Traseu turistic Borsec Cetatea Bufnitelor prezentare si imagini

Rustioru Alexandra
Ecologie si protectia mediului
Anul lll

Borsec este un oras situat in nord-estul Romaniei

(judetul Harghita), in depresiunea intramontana cu
acelasi nume din Carpatii Orientali, inconjurata de Muntii
Bistrita, Muntii Calimani, Muntii Giurgeu si Muntii Ceahlau,
la o altitudine de 900 m, la 120 km de Piatra Neamt, 28
km de Toplita, 130 km de Tg.Mures, 91 km de Bicaz, 125
km de Miercurea Ciuc si 186 km de Brasov.

Climat
Clima subalpina rece (temperatura medie 15C in luna

iulie; temperatura medie - 7C in luna ianuarie). Vant

slab. Temperatura medie anuala de 5C. Precipitatii
moderate (700-750 mm anual).
Fundamentul depresionar este din roci cristaline
epizonale peste care s-au dispus petice de roci
sedimentare (calcare dolomitice, triasice), acoperite de
depozite de conglomerate i gresii, argile i marne
argiloase. Formaiunile cuaternare sunt reprezentate prin
turb (cu grosime uneori de peste 10 m) i depuneri de
travertin (cu grosime de cca. 100 m i care au luat
natere prin precipitare). Zonele ocupate cu travertine din
partea nord-estic a depresiunii s-au dezvoltat sub form
de petice, dintre care cel mai bine reprezentat ocup o
zon de circa un kilometru ptrat. Aceste arii au aspect
relativ plat cu mici depresiuni carstice (doline). Partea
sudic a acestor depuneri prezint margini abrupte de
pn la 100 m, de-a lungul Vii Vinului iar zona are
aspectul clasic al regiunilor carstice.
Apele de suprafa sunt reprezentate de praie
tributare Prului Vinului, afluent al Bistricioarei. n
Borsecul de Sus se gsesc Praiele Usturoi (dreneaz
izvoarele minerale) Hanzkel i Nada iar n Borsecul de
Jos Vinul Mare, Vinul Mic, Malnaul i Nyire.

Scurt istoric
O veche statiune (cunoscuta din 1804), deschisa tot

timpul anului, cu numeroase izvoare de ape minerale

carbo -gazoase, sau continand calciu, magneziu. Aceste
ape sunt cunoscute pentru efectul lor benefic inca din a
doua jumatate a secolului al XVI-lea. Efectele terapeutice
ale acestor izvoare de ape minerale au fost recunoscute
pe plan international - medalia Targului International de la
Viena (1873), medalia de argint si diploma de onoare la
expozitiile organizate in 1876 la Berlin si respectiv,
Trieste, diploma de onoare a Expozitiei de la Paris ( 1878 ).
Statiunea Borsec este recomandata in tratamentul bolilor
cardiovasculare (insuficienta mitrala compensatorie si
insuficienta cardiaca, hipertensiune, varice), al bolilor
endocrine (hipertiroidie, boala Basedow, starea de
prepubertate la copii supraponderali), dischinezie biliara,
boli digestive (gastrita cronica hipoacida, constipatie
cronica, colita cronica nespecifica), colicistita cronica
necalcaroasa , tulburari renale si ale aparatului urinar,
nevroza astenica, boli dermatologice, metabolice si de
nutritie etc.
La Borsec exista instalatii pentru bai fierbinti in cada sau
bazine acoperite cu ape minerale carbonate , izvoare de
ape minerale pentru cura interna, aparatura pentru
electroterapie si hidroterapie, instalatii pentru bai cu
ierburi, impachetari cu parafina, sali de gimnastica.
Statiunea ofera largi posibilitati de petrecere a timpului
liber (carari de munte neumblate, terenuri de sport, sali

de cinema, piste de schi si sanius etc.).

