MASIVUL CEAHLAU

Potentialul turistic si dezvoltarea turistica durabila

Introducere : 3
Cap. I : Parcul National ........................................................................... 5
1.Pozitia geografica .............................................................................................6
2.Potentialul fizio-geografic ............................................................................. 8
3.Potentialul hidro-climatic ............................................................................. 10
3.1. Hidrocrofia ........................................................................................... 10
3.2. Elementele climatice ........................................................................ 11
4. Elementele biogeografice ............................................................................ 12
4.1. Vegetatia ........................................................................................... 12
4.2. Fauna ............................................................................................... 13
4.3. Potentialul cinegetic ........................................................................... 13
5. Protectia naturii ............................................................................................. 14
Cap. II : Infrastructura turistica ............................................................ 17
1.Infrastructura de transport (inclusiv traseele turistice marcate) .................... 18
2.Baza de cazare ................................................................................................ 25
3.Dotari pentru turismul sportiv ........................................................................ 26
Cap. III : Tipuri de forme de turism ...................................................... 27
Cap. IV : Amenajarea turistica durabila ...............................................

INTRODUCERE

"Pe tot ntinsul rii nu este un alt munte, mai cunoscut, mai cntat, mai des pomenit. A
dat natere la poveti i legende n popor, la descrieri minunate din partea multor scriitori.
Faima lui nu st numai n amnunita arhitectur de piatr, care a rscolit imaginaia
poporului; nu i-a stabilit-o impuntoarea nfiare, nlndu-se deasupra celorlali muni
invecinai, ct faptul c prin acesta e ntr- adevr un far zrit de la deprtari...."
I. SIMIONESCU - Prin munii notri

Istoricul zonei protejate CEAHLAU

Istoria acestor locuri ii au izvoarele pierdute n negura vremurilor de mult uitate. Rzbat
peste veacuri doar legendele i povestirile precum i unele nsemnri pstrate.
Numele acestui masiv muntos este menionat pentru prima dat ntr-un document din
1458, din vremea lui tefan cel Mare, prin care se stabilea hotarul cu mnstirea Bistria.
Dumitrie Cantemir (1673-1723) domn al Moldovei i crturar, n lucrarea "Descrierea
Moldovei" din anul 1716, pune Muntele Ceahlu alturi de Olimp, Pind i Pelia. n zonele
Piatra cu Ap, Polia Cremeni, Bistricioara au fost descoperite vetre de locuit, unelte de silex
care au aparinut unor grupuri izolate de vntori, datnd din paleoloticul superior. n satele
situate pe parcursul rului Bistria-Hangu, Secu, Ceahlu, Izvorul Alb s-au gasit urme de
culturi geto-dacice trzii ce constau n topoare, vase de lut, locuine de suprafa.
Foarte multe denumiri legate de numele sihstrilor sau locurilor de rugciune se pstreza
i astzi pt. diferite zone: Petera lui Ghedeon, Turnul Sihastrului, Petera Pustnicului.
Mnstirile i schiturile din jurul Ceahlului construite dup secolul al XVI-lea au fost
primele centre de nvare a scrisului i cititului.
O alt informaie ne parvine din anul 1860, cnd familia Cantacuzinilor amenajeaz prima
poteca n Ceahlu. Cuvntul Ceahlu provine de la regionalismul "tictau" care nseamna vrf
stncos ascuit.
Falnic i variat din punct de vedere peisagistic, Ceahlul a atras dintotdeauna pe
naturaliti, dornici s-i descopere frumuseile i s-i cerceteze bogia florei i a faunei , ceea
ce a determinat ca acest masiv s fie una din cele mai studiate zone din Carpaii Romniei.
ntlnirea omului cu muntele a lsat n urma ei legende. Aceste povestiri cu mult adevr n
ele, create n jurul muntelui, stncilor, poienilor, izvoarelor, aduc din negura timpului imagini
ale istoriei poporului romn.

Cap. I : Parcul National Ceahlau

Date generale

Ceahlaul este un masiv muntos in partea centrala a Carpatilor Oriectali, limitat de raul

Biscioara (la NV), lacul de acumulare Izvorul Muntelui, de pe Bistrita (la N si E), raurile
Bicaz la S si Bistrita , afluent al Bicazului (la V).

Suprafata este de 290 km

Este alcatuit din roci variate: marno calcare, sisturi argiloase, argile, gresii si mai

ales conglomerate calcaroase de varsta aptiana.

Altitudinea medie: 1700 1800 m

Altitudinea maxima: 1907 m - Varful Ocolasu Mare

Prezinta mai multe varfuri izolate de peste 1700 m: Ocolasu Mic - 1712m; Panaghia

1900m; Toaca 1904m

Din cauza prezentei conglomeratelor calcaroase, masivul Ceahlau prezinta un relief

ruiniform, de un pitoresc renumit (abrupturi, turnuri, praguri, colti etc.)

Pe Varful Toaca se afla o statie meteorologica data in folosinta la 1 mai 1964.

Exista un schit de calugari (1990 1993) sfintit la 29 august 1993, situat la 1850 m

altitudine.

In cadrul masivului Ceahlau se afla un Parc national (17200 ha), in arealul caruia

exista o rezervatie naturala complexa, creata in 1941 (la inceput cu o suprafata de 1836 ha,
astazi ocupa 4073 ha), cu numeroase raritati floristice.

1.Pozitia geografica

Fa de unitile de relief din jur, Ceahlul prezint un aspect morfologic

individual, bine conturat i clar delimitat, iar vile adnci i evaluate care l nconjoar
aproape pe toate laturile contribuie la evidenierea ca masiv izolat. Albiile vilor ce

mrginesc aceast unitate montan reprezint cea mai joas treapt de relief, aa nct
limitele sale geografice pot fi uor de indicat.
Munii Ceahlu sunt situai n grupa central a Carpailor Orientali, la intersecia
meridianului de 26 grade longitudine estic cu paralela de 47 latitudine nordic.
mpreun cu munii Giumalu, Raru, Bistriei, Giurgeu, i Hma fac parte din
subunitatea geografic numit zona median nlat a grupei centrale. Rurile
Bistricioara, Bistria i Bicaz, prin vile lor adnci, creeaz pe trei laturi adevrate
culoare depresionare de altitudine, care separ Cehlul de unitile montane vecine.
Prin cele dou vrfuri maxime ale Munilor Ceahlu, Ocolaul Mare (1907 m) i
Toaca (1900 m), ca i prin zona dintre acestea situat aproape n ntregime la peste
1750 m, masivul domin munii nvecinai.
Limitele Munilor Ceahlu sunt stabilite de rul Bistricioara, ntre confluena
acestuia cu Prul Pintic i vrsarea n lacul de acumulare pe o distan de 14 km, la
vest i nord-vest; lacul de acumularea Izvoru Muntelui-Bicaz, la nord i nord-est;
Lacul Izvoru Muntelui-Bicaz i Rul Bistria, ntre baraj i confluena cu Bicazul, la
est; Prul Jidanului (5 km) i Rul Bicaz( 17 km), de la confluena cu acesta pn la
vrsarea n Rul Bistria, la sud; culoarul morfologic natural drenat de Prul Bistra (6
km) afluent al Prului Jidanului i Prul Pintic (7 km), afluent al Rului Bistricioara,
la sud-vest i vest.
Munii Ceahlu ocup o suprafa de 289 km ptrai, suprafa mult mai restrns
dect a fiecreia dintre cele patru uniti montane cu care se nvecineaz, iar
perimetrul acestora este de aproximativ 80 km; ntreaga suprafa a munilor este
situat n cadrul judeului Neam.

Descrierea sumar i trsturile generale ale zonei protejate.

Zona protejat are aproximativ 17800 ha. i se compune din sistemul de culmi radiare
cu altitudini cuprinse ntre 1000-1300m ce converg n 2 vf. cu nlimi maxime de 1904m-Vf.
Toaca i 1911m-Ocolaul Mare. Cele 2 vf. sunt unite de un plafon suspendat (platoul central),
cu o lime de 1 km. i o lungime de 6 km. alungit cu orientare N-S. n partea de V-NV
predomin o creast adiacent pilonului central strbtut de canioane adnci cu perei de
300-500m.
Parcul National include si o zona acoperita cu padure in jurul satului Secu.

n anul 1955 a fost declarat prima rezervaie tiinific din ar. Polia cu Crini- iar n anul
1994 Muntele Ceahlu a fost declarat P. N.(Parc Naional).
Formarea muntelui Ceahlu a nceput acum 200 milioane de ani n acel timp, pe
fundul mri care acoper cea mai mare parte a Europei au nceput s se depun nisipuri i
prundiuri, asfel i-au natere conglomeratele, rocile tipice Muntelui Ceahlu care dein
supremaia altitudinal.
Datorit micri plcilor tectonice, rocile s-au cutat i nltat pn la aproape 2000 de
m. Treptat, un proces care a durat milioane de ani, forele naturii au dus la detaarea din
pereii verticali a turnurilor, coloanelor, adncirea jgheaburilor, formarea cascadelor. Toate la
un loc dau M. Ceahlau o trstur unica de frumusee i slbticie.
Ceea ce personific masivul este gama tipurilor de peisaj rspndite mai sus de linia de
la baza pereilor de la 1300m. Privit n ansamblu, masivul Ceahlu seamna din toate prile
ca o fortreaa flancat de perei uriai aparent de neptruns. Aceti perei sunt ntrerupi n
zona lor median de o brna ce practic nconjoar muntele i formeaz din loc n loc polie
nsorite, un ideal habitat pt. capra neagr.
n zona sud-estic brna se transform ntr-un platou secundar ascendent pe numele
Ocolaul Mic ce se termin ntr-o cdere ameitoare a pereilor de peste 300 m a gruprii de
stnci Turnul lui Butu.
n partea sud-vestic se ridic impuntor si misterios, ca un zid prsit desprins parc
din sistemul de aprare a muntelui, Piatra Sur, o crest stncoas aproape inaccesibil
terminat la nord de Cheia Mare format de Prul Bistra Mare i la sud de canionul celor 7
cascade format de Prul Bistra Mica.
n partea de est pereii ce formeaz Fundul Ghedeonului se termin cu o culme radial
descendent ce poart numele de Lutul Rou. Lng aceasta creast, cu orientare est-vest se
deschide o vale adnc impuntoare care, dup o ngustare, format de compexul Detunatele
i Castelul Vrjit, se deschide ntr-o zon uria de colecie, denumit Jgheabul cu Hotar.
Dincolo de aceasta, culmea radial format din aua Panaghiei, complexul Piatra Lat, aua
La Morminte i Chica Fntnelelor face trecerea spre versantul nordic unde gsim Poiana
Durului.
Versantul Nordic predominant central de Vf. Toaca, Stnca Panaghia, Scldtoarea
Vulturilor, Piatra Ciobanului, Piatra Vulcanului i multe alte formaiuni stncoase se nchid
brusc dup abruptul ai crui toreni formeaz Prul Rupturi i Cascada Duruitoarea cu o
culme semea i mpdurit denumit Piciorul chiop.

2.Potentialul fizio-geografic
Morfologic, Masivul Ceahlau este constituit dintr-un sistem de culmi radiare cu
altitudini de 1000 1300 m ce converg intr-un pilon central cu altitudinea maxima de 1904
m (varful Toaca).
Rocile in care este sculptat relieful Masivului Ceahlau sunt foarte variate, toate
apartinand aceleiasi grupe mari de roci sedimentare, detritice numita flis. Asta inseamna ca
el s-au format prin depunerea unui material care a fost rupt din alte roci preexistente,
transportat uneori la mari distante.

