Curs 2

1.3 PERSPECTIVA ISTORICA

Bunurile au fost produse la un anumit nivel inca din zorii civilizatiei. Casele de olarit
si fabricile pentru manufactura sticlei si bronzului au fost descoperite in Grecia si Roma. In
Evul Mediu fabrici mari de matase se gaseau in orasele din Siria, Antakya si Tyre. Pe
parcursul Evului Mediu, fabricile de textile s-au stabilit in cateva tari europene. Acestea erau
operatii mici, deci cu un impact nesemnificativ asupra mediului din imediata apropiere.
In timpul Renasterii (sec XIV-XVI), industrializarea a crescut in multe zone, in
principal datorita avansului stiintei si dezvoltarii partenerilor noi de comert in Asia si in
Lumea Noua. Fabricile au fost create pentru a produce bunuri precum hartie, arme de foc,
praf de pusca, otel, sticla, haine, bere si sapun (Kaufman si Farr, 1955). Aceste fabrici se
diferentiau totusi de cele existente azi; in general erau hale mari de lucru in care fiecare
functiona independent. Procesele industriale erau realizate in principal prin munca oamenilor
cu unelte simple; mecanizarea si masinile erau rare. Puteau fi gasite fabrici organizate, insa
productia de acasa era inca mare. Totusi, impactele asupra mediului (legate de productia de
bunuri) erau inca minore dar s-au intins pe o arie larga.
Antakya este un ora mare de pe malul Mrii Mediterane n Turcia de Sud. Oraul
denumit n antichitate Antiohia aparinea Siriei antice, azi se afl m provincia Hatay.
Tyre ( in trecut fenician, astazi oras istoric in Liban). (WIKIPEDIA).

1.3.1 Revolutia industriala

Toate aceste schimbari se datoreaza Revolutiei industriale, care a inceput
odata cu introducerea masinilor pentru productie.
Revolutia industriala a adus multe schimbari in modul de a trai si a munci
al oamenilor:
- a condus la mutarea oamenilor din zonele rurale in cele urbane;
- o schimbare de la munca acasa la productia de fabrica.
A reprezentat de asemenea impulsul pentru crearea unei noi clase
muncitoare. Se considera ca Revolutia Industriala a inceput in Marea
Britanie la inceputul anilor 1700 si apoi s-a raspandit rapid pe cuprinsul
Europei si Americii de Nord, la inceputul secolului al XIX-lea.
O forma a Revolutiei industriale inca exista sau este la inceputuri in
multe tari putin dezvoltate.
La inceputul secolului al XIX-lea, Marea Britanie a consumat cantitati
mari de lemn (taieri masive ale padurilor), pentru a obtine incalzirea locuitorilor
si pentru industria sa limitata. Oricum, mari depozite de carbune erau
disponibile pentru combustie si exista o resursa abundenta de munca pentru a
scoate carbunele si fierul din mine. Era nevoie de o forma de transformare a
energiei carbunelui intr-o forma ce putea fi folosita pentru fabricare. In acea

perioada, masinile erau folosite pentru procesele de productie in Marea

Britanie, dar numai limitat. Matthew Boulton (in 1762) a construit o fabrica
care avea mai mult de 600 de muncitori, pentru a realiza o varietate de masini
de strung, lustruit si slefuit.
Josiah Wedgwood si altii au folosit morile de apa si vant in Staffordshire
pentru a face masini care amestecau materialele pentrau a face articole din
portelan (Rempel, 1995).
Principala folosinta a mecanizarii in industrie a venit din industria textila
britanica. Industria a fost incarcata de ineficiente severe: era nevoie de 4 rotitori
pentru a face fata unui gherghef de bumbac si de 10 persoane pentru a face fire
pentru un tesator de lana. Tesatorii erau adesea inutili din cauza lipsei de fire
necesare.
Era necesara o modalitate de a rasuci firele mai repede. In 1764 s-a
inventat maina de tors de James Hargreaves care a sporit productivitatea de 16
ori, acolo unde s-a introdus. Acest lucru a fost urmat rapid de masina de filat,
inventata de Richard Arkwright in 1769. Resursa de fire creata de aceste
inventii a condus la inventia razboiului mecanic de tesut de catre Edward
Cartwright in 1785, care a dat posibilitatea femeilor sa teasa in locul barbatilor.
Cam in aceeasi perioada a fost patentata o masina care realiza modele pe
suprafata hainelor. Inaintea acestor dezvoltari majoritatea lucrarilor de tesut,
rasucit si fabricatie se realizau in case. Noile masini erau in general prea mari
pentru a opera acasa si erau in general realizate pe baza morilor de apa, astfel ca
fabricatia textilelor trebuia sa se mute in fabrici. Rezultatul utilizarii acestor
masini a constat intr-o scadere de 50-90% al costului de manufactura a
textilelor, reflectand cerintele reduse de munca, cresterea exploziva a vanzarii
textilelor, atat in Anglia, cat si in alte tari.
O alta revolutie, in industria textila si de confectii a aparut in 1864, cand
americanul Elias Howe a inventat masina de cusut. Razboiul civil american a
creat imediat impulsul pentru cresterea industriei nevoia de uniforme.
Fabricantii de haine au fost fortati sa se realizeze marimi standardizate ale
uniformelor si eventual pentru alte haine, pentru a realiza nevoile practicilor de
productie in masa.
Industria textila a fost cea care a inaugurat revolutia industriala, insa
inventia, care de obicei este asociata cu aceasta, este motorul cu aburi. Deoarce
puterea apei a constituit singura cale ca masinile sa functioneze, fabricile
trebuiau sa fie localizate pe langa un curs de apa. Motoarele cu aburi au scapat
fabricantii de aceasta restrictie, permitandu-le sa localizeze fabricile in
apropierea resurselor de materie prima, langa forta de munca si piete. Primul
motor cu piston, realizat in 1690 de fizicianul francez Denis Papin pentru a
pompa apa nu a fost niciodata practic. Primul motor cu abur modern a fost

construit de inginerul englez Thomas Newcomen, in 1705 pentru a pompa

scurgerea de apa din minele de petrol, staniu si cupru. Nu a fost foarte eficient
dar a fost folosit pentru pomparea apei din mine. In 1763 James Watt, un
inginer scotian, a inventat motorul cu abur reciproc, schimbandu-l pe cel care
functiona la presiune atmosferica intr-in adevarat motor cu aburi. De
asemenea, a adaugat o manivela si un volant pentru a obtine miscarea de rotatie
(Rempel, 1995). Valoarea acestor motoare a fost rapid recunoscuta si Watt a
realizat sute in anii urmatori, eliberand industria de nevoia de puterea apei.
Dezvoltarea vapoarelor cu aburi de catre Robert Fulton in 1807 si a
locomotivelor cu abur in anii 1830, ambele pe baza motoarelor cu abur, au dus
la extinderea vasta a pietelor pentru bunurile produse industrial si au ajutat sa
creasca viteza de raspandire a Revolutiei industriale.
Alte evenimente majore care au sustinut Revolutia industriala au fost
dezvoltarea mudului de producere necostisitoare a electricitatii, care a putut fi
folosita pentru functionarea masinilor din fabrici care inca nu aveau ecces la
carbune necesar motoarelor cu aburi; motorul cu combustie interna;
automobilul, odata cu linia de asamblare dezvoltata de Henry Ford in 1913
pentru productia de automobile on masa; aviatia; sistemele de comunicare
rapida. In anii recenti a existat o noua revolutie in practicile de fabricatie, prin
introducerea echipamentului de fabricatie sofisticat, adesea condus de
computere. Automatizarea a schimbat rapid si eficient marimea si indemanarea
fortei de munca a fabricii. Aceste avansari ale fabricatiei au redus foarte tare
costurile de fabricare si au produs cresteri mari ale consumatorilor.
Inainte de 1860, aproximativ 36 000 de patente pentru inventii noi au fost
realizate in Statele Unite. Intre 1860 si 1890 s-au mai adaugat inca 440 000 de
patente. In 1899 Charles H. Duell afirma ca tot ce era de inventat s-a inventat.
Alte 900 000 de patente au fost realizate in primul sfert al secolului al XX-lea.
Totalul este in prezent de peste 5500 000. bineinteles, Duell a gresit si
industrializarea a continuat sa creasca cu o rata mai mare ca niciodata.
1.3.2 Impactele industrializarii
Rezultatul tuturor acestor imabunatatiri in mecanizare a reprezentat o
crestere a productivitatii industriale, reducerea costurilor pentru produsele
fabricate si in mare, o crestere a standardului de viata al populatiei. Bineinteles,
acesta nu a venit fara costuri. Fabricile inlaturau deseurile de fabricare in apa,
aer si pe sol. Pentru ca industriile sunt concentrate langa sau in interiorul
orasului aceste eliminari au efecte cunulative pe o portiune mica. Cresterea
rapida a productiei duce la cresterea cererii de energie, materie prima si resurse
naturale, cel mai adesea taxand resursele noastre si cauzand degradari ale

