoase, mii de ferme izolate puncteaza un peisaj unic in Romania. In jur de 50 de case va ofera ospitalitatea naturala a oamenilor de munte.

Fig. 1. Harta bazinului superior al Arieului

Turismul de agrement sportiv pe cursul superior al Arieului

149 muzeul si Cascada Bucinis; - Vf. Gaina 1484 m - pe acest amfiteatru natural se desfasoara Targul de Fete; - Vf. Taul Mare (Zanoaga) 1543 m - langa el este un lac natural cu acelasi nume; - Vf. Tapul 1476 m - in apropiere se gaseste Groapa Ruginoasa - o imensa ravena cu diametru de peste 500 de metri si o adancime de 100 de metri; - Vf. Calineasa (Btrna) 1579 m - aici se desfasoara in fiecare an Trgul "La dat" o nedee populara asemanatoare cu cea de la Gaina dar de dimensiuni mult mai mici. Muzee i case memorilale: - Casa Memoriala "Avram Iancu" - comuna Avram Iancu; - Muzeul Patrahaitesti - sat Patrahaitesti, Arieseni; - Casa Memoriala Horea. 2. Infrastructura general pentru turismul de agrement sportiv Structura bazei de cazare o putem mpri pe categorii, uniti de cazare diferite cum ar fi: hoteluri, pensiuni, moteluri, cabane, tabere, vile, campinguri, hosteluri, refugii. Astfel, n bazinul superior al Arieului am depistat peste 4 000 de locuri de cazare, repartizate pe comune (fig. 2). 3. Forme de valorificare prin turismul de agrement sportiv Vom prezenta posibilitile de practicarea a agrementului sportiv, cu precdere a sporturilor extreme pe cursul superior al Arieului. Am lsat la o parte sporturile cu motor, ne referim aici la turele cu motocros, cu ATV-uri, brcile cu motor, deoarece am considerat surse importante de poluare nu numai din punct de vedere al aerului, dar i o poluare fonic deosebit, ce deranjeaz fauna mai ales n zonele protejate. Dintre toate formele de turism, turismul montan rspunde cel mai bine necesitii omului modern de recreere i refacere a resurselor fizice si psihice, epuizate de activiatea cotidian .

Cele mai interesante peteri din bazinul superior al Arieului sunt: - Ghetarul Scarisoara - al doilea ghetar subteran ca volum de gheata din Europa; - Coiba Mare - cea mai mare intrare de pestera din Romania (74 m latime, 47 m inaltime) i Coiba Mic; - Ghetarul Vartop - prezenta unor urme lasate in crusta de calcit, vechi de peste 25000 de ani, de catre Homo Sapiens Fossilis (oameni de Neanderthal) - "Omul de la Vartop"; - Pestera Poarta lui Ionele - are un portal impresionant si este uor accesibil; - Pestera de sub Zgurasti - cel mai mare lac subteran permanent din Romania (65 m lungime, 20 m latime, 12 m adancime). Izbucuri: - Izbucul Tauz - cel mai adanc pasaj subacvatic explorat de pe teritoriul Romaniei (-85 m); - Izbucul Cotetul Dobrestilor - o mica grota din care iese la suprafata un adevarat ru. Rezervaie paleontologic: - Dealul cu Melci- este un unicat geologic, cu o vechime de 65-70 milioane de ani, reprezentand o alternanta de conglomerate cu gresii si marne unde sunt ncrustate 35 specii de moluste. Chei i cascade: - Cascada Varciorog - o cdere impresionanta de apa de peste 15 m inaltime; - Cascada Bucinis - cascada in 2 trepte de 12 m inaltime; - Cascada Pisoaia - sau cascada de la Vidra cu peste 20 de metrin inaltime; - Cheile Ordancusii - chei usor accesibile din Garda de Sus; - Cheile Ariesului - sau Cheile Albacului situate intre Scarisoara si Albac; - Cheile Mandrutului - din comuna Scarisoara; - Cheile Vaii Morii - situate in Ponorel, comuna Vidra. Vrfuri: - Vf. Bihorul (Curcubata Mare) 1849 m cel mai nalt varf din Muntii Apuseni; - Vf. Curcubata Mica 1769 m - in apropiere de el se gaseste satul Patrahaitesti cu