Dupa dimensiunile fragmentelor, in componenta flisului se gasesc numeroase strate, cu

grosimi si duritati diferite (marnocalcare, marne, argile, sisturi argiloase, gresii, conglomerate
s.a) grupate in complexe litologice sub forma de fasii paralele, orientate nord sud. De
exemplu latura vestica a Ceahlaului este alcatuira din strate de Sinaia, care in lungul
culoarului Pintic Bistra se afla in contact cu zona cristalino mezozoica. Mai spre est
urmeaza stratele de Bistra, stratele de Ceahlau, apoi un complex de strate de flis, si o fasie de
sisturi negre (strate de Audia). In extremitatea sud-estica intalnim cel mai tanar complex
litologic care apartine flisului paleogen.
Dintre rocile mentionate, conglomeratele au rolul cel mai important in morfologia
Ceahlaului. Ele se prezinta in strate cu grosimi de cca 500 m , in structura sinclinala. Avand o

duritate mare, comglomeratele au opus rezistenta actiunii distructive a agentilor externi. In

consecinta, aria lor de raspandire corespunde cu treapta cea mai inalta de relief.
Aceasta parte a Ceahlaului imbarca forma unui platou suspendat, lung de cca 6 km;
latimea lui variaza de la peste 1 km in jumateatea sudica pana la dimensiunile unei culmi in
extremitatea nordica. Altitudinea medie este de 1800 m, este dominat de cateva inaltimi, care
se insira de la nord la sud astfel: Panaghia, varful Toaca, varful Lespezi, Batca lui Gheoden si
Ocolasu Mare.
Partea centrala are forma unui platou suspendat, alungit pe directia N S, cu extindere
maxima in partea sudica si redus pana la forma de culme in jumatatea nordica. Trecerea de la
platoul superior la treapta inferioara a culmilor periferice se face prin intermediul unor
abrupturi puternice de cca 300 500 m.

In ansamblul sau morfologic, Ceahlaul reprezinta o parte din muntii flisului cu o

suprafata de 292 km, pe teritoriul caruia se intalnesc o serie de discontinuitati calitative
(peisaje) determinate de conlucrarea diferentiata in timp si spatiu a factorilor geografici. Ceea
ce priveste Ceahlaul din punct de vedere fizico-geografic este gama tipurilor de peisaj
raspandite mai sus de linia ce trece pe la baza abrupturiloe de la 1200 1300 m. Spatiul din
afara acestei limite are trasaturi genetico calitative valabile si pe teritoriile muntoase vecine.
Cu toate acestea, tipurile de peisaj corespunzatoare culmilor joase, periferice, intregesc
unitatea regionala a Masivului Ceahlau, exprimata printr-un suport morfologic omogen si bine
conturat.

10

Harta de incadrare

11

3.Potentialul hidro-climatic
3.1. Hidrografia
Elementele hidrografice din Masivul Ceahlau reflect gradul de umiditate determinat
de condiiile climatice n strns legtur cu apele subterane, suportul litologic i vegetaia.
Cele mai rspndite n Ceahlu sunt apele subterane cantonate n depozite eluviale i
deluviale, fiind puse n eviden numeroase izvoare.
Apele de suprafa din aria Masivului Ceahlu aparin n ntregime bazinului
hidrografic Bistriei. Afluenii direci ai rului Bistria, de pe versantul estic al muntelui sunt:
Izvorul Muntelui, Secu, Izvorul Alb, Tiflicul, Rpciunia i Schitu. Bistricioara colecteaz
praiele de pe versantul nord-vestic cel mai important fiind Pinticul de pe versantul sudic i
sud-vestic Bicazul colecteaz praiele Chisirig, Neagra, Hamzoaia, Jidanului.
Cascada Duruitoare, de pe rul Rupturile, este cea mai reprezentativa pt. Ceahlu,
avnd o cdere n dou trepte de aproxim. 30m.

12

3.2. Elementele climatice

Succesiunea in timp a tipurilor de clima in Masivul Ceahlau, ca si pe intregul lant al
carpatilor Orientali (tropical umed, mediteranean temperat, glaciar cu alternante de climat
periglaciar si subatlantic) a determinat o succesiune de peisaje corespunzatoare, in care
elementele bio-pedologice si procesele geomorfologice reprezentau efecte specifice fiecarui
tip.
In prezent , Ceahlaul este situat in cadrul unui climat temperat-moderat-continental.
Temperatura medie anuala pe Varful Toaca este de 0,7 Cpe cand in Ceahlau sat este de 7,2
C. Pe masura ce se coboara in altitudine, valorile medii extreme cresc i mod evident. De
exemplu temperatura medie a lunii iulie este de 18 C pe in Ceahlau munte si de 23 C in
Ceahlau sat, iar temperatura medie a lunii ianuare este de -3 C respectiv -0,4 C.
Supus indeosebi influentei maselor de aer atlantic, masivul Ceahlau primeste
precipitatii cu fregventa foarte mare. Pe varful Toaca se inregistreaza 208,8 zile cu precipitatii
egale din care peste 50% sunt zile cu ninsori. Cauza principala a acestui fenomen in
escaladarile succesive ale maselor de aer oceanic peste culmile montane din vest pe care isi
lasa o parte din incarcatura lor de umezeala si in fenomenul de fohnizare locala.
Din punct de vedere al condiiilor climatice, Masivul Ceahlau se situeaz n cadrul unui
climat temperat-moderat-continental, unde se disting dou etaje de altitudine, un inut climatic
al munilor nali i un inut climatic al munilor mijlocii.
Temp. aerului.
Datele nregistrate indic temp. medie anual de 0, 7C pe vrful Toaca i 7, 2C n zona de
la poalele muntelui. Valorile max. sunt nregistrate n luna iulie cnd temp. medie pe Vf.
Toaca este de 18C, iar n ianuarie se nregistreaz o temp. medie de -3C.
Vnturile-au o vitez de 6-8 m/s iarna, dar deseori pot atinge 40-50m/s.
Precipitaii-media precipitaiilor este de 700 mm., din care 60-70% se nregistreaz n
perioda de primavar i vara. Un fenomen deosebit este ceaa care se produce n 70% din
zilele anului. Precipitaiile sub form de ninsoare pot s cad n orice lun a anului.

13

4. Elementele biogeografice
4.1. Vegetatia
Primele date referitoare la plantele din Masivul Ceahlu care reprezint i primele
investigaii botanice n Moldova, sunt menionate n manuscrisul "Jurnalul de cltorie al
botanistului J. Edel i spiterului J. Szabo (2 iunie 1835-data escaladrii masivului). Studiile
botanice ulterioare, au dus la citirea din acest masiv a 1099 genuri; 2994 specii; cu 66
subspecii, 117 varietii, 31 forme i 18 hibrizi.
Aici se regsete 65% din flora jud. Neam si 36% din flora vascular a Romniei.
Unul din elementele care dau mare valoare tiinific masivului i care a contribuit la
declararea acestuia ca Parc National l constituie existena a numeroase elemente floristice
deosebit de valoroase:
-

5 monumente ale naturii: Leontopodium alpinum, Cypripedium calceolus,Gentiana

lutea,Taxus baccata,Larix decidua ssp. Carpatica

Leontopodium alpinum

14

Cypripedium calceolus

Gentiana lutea

15

Taxus baccata

Larix decidua
ssp.Carpatica

16

-2 rariti: Nigritella rubra,Nigritella nigra

Nigritella rubra

17

Nigritella nigra
-53 endemite-3 relicte tertiare-7 relicte glaciare
Speciile de plante sunt dispuse in diverse etaje de vegetaie: al pdurilor de foioase avnd
dominant subetajul pdurilor de amestec de foioase i conifere i subalpin. n aceste etaje
ntlnim diverse tipuri de vegetaie: de pduri, de stncrii, pajiti, tufriuri, buruieniuri,
vegetaie acvatica, etc.
ntlnim trei etaje de vegetaie:
1.

-Etajul pdurilor de foioase -se ntinde de la 530 la 1000-1300 m altitudine-avem

pduri de foioase pure i pduri de amestec de foioase i conifere;

2.

-Etajul pdurilor de conifere -se ntinde de la 1000-1300 m la 1700 m altitudine-

pdurile dominante sunt cele de molid. La 1400 m altitudine se afl vestita" Poli cu Crini"rezervaie natural nc din 1941.
3.

-Etajul subalpin - se afl ntre 1700 i 1907 m altitudine-aici domin tufriuri,

jnepeni i ienuperi ca i pajiti subalpine.

4.2. Fauna
18

Caracterizat printr-o mare diversitate de elemente, fauna Masivului Ceahlu confer o

inestimabil valoare tiinific prin poziia sa geografic, caracteristicile geomofologice,
relief, clim, adpostete o faun foarte bogat, reprezentat prin toate gruprile faunistice,
dnd mpreun cu vegetaia mreia biogeografic a acestui munte.
Fauna de nevertebrate-sunt reprezentate printr-o lume animal divers: gasteropode,
arahnide, miriapode, insecte.
Fauna de reptile -n Ceahlu se ntlnesc 8 specii din 26 specii de reptile din fauna rii
(L.vivipara-oprla de munte, Anguis fragilis-naprca, etc.)
Lumea psrilor este elementul faunistic cel mai interesant, adpostind peste 60 de specii
(Tichodroma muraria-fluturasul de stanca, Pylloscopus collybita-pitulicea mica, Tetrao
urogallus-cocoul de munte, Picoides tridactylus-ciocnitoarea de munte, etc.).
Unic n Europa este diversitatea mamiferelor din P. Naional fiind identificate aproxim.
30 de specii (cerbul-Cervus elaphus var. carpathicus; cprioara-Capreolus capreolus; capra
neagr-Ripicapra rupicapra; ursul-Ursus arctos; rasul-Felix lynx, etc.)

4.3. Potentialul cinegetic

Aceast rezervaie complex, ce cuprinde zona nalt a Masivului Ceahlu, este
una dintre zonele montane cele mai orginale i interesante din ar n ceea ce privete
aspectul geologic i geomorphologic, floristic i faunistic, pesagistic i turistic. Parcul
Naional Ceahlu posed un bogat inventar floristic i faunistic, numeroase plante,
animale i psri ocrotite, multe dintre ele declarate monumente ale naturii precum i
cunoscuta rezervaie forestier natural Polia cu Crini. Datorit florei bogate i
caracteristice, deosebit de important din punt de vedere tiinific prin elemental
carpatic i cel endemic local, i faptului c pdurile din Ceahlu au o mare importan
pentru protecia solului, fiind deci neexploatabile sau puin exploatabile (n anumite
zone), s-a urmrit extinderea rezervaiei stabilite iniial.
Cele dou specii de mamifere ocrotite pe ntreg teritoriul rii noastre (rsul-Lynx lynx
i capra neagr -Rupicapra rupicapra) vieuiesc i n perimetrul ocupat de Munii Ceahlu,
alturi i de cerbul carpatin (Cervus elaphus var. carpathicus).

19

Dintre cele 26 de specii de psri ocrotite pe tot teritoriul Romniei, n arealul

Munilor Ceahlu se pot ntlni cocoul de munte (Tetrao urogallus), corbul (Corvus corax),
pajura (Aquila chrysaetos ) i alte psri rpitoare.

