1.

Ciclul cosmogen
Un nor cosmic = incepturile sistemului solar
o Masa noroasa eterogena ce se manifesta ca un sistem alcatuit din doua mari
categorii de substante
o Gazoase (elemente volatile): hidrogen, heliu, azot, oxigen
o Praf: oxizi de siliciu, de magneziu si de fier etc.
o Natura diferita a acestor elemente (cu energii diferite) genereaza in interiorul
sistemului noros o permanenta miscare
o Ciocnirea moleculelor de gaz mobile cu particulele de praf permite transmiterea
de energie = scaderea temperaturii gazului si astfel se declanseaza un proces
de concentrare si restrangere a masei noroase.
Creste densitatea si apare astfel atractia gravitationala (o comprimare
spontanafenomen de colapas) care transforma respectivul corp cosmic intr!o stea. Cresterea
densitatii genereaza un proces invers celui care dusese la restrangerea masei noroase = cresterea
temperaturii interne a unui corp nou format (favorizata de o permanenta miscare termica a
atomilor).
"apiditatea agitatiei si ciocnirile dintre atomi declanseaza o tendinta de fuziune (reactii
nucleare) ce au drept rezultat transformarea hidrogenului in heliu, concomitent cu eliberarea
unei cantitati imense de energie ce determina aparitia unei superstele (protosoarele). #ceste
explozii nucleare au fost determinante pentru stralucirea superstelei dar si pentru aparitia unui
nor de plasma de forma unui disc ce o incon$ura (un fenomen similar a fost observat la steaua
%ega incepand &'()).
Momentul formarii protosoarelui: acum * miliarde de ani. +e atunci discul protoplanetar
incepe sa se raceasca fapt ce produce condensarea elementelor greu fuzibile si aparitia
particulelor prafoase ce vor sta la baza substantelor solide a miezului discului protoplanetar
(inelar) ce se invartea in $urul ,oarelui.
-n timp (.,. miliarde de ani) s-a fragmentat discul protoplanetar (formarea sistemului
solar):
o ,e formeaza corpuri distincte ce se mentin pe /orbita0 solara intr!o miscare in $urul
acestuia
o Pozitia si compozitia fragmentelor expulzate in cadrul sistemului solar nu au fost
aceleasi
o +in miezul prafos!gazos s!au desprins segmentele mai grele ce stau la originea
planetelor de tipul 1errei
o Segmentele eliberate din exteriorul dominant gazos au devenit nucleele planetelor
mari, constituite in cea mai mare parte din gaze usoare si elemente volatile
o Patura exterioara gazoasa a discului = formarea unor comete
. Ciclul protoplanetar
Protopamantul copiaza in evolutia sa, in mare parte, un drum asemanator cu cel al
protosoarelui la o alta scara spatio!temporala si in alte conditii.
1
!glomeratul rece de substanta cosmica are valente gravitationale = o adevarata
capcana interioara de /aspirare0 si compactizare a /nucleului prototerestru0.
o Nucleul initial al Pamantului s!a conturat printr!o aglomerare a materiei
meteorice mai grele (2e si 3i) asemeni si altor planete din sistemul nostru ,olar
(Mercur, %enus, Marte).
o #stfel nucleul initial a putut atrage din norii meteorici inconjuratori !
meteoriti mai usori (chondrite) formati din Ca, Mg si #l care au contribuit la
formarea mantalei inferioare, apoi chondrite carbonice (din care s!a format
mantaua superioara".
o -n urma cu 4 miliarde de ani invelisul exterior avea forma unei /topituri generale0
ca urmare a prezentei unor izvoare energetice active (datorate caldurii emanate
din surse naturale radioactive precum thoriu sau uraniu 5 elemente ce se gaseau
atunci intr!o cantitate de trei ori mai mare decat cea actuala)6 energiei
gravitiationale si a energiei eliberate prin incorporarea maselor de gaze si praf
cosmic protoplanetar in substanta planetara (trecerea substantelor intr!o alta
stare de agregare)6 a energiei inmagazinate de la asteroizii care bombardau
permanent suprafata protoplanetei.
o Scoarta bazaltica a #errei a aparut ca urmare a cristalizarii topiturii magmatice
a invelisului exterior al materiei telurice (fenomen produs asemanator si la 7una).
$. Ciclul geoplanetar
o ,coarta abia formata a 1errei este strapunsa permanent de eruptii bazaltice a
caror materie se raceste rapid in contact cu /aerul0 cosmic, dar si bombardata de
/ploaia meterorica.
o "evarsarile si consolidarea lavei bazaltice sub forma unei cruste erau insotite de
puternice dega%ari de gaze compuse din: hidrogen, metan, amoniac, acid
carbonic, vapori de apa.
o #ctivitatea vulcanica a contribuit la formarea peisajului terestru cu: substanta&
apa si gaze. #cestea au fost oprite sa se indeparteze de planeta datorita atractiei
gravitationale = inceputurile invelisului /atmosferic0
o #emperaturile exterioare scoartei (mult mai coborate) determina condensarea
vaporilor de apa, iar precipitatiile cazute in depresiunile scoartei terestre
incipiente contureaza primele acumulari ce apartin invelisului hidrosferic.
o 8ste inceputul eterogenizarii suprafetei scoartei terestre.
o !mplificarea structurii Pamantului (nucleu, manta, scoarta 5 in stadiu
incipient) cat si a invelisului de aer apare ca o consecinta fireasca a unei
permanente autodezvoltari. 3ucleul teluric, sub impulsul energiei radioactive
interne si a adaosului de substanta meteorica se restructureaza in protogeosfere
(invelisuri de substanta tot mai usoara spre exterior). -n paralel se diferentiaza si
2
mantaua care ii va permite sa!si dezvolte o scoarta (protolitosfera) alaturi de o
protohidrosfera si protoatmosfera, toate alcatuite din substante noi 5 createii ale
1errei.
o -n urma cu cca. 4,. mil. ani 9amantul incepe sa functioneze treptat ca un sistem
elaborandu!si substanta, energie si informatie prin filtrarea si transformarea (la
nivelul propriilor necesitati) a ceea ce provine din Cosmos sau din sistemul solar
(radiatia solara, meteoriti, praf meteoric) si eliberand ceea ce nu ii este necesar
sau produse a ceea ce consumul propriu a degradat (gaze usoare, radiatie
calorica).
o 7una, datorita gravitatiei scazute, desi a evoluat in paralel cu 9amantul pana la un
moment dat, nu a putut sa!si pastreze gazele sau vaporii de apa emanati din lavele
bazaltice. #cesta este motivul pentru care ea nu are nici un invelis atmosferic si
nici unul hidrosferic. 2ara o /manta de protectie0 gazoasa sau lichida este supusa
permanent atacului rafalelor de vant galactic, ploii de meteoriti, etc. 8a este
incremenita in ciclul protolunar (corespunzator ciclului geoplanetar al 1errei) si
ne arata o imagine pe care ar fi putut sa o aiba planeta noastra in urma cu mai
mult de 4 milidarde de ani.