150

S.E. Boncuiu, A. Plea

Fig. 2. Repartiia locurilor de cazare pe comune

Formele turismului montan se mpart in mai multe categorii: turismul pentru sporturi de iarn, turismul itinerant montan, turismul de drumeie monan, turismul sportiv, turismul alpinism etc. Pe cursul superior al Arieului se pot practica in bune condiii, multiple activiti de turism sportiv, grupate in funcie de sezon, in activiti de turism sportiv de var si de iarn, la care mai adugm si posibiliti de practicare unor sporturi extreme. A. Forme de turism sportiv de var (fig. 3) a. Drumeia montan (trekking, hiking) se poate realiza n teritoriul acesta ce gzduieste o reea de drumuri forestiere, poteci marcate i nemarcate ce atept s fie cutreierai pe o distan de peste 2300 km lungime, ceea ce nu este deloc de neglijat. Trasee turistice montane : Vrful Gina Sta?iunea Stna de Vale, Cabana Scrioara Petera i Ghearul de la Scri oara, Cabana Boga - Staiunea Stna de Vale, Gara Hlmagiu - Comuna Avram Iancu, Comuna Pietroasa - Cabana Padi, Cabana Padi Cabana Scarioara i Comuna Pietroasa Staiunea Stna de Vale. b. Turismului de alpinism prezint un potenial urias penru practicarea alpinismului si escaladei. Cele mai multe trasee de escalad sunt amenajate in Mun ii Bihor, in zona Cheilor Galbenei, Cheilor Ordncuei i Cheile Albacului, unde exist 10 trasee

amenajate, dar foarte bune pentru colile de tehnic speo alpin, unde se organizeaz cursuri de TSA si cursuri de avansai pentru salvaspeo. c. Speoturismul nu trebuie neglijat n acest zona , deoarece sunt catalogate mai mult de 1300 de caviti n Munii Bihor. Cele mai importante sunt cele din zona platourilor carstice Scrioara- Ocoale, Padi Cetile Ponorului, Lumea Pierdut. n bazinul superior al Arieului se ntlnesc: - Acviferul Tuz cu Coiba Mare (5 050m)Coiba Mic (630m)- Hodobana (22000m) i Izbucul Tuz de 2,9 km la o diferen de nivel de 166 m.; - Acviferul Ocoale cu Petera Ghearul Scrioara, Pojarul Poliei, Izbucul Poliei i Izbucul Coteul Dobretilor . - Acviferul Zgurti cu Petera Ghearul Zgurti i Petera Poarta lui Ionele. d. Ciclism montan (mountain bikeing) reprezint o form de practicare a sporturilor extreme, ele se pot desf sura pe majoritatea drumurilor forestiere i pe potecile turistice marcate. e. Raftingul este un sport nautic ce const prin coborarea rului mai ales pe poriunile cu repezisuri, ce d not de periculozitate sportului respectiv i se ncadreaz in categoria sporturilor extreme. Cele 2 trasee de rafting pe Arie pot satisface nevoile celor care vor adrenalin pe

Turismul de agrement sportiv pe cursul superior al Arieului

151 montane. Atrasi de o lume in intregime nou,bogat in culori si populat de vieuitoare n general nepericuloase, acestia descoper linstea, senza iile specifice imponderabilit ii cunoscute doar de astronaui. Putem amiti mai multe locuri de scufundare cu potenial din zona studiat: Izbucul Tuz, Izbucul de la Coteul Dobretilor. i. Turismul ecvestru - Este o form a turismului activ de agrement cu un impact redus asupra mediului inconjurtor, asemenea cicloturismului, reprezint un mijloc de transport cu ajutorul cruia se pot parcurge distane mai mari in cadrul unui itinerariu. Acesta este o form de agrement foarte popular la nivel internaional, cu un potenial naional urias, calul avand o indelungat tradiie ca mijloc de transport in ara nosatr, fiind folosit in toate localitile rurale. Oferte pentru turismul ecvestru sunt puse la dispozie de ctre diferite pensiuni din zona Arieeni, Grda, Albac i Avram Iancu unde se organizeaz sejururi de 5 zile cu cazare pe parcursul traseului. j. Zborul cu parapanta - Unele activiti noi din spaiul montan au un impact mai redus in ceea ce priveste practica, cum ar fi zborul cu parapanta, care atinge un public relativ strans. Totusi, aceast activitate se dezvolt lent, pentru c trebuie s depseasc barierele impuse de risc, cost, timp si mai ales spaiul de practicare. Zonele de practicare cu adevrat favorabile acestei discipline sunt destul de reduse. Locuri de practicare a parapantei trebuiesc alese cu grij si in primul rand consacrate de parapantisti cu experien. Astfel de locuri in zona superioar a Ariesului sunt: Cmpeni, Albac, Arieseni.