5. Protectia naturii
Rezervaia tiinific din cadrul parcului are o suprafa de 1877 ha (n anul
1976), din care 1277 ha pdure i 600 ha pune i stncrii.
Delimitarea acesteia este urmtoarea: (1) rezervaia tiintific cuprinde zona
nalt a masivului montan, de peste 1300-1500 m, care nglobeaz (de la nord la sud)
Piatra Lat, Piciorul Crestturii, Vrful Toaca (1900 m), Panaghia, Piciorul
Sihastrului, obria Prului Izvorul Alb cu jgheaburile sale, Vrful Lespezi (1805 m),
Culmea Rchiti cu Detunatele i Piatra cu Ap, Piciorul chiop, Btca lui Ghedeon
(1845 m), Gardul Stnilelor, Cresttura Plriei, Vrful Ocolaul Mare (1907 m),
Ocolaul Mic i Turnul lui Budu (1715 m); (2) zona forestier tampon, avnd o
sarcin complex de protecie a rezervaiei tiinifice, are limitele marcate de
urmtoarele puncte/obiective: traverseaz Piciorul Humriei mai sus de Poiana
Coaczului, urmrete aproximativ oseaua judeean 155 F pn la Curmtura Lutul
Rou, apoi se desfsoar peste Piciorul Scurt, prin aua dintre Piciorul Maicilor i
Btca Popii, prin aua de Btca Neagr (1398 m), la sud-vest de Piatra-Sur i Piciorul
cu Strungile, pe Prul Largu, peste Obcina Lacurilor, la vest de Piciorul Schiop, la
sud-est de staiunea turistic Duru, la nord-vest i nord de Padinele Fntnele. Limita
zonei forestiere tampon urmrete aproximativ curba de nivel de 1000 m, exceptnd
trecerea peste Obcina dintre Bistra i Obcina Lacurilor.
Aceast rezervaie complex, ce cuprinde zona nalt a Masivului Ceahlu, este
una dintre zonele montane cele mai orginale i interesante din ar n ceea ce privete
aspectul geologic i geomorphologic, floristic i faunistic, pesagistic i turistic. Parcul
Naional Ceahlu posed un bogat inventar floristic i faunistic, numeroase plante,
animale i psri ocrotite, multe dintre ele declarate monumente ale naturii precum i
cunoscuta rezervaie forestier natural Polia cu Crini. Datorit florei bogate i
caracteristice, deosebit de important din punt de vedere tiinific prin elemental

20

carpatic i cel endemic local, i faptului c pdurile din Ceahlu au o mare importan
pentru protecia solului, fiind deci neexploatabile sau puin exploatabile (n anumite
zone), s-a urmrit extinderea rezervaiei stabilite iniial.
Polia cu Crini. n Munii Ceahlu laricele sau zada (Larix deciduas var.
Carphatica) apare destul de des, individual, n plcuri sau arboreta destrmate, aezat
pe brne i ntre stnci, n locuri bine laminate, n bazinul superior de recepie al
Prului Izvoru Muntelui, n urmtoarele zone: pe Culmea Rchiti, pe Piciorul Scurt
i poliele ce mbrac Fundul Ghedeonului i n alte pri. Sub Piatra cu Ap, pe
Culmea Rchiti, acest conifer cu frunze cztoare vegeteaz n zona numit Polia cu
Crini n amestec cu molidul (Picea excelsa) i pinul (Pinus silvestris), formnd
arboreta ce ocup o suprafa de 363,9 ha. Aceasta este o suprafa forestier ocrotit
ca rezervaie natural nc din anul 1941.
n aceast rezervaie forestier vegeteaz, n stare natural, cele mai frumoase
exemplare de zad (larice) din ar, iar pinul din arboretele n amestec este ocrotit doar
n acest loc. Arboretele este cunoscut sub numele de larice, zad, crin, n limbaj local,
sau stejarul munilor. Polia cu Crini, ce face parte din rezervaia tiinific Ceahlu,
conine 14 parcele de pdure situate la 1400-1500 m altitudine n zona Polia cu CriniCrimini-Piatra cu Ap. Exemplarele de larice ating peste 30 m i un diametru al
trunchiului de 90 cm. n zona menionat, mai sus, exist, de fapt, nu mai puin de
apte polie cu crini.
,,Nu e tablou mai nviortor primvara, unde sunt zade, dect proasptul verde ce
de gru al frunzelor de primvar, n contrast cu mohortele cetine ale molidului. Toamna,
cnd cetina zadei se nglbenete i se aterne, covor auriu, pe sol, am spune noi, privelitea
este la fel de frumoas.
Plante ocrotite. Flora rii noastre este compus din peste 3600 specii de plante. Dintre
acestea, cum am mai amintit, 11 specii sunt declarate monumente ale naturii (n Munii
Ceahlu vegeteaz cinci specii: bulbucii de munte, floarea de col, ghinura galben, papucul
doamnei i sngele voinicului), iar altele sunt ocrotite prin lege n anumite zone. Dintre
acestea amintim: tulichina (Daphne cneorum), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica),
foaia gras (Pinguicula alpina), rucua de primvar (Adonis vernalis), vuitoarea (Empetrum
nigrum), barba ungurului (Dianhus spiculifolius), pinul (Pinus silvestris).
Animale ocrotite. Cele dou specii de mamifere ocrotite pe ntreg teritoriul rii noastre
(rsul-Lynx lynx i capra neagr -Rupicapra rupicapra) vieuiesc i n perimetrul ocupat de
Munii Ceahlu, alturi i de cerbul carpatin (Cervus elaphus var. carpathicus).
21

Psri ocrotite. Dintre cele 26 de specii de psri ocrotite pe tot teritoriul Romniei, n
arealul Munilor Ceahlu se pot ntlni cocoul de munte (Tetrao urogallus), corbul (Corvus
corax), pajura (Aquila chrysaetos ) i alte psri rpitoare.

Cocosul de munte

22

Pajura
Peti ocrotii. n Romnia sunt ocrotite de lege (monument al naturii) dou specii de
peti, una dintre acestea, lostria (Hucho hucho), trind n apele din arealul Munilor Ceahlu.

23

Lostrita

MONUMENTE ALE NATURII

Piatra Teiului. Situat n cuveta actual a lacului de acumulare Izvoru Muntelui de pe
rul Bistria, Piatra Teiului este o rezervaie geolgic declarat monument al naturii din anul
1951. stnca izolat este o klipp calcaroas i ea evideniaz elemente importante de
cunoatere a legilor de sedimentare din trecutul geologic al zonei de contact dintre munii
Ceahlu, Bistriei i Stnioara.
Stnca din calcar se gsete la altitudinea de 508 m, pe terasa de 5-8 m a Bistriei,
puin n amonte de confluena Prului Largu cu rul Bistria. n cea mai mare parte a anului
(circa 6-8 luni) este nconjurat de apele lacului. Este foarte aproape i perfect vizibil de pe
viaductul care traverseaz lacul purtnd oseaua naional DN 15. Prezena stncii aici, n
albia celui mai frumos ru al Moldovei, este greu de explicat tiinific.
Impresionanta stnc, nalt de 23 m, nfipt n pmnt sau n apele lacului, dup cum acesta
are nivelul apelor mai sczut sau mai ridicat, este un martor de eroziune al unui recif cretacic
de natur coraligen. Iniial, a fost ngropat de sedimentele straturilor de Bistra, ulterior a
aprut ca urmare a erodrii acestor straturi mai friabile. La o analiz de specialitate, s-a
constatat c n compoziia rocii intr o bogat faun fosil sarmatic. Piatra Teiului ocup o
suprafa de aproximativ 100 m ptrai i este protejat n ntregime. Piatra Teiului a reinut
atenia multor oameni de tiin, cultur i art. n legtur cu ea, circul mai multe legende.

24

25

Cap. II : Infrastructura turistica

Situai la intersecia cilor rutiere de legtur dintre trei provincii istorice romneti
(Moldova, Bucovina i Transilvania), Munii Ceahlu se evideniaz prin izolarea lor n cadrul
munilor nconjjurtori, print-o alctutuire geologic variat i prin diversitatea covorului
vegetal. Prin caracterele sale fizico-geografice i prin individualitatea sa n cadrul mediului,
Ceahlul este cea mai interesant zon montan din partea central a Carpailor Orientali.
Marele lac de acumulare Izvoru Muntelui-Bicaz, care mbrieaz poalele Ceahlului la nord
i est, ca i tnra staiune turistic Duru, aflat n dezvoltare continu, nu fac dect s
ntregeasc faima turistic a masivului. Drumeii ndrgostii de frumuseile naturii, poeii i
prozatorii, oamenii de tiin au fost atrai n mod deosebit de Munii Ceahlu, fa de ceilal
zon montan din partea central a Carpailor Orientali. Marele lac de acumulare Izvoru
Muntelui-Bicaz, care mbrieaz poalele Ceahlului la nord i est, ca i tnra staiune
turistic Duru, aflat n dezvoltare continu, nu fac dect s ntregeasc faima turistic a
masivului. Drumeii ndrgostii de frumuseile naturii, poeii i prozatorii, oamenii de tiin
au fost atrai n mod deosebit de Munii Ceahlu, fa de ceilali muni ai Moldovei.
Natura, acest meter care a modelat cu deosebit miestrie chipul multor stnci din
munii notri, s-a ntrecut pe sine i a creat n Ceahlu plsmuiri fantastice care au cptat, din
gura localnicilor i a turitilor, denumirile cele mai expressive: Cciula Dorobanului, Piatra
Lcrmat, Santinela, Pavilionul, Claia lui Miron, Stogul lui Albu, Stnca Dochiei, Faraonul,
Coloana Doric, etc. Pe seama lor, localnicii au nscocit o sumedenie de legende, unele dintre
ele avnd la baz fapte reale.
Drumeii gsesc n aceti muni tot ceea ce natura poate oferi ndrgostiilor ei: pduri
adnci, jnepeniuri i pajiti alpine, pante domoale i abrupturi stncoase, hornuri, jgheaburi i
brne, praie domoale i repezi, cascade, vrfuri i stnci izolate, monumente ale naturii i
rezervaii naturale, vestigii istorice i monumente de arhitectur, dotri turistice integrate n
cadrul natural. Ceahlul este accesibil att vara ct i iarna, n orice perioad a anului, este
mereu altul n funcie de anotimp.
Trebuie reinut faptul c n lunile de iarn, cnd la poalele masivului, n vi i depresiuni,
timpul este rece i umed, deseori n zona nalt, alpin, putem beneficia de temperaturi mai
ridicate i de un cer senin, complet descoperit. Deci, o vreme nefavorabil la poalele muntelui
nu trebuie s sperie pe un adevrat drume. i trebuie reinut c n Ceahlu fenomenul acesta
este specific. De multe ori, vara sau toamna, o ascensiune pe Masivul Ceahlu pornit pe

26

vreme nu tocmai favorabil, plafonul de nori cobort inducnd n eroare, se poate ncheia cu o
minunat ieire n plin soare. Iar rsritul i apusul soarelui vzute de pe Ceahlu, care
domin zarea din jur-mprejur, sunt de o mreie neasemuit, dup cum adevrat este c cel
mai albastru cer se poate privi numai de pe Ceahlu.

1.Infrastructura de transport (inclusiv traseele turistice marcate)

Acces auto:
- DN 15: Bacau - Piatra Neamt - Bicaz - Borsec - Reghin - Targu Mures - Turda;
- DN 12 C: Bicaz - Cheile Bicazului - Gheorghieni:
- DN 15 B: Targu Neamt - Poiana Largului;
- DN 17 B: Vatra Dornei - Poiana Teiului;
- DJ 155 F: DN 15 - Izvoru Muntelui - Statiunea Durau - Ceahlau - Bistricioara;
Transport in comun:
- din autogara Piatra Neamt autobuze spre Durau la orele 6.45 si 14.30;
- din autogara Bicaz (situata langa gara) sunt microbuze corelate cu trenul personal Bacau Piatra Neamt - Bicaz, cu plecare la ora 4.19 din Bacau; programul de circulare al acestor
microbuze este diferit in functie de sezon;
Trasee existente; descriere

1.)
27

TRASEU: STATIUNEA DURAU (800 M ) CABANA FANTANELE (1220 M )

CABANA DOCHIA (1750 M )
Marcaj: banda rosie
Durata de parcurgere: 3h - 3h 30min
Distanta de parcurs: 7,5 km
Diferenta de nivel: 950 m
Observatii: - grad mediu de dificultate
- de la Cabana Fantanele se poate ajunge in Poiana Vesuri (Traseul nr.5),urmand un traseu
marcat cu triunghi galben

La inceput se urca usor pe piciorul dintre paraul Fantanii i paraul Nican printr-o
padure de molid si fag si cateva poieni mici. Dupa 15 minute se intersecteaza drumul care
face legatura dintre Durau si Izvorul Muntelui si se urca prin padure, mai domol la inceput si
din ce in ce mai greu pana la Cabana Fantanele situata intr-o poiana larga cu o priveliste cu
totul deosebita. Urmeaza un urcus lin printr-o padure de brazi pana la locul numit "La
Morminte". De aici se urca tot mai greu prin padure pana la o zona deschisa dominata de
stanca "Furculita" sau "Caciula Dorobantului". Apoi se urca usor printre jnepeni, in fata se
vede, magnifica, stanca "Panaghia" (80 m inaltime), se trece pe la baza ei, pe langa varful
Toaca (1904 m), cabana meteorologica si se ajunge pe platoul central unde se deschide o
panorama impresionanta. Cararea ajunge pe varful Lespezi si, dupa 200 m, se ajunge la
Cabana Dochia.

