Curs PIE 2021 - Prezentari

ANRE = Autoritatea Națională de Reglementare
în domeniul Energiei
 Segmentul nostru – proiectarea IE se face doar cu atestare ANRE

o Regulament de autorizare a electricienilor, verificatorilor de
proiecte, responsabililor tehnici cu execuția, precum și a experților
tehnici de calitate și extrajudiciari în domeniul instalațiilor electrice
 Grade eligibile autorizare:
 IIA - pentru proiectare de instalații electrice cu orice putere instalată
tehnic realizabilă și la o tensiune nominală mai mică de 1 kV;
 IIB - pentru executare de lucrări de instalații electrice cu orice putere
instalată tehnic realizabilă și la o tensiune nominală mai mică de 1 kV;
 Tematica –
 tot sectorul energiei (electric, gaz, termic)
 licențe, autorizații și atestate energie, reglementări tehnice și
comerciale, tarife, monitorizare investiții, promovare energie verde.
1. Piața de energie electrică: Actori. Funcționare. Prețul energiei electrice
1. Piața de energie electrică: Actori. Funcționare. Prețul energiei electrice
Piața angro de energie electrică se compune din:
a) Piața contractelor bilaterale;
Titularii de licență sunt liberi să se angajeze în tranzacții bilaterale cu energie electrică,
inclusiv în tranzactii bilaterale de export sau import, prin contracte de vânzare –
cumpărare energie electrică pe durate determinate.
b) Piața pentru Ziua Următoare;
c) Piața de Echilibrare;
Operatorul de Transport și de Sistem cumpără și/sau vinde energie activă, în
scopul compensării abaterilor de la valorile programate ale productiei si consumului de
energie. Producătorii dispecerizabili sunt obligați să oferteze pe această piață.
d) Piața serviciilor de sistem tehnologice.

-> licitatii pe perioade determinate si/sau contracte bilaterale.
Asigurarea reglajului primar si mentinerea disponibilitatii rezervei de reglaj primar sunt
obligatorii pentru toti producatorii de energie electrica în conformitate cu prevederile
Codului Tehnic al RET. Producatorii care au contractat Servicii de Sistem
Tehnologice (rezervă de reglaj secundar și rezervă de reglaj terțiar) sunt obligați să
ofere pe Piața de Echilibrare cel putin cantitățile de energie electrică corespunzătoare
volumelor de servicii de sistem tehnologice contractate.
Structura SEN existentă Structura SEN preconizată pentru 2019
 Tensiunile nominale standardizate in Romania intre fazele retelelor de curent alternativ sunt: 0,4;
6; 10; 20; 110; 220; 400 k V.
 In functie de tensiune si extindere geografica, in practica se delimiteaza urmatoarele categorii de
retele:
 retele de joasa tensiune (JT), cu tensiuni sub 1 kV;
 retele de medie tensiune (MT), pentru care se recomanda treptele de 6; 10; 20 kV;
 retele de inalta tensiune (IT), care cuprind treptele de 110 si 220 kV;
 retele de foarte inalta tensiune (FIT), cu tensiuni peste 220 kV.
o Transportul energiei electrice se realizeaza utilizand retele electrice de foarte inalta