'. Ciclul prebiogen
Prima desprindere de evolutia comuna cu celelalte planete din ,istemul ,olar.
o # durat aproximativ 4::!.:: mil de ani
o Consolidarea crustei bazaltice
o 8ruptiile generau un relief vulcanic expus eroziunii apelor si curentilor de aer
o #tmosfera era destul de rara, precipitatiile (acide in acea perioada) erau reduse,
deci ritmul eroziunii nu era alert (asa cum este astazi)
o Caldura dega$ata in procesele de degradare radioactiva au facut din /miezul0
(nucleul) 9amantului un urias cuptor
o Materia incandescenta, mai /usoara0 isi cauta drum spre exterior
o 1emperatura la suprafata scoartei depasea ;*:<C, avea loc evaporarea
concomitenta a apei, aparitia efectului de sera si cresterea presiunii atmosferice.
o 7a &)!&. =m adancime in scoarta temperaturile erau de peste &:::<C, iar
presiunea foarte ridicata = formarea litosferei prin granitizarea scoartei bazaltice
si migrarea siliciului liber si a alcalinelor spre partea sa superioara
o Ciclul (atarhaic (baza calendarului geologic = acum aproximativ 4 miliarde de
ani) e caracterizat de:
o )ranitizarea (eclocitizarea) fostelor straturi de suprafata
o *igrari laterale ale fragmentelor de protolitosfera
o +ruptii vulcanice cu metamorfozarea rapida a substantei incandescente
3
o #erra se desprinde evolutiv de ,una
o !mestecul de gnaise ce acopera invelisul granitic reprezinta primele
nuclee de scoarta continentala -cateva zeci de =ilometri grosime).
o #par primele nuclee ale scoartei (sub forma unor mari cupole) in #merica
de 3ord, #sia si #frica ce alcatuiesc primele diferentieri litologice si
morfologice ale scoartei.
o -ncepe sa se diferentieze geoidul cu o forma impusa de relief, cuprins intr!
o atmosfera cu temeperaturi si presiuni ridicate, ce nu vor mai fi intalnite
pe 1erra
.. Ciclul protopeisa%ului
! doua desprindere 5 aparitia vietii.
o Consolidarea invelisului granitic are drept urmare transformarea sa intr!un strat
izolator interpus intre interiorul nucleului teluric (bogat in energie) si
protoatmosfera terestra. #cest invelis incepe sa se raceasca, vaporii de apa trec in
stare lichida, iar densitatea protoatmosferei scade.
o !rhaic / momentul in care 1erra depaseste evolutia asemanatoare cu a celorlalte
planete apropiate (%enus, Marte). #cum, se patrunde in /culoarul de viata0 al
orbitei terestre.
o 9rin racirea atmosferei o parte a atomilor de >, 3, C, ? s!au unit in molecule si
au rezultat: metanul, amoniacul si chiar apa /ascunsa0 sub forma unor vapori de
aer, sau lichida in oceanul primar.
o Scade presiunea atmosferica = schimbarea /mediului0 suprafetei planetare.
o "acirea scoartei duce la o contractare a acesteia = aparitia unor crapaturi = o noua
faza de eruptii (o mare cantitate de magma vine spre suprafata eliberand o
cantitate mare de energie spre suprafata). !lternanta acestor lave ultrabazice
(din manta) impreuna cu strate sedimentare pune in evidenta declansarea
eroziunii de suprafata. 7egat de aceste formatiuni apar si primele urme de viata
(acum ;,( 5 ;,. miliarde de ani).
o #cest protopeisa$ eterogen este apt pentru aparitia viitoarelor organizari biotice.
o 9rotoorganisme aparute in urma cu ;,. miliarde de ani 5 poarta in simplitatea lor
dimensiunea de inceput a vietii si masura calitatii protopeisa$ului, a structurilor
lui. ,e diferentiau atunci, pe scoarta terestra inca fragila, forme ma$ore ale unui
relief (platforme granitice, vechi, alaturi de fose vulcanogene mobile), in bazinele
de apa se depuneau roci sedimentare in alternanta cu lave ce erupeau periodic
(protogeosinclinale), alimentate de gaze vulcanice si /bombardate0 de descarcari
electrice si radiatii ultraviolete. 9rimele forme de viata sunt intalnite tocmai in
depozitele acestor protogeosinclinale (M. @atschalsc=i) bogate in compusi
minerali si cu activitate vulcanica intensa.
4
o 0ngredientele vietii1 radiatiile ultraviolete, radioactivitatea naturala, radiatii
cosmice, descarcari electrice au constituit izvorul de energie care a dus la
transformarea materiei anorganice in /caramizi ale structurilor biotice0. Compusii
>, C, 3, ? (amoniac, metan, vapori de apa) supusi unor descarcari electrice =
aminoacizi ce se gasesc in proteine ( >. UreA).
o Eobacterium isolatum cea mai veche bacterie descoperita, are ;,) miliarde de ani.
o 8lementele simple (particule elementare, praful cosmic, combinatiile restranse)
ale ciclului protoplanetar, prin noile interactiuni la care au fost supuse, s!au
transformat in substante si structuri complexe ale ciclului geoplanetar si
prebiogen. ,!au creat conditii si interaciuni specifice care, prin schimbari
sinergice, au fost in masura sa!si elaboreze forme de substante, de energii si
informatii proprii, terestre. 3oile combinatii s-au constituit in ciclul
protopeisajului.
o #cum nu are loc o simpla eterogenizare a protocomponentelor terestre, acum se
creaza premisele initierii unor ciruite ciclice cu tendinte de inlantuire complexe,
in masura sa contribuie singure la conturarea unei zone de interferente energetice
terestre concretizate in final prin /invelisul geografic0.
o 2iecare noua combinatie (litosfera, apa, aer, protoorganisme) se integreza in
aceasta /zona0 prin declansarea unui circuit propriu (ciclu de devenire) cu
timpuri si spatii specifice ca adevarate rotite de diferite dimensiuni si cu diferite
ritmuri de miscare, ce contribuie si se constituie ca o componenta activa in
angrena$ul intregului. 3u se poate vorbi insa de un peisa$ geografic apt de a
forma un angrena$ de sine statator doar prin prezenta apei, a unui relief golas, ele
insele fiind concretizarea unor interactiuni restranse, neputand fiinta in
deplinatatea lor in afara unui circuit propriu ce se intersecteaza si se amplifica cu
celelalte.
o ,pre exemplu: pentru a se a$unge la formarea solului este permanent nevoie de
existenta unor circuite geochimice ce contribuie la dezagregarea rocilor& de un
circuit al umiditatii prin care se formeaza solutia ce asigura difuzarea
elementelor chimice (solutia solului), de un circuit biologic purtator al
incarcaturii organice din sol, de un circuit termic. #poi solul, ca rotita a
angrena$ului peisagistic se implica in elaborarea invelisului geografic (prin tipul
de vegetatie pe care il sustine) alaturi de apa, clima, sol, relief, etc.
o 1reptat 1erra se transforma intr!un organism functional cu cicluri ce se succedau
in paralel:
o cicluri geologice1 o faza de gliptogeneza materializata de procese de
eroziune si dislocare a formatiunilor geologice, precursoare si
concomitenta cu o faza de acumulare a sedimentelor erodate, cu o faza de
litogeneza si una de orogeneza (de cutare a acumularilor sedimentare
amplificata prin falieri, scufundari, ridicari ale unor compartimente,
eruptii vulcanice). 1oate alcatuiesc un moment de diastrofism.