2.)
TRASEU: COMUNA CEAHLAU (550M) CABANA DURAU POIANA VIEZURI
CASCADA DURUITOAREA CABANA DOCHIA (1750 M)
Marcaj: cruce rosie
Durata de parcurgere: 4h 30min - 5h
Distanta de parcurs: 7,5 km
Diferenta de nivel: 950 m
Observatii: - grad mediu de dificultate.
28

- iarna traseul este practicabil doar pana la Cascada Duruitoarea

- din Poiana Vesuri se poate ajunge la Cabana Fantanele (traseul nr.4),urmand un traseu
marcat cu triunghi galben.
Venind cu autobuzul dinspre Tulghes, Vatra Dornei ori Targu Neamt, sau cu vaporul
dinspre Bicaz, ne inscriem pe unul din cele doua trasee de ascensiune cu baza de plecare in
comuna Ceahlau.
Traseul este cel mai complet sub aspectul variatiei obiectivelor intalnite in cale.
La numai 1 km de mers pe drumul asfaltat din lungul paraului Schit, se intalnesc
ruinele uneil cetati, Palatul Cnejilor, asezata pe o terasa de 5 m de pe stanga paraului. Mica
cetate este o marturie a vietii zbuciumate din trecutul istoric al neamului romanesc. Iata ce
spun documentele istorice despre acest palat:
Hatmanul Ghorghe, fratele lui Vasile Lupu, zideste la 1639 o bisericuta de piatra in
locul unui schit de lemn, iar ginerele sau, voievodul Alexandru Ruset, inconjura biserica cu
ziduri groase de piatra prevazute cu puternice turnuri. Turnul de la poarta, cu bolti intocmite
cu maiestrie din bolovani de rau, a fost ridicat de vistiernicul Todorascu.
Dupa moartea hatmanului, biserica a intrat in stapanirea familiei Cantacuzino, care a
construit aici locuinte cu beciuri si tainite ce ducea in munte in caz d refugiu.
Mult timp aceasta cetatuie, cunoscuta si sub numele de Hangu,a servit ca loc de
adapost in vremuri de restriste. Intre anii 1830 si 1838 s-a zidit in interiorul ei un adevarat
palat, denumit Palatul Cnejilor. Numele vine de la unul din membrii familiei Cantacuzino
(Gheorghe), care, dupa o sedere indelungata in Rusia, s-a intors cu titlul nobiliar de cneaz.
Mai tarziu, fiind parasit, palatul s-a degradat, dar incinta a rezistat intemperiilor.
Bisericuta refacuta in 1820 de mitropolitul Veniamin Costache a fost restaurata in 1958,
devenind un monument istoric si un punct turistic apreciat.
Continuand drumul in susul vaii Schit, printre gospodarile in stil original unele
foarte noi, stramutate aici din partea inundata a satului sau prin padurea din lungul paraului
Durau, se ajunge mai intai la sediul administrativ al cabanei Durau, iar dupa inca 100 m mai
in amonte dam de schitul cu acelasi nume.
Biserica Durau este o zidire relativ noua, datand din 1835, importanta pentru pictura in
ceara executata de N. Tonitza cu studentii sai in anii 1920 1921. Imaginea Ceahlaului, vazut
dinspre Durau, este redata in scena inchinarii pastorilor care poarta aceleasi vesminte ca si
ciobanii de pe pajistile ocolaselor.

29

Cochetele cladiri care inconjura biserica servesc pentru gazduirea calatorilor (ele fiind
anexele cabanei turistice), sau adapostesc frumoase colectii muzeistice. Printre exponatele
muzeului, merita a fi vazute interesantele obiecte vechi din lemn, care ilustreaza ocupatiile din
trecut ale locuitorilor din calea Bistritei sau colectia de picturi, desene si gravuri, intre care si
doua desene colorate reprezentand Ceahlaul, executate de Gheorghe Asachi. Cabana propriuzisa se gaseste dincolo de paraul Durau, la circa 200 m de soseaua asfaltata.
De la cabana Durau se poate urca Ceahlaul pe mai multe poteci: una care merge in
prelungirea drumului asfaltat, trece pe la cabana Fantanele, marcata cu banda rosie si alta care
se abate spre dreapta, marcata cu cruce rosie. Aceasta din urma face parte din traseul descris.
Prima parte a potecii se desfasoara paralel cu Paraul lui Bucur si urca o panta nu prea mare,
serpuind usor pana in Poiana Viezuri. Dupa ce e strabatut un sector fara denivelari importante,
cu numeroase izvoare, se ajunge in Paraul Rupturii care este urmarit pana la cascada
Duruitoarea.
In acest loc apele Paraului Rupturii cad de la o inaltime de 25 m. De la cascada
Duruitoarea poteca urca un mic tapsan, apoi se avanta in serpentine stranse pe abruptul
puternic al stivei de conglomerate. Padurea se rareste, arborii se chircesc. Locul padurii este
luat de catre tufisurile de jnepeni si ienuperi sau de pajistile cu afine si perne de muschi
presarate cu flori multicolore ce imbraca platoul superior pe care s-a ajuns.
In apropierea acestui traseu, in punctul La Scaune, la 1328 m altitudine, prin
sapaturile efectuate in 1957 si 1958 de catre unii specialisti care au cercetat statiunile
paleolitice din aceasta zona muntoasa, s-a identificat o importanta asezare epipaleolitica
atribuita civilizatiei swideriene tarzii (cca 10000-8000 i.e.n.).
Cu exceptia sectorului abrupt dintre cascada Duruitoarea si marginea platoului
superior (Piatra Lacrimata), acest drum nu prezinta nici un fel de dificultate. Sectorul
mentionat nu se recomanda a fi parcurs in timpul iernii.

3.)
TRASEUL:

COMUNA CEAHLAU (550) PICIORUL HUMARIEI CABANA

FANTANELE (1220 M) VARFUL TOACA CABANA DOCHIA (1750 M )

Marcaj: comuna Ceahlau cabana Fantanele, triunghi albastru; cabana Fantanele cabana
Dochia, banda rosie.
30

Diferenta de altitudine: 1260m.

Timp de parcurs: 5-6 ore.

Al doilea traseu cu baza de plecare din comuna Ceahlau este cel de pe Piciorul
Humariei. Locul in care se desparte de traseul ce merge spre Durau se afla pe drumul ce duce
in sat, la circa 400m distanta de debarcaderul ce deserveste comuna Ceahlau, fiind marcat
printr-un stalp indicator.
Cei ce doresc sa urce Ceahlau pe acest traseu se indreapta spre stanga, pe poteca
marcata cu triunghi albastru, care se angajeaza in urcus chiar de la inceput.
Inainte de a intra in padure, ea strabate o zona afectata de alunecari de teren care
dezvaluie culoarea rosie a rocilor din substrat. Este vorba de un complex argilo-marnos, de
culoare rosie, prezent in Ceahlau sub forma unei fasii ce tine din satul Bistricioara pana la vest
de Neagra. De aceste roci sunt legate denumirile Piciorul Humariei si Lutu Rosu.
In continuare, poteca strabate padurea deasa de fag, in care frunzele copacilor capata
reflexe variate, in functie de lumina primita trece Poiana Coacazului, apoi prin cateva poieni
mai mici, unele imprejmuite cu gard, in care, daca iarba nu este cosita, gasim tot felul de flori
de primavara pana in toamna.
Dupa aproape trei ore de mers, dupa ce am strabatut si Padina Fantanilor, ajungem la
cabana 7 noiembrie situata intr-o poienita de sub Culmea Fantanele, la 1200m altitudine. In
aceasta zona totul isi trage numele de la grupul de izvoare foarte bogate in debit si cu apa
foarte rece (5o C). Aceste izvoare sunt cele mai mari de pe cuprinsul Masivului Ceahlau.
Urcusul spre culmea Ceahlaului se continua prin spatele cabanei, urmand poteca
marcata cu banda rosie. Intrand in zona conglomeratelor, poteca strabate un peisaj mult mai
spectaculos. La inceput, se merge pe o carare lata, foarte putin inclinata, pana aproape de
culmea Fantanele in locul numit La morminte. De aici panta se mareste, iar poteca se
strecoara printre stanci care devin tot mai numeroase si cu forme tot mai interesante. Se trece
peste Piatra Lata, admiram statuia naturala numita Caciula Dorobantului si, deodata, atentia
este retinuta de impunatorul turn al Panaghiei, profilat pe fondul cenusiu al giganticei
piramide a varfului Toaca (1900m).
Panaghia se inalta dintre jnepeni si molizi, la peste 70 m deasupra culmii, dominand
zona ce o inconjoara.

31

Se ocoleste turnul Panaghia si varful Toaca prin stanga lor, urmand o poteca lata,
asemanatoare unei alei de parc. La capatul acesteia apare in fata cabana meteorologica,
dincolo de care se intinde pe o lungime de aproape 6 km platoul superior.
Pentru a urca pe Toaca, ne abatem spre dreapta, pe o poteca larga si in seprentine, cu
trepte sapate in stanca in partea superioara pe care urca zilnic meteorologii de la statia
Ceahlau Toaca, plasata chiar pe varf. In timpul iernii, cand poteca este troienita si viscolul
impiedica deplasarea libera, meteorologii utilizeaza o scara de lemn ce leaga poteca marcata
de la baza varfului cu statia. Alaturi se gaseste si un mic funicular pentru transportul
combustibilului si al materialelor necesare.
Cota de 1900 m reprezinta punctul de belvedere cu cel mai larg orizont. Dominand
muntii din jur cu cateva sute de metri, exista posibilitatea de a privi spre Tara Dornelor,
Transilvania ori Podisul Moldovei. Rasaritul si apusul soarelui vazute de pe Toaca sunt de
neuitat.
Inainte de a merge la cabana Dochia, se trece pe la Fantana Rece de sub cornisa
vestica a Ceahlaului. Acest izvoras nu-si dezminte numele, apa sa avand temperatura de la +4o
la -5o tot timpul anului.
De la Fantana Rece, se traverseaza platoul de sub care-si trage apa acest izvor si, in 10
minute, ajungem la cabana Dochia care sta pitita intr-un mal, pentru a fi ferita de furia
vantului.
Parcurgerea acestui traseu nu ridica nici un fel de probleme in timpul verii. Pe timp de
iarna, in perioadele cu viscole si zapezi abundente,vportiunea de sub Panaghia si Toaca este
puternic inzapezita si, adesea, supusa pericolului de avalanse.

4.)
TRASEUL: CABANA IZVORU MUNTELUI - STANCA DOCHIEI - JGHEABUL CU
HOTAR - CABANA DOCHIA
Marcaj: triunghi albastru
Timp de parcurs: 4 ore
Prima parte a traseului se suprapune peste traseul prin Lutu Rosu pana la punctul "La
Arsuri". De aici se recomanda continuarea urcusului pe drumul modernizat spre Curmatura

32

Lutu Rosu. n cateva locuri de pe sosea se deschide o frumoasa panorama spre Toaca si
Panaghia.
De la Curmatura Lutu Rosu continuand tot pe sosea, dupa aprox. 700 m se ajunge la
intersectia cu paraul Izvoru Alb. De aici se desprinde spre dreapta un drum forestier care
coboara spre satele Izvoru Alb si Secu. La podul din beton peste paraul Izvoru Alb incepe
drumul forestier pe care se continua traseul marcat cu triunghi albastru, in amonte pe firul
vaii. Urcusul este domol si dupa ce se trece de o streasina de calcar, se ajunge intr-un luminis
in care se afla o stanca mare, impresionanta, Stanca Dochiei.
Apoi poteca devine tot mai anevoioasa, padurea se rareste si se ajunge in poiana "La
izvoare". De aici pornesc doua jgheburi spre Toaca. Traseul urmeaza Jghebul cu Hotar (cel
din stanga) trecand pe langa stanca "Vulturul lui Traian". n partea de sus jghaebul se largeste
si se ajunge intr-o zona cu jnepeni, poteca coteste spre stanga, urcusul devine tot mai greu, se
ajunge pe platoul Detunatelor, se ocoleste prin stanga varful Lespezi (1805 m), apoi , in scurt
timp, se ajunge la Cabana Dochia.