tensiune (220 kV, 440 kV) .
o Distributia energiei electrice se realizeaza utilizand retelele cu tensiuni cuprinse intre
1 kV si 110 kV inclusiv.
Blackout 8 ianuarie 2021
cel mai mare din ultimii 30 ani
 declanșarea unei protecții la
supracurent decuplează 2
bare 400 kV în stația
Ernestinovo (Croația). Se
separă fluxurile de energie
electrică din nord-vest și sud-
est în această stație.
 Separarea debitelor în stația
Ernestinovo duce la
deplasarea fluxurilor de
energie electrică către liniile
învecinate care au fost
ulterior supraîncărcate.
 linia Subotica – Novi Sad
(Serbia) s-a activat din cauza
protecției la supracurent.
Aceasta a fost urmată de
activarea ulterioară a liniilor
datorită protecției la distanță,
ducând în cele din urmă la
separarea sistemului în două
părți
Blackout 8 ianuarie 2021
Separarea sistemului a avut ca
rezultat un deficit de putere
(aprox. -6,3 GW) în zona de
nord-vest și un surplus de
putere (aprox. +6,3 GW) în zona
de sud-est, rezultând la rândul
său o scădere a frecvenței în
Zona Nord-Vest și o creștere a
frecvenței în Zona Sud-Est.
Contramăsuri de restabilirea
frecvenței:
• serviciile contractabile
întreruptibile în Franța și Italia
(în total în jur de 1,7 GW) au
fost deconectate
• 420 MW și 60 MW de putere
de susținere au fost activate
automat din zonele sincrone
nordice și, respectiv, din Marea
Britanie.
• deconectarea automată a unui
generator de 975 MW în Turcia
Tarifare
 De la 1 ianuarie 2021, prețul electricității este stabilit în mod
concurențial, în funcție de cerere și de ofertă.
 pret concurențial (nesubvenționat)
 preț universal
 în regim de ultimă instanță (UI), la prețuri determinate în baza

prevederilor Ord. ANRE nr. 171/2020, în cazul clienţilor preluaţi de către
FUI pentru că nu au asigurată furnizarea energiei electrice din nici o altă
sursă.
 Indiferent ce tip de contract pentru energia electrică avem, la preț
concurențial sau de serviciu universal, putem oricând opta pentru o nouă
ofertă, pe piața liberă.
Tarifare
Tarifele reglementate în furnizarea energiei electrice sunt:
 serviciul de transport (introducere în rețea TG + extragerea din rețea TL)
 servicii de sistem
 serviciul de distribuție
 energia electrică reactivă (~0,1 lei/kVARh)
 certificatele verzi (0,06406592 lei/kWh) --- Preţul mediu ponderat al

certificatelor verzi calculat si publicat pe site-ul OPCOM, este 142,2107 lei/CV
 Cota obligatorie estimată de achiziţie de certificate verzi de către operatorii economici care
au obligaţia achiziţiei de certificate verzi pentru anul 2021 se stabileşte la valoarea de
0,4505 CV/MWh, conform ANRE.
 contribuția pentru cogenerarea de înaltă eficiență
 accizele.
 https://www.anre.ro/ro/info-consumatori/comparator-de-tarife
Structura SEN
 Sistemul electroenergetic se constituie din ansamblul instalaţiilor electrice

de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice interconectate şi
având un regim continuu şi comun de producere şi consum de energie
electrică.
 - staţii de injecţie (SI) ce coboară tensiunea de la cea a liniilor de transport la
cea a liniilor de distribuţie;
 - staţii de primire care funcţie de natura consumatorului pot fi staţii de
transformare (ST), posturi de transformare (PT) sau tablouri generale (TG).
 Instalaţia de alimentare (IA) se compune din instalaţiile electrice prin care se
face legătura dintre reţeaua furnizorului (in punctele de racordare) şi
instalaţia consumatorului (în punctele de delimitare). Ea se numeşte
branşament la joasă tensiune şi respectiv racord la medie sau înaltă
tensiune, fiind legată la noduri ale SEN numite noduri sursă. Racordul
realizează legătura dintre nodurile sistemului sau liniile de transport şi
instalaţia consumatorului. Este constituit din 1-2 linii electrice sau 1-2 staţii de
transformare.
 Staţia de acord adânc (SRA) este o STcu schema de conexiuni simplificată
pe partea de IT şi permite conectarea consumatorului direct la SE.
Instalațiile electrice de joasă tensiune
IEJT
 Instalaţia electrică defineşte un ansamblu de echipamente electrice interconectate
intr-un spaţiu dat, care formează un tot unitar cu scop funcţional bine determinat .
 Echipamentul electric este constituit din totalitatea dispozitivelor necesare
producerii, transformării, distribuţiei, transportului sau utilizării energiei electrice.
 Circuitul electric este ansamblul de echipamente electrice al unei IEJT protejate
prin același dispozitiv de protecție.
 Receptoarele sunt dispozitivele care transforma energia electrică într-o formă de
energie utilă.
 Consumatorul de energie electrică este constituit din totalitatea receptoarelor
electrice existente intr-un contur dat.
 Sarcina maximă solicitată de un consumator este cea mai mare dintre sarcinile
medii (curent sau putere aparentă) care poate apărea într-un anumit interval
determinat de timp, numit “interval de cerere”.
Clase de consumatorii, conform normativului PE124/1995+Ord.ANRE 129/2008
și treptele de tensiune orientative pentru alimentarea cu energie electrică
Clasa Sarcina Momentul Treapta de Posibilităţi de alimentare a
maximă de sarcinii tensiune consumatorului
durată [MVA km] minimă la direct, la prin TR
[MVA] punctul de tensiunea
racord reţelei zonale
[kV]
A peste 50 peste 1500 400 400 / 110 kV
220 220 220 / 110 kV
110 110 110 / MT
220 / MT
B 7,5-50 maxim1500 110 110 110 / MT
C 2,5 - 7,5 30 – 80 110 110 110 / MT