un ru tehnic (traseul 1 Grda de Sus-Albac 13 km lungime) sau vor o tura de rafting mai relaxant (traseul 2 Albac Vadu Moilor -10 km lungime) n timp ce admir peisajul. Ambele trasee sunt parcurse cu brci de 2 persoane. f. Parcurgerea canioanelor (canyoning) reprezint o practic sportiv i de agrement, pe care unii autori o includ in cadrul sporturilor acvatice, in timp ce alii o trateaz separat. Este o nou disciplin aprut in anii 1980 inventat de un grup de speologi francezi. La inceput era, din punct de vedere tehnic, imprit in escalad si speologie, constand in parcurgerea, coborarea canioanelor, adic a cursurilor de ap de munte m rginite de perei abrupi. Spre deosebire de speologie, unde coborarea in pester presupune si urcarea ulterioar la suprafa, parcurgerea unui canion se face intr-un singur sens, in aval. Pentru aceste activiti un paradis constituie Cheile Ordncuei i Valea Seac, afluent pe stnga al Galbenei, are un sector de chei cu numeroase cascade i marea raven de la obriile ei, Groapa Ruginoasa. g. Windsurfing - Acest sport const prin alunecarea unei plci de surf, echipat cu o vel pentru captarea forei eoliene, pe suprafete lacustre intinse. Necesit o pregtire special si caliti de echilibru deosebite. In zona studiat prezint loc ideal de practicare a windsurfingului Lacul de baraj artificial de la Mihoieti. h. Scufundri - Turismul pentru scufundri este destul de srac in zona carpatin, astfel de activitate se desfsoar mai ales pe mare, dar in ultima vreme s-au gsit adepi si ai scufundrilor in lacuri

Fig. 3. Forme de turism sportiv de var

152 B. Forme de turism sportiv de iarn a. Schi alpin si snowboarding reprezint principala form de turism montan in sezonul hibernal din Romania. Atat turistii romani, cat si cei strini practic aceast disciplin sportiv pe partiile amenajate din staiunile montane sau de lang cabane si hoteluri de altitudine, care ofer condiii propice schiului. Acest e pa r t i i a u o sem n a l i z a r e corespunztoare, sunt securizate si asistate de formaii de salvamontisti. Toate partiile sunt modernizate i dotate cu instalaii de transport pe cablu mai vechi sau mai moderne, dintre cele 5 de partii 2 sunt dotate i cu iluminat nocturn. Lungimea total a partiilor este de 6.700 m. Aparinand de acest domeniu al schiului, trebuie amintit si posibilitile de schi fond, schi de tur (practicat pe potecile marcate inzpezite din timpul iernii) si schiul extrem (freeride),dup cum spune si denumirea in limba englez, practicarea alunecrii pe zpad in locuri neamenajate, de pe culmi, pante foarte abrupte neamenajate, ce reprezint si un risc mare din partea practicanilor. b. Drumeii cu rachete de zpad Amploarea acestei activiti se confirm tot mai mult de la un an la altul. Succesul su popular este determinat de interesul individului pentru libertate vis-a-vis de un traseu acoperit de zpad. Acesta reprezint o concuren direct pentru schiul de fond. Ea nu necesit aptitudini sau tehnic particular, deci nu necesit nici invare. Plimbrile cu rachete de zpad, sunt varianta de iarn a drumeiilor montane in masivele cu un bogat strat de zpad. Considerm, c in viitor aceast activitate va lua o amploare asemntoare cu drumeiile de var. c. Crare pe ghea - Este o activitate apropiat de alpinism. Crarea pe ghea cuprinde atat ascensiuni pe flancuri clasice de ghea cat i ascensiuni tehnice extrem de dificile. O form de crare pe ghea care a devenit popular in ultima vreme presupune ascensiuni pe cascade ingheate, stalactite de