5
o Cicluri ale umiditatii actionate de doua energii contradictorii (a
gravitatiei si tectonica) ce ofereau circulatiei apei un sens.
o Cicluri geomorfologice cu faze locale de constituire a unui relief tanar ce
se diversifica prin maturizare (aparitia nivelelor de eroziune, a teraselor)
si omogenizare, imbatranire (peneplenizarea reliefului, atingerea
profilului de echilibru al vailor, versantilor).
o #oate aceste cicluri sunt strans legate de regimul climatic& de
particularitatile campului termodinamic terestru local& de circuitul
biogeoclimic dar si de perturbatiile acestora, consecinta a manifestarilor impuse
de fenomenele extraterestre sau de cele generate de framantarile tectonice
subcrustale.
o 2esfasurarea oricarui circuit& in marele angrena$ peisagistic, este pregatit si se
spri%ina pe o suma de alte circuite. "itmurile diferentiate ale miscarii, tipurile
lor de evolutie (cu durate diferite) ofera posibilitatea intrepatrunderilor reciproce
si astfel cresterea complexitatii datorita existentei unor mi$loace numeroase de
compensare a insuficientelor sau de atenuare a intensitatii unor procese.
o !mificarea complexitatii se produce odata cu elaboarea de catre sistemul
protopeisa$ului geografic a noi componente (organisme vii, ape curgatoare, ape
subterane, curenti locali de aer etc.) capabile sa se defineasca ca verigi in
circuitele abia conturate. #paritia unor noi verigi si circuite nu le elimina pe cele
anterioare, ci determina amplificarea, trecerea la un alt ciclu de evolutie, a
intregului sistem.
o Notiunea de ciclu in comparatie cu cea de etapa se identifica mult mai evident
cu miscarea. 8a sugereaza procesul neintrerupt al unei evolutii tot mai ample (nu
intr!un cerc inchis, ci intr!o /curgere0) care se intensifica si se ramifica
neintrerupt, isi construieste in fapt propria!i sursa de devenireevolutie.
o Sfarsitul arhaicului3liniste in procesul de constituire a protopeisa$ului
(protogeosinclinalele erau depresiuni de suprafata, in mare parte colmatate, iar
procesul de nivelare a reliefului se incheiase).
o 2iastrofismul 4enoranian (acum ),* miliarde de ani 5 inceputul
proterozoicului) are loc o rupere profunda a scoartei (cauze interne si cosmice) a
/inviorat0 evolutia peisa$ului si a generat aparitia geosinclinalelor tipice. -n
zonele interne ale acestora se acumuleaza roci vulcanice iar la exterior se
formeaza stive groase de calcare, argile, gresii. Caldura emanata de eruptii in
cadrul geosinclinalelor nu mai e la fel de intensa, sunt activate procese de
eroziune si sedimentare, are loc metamorfozarea rocilor. ,e produc si mutatii
laterale ale scoartei, dar apar si goluri in manta ca urmare a eliberarii materiei. 9e
scurt 5 se redimensioneaza scoarta terestra. -n cadrul oceanelor (care isi reduc
suprafetele) are loc o eliberare a materiei vulcanice mai bogate in dioxid de
siliciu (magme acide).
6
o Curentii de aer atmosferic lipsit de oxigen, cutremurele, eruptiile vulcanice,
caderile in forta ale meteoritilor, radiatia solara puternica (in lipsa unei atmosfere
bine conturate) pastrau relieful lipsit de viata. 1erra isi conturase insa un
protopeisaj
o 8ste posibil ca prin existenta unor conditii deosebite de la un loc la altul si deci a
unor habitate locale distincte, protoorganismele in formare, dominant anaerobe,
sa se fi diferentiat chiar in aceste timpuri. ,ubstantele /nutritive0 din ape,
bioxidul de carbon, sarurile, constituiau tot atatea surse ca unii dintre acesti
germeni organici de tipul protobiontilor&sa le asimileze, constituindu!se in
inceputuri ale organismelor autotrofe. #ltele lipsite de habitat, cu surse
energetice suficiente, daca nu piereau se hraneau direct cu cele autotrofe
devenind organisme heterotrofe. -n rocile din proterozoic inferior (),* 5 )
miliarde de ani) s!au gasit forme de spongieri, celenterate si resturi de alge
albastre!verzi, procariote sub forma de ciuperci, etc. 3u s!a demonstrat inca
faptul ca acesta ar fi momentul separarii regnurilor animal de cel vegetal.
o Noutati ale acestui ciclu: primele circuite terestre simpliste, invelisuri
protogeosferice, roci sedimentare, metamorfice, apa, gaz atmosferic, organisme
fragile.
5. Ciclul peisa%ului primitiv
o 2iastrofismul fazei 4areliene (acum ) miliarde de ani 5 spre sfarsitul
proterozoicului inferior) amplifica diversitatea si particularitatile scoartei terestre.
"esturile vechilor platforme sunt unite si largite (se formeaza primele platforme
tipice) si vor forma nucleele viitoarelor continente. #zi sunt cunoscute sub forma
de scuturi (,candinavia, @ola, nordul Canadei, ,iberia centrla, #frica, #ustralia,
#merica de ,ud) despartite de geoginclinale uriase. 8le erau unite sub forma unui
singur bloc continental 5 9angaea (Begener #.) incon$urat de un imens ocean
9anthalasa.
o Ciclul peisa$ului primitiv debuteaza in proterozoicul mediu, se continua in cel
superior si pana in paleozoicul inferior (&,( mld ani) cand putem vobi de un
peisa% geografic primitiv.
o 2iversificarea reliefului prin aportul magmelor, cresterea procentului de roci
sedimentare si metamorfice (gresii, conglomerate, brecii, calcare) in cadrul
geosinclinalelor. #re loc metamorfozarea lor in orogenezele ghotiana,
granvilliana si mai ales in cea bai=aliana (de la sfarsit de proterozoic si inceput de
paleozoic) si bineinteles formarea unor intinse depozite de sisturi cristaline,
curtite, marmore. #daugandu!se platformelor =areliene anterioare, noile lanturi
muntoase au extins uscatul. #ceste cicluri geologice (orogeneze) se intrepatrund
cu oscilatii pe verticala. %echile scuturi, coborate, sunt acoperite de sedimente
(pachete groase de ;!4 =m) si se transforma treptat, prin emersie, in intinse sesuri.