20 (20) 20 / 6 kV
20 / 0,4 kV
D 0,1 - 2,5 maximum 8 20 6 ÷ 20 20 / 0,4 kV
maximum 3 10 10 / 0,4 kV
6 6 / 0,4 kV
E 0,03-0.1 maxim 0,05 0.4 MT 0.4 MT/0,4 kV
F < 0.03 0,4 0,4

Instalațiile electrice de joasă tensiune
IEJT
 Branșamentul electric reprezintă instalația care realizează legătura dintre rețeaua
de distribuție de JT a furnizorului și cea a consumatorului.
 subteran sau aerian
 monofazat (până la 11 kVA) sau trifazat (între 11 și 30 kVA).
 Tabloul electric de distribuție este un ansamblu care cuprinde diferite tipuri de
aparate asociate unuia sau mai multor circuite electrice de plecare, alimentate de
unul sau mai multe circuite de intrare (prevazute cu întrerupătoare), ca și borne
pentru conductoarele neutre și de protecție.
Pentru IEJT de iluminat și forță se prevede TD comun, cu excepția cazurilor:
 Dacă se aplică tarife diferențiate pentru consumul de en. el.,
 Dacă funcționarea receptoarelor de forță perturbă funcționarea instalațiilor de iluminat
(ex. flicker, scăderea fluxului luminos);
 Dacă, din motive de siguranță, trebuie separate instalațiile tehnologice de forță.
Condiții și limitări de amplasare – I7/2011 și PE102/86
 Rețele TFJP / TFJS - tensiunea nu depășește valoarea tensiunii foarte joase (50
V c.a. sau 120 V c.c.) în condiții normale și de defect (exceptând / incluzând
defectele de punere la pământ în alte circuite electrice).
Alimentarea consumatorilor de JT
Pentru alegerea soluției de alimentare trebuie luate în considerare următoarele:

 Natura curentului electric (alternativ sau continuu);
 Frecvența de lucru;
 Valoarea tensiunii nominale (230V, 400V, 690V – instalații industriale);
 Valoarea curentului de sc prezumat la originea instalațiilor.
 Limitele de variație admise ale tensiunii de alimentare sunt, conform

standardelor europene:
 ±10% pentru 95% din săptămână;
 -15%...+10% pentru restul săptămânii.
 Limitele de variație admise ale frecvenței sunt:
 ±1% pentru 99.5% din an;
 -6%...+4% pentru restul din an.
 Regulament privind stabilirea soluţiilor de racordare a utilizatorilor la reţelele
electrice de interes public**
 Puterea instalată este puterea activă nominală a consumatorului menționată
în schema de conectare, pe plăcuța indicatoare sau cartea tehnică a recept.
cu următoarele precizări:
pentru majoritatea receptoarelor electrochimice, electrotermice și de iluminat
puterea instalată este puterea absorbită de receptor la Un și fn;
pentru motoarele electrice puterea în kW înscrisă pe placuță, reprezintă
puterea mecanică dezvoltată la arbore: Pn=Pel*η
pentru receptoarele cu regim de lucru intermitent periodic, puterea nominală în
regim de scurtă durată se raportează la funcționarea în regim de lungă durată
cu ajutorul relației: Pn  Pn / p  DA DA – durata activă relativă a ciclului .
 Puterea instalată a unui grup de receptoare este suma puterilor instalate