S.E. Boncuiu, A. Plea

ghea i stanc acoperit de ghea. Locurile propice acestei activiti sunt suficiente, in locurile cu cderi de ap avand un debit corspunz tor si care pe timpul iernii pot inghea, datorit temperaturii sczute, asadar in zonele montane friguroase sau peste o anumit altitudine. 4. Aspecte economice ale turismului de agrement sportiv Echipamente necesare practic ri turismului montan de agrement si sportiv, sunt n general foarte scumpe i cotistitoare. Pe lang acestea am reusit s adunm date despre costurile echipamentelor dar si costurile de practicare a turismului sportiv, fcand o comparaie intre a le practica in mod particular, singur sau cu prieteni, sau dac ar exista oferte speciale din partea organizaiilor montane sau din partea unor asociaii sportive, cluburi, persoane particulare care ar presta astfel de servicii ctre turisti, conlucrand cu unitile de cazare din regiune pentru a le oferi turistilor programe de advertizing si de recreere in natur . 5. Aspecte ecologice ale turismului de agrement si sportiv Relaia turism-mediu ambiant are o importan deosebit, ocrotirea i conservarea mediului ambiant reprezentand condiia primordial de desfsurare si dezvoltare a turismului. Aceast legtur este una complex, ea manifestandu-se in ambele direcii. Mediul natural, prin componentele sale, reprezint resursele de baz ale turismului, iar pe de alt parte activitatea turistic are influen atat pozitiv, cat si negativ asupra mediului ecologic, modificandu-i elementele componente. Astfel am remarcat unele consecine ale lipsei proteciei patrimoniului, cum ar fi: a) fenomene vizibile de eroziune in zonele inalte ale platformelor montane datorate pistelor de acces ctre partiile de schi, instalaiilor mecanice de urcat (transporturi pe cablu), psunatului intens etc.

Turismul de agrement sportiv pe cursul superior al Arieului

153 (pduri); g) ntreinerea necorespunztoare a potecilor i traseelor turistice, fenomen cu aspecte directe asupra mediului nconjurtor h) lipsa de control asupra bunei desfsurri a activitilor turistice i asupra normelor de protecie a mediului i) lipsa unei educaii i cultur pentru turismul montan mai ales in rndul tineretului.

b) degradarea pdurilor prin defrisri necontrolate c) degradri ale peisajului natural datorate exploatrilor economice (miniere, roci de construcii, lucrri forestiere) d) prezena resturilor menajere lsate de turisti; e) multitudinea vetrelor de foc pe vi sau zone deluroase; f) tieri neraionale de brazi si ali copaci

Tabel nr. 3 Preurile de precticare ale sporturilor montane

Sportul practicat Trekking Escalad Speosport Ciclism montan Mountain bike (MTB) Rafting Canyoning Windsurfing Scufundri

Preul individual 800 RON 3 400 RON 4 500 RON 2 500 RON 1200- 1600 RON 4 000 RON 900- 2000 RON 1 200 RON

Oferta turistic 15- 20 RON 400-900 RON 8- 20 RON Nu exist oferte pentru practicarea organizat a ciclismului montan 30- 100 RON 100 RON Nu exist oferte pentru practicarea organizat a Windsurfingului 227 RON

Turism ecvestru

Individual este aproape de nerealizat acest tip de turism din 50 800 RON c a u z a c os t u r i l or i n a l t e 1500 reprezentand caii si intreinerea lor 1200 4000 RON 2 000 RON 80 200 RON 100 RON Puncte tari: -Relieful diversificat, potenial natural urias; -Accesul foarte usor in teritoriu; -Densitatea asezrilor umane -Posibiliti variante ale turismului rural, istoric, cultural, sportiv etc. Puncte slabe: -Poluarea excesiv a apelor; -Poluarea zonelor turistice; -Starea precar a drumurilor, infrastructurii de comunicaie;