8le apar ca trepte mai $oase, dominate de inaltimile golase ale lanturilor montane
nou create. #cest $oc izostatic este insotit de transgresiuni si regresiuni ale apelor,
7
ce se succed, alternand prelucrarile geomorfologice subaeriene ale reliefului
emers, cu nivelarile lui prin sedimentare submarina.
o 0n cadrul vastelor arii geosinclinale (Cordilieri, #nzi, Mediterana, ,8
#ustraliei, 3 9en. ,candinave, % ,iberiei) mobilitatea e data de oscilatiile pe
verticala inegale, de intruziunile magmatice si de enorme depuneri sedimentare in
compartimentele scufundate. #ceste deosebiri de /mediu0 favorizeaza
diferentieri litologice (pietrisuri, gresii, nisipuri) ce vor fi metamorfozate in
calcare, sisturi, etc.
o 2iastrofismul caledonic de la sfarsitul paleozoicului inferior (sfarsitul
silurianului ) amplifica framantarile din geosinclinale si adauga vechilor
platforme noi zone muntoase extinzand si diversificand structura uscatului.
o 6rganismele vii se diversifica. +iversificarea morfologica a scoartei si reliefului
are drept urmare diversificarea /potentei gravitationale0 a 1errei prin accelerarea
eroziunii si implicit diversificarea compozitiei ?ceanului 9lanetar (cresterea
salinitatii). #u crescut practic valentele energetice ale planetei materializate prin
eterogenitatea resurselor si a /mediilor de viata0 care au permis germenilor
organici ai ciclului protopeisagistic si apoi procariotelor si eucariotelor sa ia
forme noi, diferite de la un loc la altul. -n apele putin adanci din apropierea
tarmurilor, in conditiile oxigenarii atmosferice (continutul de oxigen a$unsese la
punctul 9asteur, &&:: din cantitatea actuala), dupa aparitia eucariotelor (acum
aprox. & mld ani), devin sediul unei adevarate explozii biologice. 9e fundurile
maloase ale apei apar trilobitii (9z inf.) cu corpul aparat de scuturi dure, iar in
silurian apar nautoloizii (care decimeaza trilobitii), molustele cefalopode (cu talie
de )!4 m), raci din grupa euripteridelor, brahiopode, viermi, etc. 9rimele animale
vertebrate sunt graptolitii care vor disparea destrul de repede, apoi primii pesti.
#bundenta calciului din apele oceanice permite acestor organisme marine sa se
imbrace in felurite 0carapace0 5 ca singura forma de aparare fata de agresiunea
/biologica0 si a mediului.
o Pe uscat (mai exact in mlastini si pe ternuri umede) apar primele plante in
conditiile unui peisa$ primitiv, alaturi de algele albastre!verzi, bacterii si ciuperci.
8ste vorba despre muschi, psilofite (precursoare ale ferigilor). #stfel oxigenul
liber este in atmosfera si apare si odata cu el apare si individualizarea stratului
de ozon protector impotriva razelor ultraviolete.
o /invelisul geografic0 prinde viata, dar e departe de a fi a$uns la complexitatea ce
ii asigura complexitate. 9eisa$ul e primitiv inca, dominat de ceturile eruptiilor
vulcanice, instabilitatea creata de miscarile tectonice, inexistenta solului,
bombardamentul meteoritilor si a radiatiilor solare.
C. Ciclul paleopeisa%ului - #cum 4:: milioane de ani
%echile platforme, extinse prin adaosurile stressului caledonic, continuD $ocul lor
pe verticalD. Mare parte dintre ele sunt supuse unei eroziuni continentale, care, En
8
condiFiile unui climat arid (cu peisa$e deGertice) a dus la depunerea unor cuverturi
groase de gresii rosii (din estul #siei pHnD En vestu 8uropei).
Ieosinclinalele constituiau sediul unor depuneri sedimentare grosiere
(conglomeratice, argilo!nisipoase) cu intercalatii vulcanice (semn al continuDrii
erupFiilor vulcanice).
?scilaFiile pe verticalD ale diferitelor compartimente ale platformelor, pe fondul
unei coborHri generalizate, favorizeazD, odatD cu carboniferul, transgresiunile
marine ce vor acoperi En mare parte, vechile deGerturi.
7iniGtea aparentD din carboniferul mediu este urmatD de o perioadD de intensD
activitate tectonicD aparFinHnd distrofismului hercinic. "esturile actuale ale
acestui uriaG lanF muntos, ce se Entindea din #sia Gi pHnD En #merica de 3ord, ne
permit sD reconstituim arealul marelui continent ale emisferei nordice, 7aurasia.
9rima consecinFD a acestui diastrofism o constituie extinderea uscatului Gi
reducerea suprfeFelor geosinclinalelor la depresiunile alungite, mult mai Enguste
din zona Uralilor, Mediteranei Gi vestul #mericii de nord Gi de ,ud.
9aleozoicul superior (permian) corespunde cu revenirea la linistea tectonicD Gi cu
o trecere de la climatul cald Gi umed al carboniferului la un climat arid, fapt ce
favorizeazD depuneri continentale de roci detritice roGii, concomitent cu cele de
sare, gipsuri sau dolomite din lagunele marginale.
9entru IondJana 5 care era situatD En acele timpuri En apropierea zonei polare
sudice, elementul caracteristic l!a constituit prezenFa gheFarilor. Morenele
glaciare, striaFiile de pe stHncile din sudul #ustraliei, -ndiei, #fricii, #ntarcticii Gi
#mericii de ,ud pun En evidenFD arelul glaciaFiunii gondJaniene indicHnd Gi
unicitatea acestei mari mase continentale.
,pre sfHrGitul paleozoicului gheFarii se retrag din IondJana si se trece la un
climat temperat, En timp ce mare parte din 7aurasia se situa En zonD tropicalD iar
Marea 1ethis se plasa En zona ecuatorialD.
Kn acest ciclu precipitaFiile sunt bogate, cenuGa vulcanicD, dega$Drile de vapori de
apD, bioxid de carbon Gi sulf (rezultate din erupFii) determinD instalarea unei
/atmosfere de serD0, ceea ce avea sD stimuleze evoluFia vieFii pHnD la o adevDratD
explozie.