mediului din cauza proceselor de extractie a resurselor. In mod tipic, industriile

folosesc numai materiale virgine din cauza costului si complexitatii de renovare
a reciclarii materialelor in materiale refolosibile pentru obtinerea altor produse.
Astfel, adesea nu exista piata pentru materialele dintr-un produs dupa ce acesta
si-a sevit scopul si apoi este eliminat in mediu, cauzand o si mai mare poluare.
Abia in ultima decada a inceput sa fie schimbata aceasta practica.
Revolutia industriala a adus cu ea o schimbare in structura sociala a
tarilor industrializate. Industrializarea rezulta de obicei din cresterea imbogatiri
tuturor, desi nu egal distribuita, rezultand distinctii intre clase. Din cauza
cresterii bunastarii,populatia tinde sa creasca. Populatia trece repede de la una
rurala in principal la una urbanizata pe masura ce oamenii se muta in functie de
slujbe. Adunarea industriilor intr-o zona comuna si urbanizarea rezultata
creeaza un stres sever asupra mediului. Zone care inainte puteau asimila
deseurile din comunitatile rurale nu mai pot face fata si astfel apare degradarea
mediului.
In multe cazuri amenintarile pentru mediu pot fi reduse printr-o utilizare
mai eficienta a resurselor pentru industrie si prin mai buna proiectare a
produselor astfel incat sa poata fi mai usor reciclate dupa utilizare. Scopul
acestui curs va fi de a intelege cum poate prevenirea poluarii sa fie realizata mai
usor si cum poate beneficia industria, precum si mediul.
1.4 CE ESTE PREVENIREA POLUARII?
Congresul, EPA si specialistii in mediu au ajuns la concluzia in anul
1980, ca este foarte necesara o filosofie noua a managementului desurilor
industriale pentru rezolvarea problemelor de extindere a poluarii industriale si a
problemelor de reducere a resurselor. Folosirea nediscriminatorie a resurselor
virgine in productie si tratarea concomitenta a deseurilor nu pot realiza
durabilitatea resurselor si calitatea mediului ceruta de public. Ca rezultat, o
noua paradigma a fost emisa, care consta in minimizarea utilizarii resurselor
periculoase ori supraexploatate si in eliminarea sau minimizarea producerii de
deseuri la sursa, in aria de productie a industriei. Aceasta filosofie este
cunoscuta sub multe nume, inclusiv minimizarea deseurilor, reducerea surselor,
reducerea deseurilor, ingineria verde si ingineria durabila, insa cel mai adesea
este asociata cu prevenirea poluarii. Prevenirea poluarii sau 2P ( a se citi 2 P, de
la Polution Prevention) este termenul adoptat de EPA si este folosit frecvent in
legislatia federala.
1.4.1 Definitia deseurilor

Inainte sa discutam cum pot fi restructurate reducerea deseurilor si

prevenirea poluarii trebuie sa definim notiunea de deseu. A fost emisa o
definitie legala, inclusa in Actul de Conservare si Recuperare a resurselor, dar
exista si alte definitii care pot fi folosite.
Intermeni generali, deseu solid este orice material solid care este aruncat
pentru ca nu mai are utilitate in societate in forma sa actuala. In termeni mai
specifici EPA ( SUA) a definit un deseu solid:
orice material eliminat ce contine componente solide, lichide, semisolide sau gazoase rezultate din industie, comert, minerit, activitati agricole
sau din comunitatile umane.
De obicei tindem sa ne gandim la deseuri ca la un produs solid eliminat la
finalul unui proces sau actiuni, insa deseurile au un sens mult mai larg.
Intruneste pierderea de energie sau apa in cazul obtinerii unui produs. Trebuie
sa ne concentram asupra intregii imagini atunci cand descriem deseurile. De
exemplu, este o pierdere sa arunci sau sa lasi sa se strice mancarea pentru care
s-au consumat resurse si energie pentru a fi produsa. Masuri extreme pentru
reducerea impachetarii poate avea efectul reducerii de utilizare de hartie,
metale, sticla si plastice la costul hranei pe care o protejeaza. Astfel, trebuie sa
evem grija cand definim deseurile.
Deseurile industriale sunt descrise cel mai adesea ca materiale ce rezulta
din procesele de productie care nu sunt direct folosite in cadrul corporatiei si
care trebuie depozitate sau eliberate in mediu (Graedel si Allenby, 1995).
Reprezinta deseu pentru acel proces sau pentru acea companie, insa poate
prezenta interes pentru altcineva. Problema consta in costul de marketing si
transport pana la potentialul utilizator, care face adesea ca produsul sa nu mai
fie economic. Un deseu nu trebuie neaparat sa fie un deseu. Exista o mai buna
definitie a deseului :
Un deseu poate fi o resursa intr-un loc nepotrivit.
Este responsabilitatea personalului de la prevenirea poluarii de a gasi
locul potrivit, de a transforma deseurile intr-o resursa.

1.4.2 Definitia prevenirii poluarii

Prevenirea poluarii este un termen folosit pentru descrierea
tehnologiilor de productie si strategiilor care duc la eliminare sau
reducerea fluxului de deseuri.
EPA defineste prevenirea poluarii ca :
folosirea materialelor, proceselor sau practicilor de reducere sau
eliminare a crearii de poluanti sau deseuri la sursa. Include practicile care
reduc utilizarea materialelor riscante, a energiei, apei si a altor resurse si
practici care protejeaza resursele naturalke prin intermediul conservarii sau
utilizarii eficiente.
Astfel, prevenirea poluarii include atat modificarea proceselor
industriale pentru minimizarea productiri de deseuri, cat si implementarea
conceptelor de durabilitate pentru conservarea resurselor valoroase.
Activitatile de prevenire a poluarii trec de la schimbarea produselor
la schimbarea proceselor si la schimbarea metodelor de operare. Aceasta
varietate mare de activitati este reflectata in Fig. 1.4.
Fig. 1.4 Metode tipice de reducere a surselor (adaptare dupa EPA,
1992)
Reducerea la sursa
Produse schimbate
Plan pentru un impact de mediu mai redus
Cresterea duratei de viata a produsului

Procese schimbate

Introducerea
Schimbarea
produselor
Tehnologiei
schimbate..
Purificarea
Schimbari de baza
materiale
Cresterea proceselor
Inlocuirea cu
automatice
materiale mai putin Imbunatatirea conditiilor
de operare si a
toxice
echipamentelor
Tehnologie noua

Imbunatatirea practicilor de
operare

.. Precedurile de operare si
mentenanta
Practici de Management
Selectie
Imbunatatirea ambalajelor
Planificarea productiei
Control inventar
Training
Sortarea deseurilor

Premiza principala pentru prevenirea poluarii este ca e mult mai plin de

logica sa nu produci deseuri decat sa dezvolti scheme vaste de tratare, pentru a
fi sigur ca deseurile nu prezinta amenintare pentru calitatea mediului (Freeman,
1995).
1.4.3 Alti termeni
O intelegere mai buna avem prin definirea catorva termeni care sunt
comun folositi pentru descrierea prevenirii poluarii.
Reducerea surselor este o activitate care reduce sau elimina deseurile la
momentul la care este produsa poluarea.
Minimizarea deseurilor si reducerea surselor sunt adesea
interschimbabile. Reducerea emisiilor este o activitate care reduce sau
elimina poluantii la limitele impuse industriei, astfel incat sa nu fie
eliberati in mediu.