Zborul cu parapanta Schi, snowboard

6. Concluzii si perspective de dezvoltare Scopul acestei lucrri a fost de a analiza structura actual aflat la dispoziia turistului de a practica aceste indeletniciri, vizand si latura infrastructurii de comunicaie, de cazare, dar si aspecte economice, acestea din urm de actualitate accentuat. Prezentm i un studiu, o analiz SWOT in care subliniem punctele cele mai importante ale regiunii, astfel:

154 -Desfiinarea unor uniti de cazare; -Mentalitatea gresit a majoritii turistilor fa de fenomenul turistic. Oportuniti: -Exploatarea potenialuliui pentru sporturi extreme; -Interacionarea dintre uniti de cazare si servicii de agrement; -Amenajarea agrementului pentru noi discipline sportive; -Derularea programelor europene pentru dezvoltare. BIBLIOGRAFIE

S.E. Boncuiu, A. Plea

Concluzionand, putem afirma c potenial pentru sporturi extreme si agrement exist, trebuie doar s gsim parteneriatul necesar dintre autorit i, asocia ii sportive, conductorii unitilor de cazare pentru a le valorifica la maxim cu buget redus si cu un profit nu numai pe plan economic, dar si din punct de vedere al sntii, culturii generale prin informaiile obinute de la ghizii pregtii, din punct de vedere al educa iei pentru a iubi natura si frumosul, lucrurui care ne ridic valoarea omeneasc.

1. Benedek, J., Dezsi, St. Analiza socio-teritorial a turismului rural din Romaniadin perspectiva dezvoltsrii regionale si locale, Editura Presa Universitar Clujean, 2006. 2. Candea, Melinda, Erdeli, G., Simon, Tamara, Pepteanu, D. Poten ialul turistic al Romaniei si amenajarea turistic a spaiului, Editura Universitar , Bucuresti, 2003. 3. Cocean, P., GeografiaTurismuluiRomanesc, EdituraFoculViu, Cluj Napoca,1997. 4. Cocean, P., Pesterile Romaniei. Potenial turistic, Editura Dacia, Cluj Napoca,1995. 5. Cocean, P., - Munii Apuseni. Procese i forme carstice, Editura Academiei Romne,2000. 6. Decei, P., Lacuri de munte. Drumeie si pescuit, Editura Sport-Turism,Bucuresti,1981. 7. Dinu, Mihaela, Geografia turismului, Editura Didactic si Pedagogic, R.A. Bucuresti, 2002. 8. Frazzei, F., Manual pentru turismul de munte, Editura Cartea Universitar, Bucuresti, 2004. 9. Ganea, I. V. Managementul agrementului in natur, Editura Napoca Star,2006 10. Grigore, M. Defilee, chei si vi tip canion in Romania, Editura Stiinific si Enciclopedic, Bucuresti,1989. 11. Kargel, K. Alpinism tehnicasportului de munte, Editura Sport-Turism,Bucuresti,1981. 12. Mac, I. Geografie general, Editura Europontic, Cluj-Napoca, 2000. 13. Mohan, Gh., Ardelean, A., Georgescu, M.,- Rezervaii si monumente ale naturiidin Romania, Editura Scaiul, Oradea,1996. 14. Monea Gh., Zamora, Elena Amenajri baze sportive Universitatea Babes-Bolyai, Cluj Napoca, 1998. 15. Neacsu, N. Turismul si dezvoltarea durabil, Editura Expert, Bucuresti,2000 16. Petrea, Rodica Turismul rural in Mun ii Apuseni, Editura Universitii Oradea,2004. 17. Petrea, Rodica, Petrea, D. Turism rural, Editura Presa Universitar Clujean,Cluj Napoca, 2000. 18. www.adventurerace.ro. 19. www.alpinet.org 20. www.carpati.org