(nominale) raportate la regimul de lungă durată (DA=1) a tuturor receptoarelor ce
pot funcționa simultan (nu se iau în considerare receptoarele de rezervă).
 Echilibrarea fazelor: Toate sarcinile monofazate într-o instalație electrică cu
alimentare trifazată trebuie distribuite uniform între faze. La o dezechilibrare de
10-15%:
 Factorul de simultaneitate si factorul de utilizare:
Psim
ks 
Pi
Preala
ku 
Pi
 Puterea absorbită (cerută) pentru consumatorii casnici se determină cu relația:

Pa  Pi  k u  k s
iar pentru consumatorii industriali (inclusiv clădiri comerciale, social-culturale și

administrative) cu relația : P  P k
a i u
Metode de determinare a puterilor cerute
 metoda coeficienților de cerere:
 
s s
Pc  Pi  ku ,unde : Pi   Pnj sau Pi   DA  Pn
j 1 j 1 j
 metoda formulei binome: Pc  aPx  bPi Qc  Pc  tg c

în care: a, b, x - coeficienţi de calcul caracteristici grupei,
x
Px   Pnj - suma puterilor nominale ale primelor "x" receptoare,
j 1
luate în ordinea descrescândă a puterilor instalate, kW;
s
Pi   Pnj - puterea instalată a grupei.
j 1
Dacă sunt mai multe grupe de receptoare, atunci:
Pct  aPx max   bPi  j Qct   Qc  j

k k
j 1 j 1
unde: (aPx)max este termenul de forma "aPx" cu valoarea cea mai mare.
 P 
s
 metoda analizei directe: s _ max j
ki k s j 1 Ps _ max
Pc  k c Pi Qc  Pc  tg m Sc  Pc2  Qc2 kc  ki  
 m r
s
 P 
Pi
n j
j 1
 metodele bazate pe consumuri specifice cu raportare la unitatea de produs

sau la unitatea de suprafață productivă;
 metodele bazate pe puterea medie și indicatori ai curbelor de sarcină.
DIMENSIONAREA REŢELELOR ELECTRICE DE JT
1. CURENTUL DE CALCUL ŞI DE VÂRF PENTRU CIRCUITELE DE RECEPTOR SAU UTILAJ

1.1. Curentul de calcul pentru circuite de iluminat
Pi Pi Pi  N  n  ( Pl  Pb )
Ii  Ii 
U f cos i 3U l cos i
Pentru instalaţiile industriale:

oputerea instalată nu poate depăşi 3 kW
ope circuit nu pot fi conectate mai mult de 30 de corpuri de iluminat,
Pentru instalaţiile casnice de iluminat:

oputerea instalată nu poate depăşi 1,5 kW şi nu pot fi conectate mai mult de 15 de corpuri de
iluminat la apartamentele cu puterea total instalată de 6 kW
oputerea instalată nu poate depăşi 1 kW şi nu pot fi conectate mai mult de 12 de corpuri de
iluminat la apartamentele cu puterea total instalată de 4 kW.
DIMENSIONAREA REŢELELOR ELECTRICE DE JT
1. CURENTUL DE CALCUL ŞI DE VÂRF PENTRU CIRCUITELE DE RECEPTOR SAU UTILAJ