Reducerea deseurilor este o activitate prin care se reduce cantitatea de

deseuri generata la un moment dat al productiei, folosirii sau depozitarii.
Schimbarile unor procese industriale pentru cresterea eficientei de
procesare a chimicalelor sunt denumite reducerea la surse,
pe cand tratarea chimicalelor reziduale care parasesc procesul fie
pentru a le distruge, fie pentru a le recicla reprezinta reducerea emisiilor.
Reducerea deseurilor le cuprinde pe amandoua.
Reciclarea se refera la recuperarea si refolosirea directa a materialelor
din fluxul de deseuri.
Ameliorarea indica in general faptul ca chemicalele recuperate sunt
folosite pentru alte aplicatii.
1.4.4 Durabilitatea
O definitie finala este cea a durabilitatii sau managementul durabil al
deseurilor. Un alt termen sinonim este managementul integrat al deseurilor.
Acestea sunt dificil de definit si au diferite semnificatii pentru persoane diferite.
Discutii despre cum ar trebui definita durabilitatea au fost initiate de Comisia
Bruntland, un grup format pentru a crea o agenda mondiala pentru schimbari
de catre Ansamblul General al Natiunilor Unite in 1984.
A fost definita durabilitatea foarte pe larg :
Omenirea trebuie sa aiba abilitatea de a face o dezvoltare durabila
trebuie sa se asigure ca realizeaza nevoile prezente fara sa compromita
abilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi.
Profesorul Robert K. Ham de la Univ. din Wisconsin,, o autoritate de
seama in ce priveste managementul deseurilor solide, afirma ca durabil
inseamna o actiune sau un proces care poate continua la infinit. Nici o resursa
nu trebuie folosita pana la disparitie sau mai repede decat se poate reface.
Managementul durabil al deseurilor implica faptul ca nu trebuie degradat
solul, apa sau aerul prin deseuri; nu este totul realizabil si autoritatile permit
adesea anumite niveluri acceptabile ale degradarii. Ham gaseste termenul de
management integrat al deseurilor ca fiind mult mai practic deoarece cere
utilizarea multor tehnici de management al deseurilor pentru minimizarea
resurselor, a mediului si impactelor economice. Include reducerea deseurilor,
reciclarea, tratarea si depozitarea sigura pentru mediu (Thurgood, 1996).
N.C. Vasuki, sef executiv al Departamentului Deseuri Solide Delaware,
spune ca o societate si-a atins scopul de dezvoltare durabila cand aspiratiile

materiale si economice ale membrilor sai sunt satisfacute prin mamagementul

optim al materialelor si prin folosirea minima a resurselor naturale. Recuzita
esentiala pentru realizarea unui asemenea tel include urmatoarele (Thurgood,
1996):
- un sistem democratic liber pentru a dezvolta consensul politicilor de
utilizare a materialelor;
- un sistem de piata relativ libera care ajusteaza resursele si cerintele de
materiale;
- utilizarea in timp si tehnologii corespunzatoare pentru a minimaliza
degradarea mediului;
- recunoasterea faptului ca o societate lipsita de riscuri nu este realizabila;
- eliminarea sudsidiilor ascunse sau a alocarilor de cost;
- un cadru de lucru reglementat pentru stabilirea regulilor legale si un
sistem de adjudecare pentru legile de constrangere echitabile.
Dr. Peter White, om de stiinta (Procter & Gamble) spune ca un sistem de
management integrat al deseurilor trebuie sa controleze toate deseurile intr-o
maniera durabila pentru mediu si din punct de vedere economic. El defineste
durabilitatea mediului ca o reducere generala a poverilor mediului prin
optimizarea atat a consumului de resurse, cat si a generarii de emisii.
Durabilitatea economica inseamna ca toate costurile sunt acceptabile
pentru toate sectoarele comunitatii care sunt deservite. Managementul integrat
al deseurilor le considera pe acestea doua necesare pentru obtinerea celor mai
acceptabile rezultate bazate pe costurile si poverile totale de mediu.
Implica utilizarea unei rate diferite de scheme pentru deseuri diferite si
optiuni de tratare (White, 1996).
Topica durabilitatii este vitala pentru orice discutie privind prevenirea
poluarii.
1.5 IERARHIA PREVENIRII POLUARII
Managementul integrat al deseurilor duce la flexibilitate in utilizarea unei
aproape nelimitata varietate de tehnici de minimizare a deseurilor, tratare si
eliminare. Pana de curand doar ultimele doua erau luate serios in considerare.
Acest lucru s-a schimbat odata cu Actul de Prevenire a Poluarii din 1990.
Preambulul acestuia spune :
Congresul declara ca politica nationala a Statelor Unite faptul ca
poluarea trebuie prevenita sau redusa la sursa pe cat posibil; poluarea care
nu poate fi prevenita trebuie supusa reciclarii intr-o maniera cat mai

sigura pentru mediu; poluarea care nu poate fi prevenita sau supusa

reciclarii trebuie tratata intr-in mod cat mai sigur pentru mediu pe cat
posibil; iar depozitarea si eliberarea in mediu trebuie sa se realizeze numai
ca o masura ultima si trebuie sa fie cat mai sigure pentru mediu.
Astfel, Congresul SUA a facut din prevenirea poluarii o politica
nationala mai degraba decat un scop dorit si a stabilit o ierarhie pentru a
determina cum trebuie facut managementul poluarii.
A stabilit reducerea surselor ca metoda preferentiala pentru folosirea in
managementul poluarii, in cazul in care este realizabila.
Congresul a realizat ca poluarea nu poate fi eliminata doar prin
reducerea surselor si a stabilit reciclarea ca alternativa preferata pentru
managementul reziduurilor care raman in urma luarii masurilor de
reducere a surselor.
Tot ce ramane dupa acesti pasi trebuie tratat pentru a se reduce hazardele
(riscurile) si pentru a fi mai compatibil cu mediul.
Depozitarea in zone sigure chimic sau eliminarea directa in mediu este
permisa numai ca ultim mijloc. Aceste optiuni sunt redate in Fig. 1.2.
In majoritatea cazurilor eliminarea totala a poluarii prin intermediul
reducerii surselor sau reciclarii nu poate fi posibila.
Intotdeauna vor exista deseuri care nu pot fi prevenite sau recuperate.
Sistemele de recuperare nu sunt 100% eficiente, astfel ca fluxurile
reziduale nu sunt destul de pure pentru a fi reciclate direct sau recuperate
economic.
Poluarea remanenta care necesita tratare dupa reducerea sursei sau
reciclare trebuie redusa ca volum, facand astfel tratarea mai usoara si mai putin
scumpa.
Tratamentul nu poate detoxifia toata poluarea. Unele vor fi depozitate fie
intr-o zona securizata, fie direct in mediu la un nivel usor asimilabil de catre
mediu. Aceasta cantitate trebuie totusi redusa cu mult fata de cantitatea initiala
de deseu. Astfel, ierarhia prevenirii poluarii poate fi reliefata ca un triunghi
inversat, in care aria benzii cu optiunea de management este indicativul
cantitatii de poluare implicata (vezi Fig. 1.5- PIRAMIDA INVERSA).
Obiectivul prevenirii poluarii este de a face baza ascutita, cat mai mica
posibil.
PIRAMIDA INVERSA: cu baza in sus, 4 nivele: reducere la sursa,
reciclare si reutilizare, tratare si eliminare.