Kn domeniul oceanic dispar trilobiFii, graptoliFii, nautiloizii Gi se dezvoltD
brahiopodele, moluGte, cefalopodele (amoniFi, belemiFi), peGtii placodermi,
cartilaginoGi, selacienii (rechinii), primi peGti osoGi, dar Gi primele vertebrate
adaptate uscatului. #par strDmoGii batracienilor, care, deGi legaFi de mediul
acvatic, se Encumetau sD caute hranD Gi pe uscat.
%egetaFia de uscat (legatD EncD de mlaGtini) se dezvoltD tot mai mult. #par pDduri
luxuriante (;:!4: m EnDlFime) compuse din ferigi uriaGe. Kn aceste pDduri
carbonifere trDiau insecte uriaGe, amfibieni Gi primele reptile ce!Gi depuneau ouDle
pe uscat.
9
-nstalarea unui climat mai uscat duce la restrHngerea pDdurilor de ferigi (care
dispar treptat) Gi la dezvoltarea gimnospermelor (conifere). 7umea faunisticD e
dominatD En continuare de reptile dar apar Gi specii care marcheazD ramificaFia
spre tipul mamiferelor (!heriodonata) sau acea ramurD ce va sta la baza exploziei
saurienilor mezozoici.
Componenta bioticD este acum o realitate a paleopeisa%ului geografic. 9rima
consecinFD este /oxigenarea0 atmosferei concomitent cu diminuarea conFinutului
de bioxid de carbon Gi cu includerea unei noi verigi En lanFul circuitului
umiditDFii, evapotranspira7ia. #pare Gi o po$ghiFD subFire de /sol0 mai ales En
zonele umede. ,e declanGeazD astfel complexitatea diferitelor circuite ale
elemenetelor chimice ce stau la baza funcFionalitDFii peisagistice.
#par astfel noi mecanisme de transformare& stocare 8i transferare a energiei
solare. 1erra este pe punctul de a!Gi contura elaborarea unui /sistem energetic0
propriu, generator al cHmpului termic terestru, singurul En mDsurD de a asigura
permanenFa Gi evoluFia vieFii. Kn locul stHncilor golaGe Gi a peliculei acvatice a
peisa$ului primitiv,
o radiaFia solarD este receptat9 de un :nveli8 vegetal capabil s9 o
transforme prin fotosintez9 :n energie chimic9.
o ,olul e capabil sD stocheze energie caloricD pe care sD o cedeze noaptea
sau En sezoanele mai reci.
o %aporii de apD Gi bioxidul de carbon din atmosferD Encep sD!Gi
EndeplineascD rolul de ecran ce EmpiedicD pierderea cDldurii En spaFii
Enalte.
o 8cosistemele sunt slab conturate Gi apar doar izolat pe anumite areale.
o ,e acumuleazD cele mai mari depozite de combustibili fosili (carbonifer).
9Ddurile din aceastD perioadD secerate apoi de climatul arid permian Gi
acoperite de sedimente care le!au izolat de aer, au favorizat transformarea
lor En cDrbuni. Kn mediul acvatic (En prezenFa bacteriilor anaerobe) se
formeazD zDcDminte de FiFei Gi gaze.
(. Ciclul neopeisa%ului 5 triasic 5 $urasic ! cretacic
#re loc restructurarea funcFionalD a interiorului 9DmHntului. 9HnD acum
schimbDrile de la suprafaFa scoarFei se produceau ca o consecinFD a oscilaFiilor
climatice, erau de cele mai multe ori impuse de hazard, de miGcDri verticale ale
scoarFei. 1erra continua sD se rDceascD Gi suferea o permanentD contractare. 9rin
urmare, unele compartimente se contractau (bazinele oceanice) altele se EnDlFau
(continentele).
#. Begener 5 teoria derivei continentelora tectonicii plDcilor (&'&)). 9e baza
fosilelor rDspHndite pe toatD suprafaFa uscatului el explicD faptul cD actualele
continente sunt blocuri migrate dintr!un bloc unic 9angaea. #bia dupD .: de ani
10
teoria a primit fundamentrea GtiinFificD Gi nu explicD doar formarea continentelor
ci Gi originea seismelor, a vulcanismului, a prezenFei anumitor surse minerale En
corelaFie cu dinamica litosferei.
#stfel litosfera stD pe astenosferD Gi este alcDtuitD dintr!un mozaic de macro Gi
micro!plDci. +atoritD diferenFelor de temperaturD En astenosferD apar curenFii
ascendenFi Gi descendenFi (ce stau la baza explicDrii dinamicii litosferei cu toate
fenomenele asociate). Kn perioada En care 1erra EncD nu se rDcise suficient, toatD
materia de sub litosfera incipientD era la aceeaGi temperaturD. 1reptat se
individualizeazD nucleul (dens Gi fierbinte) Gi apare o singurD celulD (ce va rupe
9angaea En douD continente 7aurasia Gi IondJana) (teoria lui ,.@. "uncarn). Kn
timp s!a mDrit nucleul, s!a structurat mai bine mantaua Gi s!a turtit (Entre nucleu Gi
scoarFD) Gi s!au multiplicat celulele de convecFie care vor duce la multiplicarea
rupturilor En scoarFa litosfericD.
+eci, declan8area derivei continentelor nu s-a produs la :nceputurile #errei&
ci mult mai t;rziu& odat9 cu organizarea structurii interne a globului.
+eriva continentelor Gi dinamica scoarFei au o oarecare ciclicitate bazatD tot pe
acumularea de energie Gi apoi de eliberarea acesteia. 1eoria plDcilor elucideazD
probleme precum:
o 9une En evidenFD existenFa unui proces de continuD renovare a litosferei
(EncreFire Gi subducFie)
o #sigurD permanenFa Gi funcFionalitatea sistemicD a geoidului
o 8xtinde ordinea Gi organizarea la nivelul nucleului teluric
o 8xplicD apariFia En timp a peisa$ului, a vieFii pe mDsura structurDrii Gi
redDrii En /circuitul renovator0 al scoarFei (continente, oceane, mDri,
insule, munFi, Gesuri).
o Lurasic 5 dezmembrarea celor douD blocuri En continente: 7aurasia Gi IondJana
o ? puternicD transgresiune marinD
o CutDrile =immerice
o Climat cald Gi umed
o 1oate au determinat marea explozie de via79 %urasic9. 9Dduri de conifere,
EnveliGuri de ferigi (zone mlDGtinoase), En mDrile calde trDiau belemniFi Gi amoniFi
(cu cochilii En spiralD), crini, arici de mare, peGti osoGi. ? explozie a reptilelor (En
apD, aer Gi pe uscat). 8 vorba de dinozauri ierbivori (cu EnDlFimi de ):!;: m) pe
uscat, iar En apD ihtiozarii, plesiosaurii etc. dintre strDmoGii pDsDrilor de azi
amintim 9terodactilii Gi pteranodonii.