1.2. Curentul de calcul pentru circuite de prize (forță) monofazate:
Pn
In 
U n  n  cos n
Puterea instalată pe un circuit de prize se consideră Pi = 2 kW. Receptoarele cu P> 2 kW
(maşini de spălat, aparate de climatizare) se pot racorda prin prize dedicate sau prin racorduri
fixe. Pentru conectarea/deconectarea acestor receptoare se prevăd dispozitive de acționare
pe circuitul fix de alimentare.
1.3. Curenţii de calcul şi de vârf pentru un circuit trifazat de receptor sau utilaj
P Pn
Receptor trifazat I cm    I n  s In 
Pn 3  U n  m  cos m
Curentul de vârf sau pornire al motoarelor electrice se determină cu: I pm  *  I n
în care curentul relativ de pornire este:
 λ* = λ n - pornire directă;
 λ* = λ n/3 - pornire stea-triunghi;
 λ* = λ n/kT 2 - pornire prin autotransformator cu raport de transformare kT;
 λ* = λ n/(1,2…2) - pornire cu reostat.
λn = Ip/In - catalog
În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţea, pornirea motoarelor electrice se face:
- Direct pentru motoare cu puteri de
• maxim 4 kW când Uf = 230 V
• maxim 5,5 kW când Uf = 400 V.
- Cu aparate speciale cu curent de pornire prestabilit (pentru motoare cu puteri mai mari decât
cele de mai sus, la tensiunile respective).
Utilaje
 s
I cu 
3U n m cos m
P
j 1
nj
în care:
•randamentul mediu al receptoarelor, determinat ca medie ponderată a randamentelor
nominale ale receptoarelor în raport cu puterile instalate astfel:
s
Pj 1
nj
- dacă Pnj este puterea utilă (mecanică)
m  s
Pn
 (
j 1 n)j
s
 (P 
j 1
nj n )j
m  - dacă Pnj este puterea electrică (absorbită)
s
P
j 1
nj
• factorul de putere mediu al receptoarelor, stabilit din condiţia de egalitate a puterii aparente
absorbite de cele "s" receptoare cu putere aparentă a unui receptor echivalent:
s
 (P / n n )j
cos m 
j 1 - dacă Pnj este puterea utilă (mecanică) și
s
 Pn 
  
s

j 1  n cos n  j
P
j 1
nj
cos m  - dacă Pnj este puterea electrică (absorbită)

s
 Pn 
  
I pu  I cu  I pm  I cm max j 1  cos n j
Exemplu: Pentru un utilaj cu 5 receptoare, având caracteristicile de mai jos:
Motoare de Pn el nn Tip
Utilajul/Receptorul cosn ηn λn
acţionare [kW] [r.p.m.] pornire
m1 0.15 0.72 0.58 2700 direct 5.5

m2 4 0.84 0.86 1430 Y/Δ 6.5
Maşină de găurit
m3 1.5 0.79 0.76 1390 direct 6
Radială (toate motoarele 400V)
m4 1.1 0.78 0.73 1320 direct 6
m5 0.8 0.77 0.58 1420 direct 5.5
Să se determine curentul de pornire al utilajului.

Probleme
1. Câtă energie electrică consumă o lampă alimentată la o tensiune de 230 V prin

care trece un curent de 0,3 A ,dacă ea funcţionează timp de 15 minute?
2. Un radiator electric având rezistenţa R=20  este străbătut de un curent I=10 A şi
funcţionează timp de 2 ore şi 45 de minute. Câtă energie consumă?
3. Avem un transformator de forţă trifazat de putere Sn = 10 MVA; tensiunile
nominale U1n = 20 kV şi U2n = 6,3 kV. Să se calculeze curentul nomimal primar.
4. Un conductor izolat , din aluminiu, având secţiunea de 6 mm2, strâns într-un colac,
are o rezistenţă electrică de 4  şi  = 1/32  mm2/m.Să se determine lungimea
conductorului din colac, fără a-l desfăşura şi măsura.
5. La temperatura mediului ambiant t1 = 150, rezistenţa unui bobinaj al unei maşini
electrice este R1 = 40 Ω. După o funcţionare mai îndelungată, rezistenţa
bobinajului creşte la valoarea R2 = 50 Ω . Să se calculeze temperatura t2 la care a
ajuns bobinajul după funcţionare, ştiind că bobinajul este făcut din cupru cu
coeficient de temperatură α = 0,004.
Probleme
6. Dimensionați un circuit monofazat ce alimentează 10 corpuri de iluminat FIRA