1.6.

RECICLARE

VERSUS

PREVENIREA POLUARII

O examinare atenta a definitiei EPA pentruprevenirea poluarii indica

faptul ca se refera numai la eliminarea poluarii la sursa. Reciclarea sau
reprocesarea unui material recuperat intr-o forma care poate fi folosita pentru
un alt proces nu este prevenire a poluarii in conceptia EPA. Aceasta este mult
mai ingusta decat cea folosita de multe state, care includ reciclarea si
reutilizarea in definitiile lor de prevenire a poluarii, deoarece toate cele trei
optiuni conduc la o reducere a cantitatii de deseuri din mediu sau nevoia de
tartare ininte de eliminare.
In aceasta carte folosim definitia cadru a prevenirii poliarii care include
reciclarea si reutilizarea reziduurilor din procesele industriale. Majoritatea cartii
este dedicata reducerii surselor, reciclarii si reutilizarii insa tratarea si
eliminarea deseurilor finale sunt discutate ca fiind necesare pentru completarea
tabloului de management integrat si durabil al deseurilor. Cititorul avid de
cunoastere privind tratarea deseurilor poate gasi in alta parte (Conway,1980;
Eckenfelder si Dasgupta, 1989; Nemerow si Dasgupta, 1991; Sell, 1992).
1.7. ETICA DE MEDIU
Majoritatea actiunilor de prevenirea poluarii au demarat initial din cauza
presiunii de reglementare, o intelegere care poate insemna salvari asociate cu
minimizarea generarii de deseuri sau o dorinta de a imbunatati imaginea
corporativa. In utimii ani unele companii s-au mutat dincolo de aceste
impedimente pentru a imbratisa prevenirea poluarii pe baze morale. Si-au
fundamentat deciziile de management al poluarii pe etica de mediu.
Etica de mediu este un material sistematic privind relatiile dintre fiintele
umane si madiul lor natural. Presupune ca normele morale pot si guverneaza
comportamentul uman catre lumea naturala (Des Jardins, 1997). Etica de mediu
se refera la relatia omenirii cu mediul inconjurator, intelegerea sa si
responsabilitatile fata de natura si obligatia de a lasa unele resurse naturale si
posteritatii. Poluarea, controlul populatiei, utilizarea resurselor, productia de
alimente si distributia, producerea de energie si consumarea, rezervarea vietii
salbatice si a diversitatii speciilor, toate intra in sfera eticii de mediu (pojman,
1994).
Inspiratia pentru studiile recent dezvoltate pentru etica de mediu a fost
Ziua Pamantului din 1970, cand ecologistii i-au impulsionat pe filosofii
implicati in grupurile de mediu sa faca ceva in privinta eticii de mediu.

Discutiile privind etica de mediu s-au intors mult mai mult in urma si includ
scrieri ale lui Henry david Thoreau, John Pinchot si john Muir. Au fost scrise
multe carti recent in privinta eticii de mediu. Printre cele mai bune pentru
dezvoltarea unui discernamant pentru aceste arii ce se dezvolta rapid se numara
ce a lui Callicot si Da Rocha (1996), Des Jardins (1997), Gunn si Vesilind
(1986), Hayward (1994) si Pojman (1994). Cartea Managementul unei planete
mici, scrisa de Stead si Stead (1996) trebuie sa fie citita obligatoriu de catre cei
interesati de nevoia de dezvoltare a unei etici de mediu pentru practicile
corporative.
Mai degraba decat sa concentram filosofia in cateva paragrafe, cititorul
este directionat catre referintele mentionate. Discutam doar pe scurt impactul
acestor filosofii asupra managementul unei corporatii.
Exista multe filosofii folosite pentru descrierea eticii de mediu. Una mai
recenta, definita de Gifford Pinchit, este conservationismul. Baza sa pentru
aceasta idee este ca viata salbatica este o resursa care trebuie folosita si
protejata in acelasi timp. Sistemul de valori exprimat in aceasta filosofie pune
nevoile oamenilor deasupra tuturor. Viata salbatica, astfel, nu primeste suport
moral in afara de nevoia de a fi disponibila pentru consumul uman intr-o
maniera sustinuta, durabila. Conservationistii muncesc pentru protejarea
zonelor naturale si salbatice de la forme neesentiale pana la distrugere
permanenta, asigurand existenta viitoare a ariilor pentru folosinta umana.
Sarcina ce reiese este de a practica si promova utilizarea responsabila a
ecosistemelor si resurselor Pamantului.
O alta filosofie care dateaza din scrierile lui Henry David Thoreau si John
Muir este revervationismul. Aceasta filosofie promoveaza ideea ca natura este
menita sa fie experimentata si sa bucure omul si este de datoria noastra sa
protejam viata salbatica pentru bucuria noastra viitoare. Aceasta filosofie
plaseaza inca o data valoarea naturii in modul de utilizarea aacesteia de catre
om, insa este dirijata catre utilizarea blanda a naturii, mai degraba decat pentru
extragerea durabila de resurse.
O a treia filosofie privind etica de mediu care s-a dezvoltat in ultimele
decade este denumita in general ecologie profunda, in termen emis de Arne
Naess. Ecologia profunda extinde baza moralitatii pentru a include toata viata
pe Pamant, inclusiv plantele si animalele. Conform acestei filosofii, deciziile
trebuie luate in conformitate cu alte puncte de vedere, nu numai cele umane. In
anumite privinte aceasta nu este o rtica noua; este similara cu filosofia expusa
de multi americani nativi si de alte culturi ale lumii. Cea mai cunoscuta si mai
faimoasa organizatie care adopta ecologia profunda este Intai Pamantul!
Sloganul sau este Nici un compromis in apararea Mamei Natura si ideile

adesea exprimate violent sunt ca Pamantul trebuie aparat de de dezvoltare

pentru binele sau si pentru sanatatea ecosistemelor sale.
Recent o noua filosofie, denumita ecologie sociala, a inceput sa se
dezvolte. Ecologia sociala pune mare valoare pe existenta umana in conritiile in
care este recunoscuta unicitatea naturii. Identifica interactiile umane ca
problema esentiala ce trebuie rezolvata. Scopul final este dea crea un mediu in
care oamenii interactioneaza intre ei si cu mediul intr-o maniera responsabila
(knauer, 1997).
Toate aceste filosofii au un element in comun toti oamenii au
responsabilitatea de a minimiza impactul lor asupra mediului pe cat posibil.
Aceasta include organizatiile si afacerile. De la revolutia industriala, societati
din toata lumea si-au pus sperantele pe conceptul de imbogatire economica
nelimitata. Dorinta pentru crestere economica a sost crescuta de aproape acelasi
sattut al religiei (Stead si Stead, 1996). Campbell si Moyers (1988) spuneau ca
poti sa-ti dai seama care institutie este considerata mai importanta de catre o
societate dupa inaltimea relativa a cladirilor. Dupa Renastere cele mai inalte
cladiri erau cele ale guvernului. Astazi, cele mai inalte cladiri sunt centrele de
activitate economica. Filosofia de crestere economica nelimitata trebuie
temperata acum ca necesitate a mentinerii durabilitatii. Aceasta necesita o
regandire a industriilor, metode acceptabile de a face afaceri. In alte cuvinte,
industria trebuie sa dezvolte un set de atici de mediu in functie de care sa se ia
deciziile in corporatii.
Etica corporatiilor implica idei morale si decizii cu care se confrunta
corporatiile si indivizii care lucreaza in aceste corporatii, inclusiv conduita
morala, caracterul, ideatica. Etica de mediu a corporatiilor exprima modul in
care acestea isi conduc afacerile in relatie cu impactul asupra mediului. Valorile
sunt ingredientele-cheie folosite de oameni pentru a discerne intre bine si rau.
Astfel, sistemul etic al unei persoane reprezinta suma totala a valorilor pe care
ea sau el le detine. Corporatiile detin sisteme etice care sunt in principal
compuse din valorile dominante ale celor care iau decizii-cheie de strategie in
firma. Asta inseamna ca ideile (considerentele) etice sunt o parte inerenta a unui
proces strategic de luare a deciziilor. Incorporarea Pamantului in procesele
strategice de luare a deciziilor inseamna extinderea motivatia eticii firmei de a
include planeta (Stead si Stead, 1996).
Durabilitatea ar trebui sa fie valoarea esentiala a sistemului etic al unei
corporatii; permite succesul aconomic pozitiv si responsabilitatea de mediu. Se
bazeaza pe intelegerea faptului ca succesul economic si supravietuirea
ecosistemelor sunt ambele foarte valoroese si reprezinta teluri de atins pentru
indivizi si organizatii. Acceptarea acestui principiu va permite ecologistilor si