Cabana Dochia
5)
TRASEE- CABANA IZVORU MUNTELUI - CURMATURA LUTU ROSU - CABANA
DOCHIA
Marcaj: banda albastra
Timp de parcurs: 3 ore 30'
Este un traseu foarte utilizat de turisti, practicabil in toate anotimpurile. Se pleaca de la
cabana urmandu-se poteca prin padure pe malul stang al paraului Izvoru Muntelui, intr-un
urcus relativ usor. Dupa ce traverseaza soseaua asfaltata, se urmeaza cararea pana la punctul

33

numit "La Arsuri", marcat cu o banca si o masa de metal. Apoi poteca isi schimba directia
spre stanga si incepe sa urce pe Culmea Rachitis.
Dupa cateva serpentine, drumul continua in lungul coastei, panta se accentueaza.
Dupa aproximativ 45 de minute, la marginea unei raristi, este amenajat un loc de popas de
unde se deschide o priveliste spre valea Izvoru Muntelui si o parte din Piatra Lata din
Ghedeon. Continuand ascensiunea se ajunge pe celalat versant de unde se vad Vf. Toaca,
Panaghia, valea Izvorului Alb si Piciorul Sihastrului.
Cararea continua cand pe curba de nivel, cand suind in serpentine de o parte si de alta
a Culmii Rachitisului. La un moment dat se intalneste un panou ce avertizeaza intrarea in
rezervatia "Polita cu Crini" (declarata rezervatie stiintifica inca din 1941). Laricele sau zada
sau crinul (Larix decidua) este singurul conifer cu frunze cazatoare. Apoi traseul continua pe
curba de nivel printre blocuri mari de calcar.
Dupa aprox. 10 minute se iese intr-o poiana mica, la baza Turnului Rachitis, unde
este amenajat un loc de popas cu banci si mese de metal, poiana dominata de un bloc masiv de
calcar numit "Piatra cu apa". La baza ei s-a format o pestera lunga de cca.10 m.
De aici se deschide o frumoasa panorama spre Detunate, cabana Dochia si Ocolasul
Mare. Cararea continua prin padurea de molid, din loc in loc ocolind pereti mici din
conglomerate. Dupa cateva serpentine, intr-un urcus tot mai dur se ajunge la baza stancilor
numite "Detunate". Pe ultima portiune a traseului se traverseaza o zona cu jnepenis in amestec
cu molizi si in final se urca jgheabul cabanei prin partea dreapta.
6. Satul Izvorul Alb - Cabana lui Falon - Stanca Dochia - Jgheabu cu Hotaru - Vulturul lui
Traian - Santinela - cabana Dochia;
Marcaj; triunghi albastru;Timp: 5 - 6 ore;
Izvoare: zona stanca Dochia;
Locuri de campare: Izvorul Alb, cabana lui Falon, langa cabana Dochia;
7. Sat Izvoru Alb sau Secu - Piciorul Secu - Obcina Chica Baicului - Curmatura Lutu Rosu
-Piatra cu Apa - Detunatele - cabana Dochia;
Marcaj: banda albastra;
Timp: 5 - 6 ore;
Locuri de campare: Secu, langa cabana Dochia;
8. Bicaz - cabana Izvoru Muntelui - Poiana Maicilor - Ocolasul Mic - cabana Dochia;
Marcaj: banda rosie;
Timp: 4 - 5 ore;

34

Izvoare: Poiana Maicilor, pe Ocolasul Mic;

Locuri de campare: cabana Izvorul Muntelui, langa cabana Dochia;
9. Cabana Izvoru Muntelui - Curmatura Lutu Rosu;
Marcaj: Punct albastru;
Timp: 1 ora;
10. Satul Tasca - sub Vf. Secuesc - Piriul Furciturii - Piriul Izvoru Muntelui - Cabana Izvoru
Muntelui;
Marcaj: punct albastru;
Timp: 3 ore;
Traseu cu marcaj vechi si greu de urmarit;
11. Satul Neagra - Confluenta piraielor Neagra Mica si Neagra Mare - Virful Negrii - Poiana
Varatec - Poiana Maicilor - cabana Dochia;
Marcaj:cruce albastra (din Poiana Maicilor si banda rosie).
Timp: 5 - 6 ore ;
Izvoare: Poiana Maicilor, pe Ocolosaul Mic;
Traseu cu marcaj vechi pe portiunea Neagra - poiana Varatec;
12. Bicazu Ardelean - Gura Bistrei - Picioru cu Strungile - la Scaune - Curmatura Stanile Jgheabul lui Voda - Cabana Dochia;
Marcaj: banda albastra;
Timp: 6 - 7 ore;
13. Poiana Varatec - Curmatura Varatec - Poiana Stanilelor Mari - Curmatura Stanile;
Marcaj: punct rosu ;
Timp: 2 ore;
Stalpii indicatorii lipsesc in Poiana Varatec;
Loc de campare: Poiana Stanile, langa schit;
Cazare se poate gasi si la cabana forestiera Stanile;
14. Comuna Ceahlau - Piciorul Humariei - Cabana Fintinele;
Marcaj: triunghi albastru;
Timp: 2 - 3 ore;
15. Satul Schit - piriul Slatina - piriul lui Martin - Poiana La Nitatoare - Curmatura La
Scaune;
Marcaj: cruce albastra pina la confluenta piraielor Slatina cu Martin, apoi punct rosu;
16. Confluenta piriului Durau cu piriul Slatina - Valea Slatina - Obcina Lacurilor
Marcaj: cruce albastra;
35

Timp: 3 - 4 ore;
Traseu cu marcaj foarte vechi si greu de urmarit;

2.Baza de cazare
In afara potecilor marcate si enmarcate, a drumurilor modernizate sau pietruite,
Ceahlaul este dotat cu cateva baze de cazare, cu program permanent:
CABANA DOCHIA este cel mai important punct de cazare din Masivul Ceahlau
datorita faptului ca este situata pe creasta muntelui, fiind cel mai inalt punct de cazare din
masiv. Are o capacitate de 108 locuri in camere de 2 - 6 paturi, precum si camere de 15 paturi.
Cabana este permanenta, beneficiaza de bufet, curent electric de la retea. Exista un spatiu
amenajat pentru campare la aproximativ 200 m de cabana.
Telefon: 0723/ 469.271;
CABANA FANTANELE este situata la altitudinea de 1220 m, pe un mic platou. Se
poate ajunge de la Durau in cca ora. Cabana are 120 locuri in camere de 2 - 12 paturi
precum si casute. Cabana este permanenta, are un bufet-restaurant, apa curenta, curent electric
de la retea. Pentru campare, exista o zona, nu prea mare, in spatele cabanei.
Telefon: : 0744/ 186360.
CABANA IZVORUL MUNTELUI este situata la poalele masivului la altitudinea de
797 m, pe DJ 155 F(Bicaz - Durau). Are o capacitate de 80 de locuri in camere de 2 - 6 paturi.
Cabana mai dispune de casute cu 2 paturi, precum si dfe un bungalow cu 3 camere. Cabana
are bufet-restaurant, apa curenta, curent electric, loc de campare, parcare pt. masini.
CABANA BICAZ BARAJ este situata la iesirea din orasul Bicaz, sub barajul lacului
de acumulare. Cabana a fost renovata recent si are conditii deosebite de cazare, bar, restaurant
si 206 locuri de cazare.
Telefon: 0233/ 253121.
Pe cuprinsul masivului se mai ofera cazare la cabana forestiera Stanile, situata in
Poiana Stanile, in apropiere de Poiana Maicilor, la Cabana Meteo, sub varful Toaca, la
Schitul Ceahlau, la 100 m in spatele cabanei Dochia, la schitul Cerebuc, in poiana Cerebuc,
la 100 m de DJ 155 F.

36

In localitatea Izvorul Muntelui exista deasemeni numeroase pensiuni agroturistice care

ofera cazare si masa. Principalul punct de cazare din zona masivului Ceahlau ramane totusi
Statiunea Durau.
Campare: Fiind declarat Parc National, in masivul Ceahlau se poate campa numai in
anumite locuri; cabana Izvorul Muntelui, cabana Dochia(pe platoul Pietrei late din Ghedeon,
taxa campare care se plateste la salvamont Dochia), statiunea Durau(taxa campare pe partia de
schi se plateste la manastirea Durau);

3.Dotari pentru turismul sportiv

Alpinism
Datorita faptului ca in mare parte roca Ceahlaului este alcatuita din conglomerate,
numarul traseelor si zonelor de escalada sportiva din masiv nu este prea mare.
In Stanca Panaghia se gasesc 4 trasee de catarare cu grade de dificultate cuprinse
intre 2 A si 3 A. Datorita faptului ca traseele sunt foarte vechi (primul a fost pitonat in anul
1950) este posibil ca ele sa fie deteriorate, sa nu prezinte sigueranta si sa necesite
reamenajare.
Acelasi lucru se poate spune si despre traseele deschise in Ocolasul Mare in zona La
pavilion, trasee care au gradul de dificultate de 5 A;
Pe stancile numite Claile lui Miron (acces din Izvorul Muntelui pe poteca cu banda
rosie spre cabana Dochia) se gasesc doua trasee cu gradul 3A;
Catarare in mai bune conditii se poate practica pe unele stanci cum ar fi: Piatra Miresei
(langa cabana Dochia); stancile de calcar de pe platoul Ocolasului Mic; Piatra cu Apa (traseul
Lutu Rosu, marcaj banda albastra din Izvorul Muntelui); Stanca Dochia (traseul Jgheabul cu
Hotar, marcaj triunghi albastru din Izvorul Muntelui); stancile din Fundul Ghedeonului. In
aceste zone exista si trasee pitonate.

37

Cap. III : Tipuri de forme de turism

Fluxul mare de turiti pe care-l putem constata n Munii Ceahlu, n perioada de vartoamn, i prezena lor n tot cuprinsul anului sunt datorate bogatului potenial turistice de
care beneficiaz aceast zon montan. n unele perioade, posibilitile de cazare oferite de
staiunea turistic Duru, cele 4 cabane turistice i popasurile turistice nu pot satisface cererea
i, de aceea, turismul cu cortul s-a dezvoltat de la an la an.
Elementele potenialului turistic natural (peisaj geografic, rezervaii naturale i
monumentele ale naturii, forme stncoase cu forme bizare), se mbin armonios cu elementele
potenialului turistic antropic (momumente istorice i de arhitectur, muzee, staiunea
turistic, barajul i lacul de acumulare Izvoru Muntelui-Bicaz), oferind, att celor venii
pentru un turism staionar, ct i celor sosii pentru a practica turismul itinerant, numeroase
obiective turistice. Aproape toate obiectivele turistice sunt uor accesibile de pe potecile
marcate sau nemarcate, de pe oselele modernizate sau drumurile forestiere.
Factorul decisiv n dezvoltarea turismului n Munii Ceahlu l constituie excepionalul
cadru natural, care este ntregit prin crearea i dezvoltarea continu a dotrilor turistice (poteci
marcate, adposturi, cabane, popasuri turistice, drumul de altitudine, staiunea turistic Duru)
i accesibilitatea zonei nalte. Ceahlul a devenit cel mai circulat masiv montan al Carpailor
Orientali, avnd atribute preponderant turistice.