o #ceastD explozie a vieFii este privitD ca o expresie a disponibilitDFilor de
/energie0 ale inveliGului geografic respectiv, concomitent cu marea sa
eterogenizare. 9relucrarea subaerianD intensD a scoarFei terestre, extensiunea
11
florei Gi a faunei au introdus noi verigi de elemente minerale 8i organice :n
circuitul de stocare a energiei solare 8i de aici o dezvoltare a complexit97ii
peisa%ului geografic.
o Kn Lurasic au loc EnDlFDrile =immerice, oscilaFii ale nivelului mDrii Gi o retragere
uGoarD a lor, evenimente ce au favorizat formarea lagunelor salifere, concomitent
cu /depunerile0 de masive recifale.
o Kn Cretacic se menFine climatul cald Gi umed, se dezvoltD En continuare fauna Gi
flora, apar angiospermele (salcia, plopul, dafinul, smochinul) Gi mai tHrziu
monocotiledonatele (palmieri, magnolii, etc.).
o Calcarele sunt larg rDspHndite (formate En perioadele calde ale triasicului Gi
$urasicului), denudarea scoarFei e puternicD Gi contribuie la o rDspHndire mare a
unor elemente chimice mai rare (bauxita), la diversificarea condiFiilor de formare
a solurilor Gi implicit de diferenFiere a vegetaFiei. ,pre sfHrGitul perioadei apar
pDdurile climei temperate (ste$ar, fag, mesteacDn).
o ,e dezvoltD reptilele carnivore, protopDsDrile capDtD caracteristici anatomice noi
Gi apar primele mamifere placentare.
o 1oate aceste transformDri apar probabil pe seama a trei evenimente peisagistice
ma$ore:
+eclanGarea unui flux orogenic ma$or 5 alpin cu paroxismele
austric Gi laramic
-zbucnirea unui nou val de erupFii vulcanice (lave grose de ):::!
;::: m En 9od. +e=an sau #frica)
+eriva puternicD a continentelor Gi individualizarea bazinelor
oceanice
7a sfHrGitul Cretacicului nu dispar doar dinozaurii. 9roblemele au fost mult mai
mari. # disparut planctonul din apele oceanelor 5 ceea ce a dus la deran$area
lanturilor trofice, s!a observat o creGtere a concentraFiei unor substanFe precum
-ridium, crom, arsenic. -potezele sunt destul de numeroase: niciuna suficient
argumentatD: creGterea radiaFiei prin emanaFiile unei supernove aflatD En
apropierea 1errei, un asteroid (cu diametru de &: =m) care ar fi lovit planeta,
impactul cu o cometD. ,unt foarte multi cei care nu cred En nici una dintre aceste
ipoteze.
+ar, fenomenul dispariFiei de la sfHrGitul Cretacicului nu e unic En istoria
9DmHntului. # mai existat un fenomen asemDnDtor En intervalul devonian
carbonifer (la sfHrGitul peleopeisa$ului geografic timpuriu) Gi la sfHrGitul
intervalului permian!triasic (al ciclului paleopeisa$ului).
#ceastD ciclicitate pare sD se produca odatD la aproximativ &;: milioane de ani,
corespunzDtor perioadelor interorogenice importante.
'. Ciclul zonrii peisagistice 5 paleogen ! neogen
12
+acD En Lurasic, dupD destrDmarea 7aurasiei Gi mai ales a IondJanei dinamica blocurilor
continentale era spre poli, En acest ciclu se schimbD direcFia Gi uscatul migreazD spre 8cuator.
Kn timpul unui an galactic (&(: 5 ):: mil ani) viteza miGcDrii de rotaFie a
9DmHntului EnregistreazD alternativ o perioadD de acceleraFie Gi una de Encetinire.
CreGterea vitezei de rotaFie corespunde perioadelor apogalactice, ceea ce implicD
Gi creGterea forFei centrifuge (prin urmare apare o tendinFD de aglomerare a masei
terestre 5 Gi deci a blocurilor continentale 5 la 8cuator Gi apariFia de fracturi,
rifturi oceanice, vulcanism). ,cDderea vitezei de rotaFie se produce En perioadele
perigalactice 5 scDderea forFei centrifuge Gi o compresare a maselor terestre spre
poli cu cutDri, EncDlecDri ale blocurilor Gi structurilor geologice. ,e observD, din
studii paleontologice cD marile distrofisme ale scoarFei (caledonice, hercinice,
alpine) corespund perioadelor de accelerDri sau Encetiniri ale vitezei de rotaFie a
1errei.
Continuarea derivei continentelor (blocul african exercitD presiune asupra
geosinclinalului alpino!himalazan, #merica de ,ud se uneGte cu cea de 3ord,
-ndia Gi #ustralia se desprind de #ntractica), En care blocul laurasiatic era
poziFionat pe ecuator este confirmatD de /mDrturii geologice0. 9e cuprinsul
8uropei de azi climatul era foarte cald, sedimentele confirmHnd prezenFa
palmierilor Gi a magnoliilor.
Circulatia aerului era intensD, precipitaFiile destul de bogate Gi apare chiar o
zonare peisagisticD care e reflectatD prin diversitatea speciilor distribuite
latitudinal. #ceastD zonare era favorizatD Gi de o lipsD a EnclinDrii axei terestre faFD
de ,oare Gi o EncDlzire cvasiuniformD a 1errei coroboratD cu absenFa zonei polare.
#lunecarea continentelor spre 8cuator, la Enceputul terFiarului, nu a fDcut decHt sD
/adune0 uscatul En zonele mai calde. Mi aceasta concomitent cu vulcanismul
intens care, prin emanaFiile de vapori de apD Gi bioxid de carbon a accentuat
calitatea de ecran a atmosferei Gi de aici apariFia unui climat de serD, cald Gi umed.
Concomitent cu ridicDrile alpine Gi laramice ce au afectat cordiliera americanD Gi
geosinclinalul alpino!himalaAan au loc trangresiuni puternice En 8uropa de 8st,
#frica, #rabia (multe din ele devenite uscaturi En timpul paleopeisa$ului).
#re loc o diversificare a speciilor 5 apar numuliFii, lamelibranhiate, gasteropode,
crustacee, echinide (En ape), iar pe uscat are loc o evoluFie rapidD a mamiferelor
ierbivore (antilope, cDmile rinoceri) Gi carnivore (lei, hiene, tapiri). ,fHrGitul
paleogenului este marcat Gi de apariFia primatelor (maimuFe de tipul lemuroidelor
Gi antropoidelor).
Kn neogen miGcDrile plDcilor continentale devin lente Gi Encep /finisDri0 locale.