celor din industrie sa coopereze pentru obtinerea stelurilor comune de crestere

industriala adecvata intre limitele impuse de revervarea resurselor.
O cale pentru obtinerea acestei stil de cooperare industriala este folosirea
de catre afaceristi a ceea ce se numeste management al mandatarilor. Mandatarii
sunt persoane sau grupuri care pot afecta sau sunt afectati de obtinerea
ebiectivelor de afaceri. Mandatari sunt clientii, actionarii,furnizorii, competitia,
activistii si grupurile de avocati, toti avand interese in ce priveste practicile unei
corporatii. Managementul mandatarilor se refera la servirea nevoilor acestor
multipli mandatari, adesea variate, conflictuale (stead si Stead, 1996). Cere
acordarea unei anumite importante eticii, socialului si politicului, dar si
economicului, aducand considerente etice prim-planului luarii de decizii
strategice. Se bazeaza pe teoria ca organizatiile care servesc nevoile unei mari
societati mai degraba prospera decat sa fie organizatii auto-servitoare.
Creste cererea consumatorilor, care insista in privinta cresterii calitatii
bunurilor pentru a economisi timp si energie in scopul protectiei mediului. Ei
cauta fabricanti care au simtul responsabilitatii social si fata de mediu.
Aproximativ 1 din 7 americani este implicat activ in organizatiile verzi (Bhat,
1996). Acesti oameni sunt ingrijorati de impactul acestor produse asupra
mediului. Mai degraba ar cumpara produse ambalate in materiale reciclabile sau
biodegradabile si sunt dispusi sa plateasca pentru acest lucru. Cunoastem un
numar mare de clienti verzi care cumpara produse verzi si care recicleaza
deseurile. Produsele verzi (ecologice) sunt cele care sunt de calitate ridicata,
durabile, facute din materiale non-toxice, produse si livrate pe baza proceselor
energo-eficiente, ambalate in cantitati mici de materiale reciclabile, netestate pe
animale si/sau nederivate din specii amenintate. Dupa cum standardele
dezvoltate de ISO devin tot mai pe larg adoptate, va fi mai usor pentru public sa
decida care sunt si care nu sunt produse vatamatoare de mediu. Acum se fac
grupuri de investitii specializate in stocuri de fonduri pentru etica si investesc
numai in companiile care fabrica produse cu constiinta fata de mediu.
In 1990, membrii Asociatiei Fabricantilor de Produse Chimice (CMA) au
fost de acord sa stabileasca un set de linii directoare pentru a impune modul
cum fabricantii de produse chimice abordeaza aspectele de mediu ale afacerilor
lor. Urmatoarele noua aspecte se regasesc in cadrul programului Grija
Responsabila:
1. De a dezvolta, produce, transporta, utiliza, depozita si elimina
chemicalele in siguranta.
2. De a planifica produsele curente si viitoare intr-un mod sanatos, sigur,
avand ca prioritate consideratii privind mediul.

3. De a raporta hazardele chimice sau de sanatate si de a fi pregatiti sa se

descurce in cazul in care se produc.
4. Sa informeze clientii cum sa transporte, stocheze si sa foloseasca in
siguranta chimicalele.
5. Sa opereze cu plantele intotdeauna in siguranta.
6. Sa sprijine cercetarile privind impactul produselor, proceselor si
deseurilor asupra mediului.
7. Sa contribuie la eforturile semnificative de rezolvare a problemelor
cauzate de practicile din trecut.
8. Sa participe impreuna cu guvernul la dezvoltarea legilor si
regulamentelor pentru promovarea unei industrii sigure, nevatamatoare pentru
mediu.
9. Sa impartaseasca experientele de management al mediului si
informatiile cu alte firme din industrie.
Multi membri ai industriei chimice au fost de accord cu aceste idei si fac
eforturi mari pentru a se pune de acord, deoarece sunt organizatii din sectoare
industriale diferite.
Pe baza performantei mediului, Bhat (1996) clasifica companiile ca rosii,
galbene sau verzi (vezi Tabelul 1.2). Companiile rosii sunt cele care din cauza
experientelor negative recente, precum incalcarile permise sau accidentele, s-au
decis sa sprijine punerea in acord cu legile privind mediul. Au de obicei planuri
pe termen scurt, de la o saptamana la o luna si se concentreaza asupra tratarii
reziduurilor sau incinerarii ca mod al lor de prevenire a poluarii. Toate deciziile
companiei se bazeaza numai si numai pe cost. Companiile galbene sunt
proactive. Companiile trec in mod tipic de la rosu la galben ca rezultat al
legislatiei care reduc semnificativ costurile de control ale poluarii sau cand
incearca sa contracareze publicitatea negativa rezultata in urma unui incident.
Companiile galbene si-au stabilit o tinta de zero incalcari. Managementul este
orientat catre prevenirea problemelor de mediu. Timpul specific de planificare
este de aproximativ un an. Companiile galbene incearca sa previna problemele
de mediu prin realizarea de activitati preventive. Companiile verzi reprezinta
ultimul stagiu al responsabilitatii fata de mediu. Companiile devin verzi nu doar
pentru ca vor sa se puna de acord cu legislatia, sa-si imbunatateasca imaginea
ori sa-si reduca din costuri, ci deoarece cred ca acesta este un lucru ce trebuie
facut. Managementul companiei si-a repliat in mod clar politica fata de mediu.
Regulile si legislatia nu sunt privite drept constrangeri, ci mai degraba ca
reduceri de cost si masuri de crestere a profitului. Reducerea sursei este tehnica
principala de reducere a deseurilor. Estimarea ciclului de viata, marcarea
probelor si auditul de mediu reprezinta practici bine puse la punct ale

companiilor. Numeroase corporatii au dezvoltat adevarate coduri de conduita

fata de mediu care sunt folosite in cazurile in care se iau decizii.
Camera Internationala de Comert a adoptat Carta de Afaceri pentru
Dezvoltare Durabila in cooperare cu Programul Natiunilor Unite pentru Mediu
si alte oraganizatii internationale de afaceri. Carta cntine 16 principii; primul
este de a face managementul mediului o prioritate corporativa, iar al doilea
este de a integra managementul mediului la toate nivelurile corporative
(colective) si functionale. Scopul acestei carti este de a demonstra cum pot fi
acestea indeplinite.
Tabel 1.2 Clasificarea companiilor in funtie de comportamentul fata
de mediu
Sursa: Bhat, 1996.
Feature