In Borsec exista peste 15 izvoare de apa minerala
carbogazoasa naturala, avand compozitie chimica
apropiata, stabila in timp, cu debite variabile, cele mai
importante calitativ si ca debit fiind izvoarele 1 si 2. Prin
compozitia lor, apele minerale au efecte curative asupra
afectiunilor aparatului digestiv (stomac, intestine, cai
biliare), rinichilor si a vezicii si cailor urinare, precum si
asupra sistemului circulator periferic. In 1803 cetateanul
vienez Valentin Gunther a urmat un tratament la Borsec,
vindecandu-se de o boala considerata incurabila.
Reintorcandu-se la Viena, ii propune unei rude sa faca
comert cu apa minerala de la Borsec, pentru care sa
arendeze Borsecul (un mic catun la acea vreme) de la
comunele Lazarea si Ditrau, proprietarele Borsecului.
In 1804 Gunther Zimmetshausen si Eisner (un inginer de
mine) se deplaseaza la Borsec pentru a trata arendarea si
a vedea daca se poate realiza o fabrica de sticla pentru
imbuteliere. S-a incheiat contractul de arendare pe 28 de
ani. In afara de soda, la Borsec s-au gasit din abundenta
toate materialele necesare fabricarii sticlei.
Zimmetshausen se muta in Borsec in 1805, incepand
vaste lucrari de constructii de locuinte, defrisari de
padure, constructii de drumuri si o fabrica de sticla.
Aduce muncitori specialisti in fabricarea sticlei din
Austria, Bohemia, Bavaria si Polonia. Numele acestora au
fost pastrate prin descendenti ca : Siller, Talmaier,
Birman, Fokt, etc. In 1806 incepe imbutelierea industriala
in butelii de sticla fabricate la Borsec. In primul an au fost
imbuteliate 3 milioane de litri de apa minerala, care au

fost transportate cu carutele in cele patru zari, ajungand

si pana la Viena. Apa captata in put de la izvoarele 1 si 2
a fost turnata in sticle, astupate cu dopuri de pluta si
ceruite prin etansare. Este interesant ca imbutelierea s-a
facut doar in zilele cu soare, cand presiunea atmosferica
era maxima, deci si continutul de CO2 era maxim.

Balneofizioterapie si recuperare medicala

La Borsec se trateaza dureri musculare, articulare -

reumatice, post - traumatice, afectiuni cardiovasculare,

endocrinice, dermatologice, ORL etc., prin proceduri de
fizioterapie: ionizari; galvanizari; curent dinamic; aerosoli;
curent interferential; ultrasunete; raze ultraviolete si
inflarosii; bioptron; electropunctura; vibromasaj; bai cu
plante, bai cu peria, afuziuni, bai CO2; masaj.
Atractii turistice
- Sapte Izvoare, aflat la circa 1500 m de centrul statiunii.
Denumirea vine de la numarul izvoarelor care
alimenteaza statiunea cu apa potabila. Distanta pana la
acest obiectiv se parcurge in circa o jumatate de ora.
Drumul nu este marcat, fiind larg, clar orientat, inscriinduse intr-o poiana deschisa marginita in partea de vest de o
padure.
- Poiana Zanelor si "cariera de travertin", situate la cca
400 m de centrul statiunii, distanta putand fi parcursa
intr-un sfert de ora. In drum se gasesc izvoarele 10 si 11
pentru cura interna, precum si stadionul cu amenajarile
sportive respective.
- Grota ursilor (situata la circa 1200 m fata de centrul
statiunii), un ansamblu de goluri adanci formate prin
fenomenul de eroziune naturala a rocilor sub actiunea
apelor de infiltratie (fenomen carstic).
- Pestera de Gheata. Este o adancitura intunecoasa intre
doua stanci separate tot prin eroziune ca si Grota ursilor,
de aceeasi spectaculozitate si maretie.
- Izvorul Stravechi (Mofeta), unul dintre cele mai vechi
izvoare de cura din statiune, situat pe drumul spre
Pestera de Gheata.