7aurasia permite formarea breGei care va determina apariFia ?ceanului #tlantic,
placile africanD Gi indianD imping geosinclinalul alpino!himalaAan, peninsula
#rabicD se desprinde de #frica Gi si uneGte cu #sia, resturile MDrii 1ethis, trec
printr!o fazD intermediarD 5 Marea ,armaticD!, Gi apoi spre ceea ce se vede Gi azi
(Marea 3eagrD, CaspicD, #ral).
13
Clima se diferenFiazD zonal Gi impune Gi o zonalitate pedologicD Gi biogeograficD.
,e intrD Entr!o fazD de /sortare zonalD0. Mamiferele a$ung la apogeu (deGi
apDruserD cu mai bine de ):: de milioane de ani En urmD) Gi chiar fac drumul
invers al istoriei evoluFiei (foca, morsa, delfinul se adapteazD de la uscat la mediul
marin).
3oile dimensiuni funcFionale ale peisa$ului:
o ,e pot reconstitui mai uGor pentru cD existD numeroase mDrturii (datoritD
timpului recent En care s!au succedat)
o +acD pHnD acum existau doar /oaze0 apte de viaFD En imense /goluri0 de
tip lunar (#. "oGu), acum asistam la o zonare peisagisticD extrem de bine
conturatD. Un argument pentru prezenFa oazelor este identificarea fosilelor
pe arii restrHnse. Circuitele de substanFD Gi de energie erau punctuale nu
globale.
o ,e modificD schimburile dintre sol!aer sau apD!sol!aer Gi astfel
organismele se adapteazD mult mai bine noilor condiFii de hranD si vor
avea acces treptat, la substanFe mult mai complexe. #ceasta le va permite
nu doar completarea necesitDFilor biologice cu o gamD mai largD de
elemente chimice, dar Gi o diversificare a lor pe baza unor mutaFii, ce va
crea posibilitDFi pentru o mobilizare mai mare, de depDGire a /graniFelor0
vechilor oaze.
o #stfel de condiFii stimuleazD amplificarea Gi perfecFionarea anatomiei Gi
fiziologiei organismelor de uscat care devin mai evoluate decHt cele
acvatice.
o Ciclul zonDrii peisagistice are meritul de a fi creat condiFiile pentru
/umplerea0 spaFiului geografic, conturHnd schema zonelor biogeografice
continue azi.
&:. Ciclul peisa%ului geografic actual 5 villafrachian (! ) mil ani)
Maturizarea neEncetatD a geosistemului terestru prin structurDri, restructurDri (En
EnveliGul litosferic Gi atmosferic) au avut drept rezultat perfecFionarea EnveliGului
geografic.
#re loc o rDcire puternicD a climei. 1erra intrD En era glaciaFiunilor care au durat
aproximativ &,. mil. ani. IheFurile stDpHnesc regiunile de latitudine mare Gi
marile EnDlFimi. %egetaFia Gi fauna migreazD spre latitudini mici (ecuator).
,tressurile glaciare nu erau primele En istoria 1errei 5 dar acestea ne!au lDsat mai
multe urme.
9entru #merica de 3ord se admite existenFa a cel puFin 4 faze glaciare (3ebras=a,
@ansas, -llinois, Bisconsin), pentru 8uropa 4 sau . (INnz, Mindel, "iss Gi
Burm, precedate dupD unii autori Gi de o fazD numitD +onau), pentru teritoriul
9oloniei trei (=racovia, %arGovianD - Gi --), iar pentru teritoriul "usiei trei (?=a,
14
3ipru Gi %aldai). #nalize detaliate au demonstrat cD aproape fiecare glaciaFiune a
avut o serie de faze (fiecare dintre ele desfDGurHndu!se En &:: ::: ani), iar
interglaciarele care le separD au tinut &: ::: ani.
Ultima glaciaFiune s!a Encheiat acum &: ::: ani (debutul >olocenului)
Cauze posibileprobabilesiguresimultane ale glaciaFiunilor:
o 9recesia echinoxurilor deplaseaz" sezoanele #n timpul orbitei terestre ca
urmare a unei abateri a !errei de la orbita sa stabil" mai ales la
periheliu (distanFa apropiatD de ,oare) care se produce la )).::: 5 )*.:::
ani
o Modificarea unghiului axei de rotaFie (azi aflat la *;<) a globului cu orbita
sa variazD Entr!un ciclu ce dureazD 4: 5 4) ::: ani
o #ceste douD fenomene l!au determinat pe MilanoviO Gi apoi pe Perger sD
afirme faptul cD au existat fluctuaFii ale cantitDFii de radiaFie solarD pe care
a primit!o 1erra Gi de aici apariFia perioadelor de stress glaciar.
o Bollin 5 un rol En formarea gheFarilor trebuie sD!l fi avut erupFiile
vulcanice care, prin cenuGa vulcanicD, odatD a$unsD En atmosferD, pluteGte
ani de zile, interceptHnd Gi diminuHnd radiaFia solarD.
o Ce este sigur, instalarea glaciaFiunilor a gDsit o cantitate mare de vapori En
atmosferD care s!au transformat En precipitaFii solide (cantitDFi imense) Gi
apoi En gheaFD. 2ronturile de aer polar erau permanent Empinse spre
8cuator.
o o alt9 cauza poten7ial9 este prezena marilor nlimi muntoase. Kn afara
calotelor glaciare, marile lanFuri montane au funcFionat ca niGte nuclee dezvoltate tentacular.
<9spunsul #errei la presiunea glaciar91
o calota glaciarD cobora pHnD la 4(< lat. 3 En 8uropa Gi pHnD la ;C< lat. 3 En
#merica e 3od
o la acestea se adDugau gheFarii montani.
o Climatul era rece
o ,pecii vegetale Gi animale s!au retras spre sud Gi s!au adaptat la noile condiFii
rezultHnd astfel diversificarea mai mare a speciilor Gi la o lDrgire a posibilitDFilor
acestora de a pDtrunde Gi En peisa$e mai puFin favorabile.
o "etragerile Gi avansDrile spre latitudini mai mari au impus adaptDri Gi diversificDri
prin adaptare a acestora (specii floristice Gi faunistice).
o +epozite morenaice care vor fi sursD de praf atmosferic Gi apoi de depozite de
loess.
"eamintim:
Prima desprindere a 1errei 5 desprinderea de evoluFia lunarD
15
$ doua desprindere 5 apariFia vieFii
$ treia desprindere % calea spre lumea de azi care a fost puternic influenFatD de
glaciaFiunile cuaternare.