Red Corporation

Yellow Corporation

Green Corporation

Management approach Problem solving

Problem preventing

Opportunity seeking

Time horizon

Short term

Medium term

Long term

Top management
involvement

Nonexistent

Not wholehearted

Long and continuous

involvement

Organization

Unit operation

Plant

Companywide

Manager responsible
for environment

Legal department

Plant or legal department

Chief executive officer

Company policy

Nonexistent

Not well written

Comprehensive

Driving force

Laws and regulations

Costs of compliance

Opportunities

Strategy

Cure

Prevention

Prevention

Pollution-reduction
techniques

Treatment, landfilling,
and incineration

Recycling and better

housekeeping

Source reduction and

housekeeping

Public relations

Responds to accidents

Responds to accidents

Systematic and well

organized

Supplier selection

Price only

Price and selected green

factors

Price and selected green

factors

Training

Nonexistent

Not well organized

Lifelong and systematic

Management style

Paternal

Somewhat paternal

Egalitarian

Research and
development

Nonexistent

Compliance-oriented

Focused on new
opportunities

Use of resources

Ineffective

Somewhat effective

Efficient and effective

Communication

Top-down

Mostly top-down

Two way

Green performance

Violations, permit
denials, discharges,
spills

Reward system

Blame for violations and Blame for violations and

Green performance major
accidents
small reward for compliance factor

Technology

Compliance-oriented

Amount of waste reduced,

disposal costs

Cradle-to-grave, audits,
life-cycle assessment,
benchmarking

Reduced compliance costs in Continuous integration

products and services

PROBLEME
1.1 Deseurile pot fi definite ca resurse intr-un loc nepotrivit. Examinati
continutul gunoiului de acasa si determinati potentialele utilizari ale
materialelor aruncare. Cat de dificil este sa reciclezi/reutilizezi materialele? Ce
parte a gunoiului de acasa este potential reciclabila/reutilizabila?
1.2 cantitatile de deseuri generate de aproape toate activitatile pot fi
reduse in general. Luati de exemplu un birou tipic. Care sunt sursele de deseuri
si cum pot fi reduse? Luati in considerare toate sursele de deseuri.
1.3 Multe procese fotografice folosesc saruri de crom. Spalarea placilor
fotografice genereaza crom hexavalent in exces, care este eliminat in apa de
spalat sau in canalele de apa. Gandindu-ne la ierarhia de prevenire a poluarii,
care sunt optiunile disponibile de a reduce aceste eliminari si care ar fi cea de
preferat?
1.4 Descrieti ce credeti despre mijloacele eticii de mediu.
1.5 folosint Internetul, gasiti o corporatie care si-a stabilit politica de
etica de mediu, apoi descrieti si criticati componentele principale ale politicii. In
ce categorie Bhat incadrati aceasta copanie?
1.6 Conceptul de sustenabilitate sustine ca practicile prezente trebuie
realizate pentru a ne asigura ca generatiile viitoare vor putea sa isi realizeze
nevoile proprii. Bazandu-ne pe experientele trecute, se pot adapta si pot gasi
modalitati de a face fata unei lumi schimbatoare. De exemplu, rezervele
cunoscute de petrol se pot termina in cateva decade. Unii spun ca acesta nu este
un motiv pentru a opri utilizarea gazolinei deoarece pana atunci alte rezerve de
petrol nedescoperite pot fi gasite sau vor aparea combustibili noi. Combistibilii
pe baza de petrol pot avea o valoare mai mica in viitor. Discutati pro si contra
acestui argument si spuneti-va parerea.
1.7 Recipientele subterane erau folosite ca una dintre principalele forme
ale eliminarii finale a majoritatii deseurilor industriale in Statele Unite, insa

utilizarea lor a scazut drastic dupa 1990. cercetati utilizarea acestor rezervoare,
explicati de ce utilizarea lor a cunoscut un declin.
1.8 Esti un inginer pentru o facilitate de productie foarte mare. Una dintre
responsabilitatile tale este de a evalua emisiile poluante la plante si sa sugerezi
caile de minimizare a lor. Compania producea si emitea inainte cantitati mari de
chimicale toxice de la una din liniile de fabricare. Pentru a reduce emisiile,
compania a inlocuit recent linia de fabricare cu un sistem care produce cantitati
neglijabile de chimicale. Ti s-a spus ca daca acesta este un sistem nou slab
poluant, nu e nevoie sa il investighezi. Pe durata evaluarilor la o alta linie de
fabricare descoperi ca acest sistem nou emite un alt component potential
daunator. Acest nou component inca nu aa devenit daunator si nu se gaseste pe
lista EPA, insa literatura recenta spune ca genereaza dereglari endocrine. Ar
trebui sa raportezi acest lucru superiorului tau? Linia de fabricare a costat
milioane de dolari pentru a o instala si oprirea sa ar putea afecta ireparabil
compania. Daca raportezi si superiorul tau iti spune sa ignori pana cand probe
ferme dovedesc potentialul daunator, ce ar trebui sa faci?
1.9 Pentru scenariul prezentat la 1.8 compania primeste o amenda pentru
incalcari privind linia de fabricare folosita anterior, pe baza faptului sa deja
compania a cheltuit milioane de dolari pentru a instala o linie de fabricare noua,
nepoluanta. Esti chemat in fata EPA pentru a descrie meritele acestei noi linii de
fabricare si sa afirmi ca este nevatamatoare pentru mediu. Esti instruit de
managementul superior sa nu spui nimic despre relativele probleme privind
componentul chimic emis. Ce faci? Daca sustii ceea ce ai fost instruit si esti
intrebat despre noul compus chimic de catre EPA, ce spui?
1.10 Obtineti un anuar de la o companie de chimicale. Acestea pot fi
gasite in biblioteci sau de pe Internet. Gasiti declaratia privind politica de mediu
a companiei si comentati pe baza acesteia.
Material complementar:
REVOLUTIA INDUSTRIALA
Evaluat, la 1700, la 6,5 milioane, populaia Angliei crete la 8 milioane
n 1760 i la peste 9 milioane n 1780, la care se adugau trei milioane n
Irlanda. Recensmntul populaiei din 1801 indic pentru Regatul Unit al Marii
Britanii i Irlandei o populaie de 16 milioane, iar n anul 1821, aceasta ajunge
la 20,8 milioane. Sporul demografic considerabil a asigurat o pia intern de
mari proporii i o surs important de for de munc cu pondere deosebit a

categoriilor de vrst tnr. Totodat, el a atras dup sine schimbri importante

n structura socio-economic, profesional i n mediile rural i urban a
populaiei, cu repercusiuni semnificative asupra ntregii viei economice i
publice. La jumtatea secolului al XVIII-lea agricultura englez nu prezenta
deosebiri eseniale fa de celelalte ri din Vestul Europei. Ea se practica cu
tehnici i tehnologii tradiionale. n acelai timp, erau nc foarte numeroase
cmpurile comune, adic acele pri de teren agricol care erau folosite n
devlmie de ctre membrii comunitilor rurale, precum i foarte ntinse
suprafee necultivate. ncepe procesul de rspndire, n Anglia, a unor noi
metode agrotehnice, experimentate i aplicate n Olanda i Frana, de ctre
personaliti de vaz, ca Jethro Tuli i lord Townsend, adepi ai rotaiei
culturilor. Coke din Norfolk, agricultor ilustru, al crui domeniu atrgea
vizitatori din ntreaga Europ reuete, prin folosirea ngrmintelor, s cultive
gru pe terenuri considerate pn atunci sterile. Bekewell ameliora rasele de
vite, capre i oi, intuind creterea cererii de carne care se va face simit odat
cu sporirea populaiei. In acelai timp, ncepe s se manifeste, n aceast
perioad, fenomenul numit procesul de mprejmuire" a pmnturilor de ctre
marii proprietari, care, n fapt, a reprezentat deposedarea de pmnt a ranilor,
prin rscumprare sau violen. Actul de mprejmuire se acorda de ctre
parlament, iar cel care aspira la in asemenea document trebuia s fac dovada
c dispune de sumele necesare pentru valorificarea agricol a ntregii suprafee
mprejmuite. Trebuie remarcat i faptul c sistemul bancar englez era suficient
de dezvoltat n epoc pentru a rspunde cu promptitudine nevoii de credit a
agricultorilor care dispuneau de acte de mprejmuire. n a doua jumtate a
secolului al XVIII-lea au fost aprobate de ctre parlament peste 3300 de
asemenea acte, prin care circa patru milioane de acri de pmnt au fost
mprejmuii". Efectele procesului de mprejmuire" au fost rapide i s-au fcut
simite n dublu sens. n primul sens, cel economic, mprejmuirile au permis
formarea de mari ferme, prin comasarea pmnturilor, i adoptarea de metode
tiinifice, precum i obinerea unei producii cu mult mai mare. In cel de-al
doilea sens, cel social, mprejmuirile au grbit stratificarea social i polarizarea
proprietii funciare. Devin foarte numeroi marii latifundiari, dispare clasa
mijlocie rural, iar ranii expropriai sau lipsii de cmpurile comune vor
deveni fie muncitori agricoli, fie mn de lucru ieftin pentru industria textil n
dezvoltare, fie emigrani n America. Saltul demografic petrecut n decurs de un
secol rupe echilibrul preexistent ntre cerinele de pe piaa intern n extindere i
posibilitile de producie ale manufacturilor textile engleze, care aveau tradiii
nsemnate de mai bine de dou secole. Aceast ruptur declaneaz, pe
principiul reaciei n lan, un ir de perfecionri i descoperiri tehnice.
nceputul este fcut n 1733 de ctre mecanicul John Kay, care a inventat