1.Potentialul turistic natural

Potenialul turistic natural este reprezentat prin urmtoarele obiective principale:
-

grupuri stncoase spectaculoase: Turnul lui Budu, Piatra Sur, Detunatele, Pietrele lui

Baciu;
-

turnuri i stnci izolate: Panaghia, Stnca Dochiei i Stnca lui Cobal, Piatra cu Ap, La

Pavilion, Piatra Ciobanului, Turnul Sihastrului, Piatra cu Bani, Acele Caprei, Piatra Teiului
(momunent al naturii);

38

Stanca Dochiei

Panaghia

39

abrupturi impresionante: abrupturile de sud-vest i de est ale Ocolaului Mare, Gardul

Stnilelor, Abruptul Ocolaului Mic, Abruptul (Prpstiile) Stnilelor, abrupturile din Fundul
Ghedeonului;
-

vrfuri din care sunt priveliti deosebite: Vrful Toaca, Vrful Ocolau Mare, Btca

Fntnele, Piatra Sur;

-

stnci cu forme specifice sau ciudate: Cciula Dorobanului, Claia lui Miron, Piatra

Lcrmat, Coloana Doric, Vulturul lui Traian, Santinela, Faraonul, Castelul i Stogul lui
Albu;
-

chei i cascade: Cascada Duruitoarea, cheile i cascada Bistrei Mari, cheile i casacdele

Stnilelor, Cascada Izvoru Muntelui;

Cascada Duruitoarea
-

brne: Brna Ocolaului Mare, Polia cu Arini, Poliele lui Duman, Brna Ocolaului

Mic;
-

jgheaburi i hornuri: Jgheabul cu Turnu, Jgheabul Izvoare, Jgheabul Mare i Jgheabul cu

Hotaru, Jgheabul Ghedeonului, Jgheabul Armenilor, Jgheabul Oilor i Jgheabul Lupilor,

40

Jgheabul lui Vod, Jgheabul Sciu i Jgheabul Fntnii, Jgheabul lui Traian, Jgheabul
Panaghia i Jgheabul Nicanului, Jgheabul Cabanei (de la cabana Dochia);
-

polie cu crini (cu zad sau larice): Polia cu Crini (rezervaie natural), Polia Piatra cu

Ap, Polia lui Cozma, Polia din Cremeni, Polia lui Prhan i Polia lui Prun;
Polita cu Crini

peteri i avene: Grota lui Savu, Petera din Ocola i Avenul din Ocola, Avenul de Sus,

Avenul de Jos, Petera cu Teras i Petera Diaclaza cu Lumin, Petera cu Ghia, Petera
Groapa cu Var.
n afara acestor obiective turistice principale, semnalm i alte formaiuni stncoase
bizare, multe dintre ele fiind rezultatul unor imaginaii bogate: Gemenii, Broasca, Furculia,
Uriaul, Moul, Fereastra, Mriuca, Doamna, Baciu, Coiful (Roman), Pisica,Orga de Ghea.
Alte formaiuni stncoase au primit de la localnici denumiri sugestive: Peretele
Berbecului, Tabra sau Scldtoarea Vulturilor, Cciula lui Ciuperc, Piatra Viperei, Degetul
Ocolaului Mic, Piatra Corbului, Piatra Plns, Piatra Miresei, Scaunul Linitei, Raftul de
Piatr, Masa Dacic, La Plrie, Cetatea de Piatr.
Multe aspecte ale cadrului natural al Munilor Ceahlu sun tunicate sau rariti n
peisajul rii noastre. Se poate afirma c aproape fiecare stnc, fiecare loc din cadrul acestor
muni i are povestea sa transmis din generaie n generaie.

41

2.Potentialul turistic antropic

Potenialul turistic antropic este reprezentat prin urmtoarele obiective principale:
-

barajul i Lacul Izvoru Muntelui-Bicaz;

staiunea turistic Duru;

monumente istorice i de arhitectur (Palatul Cnejilor din localitatea Ceahlu, mnstirea

Duru, bisericie din lemn din Ceahlu, Bistricioara i Grinie);

-

muzee i colecii muzeale (Muzeul de Istorie din Bicaz, coleciile etnografice din Ceahlu,

Grinie i Telec).
Cu vaporul, pe lacul Izvoru Muntelui. Lacul este nconjurat pe malul stng i parial
n amonte pe malul drept, de DN 15. Se practic navigaia, pentru localnici i turiti, atunci
cnd cuveta lacului este plin cu ap, ntre opt puncte de mbarcare i debarcare situate lng
localitile riverane de pe ambele maluri. Pe malul stng, debarcaderele Bicaz (de fapt acesta
este portul de baz), Buhalnia, Chirieni i Poiana Teiului, iar pe malul drept, la baza
Munilor Ceahlu, debarcaderele Secu, Izvoru Alb, Ceahlu i Bistricioara. La ape mici
navigaia se reduce spre partea din aval a acumulrii.
n concluzie, spre principalel baze de plecare n drumeia montan se poate ajunge
astfel cu mijloace auto:
-

la staiunea turistic Duru: (1) din Piatra Neam, pe oseaua naional 15 prin Bicaz (26

km), n continuare pe malul lacului Izvoru Muntelui pn la satul Bistricioara (nc 50 km),
apoi pe oseaua judeean 155 F prin localitatea Ceahlu (12 km), drumul fiind n totalitate
modernizat; (2) varianta mai scurt, 4 km nord Bicaz, direct peste munte prin localitatea
Izvoru Muntelui pe DJ 155 F (nc 28 km), o poriune de 9 km fiind mai dificil; (3) varianta
din Bicaz, pe oseaua naional 12 C la Bicazul Ardelean (16 km), apoi pe drum neasfaltat
prin Telec, pe vile Bistra i Prul lui Martin i Slatina (25 km ) i ncheind pe 2 km de
asfalt; (4) de la Trgu Neam pe oseaua naional 15 B i 15 la Bistricioara (52 km), apoi ca
la punctul 1 (12 km); (5) din Borsec pe oseaua naional 15 la Bistricioara (36 km) apoi ca la
punctul 1 (12 km).
-

pe Valea Bicazului: din Bicaz pe oseaua naional 12 C la Taca (6 km), la Neagra (10

km ), la Bicazul Ardelean (15 km ) i din Gheorgheni pe aceeai osea pe la Lacu Rou i

Cheile Bicazului la Bicazul Ardelean (45 km), la Neagra (50 km), la Taca (54 km) i la Bicaz
(60 km).
-

pe Valea Bistricioarei: din Bicaz, pe oseaua naional 15, la Bistricioara (50 km), la

Grinies (53 km) i la Pintic (65 km).

42

la cabana Izvoru Muntelui: din Bicaz pe oselele modernizate 15 i 155 F (12 km).

La fel de atractiv este si covorul vegetal. Palcuri de crini conifere cu grunza cazatoare cu
coloritul lor verde deschis, vara, ori galben lamai, toamna; poienile cu floare de colt de sub
Ocolasu Mare, din jurul Varfului Toaca, Panaghiei si Pietrei cu Apa.
Dar Masivul Ceahlau nu este numai culoare si peisaj, el reprezinta si un custode al
unor comori cultural istorice ale tuturor timpurilor. Pe teritoriul sau se intalnesc vestigii ale
vietii umane care reflecta prezenta si continuitatea omului pe aecste meleaguri inca din era
primitiva. Obiecte de silex descoperite, ruinile micii cetati Palatul Cnejilor ce dateaza de la
1639, biserica manastirii Durau pictata de N. Tonita sunt numai cateva exemple care confirma
acest lucru.
Pentru a inlesni vizitarea acestui masiv, s-au construit drumuri modernizate de acces,
cabane si hoteluri ce insumeaza peste 1500 locuri, s-au marcat principalele poteci etc., iar in
planul de amenajari turistice se prevad construirea unui teleferic intre Durau si Dochia.
Din cele relatate rezulta ca Masivul Ceahlau intruneste un ansamblu de obiective turistice
pentru care isi merita locul fruntas de pe lista masivelor turistice din tara noastra si calitatea
de etalon al maretiei si frumustetii naturii.

43

3.Oferta turistica proprie

Aceasta oferta turistica se adreseaza persoanelor de orice varsta cu o conditie fizica
buna.
Prima zi:
Traseul pleaca din Bistrita pana in comuna Durau la Cabana Durau unde este prima
noapte de cazare. Cabana Durau dispune de 165 locuri de cazare, masa calda si bufet.
Plecarea este la ora 10 dimineata din Bistrita si se ajunge in Durau in jurul orelor 16.
Ziua 2:
- micul dejun la cabana
- plecare la ora 10 din Durau prin Poiana Viezuri pana la Duruitoarea si mai departe
prin poiana Saiusului pana la Dochia.
- traseu de 4-5 ore
- marcaj: cruce rosie
Descrierea traseului
Se porneste de la cabana Durau. Se traverseaza un parau mic peste un pod de beton,
si se coboara in Poiana Cailor. Traseul continua intr-un urcus usor pe langa liziera din stanga
poienii, paralel cu o mica vale, dupa care intra in padure. Apoi se traverseaza soseaua asfaltata
dintre Durau si Izvoru Muntelui, panta se accentueaza usor si se ajunge in Poiana Viezuri
(1195 m) unde este intersectia cu poteca marcata cu triunghi galben care vine de la cabana
Fantanele (drum de o ora).
De aici, cararea se indreapta spre SV pe curba de nivel. Se trece printr-o zona
defrisata, apoi printre blocuri mari de conglomerate, se traverseaza mai multe vai mici pana la
paraul Rupturi pe al carui mal drept se intalneste traseul marcat cu cruce albastra. Ambele
trasee continua in amonte, printre bolovani spre cascada Duruitoarea (20 m inaltime), unde
este amenajat un loc de popas.
Drumul se continua prin stanga cascadei cu o panta abrupta, dar amenajat cu scari si
balustrade de lemn (nu este recomandat iarna). Dupa ce poteca isi schimba usor directia spre
est, padurea se rareste si se iese in Poiana Scaius. n continuare se trece pe la baza unui perete

44

stancos si se ajunge deasupra lui. Se urca pe piciorul de munte de sub Piatra Ciobanului pana
intr-un loc deschis. Urcusul devine tot mai dur, se traverseaza Jghebul Arinisului si se iese in
Polita Arinisului unde un indicator arata altitudinea de 1555 m.
Accesul spre platou se face pe sub Piciorul Schiop si in aprox. 10 minute se ajunge
la marginea golului alpin de unde se pot admira Vf. Toaca si Piatra Ciobanului. Poteca urca in
continuare, se intersecteaza traseul din Curmatura Stanile marcat cu banda albastra, se ajunge
in Curmatura Picioru Schiop, se trece pe langa Piatra Lacrimata si se ajunge la Cabana
Dochia.
Ziua 3:
-

micul dejun la cabana Dochia

pranz la Cabana Fantanele

plecare la Dochia spre cabana Fantanele si inapoi in Durau

durata traseului 3-4 ore

traseu de creasta

marcaj: banda rosie

Descrierea traseului
Se pleaca de la cabana Dochia usor pe un traseu ce traverseaza platoul. Se merge usor
200 de m pe cararea ce duce pe varful Lespezi de unde incepe usor coborasul pe platoul
central unde se deschide o panorama imresionanta. Se trece pe langa cabana meteorologica de
la baza varfului Toaca, ocolind varful de unde se vede in fata varful Panaghia (70 m ), iar mai
departe se coboara usor printre jnepeni.
Ajungem astfel intr-o zona deschisa denumita Curmatura Piatra Lata dominata de
stanca "Furculita" sau "Caciula dorobantului", dupa care se coboara brusc prin padure pana la
cabana Fantanele unde vom face o pauza pentru pranz.
Coborasul de la Fantanele pana in Durau este mai greu la inceput dupa care devine
din ce in ce mai domol printr-o pdaure de fag si molid si poieni mici
In Durau va fi o pauza de o ora pentru schimbat haine, incaltaminte, iar apoi se pleaca
spre Bistrita.

45

4.Valorificarea spatiului rural prin agroturism

Turismul contribuie ca factor determinant pentru progresul economic general, ca aport
in cresterea produsului intern brut, la echilibarea balantei de plati externe si la ameliorarea
calitatii vietii.
In Romania agroturismulconstituie o sansa pentru gospodaria rurala, gospodarie
careia,in general ii este caracteristica economia de subzistenta. Si daca avem in vedere faptul
ca in perioada actuala se manifesta o cerere crescanda a clientelei europene pentru o astfl de
foprma de turism, rezulta de aici inca o motivatie pentru practicarea agroturismului.
Defnitia fundamentala a agroturismului trebuie sa porneasca de la necesitatea gasirii
de solutii pentru gospodariile rurale, in sensul sterii veniturilor prin valorificarea potentialului
economi al acestora, dezvoltand servicii de gazduire si de valorificare a produselor proprii si
locale.
Din definitia agroturismului deducem faptul ca acesta trebuie tratat ca un sistem
complex ale carui elemente componente se afla intr-o stransa relatie de interdependenta. Pe
baza studiilor efectuate si ca urmare a sesizarii principalelor efecte ce iau nastere in momenul
activarii acestore elemente s-a ajuns la concluzia ca agroturismul poate fi privit ca un sistem
asupra caruia se exercita numeroase influente din mediul extern si care, la raul sau,
influenteaza mediul extern, asa cum este descris in figura de mai jos :
Agroturismul sistem cibernetic :
Influente ale
mediului extern
asupra sistemului
INPUTURI

SISTEM
ECONOMIC

Influente ale
sistemului asupra
mediului extern
OUTPUTURI

(INTRARI)

AGROTURISMUL

(IESIRI)