420.
7. Pe plăcuţa unui electromotor monofazat sunt trecute următoarele date: P = 2 kW,
I = 5 A, cos  = 0,8. Să se determine tensiunea la care lucrează acest
electromotor.
8. Să se determine pierderea de tensiune în volţi şi procente pentru o porţiune dintr-
un conductor având rezistenţa de 0,5 , prin care trece un curent de 8A,
tensiunea de alimentare fiind de de 230 V.
9. Ce curent maxim se absoarbe printr-un branşament monofazat de 230 V de către
o instalaţie electrică dintr-o locuinţă în care sunt instalate : 5 lămpi de câte 100 W,
un aparat TV de 30 W şi un frigider de 100 W ?
10. Să se calculeze impedanţa şi defazajul între tensiune şi curent ale unei
bobine cu rezistenţa activă de 1,5  şi cu o rectanţă de 2 .
Probleme
11. Un electromotor trifazat de 1500 W (putere nominală) absoarbe un curent de 4,9 A

la un factor de putere cos  = 0,85. Să se determine tensiunea la care
funcţionează electromotorul.
12. Un abonat consumă energie electrică prin utilizarea unei plite electrice cu
rezistenţa de 30  ce absoarbe un curent electric de 8 A şi a 4 cdi a câte 75 W,
funcţionând toate timp de o oră şi 15 minute. Să se determine energia electrică
totală consumată de abonat în acest interval de timp.
13. Printr-o linie electrică monofazată din aluminiu, având lungimea de 150 m, va
trece un curent neinductiv (cos  = 1) de 30 A, la tensiune de 230 V. Ce secţiune
minimă trebuie să aibă conductoarele liniei, pierderea de tensiune considerându-
se de 3% (U = 3x 230/100 = 6,9 V), iar  = 1/34  mm2/m.
14. Un circuit electric monofazat, în lungime de 40 m şi conductoare de aluminiu cu
secţiunea S =2,5 mm2, având U = 120 V, alimentează un receptor cu o
rezistenţă neinductivă (cos  = 1) de 5 ; se consideră  = 1/32  mm2/m.
Ce curent indică un ampermetru montat în circuit?
Probleme
15. O linie electrică trifazată, având lungimea L = 100 m şi secţiunea S=25 mm2,
alimentează un electromotor de 15 kW, 400 V, cos  = 0,8, randamentul  = 0,9; se
consideră  = 1/32  mm2/m. Să se determine:
a. curentul electric I n absorbit de electromotor;
b. pierderea de tensiune din linie până la electromotor;
c. valoarea maximă a curentului la care poate fi reglat releul termic al întrerupătorului
automat al electromotorului, ştiind că, conform normativelor, releul termic poate fi
reglat la un curent cuprins între (1,05 – 1,2) I n.
16. O linie electrică monofazată, având conductoare de 6 mm2 din aluminiu,

alimentează un receptor cu o rezistenţă electrică interioară neinductivă (cos  = 1),
R = 20 , situat la o distanţă de 192 m de tabloul de siguranţe. Tensiunea la tablou
este de 230 V. Se consideră  = 1/32  mm2/m Să se determine:
a. tensiunea la bornele receptorului;
b. energia electrică consumată numai de receptor în jumătate de oră;
c. energia electrică consumată (pierdută) în conductoarele liniei în acelaşi timp.
********************************************************************************
Probleme
17. Dintr-un post de transformare al unei fabrici se alimentează, printr-un circuit