suveica zburtoare i, fr pretenia unei enumerri exhaustive, artm c au

urmat: maina de tors inventat de James Hargreaves, n 1765, maina de filat a
lui Richard Arkwright, n 1769, o nou main de filat, n 1785, a lui Samuel
Crompton .a. Perfecionarea mainii cu abur, n 1784, de ctre James Watt,
multiplic n proporii considerabile fora motrice a industriei textile i rupe
dependena anterioar a acesteia fa de cursurile apelor. Altfel spus, aplicarea
mainii cu aburi a lui J. Watt este startul n formarea industriei textile engleze
moderne, de fabric i urban. Dezvoltarea industriei grele antreneaz cutri i
descoperiri n industria chimic, pentru efectuarea operaiunilor privind albirea,
degresarea, uscarea i colorarea firelor i esturilor, tehnologiile tradiionale
reprezentnd o piedic n prelucrarea cantitilor sporite de astfel de produse.
De asemenea, cerina crescnd de utilaze antreneaz dezvoltarea industriei
metalurgice, domeniu n care asistm la descoperiri i perfecionri nsemnate,
ca, de exemplu: procedeul fabricrii cocsului, de ctre Abraham Darby, n 1709;
n 1750, Benjamin Huntsman prelucreaz fonta n fier forjabil; n 1784, Henry
Cort perfecioneaz procesul de pudlare prin care se obine oel .a. n urma
acestor descoperiri i perfecionri, dar mai ales a extinderii aplicrii lor,
metalurgia i schimb locul de desfurare, mutndu-se din mijlocul pdurilor
n bazinele carbonifere. Dezvoltarea industriei metalurgice a fost favorizat i
de importantele resurse de crbune i de minereuri de fier de care dispunea
Anglia. Producia de metal cunoate creteri nsemnate, de la 25.000 de tone n
1720, la 68.000 n 1788, i la 250.000 n 1806. Extracia de crbune urmeaz i
ea aceeai curb ascendent, de la 5 milioane de tone n 1750, la 10 n 1800, i
la 16 n 1829. O cauz, i, n acelai timp, efectul dezvoltrii metalurgiei, dar i
a vieii economice n general, o constituie dezvoltarea transporturilor. ntr-o
prim perioad a revoluiei industriale s-au dezvoltat n mod deosebit
transporturile pe canale. n al doilea deceniu al secolului al XlX-lea, Anglia
dispunea de o reea de canale de circa 6.400 km, care asigura transporturi ieftine
i rapide, precum i o mare fluen a traficului de mrfuri, prin ecluzele i
instalaiile de ncrcare i descrcare cu care erau dotate. Sfritul secolului al
XVIII-lea i nceputul secolului al XlX-lea reprezint o perioad de mari
frmntri i cutri pentru perfecionarea unei noi forme de transport, a celei
pe calea ferat. Transportul pe ine este cunoscut i folosit cu mult naintea
acestei perioade, mai ales n domeniul extraciei de minereuri, traciunea
utilizat fiind, de regul, cea animal. n 1790, numai liniile industriale miniere
din regiunea Newcastle msurau 600 km. nceputul traciunii cu aburi este fcut
de firma Watt i Boulton" din Soho (lng Birmingham), cea mai mare fabric
de maini cu aburi a epocii i care inaugureaz, n 1775, prima locomotiv cu
aburi din lume pentru cale ferat cu ecartament redus, locomotiv cunoscut
sub denumirea Tram Engine", la construcia creia au participat James Watt,

William Murdoch i Richard Trcvithich. Dezvoltarea ulterioar a transporturilor

pe cile ferate reprezint i o sintez a descoperirilor i perfecionrilor n
fabricaia de oel i a mainii cu abur. La nceputul deceniului patru al secolului
al XlX-lea, dup cum se apreciaz in literatura de specialitate, Anglia ncheie
revoluia industrial i intr ntr-o nou etap, a procesului de industrializare, n
urma cruia industria devine ramura rundimental a economiei i are un rol
precumpnitor n expansiunea economic exern .
Revoluia industrial n Germania.
Germania, ca urmare a lipsei unitii statale, cunoate o evident
rmnere n urm fa de Anglia. Existena mai multor state cu populaie
german constituie un handicap al vieii economice germane, parial atenuat
prin Uniunea vamal, iniiat de Prusia n 1819, la care au aderat toate celelalte
state germane, cu excepia Austriei, pn n 1836. Pn Ia mijlocul secolului al
XIX-lea ns industria statelor germane pstra multe din caracteristicile
economiei medievale, dominat de meteugari i manufacturi. Dup 1850,
urmare a creterii demografice i reformei agrare, statele germane cunosc o
intensificare a vieii economice, creteri importante n producia industrial
textil i cea agricol, cu scopul, de a satisface trebuinele interne. Progresele
revoluiei industriale n Germania cele mai semnificative au fost nregistrate n
domeniul industriei grele, cu deosebire dup unificarea statelor germane. n
urma adoptrii unei puternice legislaii protecioniste se dezvolt, dup 1870,
industria grea, care, pn la sfritul secolului, o ntrece n realizri pe cea
englez. Metalurgia, construciile de maini, n special de material rulant,
chimia, electrotehnica .a. cunosc creteri i realizri tehnice de nivel mondial.
Se cuvine menionat i atenia deosebit acordat ntemeierii, dezvoltrii i
consolidrii nvmntului tehnic superior i cercetrii tiinifice. Descoperiri
semnificative, care i pun amprenta asupra nivelului de dezvoltare a economiei
germane, ca motorul Otto, Diesel, electric .a. confer industriei de prelucrare o
art superioar. De asemenea, intervenia statului german a fost deosebit de
puternic n construcia de ci ferate, constituind un element fundamental al
unificrii economice. Cile ferate germane nsumeaz 43.000 km n 1890, au o
mare densitate n regiunile puternic industrializate, ca Westphalia, Silezia i
Saxonia, i se afl, dup 1876, n proprietatea statului. Ctre sfritul secolului
al XlX-lea i nceputul secolului al XX-lea, Germania ncepe s-i creeze un
imperiu colonial propriu, prin anexri de teritorii din Africa i Asia.
Revoluia industrial in Frana.
Frana, dei cu tradiii deosebite n industria manufacturier textil,
cunoate o dezvoltare industrial modern relativ trzie. Unele mprejurri