Activitati de transformare
MEDIUL EXTERN

46

O alta modalitate de a defini agroturismul este aceea de a-l privi ca pe o activitate

practica ce prezina o latura intrinseca a economiei locale. In cadrul sistemului economic la
nivel local, agrturismul are un rol de regulator, de feed-back. Agroturismul se realizeaza prin
valorificarea cadrului natural, a fertei de cazare si a diverselor servicii puse la dispozitie de
catre gospodariile si fermele agrotuistice. Scopul acestei activitati este acelasi ca la orice alta
activitate economica, de a obtine venituri.
Veniturile obtinute din agroturism au, de regula, un caracter complementar, gospodaria
sau ferma agroturistica realizeaza in general, venituri de baza din activitatea agricola sau din
alte tipuri de activitati (prelucrarea a materiilor prime agricole sau neagricole, artizanat si
altele).
Privit ca o activiate practica, agroturismul are un caracter complex, imbinand armonios
: cadrul natural, oferta de cazare, serviciile agroturistice. Toate acestea sunt puse la dispozitia
turistilor prin intermediul unor tehnici si metode ce imbraca forma unor programe oferite
pietii turistice.
Exista in Romania numeroase sate ce dispun de conditii naturale bune pentru
practicarea turismului si care beneficiaza, de asemenea de un cadru construit pitoresc, cu case
s gospodarii confortabile, cu oameni ospitalieri ce au o traditie culturala si artistica proprie, cu
mestesugari si artizani talentati.
Dar tot atat de numeroase sunt si cazurile in care aceste zone, reprezentand un bogat si
important patrimoniu local sau putin valorificate. Locuitorii si gospodariile satului se
deplaseaza la oras pentru a-si valorifica produsele proprii si pentru a-si gasi un loc de munca.
Pentru a pune in valoare patrimoniul neutilizat si pentru a sprijinii satul este necesar sa
gasim solutia prin care sa determinam orasul sa priveasca la sat.
Preocuparile dezvoltarii agroturismului vin in intampinarea motivatiilor de a satisface
atat nevoile de odihna si recreere activa a populatiei de la orase sau din zonele aglomerate, cat
si a vaorifiarii resurselor locale ce pot atisface cerintele turistilor.
Agroturismul reprezinta o reala sansa pentru economia locala. Agroturismul creat si
asistat creaza principalele motivatii in antrenarea si dezvoltarea unor initiative, a unor
activitati traditionale care multa vreme au fost neglijate, a unor mestesuguri ; in creareai
consolidarea unor creatii artistice locale ; legrea unor prietenii ; satisfacerea nevoilor
materiale si spirituale ale turistilor, activitatii care diminueaza viata economica locala.
Gospodaria rurala caracterizeaza oferta de cazare si de servicii agroturistice si creaza
motivatia gospodarului de a pregati si a amenaja interiorul si exteriorul gospodariei in scopul
obtinerii de venituri , stimuleaza fospodarul sa investeasca in propria gospodarie, sa dezvolte
47

activitati complementare preocuparilor sale. Gospodarul va intra in competitie, isi va

desfasura de acum activitatea intr-un mediu concurential si va fi obligat sa devina competitiv,
sa ridice calitatea serviciilor si a produselor proprii pentru a fi solicitat.
Activitatea turistica ofera gospodarului posibilitatea de a pune in valoiare oferta de
cazare, de a valorifica in stare proaspata sauprelucrata produsele proprii din gospodarie, de a
presta servicii. Turistul creaza cererea locala de produse alimentare proaspete, produse de
mica industrie, artizanat ; el este amator de trasee, de recreere, solicita servicii si stimuleaza
creativitatea gospodarului.
Satul sau zona agroturistica reprezinta spatiul real de atractie, spatiul in care s
easambleaza toate elementele de dezvoltare locala. Apare iteresul de sustinere a satului, de
imbunatatire a infrastructurii, de construire a unei vieti spirituale a satului. Se creaza astfel
suportul imbunatatirii serviciilor publice.
Instruirea gospodarului in pregatirea ofertei de cazare, informarea turistilor, poate fi
realizata de un asistent agroturistic. Acesta poate fi un agent local sau national, conditia
care se impune fiind armonizarea conceptiilor tuturor actorilor implicati si a modalitatii lor
de actiune.
Pentru a putea intra in circuitul agroturistic, orice gospodarie trebuie sa fie evaluata si
sa detina un certificat de conformitate, certificat obtinut ca urmare a indeplinirii conditiilor
cerute. Evaluarea se face pe baza unei Fise de evaluare a potentialului agroturistic al
gospodariei, iar daca gospodaria se incadreaza in anumiti parametrii, ea primeste un
Certificat de conformitate. Acest certificat ii confera dreptul de a practica agroturismul.
In functie de nivelul de dotare si calitatea serviciilor oferite, entitatile agroturistice se
clasifica pe stele, potrivit criteriilor prevazute de legislatia in vigoare.
Activitatea agroturistica poate fi privita ca un sistem integrat de activitati ce se
desfasoara in mediul rural, activitati ce se afla in relatii de interdependenta si care au ca scop
final dezvoltarea generala a zonelor rurale. Definita astfel, activitatea agroturistica poate
reprezenta un instrument de masurarea a calitatii vietii, de cuantificare a nivelului de trai
pentru anumite grupuri sociale.

48

Cap. IV : Amenajarea turistica durabila

Promovarea potentialului turistic si stiintific al Parcului National Ceahlau in scopul
cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica, domeniul major de interventie privind
si promovarea brandului turistic national, in cadrul Axei prioritare , Dezvoltarea durabila si
promovarea turismului

1.

Localizarea proiectului
Masivul Ceahlau este situat n partea centrala a Carpatilor Orientali la intersectia

paralelei 47 latitudine nordica cu meridianul 26 latitudine estica. La Nord, Valea Bistricioarei

desparte masivul de Muntii Bisnitei, la Est este nconjurat pe o circumferinta de 35 km de
lacul de acumulare Izvorul Muntelui. La Sud, Valea Bicazului desparte Ceahlaul de M-tii
Tarcau iar la Vest se afla Masivul Hasmasul Mare si Cheile Bicazului.
Zona protejata are aproximativ suprafata de 17800 ha si se compune din sistemul de
culmi radiale cu altitudini cuprinse intre 800 si 1700 de metri. Aceste culmi converg intr-un
pilon central cu altitudinea de 1904 - Vf. Toaca si un pilon sudic cu altitudinea de 1911 m Vf. Ocolasul Mare. Cele doua vrfuri sunt unite de un platou suspendat, alungit cu orientare
N-S. In partea de Vest-Nord Vest predomina o creasta adiacenta pilonului central strabatuta de
canioane adnci cu pereti de 300-500m.
Ceea ce personifica masivul este gama tipurilor de peisaj raspindite mai sus de linia de
la baza peretilor de la 1300 m. Privit in ansamblu Masivul Ceahlau seamana din toate paitile
cu o fortareata flancata de pereti uriasi aparent de nepatruns. Acesti pereti sunt ntrerupti in
zona lor mediana de o brna ce practic inconjoara muntele si formeaza din loc n loc polite
insorite, un ideal habitat pentru capra neagra. In zona sud - estica brna se transforma intr-un
platou secundar usor ascendent pe nume Ocolasul Mic ce se termina ntr-o cadere ametitoare a
peretilor depeste 300 m a gruparii de stanei Turnul lui Butu.
In partea sud-vestica se ridica impunator si misterios, ca un zid parasit desprins parca
din sistemul de aparare al muntelui, Piatra Sura, o creasta stancoasa aproape inaccesibila
terminata la nord de Cheia Mare formata de Prul Bistra Mare si la sud de canionul celor 7
Cascade format de Prul Bistra Mica.
In partea de Est peretii ce formeaza Fundul Ghedeonului se termina cu o culme radiala
descendenta ce poarta numele de Lutul Rosu. Lnga aceasta creasta, cu orientare Est-Vest se
deschide o vale adnca impunatoare care dupa o ngustare formata de Complexul Detunatele

49

si Castelul Vrajit se deschide ntr-o zona uriasa de colectie denumita Jgheabul cu Hotar.
Dincolo de aceasta, formata din Saua Panaghiei, complexul Piatra Lata, saua La Morminte si
Chica Fantanelelor face trecerea spre versantul nordic unde gasim Poiana Duraului.
Versantul nordic predominat central de Vf.Toaca, stanca Panaghia, Scaldatoarea
Vulturilor, Piatra Ciobanului, Piatra Vulcanului si multe alte formatiuni stancoase se nchide
brusc dupa abruptul a carui torenti formeaza Prul Rupturi si Cascada Duruitoarea cu o
culme semeata si mpadurita denumita Piciorul Schiop.

2.

Obiectivele proiectului

A. Refacerea infrastructurii turistice in regiune, in sensul modernizarii si reconstructiei

cabanelor, refacerea potecilor si a cararilor de acces catre locuri de poas si cazare;
B. Campanii de ecologizare si igienizare a zonei ;
C. Construirea centrelor de documentare si a punctelor de informare turistica ;
D. Monitorizarea turistica si evaluare potentialului turistic, diferentiat ;
E. Pregatirea si producerea de materiale publicitare despre aceasta zona cu potential turistic
si despre Romania, in general, ca destinatie turistica ;
F. Construirea unui site despre Parcul National Ceahlau, in cel putin 10 variante lingvistice
(romana, engleza, franceza, italiana, spaniola, suedeza, rusa, greaca, maghiara, bulgara).

3.

Indicatori de realizare (cantitativi si calitativi)

A. Refacerea infrastructurii turistice in regiune, in sensul modernizarii si reconstructiei

cabanelor, refacerea potecilor si a cararilor de acces catre locuri de poas si cazare;
Termen de realizare : 2 ani
Presupune :
- modernizarea si reconstruirea cabanelor la standarde europene, un prim pas catre includerea
acestor cabane in traseele turistice oferite de operatori nationali si internationali
- refacerea potecilor in sensul marcarii traseelor turistice si cailor de acces mai ales in zonele
ce au fost afectate de inundatiile ultimilor anis au de defrisari ; de retinut este faptul ca
refacerea potecilor si cailor de acces va avea in vedere pastrarea caracterului rustic
- realizarea unei harti actualizate a potecilor si cailor de acces
- marcarea zonelor considerate de alpinisti periculoase prin instalarea de panouri de
avertizare
B. Campanii de ecologizare si igienizare a zonei ;

50

Termen de realizare : maxim 1 an, in 3 etape

Presupune :
- curairea in proportie de minim 85% a zonei parcului
C. Construirea centrelor de documentare si a punctelor de informare turistica ;
Termen de realizare : 18 luni
Presupune :
- dotarea centrelor de informare (in regim biblioteca ) cu harti, materiale informative, carti,
pliante
D. Monitorizarea turistica si evaluarea potentialului turistic, diferentiat
Termen de realizare: monitorizare timp de 30 de luni
Presupune :
- evaluarea potentialului pe luni calendaristice, cu evidentierea caracteristicilor turistilor, adica
evidentiarea acelor perioade ale anului cand se practica turismul de relaxare, turismul pt
tineret, turismul de familie, turismul scolar, turismul de week end, turismul prin tabere scolare
si studentesti ;
E. Pregatirea si producerea de materiale publicitare despre aceasta zona cu potential
turistic si despre Romania, in general, ca destinatie turistica ;
Termen de realizare : 6 luni
Presupune :
- desfasurarea campaniilor publicitare pe toate cele trei canale media : audio, audio-video si
scris
- calitatea materialelor publicitare va fi superioara (filme de buna calitate, spoturi difuzate la
ore de maxima audienta, in functie de adresant, spatii publicitare vizibile, in reviste de profil,
etc)
- distribuirea se va face la nivel european ;
F. Construirea unui site despre Parcul National Ceahlau, in cel putin 10 variante lingvistice
(romana, engleza, franceza, italiana, spaniola, suedeza, rusa, greaca, maghiara, bulgara).
Termen de realizare : 6 luni
Presupune :
- crearea unui site usor de accesat de oriunde din lume, cu contact ;
51

4.

Relevanta proiectului

4.1 Relevanta proiectului fata de prioritatile si obiectivele unui program

Romania are de promovat un potential turistic de o mare diversitate care ofera
posibilitatea practicarii intregii game de forme de turism pe toata durata anului. In acest
context, una din prioritatile pe termen mediu o reprezinta dezvoltarea brandului turistic
national, cu impact asupra dezvoltarii brandului de tara, cat si asupra dezvoltarii pietei
turistice interne si externe. Dezvoltarea brandului turistic national este cu atat mai important
cu cat Romania nu are o imagine bine conturata ca destinatie turistica, iar promovarea interna
si externa este insuficienta si subdimensionata fata de cerere.
Pentru remedierea acestei situatii, prin axa prioritara 5 se propune creerea unei retele
de centre de informare si promovarea turistica, retea care ar putea oferi servicii utile si
materiale promotionale in zone turistice.
In acest context, obiectivele domeniului major de interventie sunt :
a.