- Izvorul Pierre Curie, aflat la o distanta de cca 1800 m de

centrul statiunii, este izvorul cu cea mai radioactiva apa
minerala din statiune.
- Cetatea Bufnitelor, aflata la circa 2500 m de centrul
statiunii, pe o panta abrupta si inalta. Aici pot fi vizitate
ruinele unor constructii militare din primul razboi mondial.
Poiana Zanelor si "cariera de travertin" formeaza un ansamblu de
obiective invecinate intre ele si constituind un singur peisaj de mare
atractie turistica. Fiind insorit tot timpul zilei, acest ansamblu natural
atrage un mare numar de amatori de plaja si distractie sportiva.
Obiectivele de mai sus sunt situate la cca 400m de centrul statiunii,
distanta putand fi parcursa intr-un sfert de ora. Drumul pana aici este
clar orientat si poate fi parcurs si cu autoturismele.
In drum se gasesc izvoarele 10 si 11 pentru cura interna, precum si
stadionul cu amenajarile sportive respective.
Mergand in continuare pe acest drum, se ajunge, dupa un parcurs de
1145m de centrul statiunii (cca o jumatate de ora) la Grota ursilor, un
ansamblu de goluri adanci formate prin fenomenul de eroziune naturala
a rocilor sub actiunea apelor de infiltratie (fenomen carstic). Intreaga
zona este strajuita de brazi imensi, impresionanti prin robustea si
sobrietatea lor.
Abatandu-se din drumul care duce la Grota ursilor si urmand traseul
marcat pe copaci cu o linie verticala alba, ajungem in 30-35 minute la
Pestera de Gheata. Este o adancitura intunecoasa intre doua stanci
separate tot prin eroziune ca si Grota ursilor, de aceeasi spectaculozitate
si maretie.

In drumul spre Pestera de Gheata intalnim Izvorul Stravechi (Mofeta)

unul dintre cele mai vechi izvoare de cura din statiune.
Ocolind drumul dinspre Pestera de Gheata si strabatand o vale adanca,
ajungem la Izvorul Pierre Curie, aflat la o distanta de cca 1800m de
centrul statiunii. Este izvorul cu cea mai radioactiva apa minerala din
statiune.

Pe versantul apus al vaii in care se afla izvorul aratat mai sus,

parcurgand distanta de cca 2500m de centrul statiunii in conditii mai
grele de drumetie (timp de mers cca 2 ore), ajungem la Cetatea
Bufnitelor, aflata pe o panta abrupta si inalta. Aici pot fi vizitate ruinele
unor constructii militare din primul razboi mondial.

Cetatea Bufniei - o zon aflata

.

pe o pant abrupt i nalt unde pot fi vizitate ruinele

unor construcii militare din primul rzboi mondial.

Centrul de gestionare a deeurilor

Depozitarea pe sol a unor materiale, deeuri, ambalaje care ar putea
afecta calitatea acestuia.

 Depunerea pe sol a poluanilor emii n aer de utilaje i mijloace de

transport utilizate la construcia depozitului.
Defeciuni ale utilajelor sau mijloacelor de transport ce conduc la
scurgeri accidentale de produse petroliere de la utilaje.
Deficiene a sistemului de colectare i stocare a apelor uzate rezultate
pe antier ce pot conduce la scurgeri cu efecte negative asupra calitatii
solului.
Ploi toreniale czute n perioada decopertrii solului n zona destinata
construirii celulelor de depozitare i naintea impermeabilizrii bazei
depozitului.

BIBLIOGRAFIE

www.google.ro
www.wikipedia.ro
www.apollo-blog.ro
www.hailabord.ro
www.romaniaturistica.ro
www.rasfoiesc.com
www.turismland.ro
www.helloromania.eu
www.travelworld.ro
www.schiborsec.ro