separat, un reflector aflat la distanţă, care are o rezistenţă ohmică interioară de 50 .
Tensiunea la plecarea circuitului din post este de 230 V, iar pierderea de tensiune din
circuit până la reflector este de 10%. Să se determine:
• consumul propriu lunar de energie al reflectorului, care funţionează 10 ore/zi;
• energia electrică pierdută în conductoarele liniei în aceeaşi perioadă de timp.
18. O linie electrică aeriană monofazată dintr-o fermă alimentează la capătul ei lămpi
incandescente la tensiunea de 230 V, însumând o putere de 3300 W. Lungimea liniei,
având conductoare din aluminiu, este de 200 m, iar secţiunea ei este de 16 mm2;  =
1/32  mm2/m. Să se calculeze:
a) procentul de pierdere de tensiune pe linie;
b) consumul de energie electrică al lămpilor la o funcţionare de 30 de minute.
19. Un circuit electric este alimentat la plecarea din tablou, la tensiunea de 230 V. La
capătul opus este racordat un radiator având 3135 W. Pierderea de tensiune din
circuit este de 5%. Să se calculeze:
a) rezistenţa electrică a circuitului conductoarelor (R1) şi separat a radiatorului (R2).
b) Consumul de energie electrică al radiatorului într-un interval de 10 minute.
Probleme
20. Într-un atelier se înlocuieşte un polizor cu un strung. Ştiind că circuitul care
alimentează polizorul are 4 conductoare izolate de aluminiu de 2,5 mm2,
montate în tub, să se verifice dacă prin acest circuit se poate alimenta strungul
şi în caz contrar să se redimensioneze circuitul. Verific: căderea de tensiune şi
densitatea de curent, în regim normal şi la pornirea electromotorului
strungului. Se cunosc: puterea electromotorului strungului: 7 kW, tensiunea de
alimentare 400 V, cos  = 0,8, randamentul  = 0,9, curentul de pornire IP = 6
Inominal, lungimea circuitului 20 m,  = 1/34  mm2/m, pierderea de tensiune la
pornirea electromotorului  10% , densitatea admisibilă de curent pentru Al, în
regim permanent jN=6 A/mm2, în regim de pornire jp=20 A/mm2.
21. Ce secţiune este necesară pentru conductoarele unui circuit electric

trifazat din cupru, montat în tub, în lungime de 50 m, care va alimenta un
electromotor de 20 kW, 3 x 400 V, cos  = 0,7; = 0,9, care admite la pornire o
scădere a tensiunii de maximum 12%? Electromotorul absoarbe la pornire un
curent egal cu 6 In. Pierderea de tensiune (de durată) admisă în circuit la plină
sarcină va fi de 3%, iar Cu = 57. Conform tabelelor pentru trei conductoare de
cupru cu secţiunea de 6 mm2 montate în tub, încărcarea maximă de durată
este 42 A, iar densitatea admisibilă de curent la pornirea electromotoarelor
pentru conductoarele de Cu este mai mică de 35 A/mm2.
Dimensionarea coloanelor de alimentare
Branșamentul electric reprezintă ansamblul
instalațiilor pentru racordarea consumatorului
la rețeaua de JT a furnizorului. Se realizează,
în general, pentru consumatori cu Pi<100 kW,
fără să existe însă o delimitare precisă de
putere, aceasta fiind în funcție de rezervele
energetice existente în zona considerată.
Coloana de alimentare = circuitul care
alimentează TD
 Gruparea receptoarelor
 Dacă alimentarea TD este cu linii

principale în derivație – gruparea se
face în punctul de încărcare maximă a
magistralei
 Dacă alimentarea TD este cu linii