"istorice, cum sunt msurile economice sau cu implicaii economice luate n

perioada revoluiei franceze, precum i pierderile imense umane i materiale
legate de rzboaiele napoleoniene, au ncetinit procesul de modernizare a
bonomiei franceze. La acestea se poate aduga, desigur, i dimensiunea redus a
proprietii funciare tipic franceze, care nu are fora economic necesar
modernizrii agriculturii i reine un segment prea mare din populaia activ. n
a doua jumtate a secolului al XlX-lea, industria francez cunoate realizri
remarcabile n domenii de vrf ale epocii, precum cele ale metalurgiei,
otelurilor speciale, chimiei, aeronauticii, autovehiculelor, dar, cu toate acestea,
nivelul de dezvoltare a economiei franceze n ansamblu nu poate fi caracterizat
ca fiind acela al unei ri industrializate. Agricultura pstreaz rolul dominant n
economie, urbanizarea este sczut, iar ntreprinderile industriale sunt, n porie
de 80%, de mici dimensiuni, ele avnd ntre 3-5 angajai/ntreprindere.
Revoluia industrial n Rusia
Rusia, dup cum se apreciaz n literatura de specialitate, prezint un caz
aparte de dezvoltare economic. n privina ei, nu toi autorii sunt de prere c
ar fi cunoscut un proces de industrializare modern, n sens vest-european, pn
la Stratul primului rzboi mondial. ar de dimensiuni continentale, cu resurse
naturale imense i n mare parte necunoscute n acea vreme, Rusia cunoate n a
doua jumtate a secolului al XIX-lea o serie de nnoiri. Prin reforma agrar
adoptat n 1861, rnimea este eliberat din iobagie i mproprietrit, dar
acestea nu se transform ntr-o premis a unei dezvoltari industriale moderne
susinute, ntruct mproprietrirea se face nu individual, ci la nivelul obtilor
steti, fapt ce menine n continuare fora de munc n agricultur. Exploatrile
de fier i de crbune din bazinele Krivoirog i Done, precum i cele de petrol
din jurul Mrii Caspice sunt folosite fie pentru industria metalurgic, legat, n
principal, de cerinele armatei imperiale, fie pentru export, cum este cazul
petrolului. Industria textil cunoate, de asemenea, unele creteri, prin
dezvoltarea de mari fabrici, la Petersburg, Moscova .a., care prelucreaz
bumbacul din zonele sudice. Statisticile epocii consemneaz, pentru anul 1900,
un numr de dou milioane de muncitori salariai. Desigur, mult n
cifr.,absolut, dar foarte puin raportat la populaia Rusiei, care era de circa
170 milioane. Cile ferate cunosc i ele o dezvoltare nsemnat, n a doua
jumtate a secolului al XlX-lea, lungimea liniilor lor nsumnd, n pragul
primului rzboi mondial, peste 60.000 km, n care este inclus i o linie
transcontinental, n lungime de 8.267 km, inaugurat n 1904. Cu toat
dezvoltarea, reeaua cilor ferate este insuficient, dac avem n vedere
imensitatea spaiului geografic i trebuinele economice de pe acesta. Mai
trebuie adugat i faptul c ecartamentul adoptat este mai mare dect cel
european, ceea ce face ca fluena traficului internaional s fie mult ngreunat.

Pe baza celor artate se poate aprecia c, la nceputul primului rzboi mondial,

Rusia era o ar agricol cu insule de industrie.
Revolutia industriala in Statele Unite Ale Americii.
Statele Unite Ale Americii, n momentul proclamrii independenei erau
ri predominant agricole i cu o populaie relativ redus. De-a lungul secolului
al XlX-lea, ele cunosc nsemnate frmntri, determinate de cristalizarea
statutului politic, ntinderea teritorial i cutarea unui model de dezvoltare
economic. Urmare a unei rate a natalitii extrem de ridicat, precum i a
valurilor de imigrri, populaia SUA cunoate, ntr-un secol, un salt uria, de la
4 la 100 milioane, i este o populaie predominant tnr, ceea ce imprim un
dinamism deosebit vieii economice. n plus, piaa intern a SUA se
caracterizeaz printr-o mare omogenitate, urmare a ceea ce sociologii numesc
creuzetul american". Cu toate acestea, pn n pragul secolului al XX-lea,
economia SUA sufer de o cronic lips de brae de munc, motiv pentru care
producia, att cea agricol, ct i cea industrial, are caracteristici proprii. n
dezvoltarea economic a SUA deosebim, n principal, dou etape: prima, pn
la rzboiul de secesiune, n care economia se dezvolt n relativ dependen
fa de fosta metropol, i a doua, dup acesta, cnd ea i gsete propriul drum
i ritm dc dezvoltare. n esen, dezvoltarea economic a SUA ncepe cu
agricultura, domeniu n care fertilitatea excepional a terenurilor virgine i
imensitatea spaiului geografic sunt factori favoriznd pentru cultura cerealelor
i creterea animalelor, dei cucerirea vestului se dovedete a fi o realitate
extrem de aspr. Producia agricol reprezint baza de materii prime pentru
producia alimentar, care n faza ei de nceput este concentrat n jurai oraului
Chicago. Concomitent, industria textil pnoate i ea dezvoltri semnificative,
prin valorificarea bumbacului din zonele ii-dice. Prima afacere n stil
american" o constituie ns cile ferate, construcia lor "Lnd o permanen a
vieii economice din SUA, ncepnd din deceniul al treilea i :dn la sfritul
secolului al XIX-lea. Trebuinele generate de construcia de ci :::ate impun
dezvoltarea industriilor extractive, metalurgice i constructoare de maini,
apariia primelor societi pe aciuni, iar ca urmare a gradului nalt de
monopolizare, a primelor legi antitrust. Este semnificativ, credem, faptul c
-.manile societilor feroviare au fost primele aciuni nregistrate la Bursa din
NewYork, iar valorile la care ele erau negociate depeau cu mult pe cele ale
icnunilor societilor industriale. Descoperirea petrolului, la jumtatea secolului
trecut, imprim vieii xonomice a SUA un ritm i direcii proprii de dezvoltare.
Coroborat cu victoria : riului industrial asupra sudului agricol, n urma
rzboiului de secesiune, i cu ::.:tica protecionist promovat consecvent n a
doua jumtate a secolului al -X-lea, procesul de industrializare n SUA se
desfoar accelerat i cu rezultate care ndreptesc i consfinesc poziia lor

frunta n ierarhia mondial la inceputul secolului al XX-lea. Expansiunea

economic american se face simit pe piaa mondial nc nainte de primul
rzboi mondial, prin activitile unor mari societi, ca Standard Oii, General
Motors, Ford, United States Steel Co, General Electric, Dupont de Nemours .a.
Revolutia Industriala in Japonia Japonia, dup dou secole de nchistare feudal
i izolare voluntar de restul lumii, cunoate, la jumtatea secolului al XlX-lea,
nceputul Erei Meidji, care se constituie ntr-un amplu proces de reforme i
transformri ce au nscris ~t- ntr-un accelerat proces de modernizare.
Reformele i transformrile au vizat -o: domeniul politic, ct i pe cel social i
economic. In domeniul politic au fost adoptate principiile i formele
organizatorice ale i&socraiei moderne, concomitent cu restaurarea puterii
imperiale, iar n cel social prin desfiinarea relaiilor feudale, au fost create
premisele structurilor aeiale modeme. In domeniul economic, se cuvine
subliniat rolul deosebit pe care i 1-a asumat statul japonez n procesul de
modernizare i industrializare, prin apelul treptat gradual, la iniiativa
particular. Mainismul ptrunde iniial n industria textila in cea de prelucrare
a mtsii la nceput i, ulterior, a bumbacului importat, iar in ultimele decenii
ale secolului al XlX-lea, n industria grea - metalurgie, construcii de maini,
construcii navale sprijinite de ctre stat prin comenzi ferme pe termen lung,
pentru cerinele armatei imperiale n vederea expansiunii o.oe i militare. De
asemenea, statul s-a implicat nemijlocit n pregtirea forei snunc, prin
sistemul de nvmnt de toate gradele: primar, profesional, liceal si superior.
Intr-un termen relativ scurt, de trei decenii, Japonia a parcurs n ritm accelerat
drumul de la statul feudal la un stat modera industrial. La sfritul secolului
trecut, pe piaa Extremului Orient produsele japoneze concurau la egalitate cu
cele engleze, germane i americane.