?mul se adapteazD acestor condiFii. &amapithecus a avut nevoie de C!( milioane de ani
pentru a se apropia de ceea ce avea sD fie $ustralopithecus , iar acestuia i!a trebuit mai mult de &
milion de ani pentru a cra condiFiile desprinderii ramurii 'omo habilis. #poi, dupD un alt milion
de ani dintr!o ramurD a sa a apDrut 'omo erectus, iar En timpul paleocenului mediu vorbim de
'omo sapiens neanderthalensiss (paleantropul). #cesta ! sau o ramura a sa ! va face trecerea En
timpul Burm!ului la 'omo sapiens sapiens. ?mul stDtea En imediata apropiere a gheFii
dezvoltHndu!Gi abilitDFile de adaptare la mediu (chiar ostil).
3umeroase specii faunistice capDtD calitDFi biologice neobiGnuite:
! 9DsDrile simplu orientDrii care permite migraFiile sezoniere
! >ibernare
! ConstrucFia galeriilor subterane pentru a se apDra de rigorile climei
! /prevederea0 seismelor, furtunilor, erupFiilor vulcanice (care s!a pDstrat pHnD azi).
Kn ceea ce priveGte flora:
! ,peciile ies dintr!o oarecare stereotipie
! CapDtD mi$loace variate de EnmulFire
! 9osibilitDFi de EncruciGare naturalD duce la o /elasticitate mai mare0 a ecosistemelor
(EnaintDri Gi retrageri rapide funcFiile de mediile de viaFD)
! +aca Enainte (En ciclurile mai vechi) fiecare /prag0 era trecut dupD o pregDtire temeinicD,
acum uimeGte rapiditatea En adaptare a speciilor.
! # fost stimulatD selecFia naturalD.
8xperimentele de laborator au demonstrat cD unele organisme supuse unor fluxuri
intense de raze "Qntgen, gama Gi ultraviolete suferD modificDri genetice. 8 sigur cD En timpul
glaciaFiunilor au existat Gi cauze cosmice (o creGtere a radiaFiei cosmice, solare, etc.) si ele au
ajutat organismele (cel puFin unele dintre ele) sD se adapteze.
2iecare stres sau autostres (la nivelul organismelor vii) au imprimat noi structuri
peisa$elor geografice care la rHndul lor au declanGat totodatD Gi fenomenul de diversificare a
organismelor, stimulHnd mutaFii genetice Gi adaptDrile diferenFiate.
&&. Ciclul peisa%ului geografic actual -tehnogen" reprezintD perioada de redimensionare a
oceanelor Gi continentelor, un prim pas spre complexitatea unitarD a peisa$ului.
! 8norma cantitate de apD eliberatD de scuturile glaciare topite, ridicHnd nivelul
apelor marine cu circa &:: m.
! ,trHmtorile Gi canalele formate devin canale de legDturD ale ?ceanului 9lanetar.
16
! ,e individualizeazD bazinul MDrii Mediterane (prin asigurarea legDturii peste
Iibraltar ci ?ceanul #tlantic), se asigurD legDtura prin Posfor Gi +ardanele cu
Marea 3eagrD (care Ei Entrerupe legDtura cu M. CaspicD)
! Kncepe formarea +eltei +unDrii
! ,e formeazD terasele fluviale Gi de abraziune marinD
! Uscatul este modelat puternic (piemonturi, cHmpii)
! ,e definitiveazD marile circuite ale materiei (circuitul apei En naturD)
Complementaritatea este elementul esen7ial al diversit97ii peisagistice
! -ndividualizarea geosferelor Gi a diversitDFii orizontale (geopeisa$elor) s!au
constituit En mecanisme de receptare, transformare, stocare Gi utilizare a energiei.
#ceste permanente fluxuri au dat funcFionalitate geosistemelor generHnd mi$loace
de autoreglare Gi autostabilitate sau chiar autodezvoltare. 7egDturile sunt
Entotdeauna pe verticalD Gi pe orizontalD En egalD mDsurD.
=onalitatea latitudinal9 8i altitudinal9 sunt dimensiuni geografice ale diversit97ii
peisagistice. "eceptarea, stocarea inegalD Gi nu En ultimD instanFD, potenFialul diferenFiat de
transformare a radiaFiei solare En radiaFie caloricD, se constituie En izvoare materiale ale
conturDrii zonelor Gi eta$elor geografice.
Poziia geografic a unui loc ne dD informaFii despre valoarea sa energeticD (se aflD En
zona ecuatorialD sau temperatD, sau En eta$ul forestier montan, sau En cel alpin). 9HnD la urmD,
vorbind despre un loc vorbim despre energia sa (cea venitD de la ,oare Gi cea transformatD).
ComplicaFiile En zonalitate Gi eta$are sunt date de cel de!al doilea principiu al
termodinamicii: c"ldura se deplaseaz" de la corpurile mai calde spre cele mai reci. 8xistD o
multime de rDspunsuri En naturD:
! +eplasarea curentului golfului (cald) pe coastele 8uropei 8stice Gi nordice
! CurenFii musonici ce pDtrund pHnD En >imalaAa
! Prizele marine
! Prizele de vale sau de versant
1oate aceste fenomene prezintD feed!bac= 5 fenomene compensatorii care se opun
omogenizDrii unui proces sau fenomen. ,i toate acestea multiplicD varietatea schimburilor Gi
funcFionalitDFilor geosistemului terestru.
Prefigurarea stresului tehnogen. +acD En ciclul peisa$ului preactual oamenii
confecFionau unelte primitive de vHnat Gi apDrat, odatD cu sfHrGitul glaciaFiunii (finalul
paleoliticului) aria preocupDrilor sale se diversificD.
! ?mul EGi cautD adDpost En peGteri (condiFiile climatice nefiind foarte blHnde),
foloseGte lemnul pentru EncDlzit, haine mai cDlduroase, face provizii alimentare,
EGi diversificD hrana (seminte, fructe, rDdDcini, muguri).
! 8xperienFa El EnvaFD cD seminFele pot fi folosite pentru culturi care sa!i asigure
rezerve de hranD pentru anotimpurile nefavorabile.
17
! >ncep primele defri89ri
! Kn neolitic (! C::: ani) cultivarea cerealelor Gi creGtrea animalelor este de$a o
practicD
! ,e practicD nomadismul pastoral (mai ales En regiunile cu potenFial redus pentru
cultuir datoritD secetelor) 5 apar primele forme de eroziune
! 9racticarea agriculturii are o influenFD crescHndD asupra intelectului uman Gi
asupra EncadrDrii sale sociale (diversificarea uneltelor, apariFia /scDrii sociale0).
! #gricultura determinD sedentarizarea Gi primele forme de presiune antropic9
asupra mediului. 8xtinderea suprafeFelor agricole determinD creGterea acestei
presiuni.
! CreGterea cantitDFii de produse agricole duce la apariFia stocurilor Gi de aici a
schimburilor de m9rfuri.
! UrmeazD revoluFiile industrial9 8i tehnologic9.
18