Promovarea potentialului turistic romanesc prin imbunatatirea imaginii de

tara, cu scopul de a promova Romania in strainatatesi de a creste atractivitatea sa pentru

turism si afaceri ;
b.

Crearea Centrelor Nationale de informare si promovare turistica in scopul

cresterii numarului de turisti ;

c.

Instituirea unui sistem integrat si informatizat a ofertei turistice romanesti.

Avand acestea in vedere, si punanad alaturi obiectivele proiectului nostru putem afirma ca
acestea se incadreaza in aceasta axa prioritara, in cadrul domeniului de interventie 5
Consideram ca proiectul nostru este doar prima etapa dintr-o lunga serie de proiecte
asemanatoare si de asemenea militam pentru indeplinirea obiectivelor propuse prin prezentul
proiect tocmai in Parcul National Ceahlau deoarece este unul din cele mai importante
rezervatii naturale, cum putine pot fi gasite in Europa, care ofera o gama extrem de larga de
tipuri de turism : de la cel stiintific pana la cel de week-end sau de afaceri.
4.2 Identificarea nevoilor si constrangerilor din zona geografica a proiectului
Puncte tari :
- lumea pasarilor este elementul faunistic cel mai interesant care da colorit si variatie
monumentalului Ceahlau si padurilor sale, aici adapostindu-se peste 60 specii, si dau ntlnire
aici, convietuind printr-o alternanta dinamica , dupa anotimp, elemente europene- centrale si
nordice pna la cele asiatice- siberiene , mongolice si tibetane- o varietate de specii cu origini

52

geografice departate, caracteristice n majoritate zonelor montane sau celor din taigaua euroasiatica sau a nordului palearctic
- Structura geologica , geomorfologica , factorii climatici, edafici si antropici, au determinat
existenta n Masivul Ceahlau a unei flore bogate si variate, care a atras atentia a numerosi
oameni de stiinta ; astfel, aici s-au identificat n masiv 1097 specii (+ 21 specii hibride) si 206
subspecii, dintre care 38 specii si 3 subspecii de ferigi, 7 specii si 2 subspecii de gimnosperme
si 1052 specii si 201 subspecii de angiosperme. Astfel, se regaseste aici 65% din flora
judetului Neamt si 36% din flora vasculara a Romniei.
- unul din elementele care dau mare valoare stiintifica masivului si care a contribuit la
declararea acestuia ca Parc National l constituie existenta aici a numeroase elemente
floristice deosebit de valoroase: 5 monumente ale naturii, 2 raritati, 53 endemite, 3 relicte
tertiare si 7 relicte glaciare.
- vegetatia Muntelui Ceahlau este deosebit de diversificata, ea apartinand la trei etape de
vegetatie:
Etajul nemoral (al padurilor de foioase)
Etajul boreal (al molidisurilor).
Etajul subalpin (al jnepenisurilor)
- in orice perioada a anului se poate practiva turismul de orice tip
- din punct de vedere a serviciilor turistice se ofera: plimbari cu ATV, plimbari cu ghizi,
excursii de o zi in Parcul National Ceahlau cu ghid alpin specializat ; excursii de doua sau mai
multe zile tip circuit in Parcul National Ceahlau si zonele invecinate, cu petrecerea noptii la
cabana sau cort ; scoala supravietuire vara sau iarna, vizitarea Avenului din Detunate in
perioada decembrie / martie ; vinatoare foto la specii de cervida, caprior, capra neagra, urs,
cocos de munte , fluture de stinca etc
- se pot practica sporturi extreme precum : catarare ; initiere in alpinism si traversare cu
tiroliana rappel pe Cascada ; zbor cu parapanta (incepatori si avansati)
- se pot practica sporturi de iarna : aproape de intrarea in traseul Durau - Duruitoarea - Dochia
se afla partia de schi a statiunii Durau, singura amenajata imprejurul rezervatiei. Se mai
gasesc mai multe jgheaburi pe care se poate practica schiatul; scoala de schi alpin (initiere
adulti sau copii) ; schi extrem in perioada martie /aprilie
- turism montan pe urmatoarele trasee :

Izvorul Muntelui - cabana Salvamont- pentru traseele cu plecare din Izvorul Muntelui

Durau - Centrul de Viziatori Salvamont Durau - pentru traseele cu plecare din Durau

53

Dochia - refugiul Salvamont - pentru traseele ce nu au plecare din Durau sau Izvorul

Muntelui
Puncte slabe :
- infrstructura deteriorata
- cai de acces limitate
- pensiunile, hotelurile, posibilitatile de cazare se pot afla doar la fata locului, putini fiind cei
care au annunturi in acest sens pe net
- au fost defrisate nsemnate suprafete pentru a fi create asezari omenesti, pentru terenuri de
cultura si pentru pajisti
- s-a schimbat structura padurilor, ndeosebi a celor de foioase care n mare parte au devenit
de amestec, de foioase si conifere, prin plantarea de conifere printre foioase, n scop economic
- pasunatul practicat pe scara larga n masiv a influentat negativ flora din pajisti si paduri
- turismul n zona devine tot mai intens si de multe ori are influente nefaste atunci cand nu
este sub observatie: tufarisurile de jnepeni si ienuperi au fost arse de turisti n diverse
scopuri ; unele specii de plante, ndeosebi Leontopodium alpinum si Nigritella rubra au fost
intens recoltate fiind luate drept suveniruri sau pentru comercializare ; pe locurile de campare
a fost afectata vegetatia prin ardere si lasarea de resturi menajere
Oportunitati :
- zona geografica deosebit de frumoasa si pitoreasca putin exploatata
- locuitorii zonei sunt constieinti de potentialul turistic si sprijina proiectele din acest sens
- exista in zona organizatii ecologice dispuse sa ajute a derularea in bune conditii a proiectului
- datorita importantei stiintifice a Parcului National Ceahlau putem atrage de partea noastra
reprezentanti ai invatamantului superior de profil
Amenintari :
- datorita defrisarilor irationale unele zone prezinta pericol de surpare
- in unele perioade ale anului apele pot produce inundatii si ingreuneaza desfasurarea
proiectului sau ii amana unele etape
- la altitudini de peste 1500 de metri accesul la internet, telefonie mobila si fixa este ingreunat

54

4.3. Descrierea grupului tinta si a beneficiarilor finali precum si a numarului estimativ al

acestora
Datorita anvergurii proiectului propus beneficiarii se impart in mai multe categorii, dar
indiferent din ce unghi privim problema toti suntem in castig. Astfel : proiectul se desfasoara
avand ca beneficiar final turistul, fie ca e de nationalitate roman sau strain. Insa pana la cel tip
de beneficiar, mergand pas cu pas dinspre beneficiarul final pana la locuitorul din zona
parcului putem considera de asemenea beneficiari si agentiile de turism care isi vor intensifica
activitatea de pe urma proiectului, tour operatorii, persoanel implicate in orice mod in turism :
fie ca au pensiuni, fie ca sunt mesteri, artisti, olari, tesatori ; o alta categorie de beneficiari este
constituita din comunitatea de acolo care va beneficia astfel si de drumuri mia bune, de acces
la internet si telefonie, acces la informatie, deschiderea orizontului de cunoastere, NU in
ultimul rand, beneficiari sunt si peroanele care in prezent lucreaza in cadrul parcului deoarece
odata cu promovarea zonei ca obiectiv turistic implicit vor fi mai multe fonduri pentru
continuare studiilor privind flora si fauna zonei.

55

Cap. V : Concluzii si propuneri

Putem afirma c rezervaia tiinific din cadrul Parcului Naional Ceahlu are
o suprafa de 1877 ha (n anul 1976), din care 1277 ha pdure i 600 ha pune i
stncrii.
Situai la intersecia cilor rutiere de legtur dintre trei provincii istorice romneti
(Moldova, Bucovina i Transilvania), Munii Ceahlu se evideniaz prin izolarea lor n cadrul
munilor nconjjurtori, print-o alctutuire geologic variat i prin diversitatea covorului
vegetal. Prin caracterele sale fizico-geografice i prin individualitatea sa n cadrul mediului,
Ceahlul este cea mai interesant zon montan din partea central a Carpailor Orientali.
Marele lac de acumulare Izvoru Muntelui-Bicaz, care mbrieaz poalele Ceahlului la nord
i est, ca i tnra staiune turistic Duru, aflat n dezvoltare continu, nu fac dect s
ntregeasc faima turistic a masivului. Drumeii ndrgostii de frumuseile naturii, poeii i
prozatorii, oamenii de tiin au fost atrai n mod deosebit de Munii Ceahlu, fa de ceilal
zon montan din partea central a Carpailor Orientali. Marele lac de acumulare Izvoru
Muntelui-Bicaz, care mbrieaz poalele Ceahlului la nord i est, ca i tnra staiune
turistic Duru, aflat n dezvoltare continu, nu fac dect s ntregeasc faima turistic a
masivului. Drumeii ndrgostii de frumuseile naturii, poeii i prozatorii, oamenii de tiin
au fost atrai n mod deosebit de Munii Ceahlu, fa de ceilali muni ai Moldovei.
Din punct de vedere al potenialului turistic fluxul mare de turiti pe care-l putem
constata n Munii Ceahlu, n perioada de var-toamn, i prezena lor n tot cuprinsul anului
sunt datorate bogatului potenial turistice de care beneficiaz aceast zon montan. n unele
perioade, posibilitile de cazare oferite de staiunea turistic Duru, cele 4 cabane turistice i
popasurile turistice nu pot satisface cererea i, de aceea, turismul cu cortul s-a dezvoltat de la
an la an.
Elementele potenialului turistic natural (peisaj geografic, rezervaii naturale i
monumentele ale naturii, forme stncoase cu forme bizare), se mbin armonios cu elementele
potenialului turistic antropic (momumente istorice i de arhitectur, muzee, staiunea
turistic, barajul i lacul de acumulare Izvoru Muntelui-Bicaz), oferind, att celor venii
pentru un turism staionar, ct i celor sosii pentru a practica turismul itinerant, numeroase
obiective turistice. Aproape toate obiectivele turistice sunt uor accesibile de pe potecile
marcate sau nemarcate, de pe oselele modernizate sau drumurile forestiere.

56

BIBLIOGRAFIE
Albot G. M. (1992) Munii Ceahlu, Casa Editorial pentru Turism i Cultura,
Bucuresti;
Bleahu M., Brdescu V., Marinescu E. (1976) Rezervaii naturale geologice din
Romnia,
Edit. Tehnic, Bucureti;
Bojoi I. (1970) Consideraii geografice privind turismul din zona munilor Ceahlu i
Hghima ( Carpaii Orientali),
Bojoi I., Ichim I.(1974) Judetul Neamt, Edit. Academiei, Bucuresti;
Bojor O. (1984) Flori din Ceahlu, Almanahul Turistic, Bucuresti;
Burduja C.(1962) Muntele Ceahlu - flora i vegetatia, Ocrotirea Naturii, nr.6,
Bucuresti;
Calin D. (2005) Masivul Ceahlu Harta turistica, Edit. ErcPress, Bucuresti;
Ciobanu M., Grasu C., Ionescu V. (1972) Monumente ale naturii din judetul Neamt ,
Piatra Neamt;
Gugiuman I. (1963) Ceahlul, monument al naturii, Almanahul turistic, Bucuresti;
Iacomi G. (1982) Masivul Ceahlu Harta turistica, Publiturism, Bucuresti;
Iacomi G. (1983) Politele cu Crini din Ceahlu , Publiturism, Bucuresti;
Lates V. ( 1885) Muntele Ceahlu i schitul Duru, Tipografia Naionala, Iai;
Pirlea A.I. (1941) Ceahlul, Enciclopedia turistica a Romniei, vol. VIII, Bucuresti;
Stnescu I. (1976) Ceahlu, Col. Munii notri, nr.12, Edit Sport - Turism, Bucureti;
www.ceahlau.neamt.ro
www.ceahlaupark.ro
www.neamtonline.ro

57