principale secționate – gruparea se face
pe fiecare coloană dintre tablouri
Curentul de calcul al unei coloane Icol ce alimentează o singură grupă
de receptoare se poate estima prin:
a - metoda coeficienţilor de cerere, conform căreia
 1  kc  Pi
Icol   kc  
 ka  3U n cos m
s
Pi   Pnj suma puterilor instalate a tuturor receptoarelor din grupa
j 1
considerată, W;
ka coeficient de influenţă al numărului de receptoare din
grupă;
ka = f(s) - dacă cele "s" receptoare au puteri
nominale relativ apropiate;
ka = f(s*) cu s* = 2·s0,5 dacă cele "s" receptoare au
puteri nominale mult diferite, unde s0,5 -
numărul real de receptoare, luate în ordinea
descrescândă a puterilor, a căror putere totală
instalată reprezintă circa 50% din puterea
totală a grupei (Pi0,5  0,5·Pi).
s 4 5 6 8 10 12 15 20 25 30 35 40 50
ka 1.7 2.0 2.5 2.9 3.3 3.7 4.3 5.5 6.7 8.0 9.1 9.5 10.0
Curentul de calcul al unei coloane Icol ce alimentează o singură grupă
de receptoare se poate estima prin:
b -metoda coeficienţilor curentului de calcul, conform căreia
Icol  Px   Ps  x
, , coeficienţi daţi tabelar, funcţie de categoria de

receptoare (Anexa 7.3);
x
Px   Pnj suma puterilor nominale a primelor "x" receptoare, luate
j 1 în ordinea descrescândă a puterilor, [W];
s
Ps  x  P
j  x 1
nj suma puterilor nominale a celorlalte receptoare, [W].
• Dacă prin coloana considerată se alimentează mai multe grupe de
 Icol  j
k
receptoare, atunci curentul cerut total va fi: Ict 
j 1
Curentul de vârf Iv col pentru o singură grupă la care se cunoaşte numărul
receptoarelor (n) ce pornesc simultan va fi:
I v col   I pm  j 
n s
j 1
 I 
j  n 1
cm j [A]
iar dacă acest număr nu se cunoaşte, atunci:

Iv col  Ic  I pm max  Icm max [A]
unde (Ipm)max, (Icm)max au semnificaţiile cunoscute.
Pentru "k" grupe de receptoare, la care la care se cunoaşte numărul receptoarelor (n)
ce pornesc simultan şi numărul total al receptoarelor este "p = k•s", curentul de vârf
total va fi:
  
n p
I  vt I  I  [A]
pm j cm j
j 1 j  n 1
iar dacă acest număr nu se cunoaşte, atunci:
Ivt  Ict  I pm max  Icm max [A]

Coloanele firidelor de alimentare din clădiri
k s  Pi
Icol 
3  U n  cos m
Valori proprii pentru coeficientul de simultaneitate:

Nr. apartamente 1 2 4 6 10 16 20
ks 0,95 0,93 0,89 0,83 0,64 0,45 0,38
ks = 0,8  0,9 pentru clădiri civile şi industriale;

ks = 1 pentru tablourile iluminatului de siguranţă.
Un caz particular îl reprezintă coloanele care alimentează tablouri de lumină şi

prize, în care prizele au o putere comparabilă cu cea a receptoarelor de lumină:
• puterea circuitelor se distribuie uniform pe fazele tabloului trifazat,
• fiecare fază va avea un număr diferit de circuite de lumină şi de prize
• faza pe care puterea aferentă prizelor este cea mai mare va fi faza cea mai
solicitată şi alegerea secţiunii se va face în raport cu curentul de pe ea.
PiL PiP PiL P
Ica   Icr  tgL  iP tgP Icol  Ica
2
 Icr2
U PU U PU
unde PiL şi PiP reprezintă puterea instalată pe circuitele de lumină şi respectiv

de prize ale fazei respective.
Dimensionarea coloanelor de alimentare
Exemplu:
O coloană electrică de 400/230 V din Al în lungime de 25 m alimentează un tablou
secundar de la care pleacă circuite pentru:
• un electromotor trifazat de 4 kW
• un electromotor monofazat de 2 kW
• 20 de lămpi de câte 100 W fiecare.
Electromotoarele au pornire directă şi absorb la pornire de 6 ori curentul nominal In.
Pierderea de tensiune admisă în coloană este de 2%, iar la pornirea
electromotoarelor maximum 10%; conductibilitatea  = 34, cos  = 0,7 şi = 0,9,
Curentul maxim admisibil în regim permanent, pentru conductoare de Al cu secţiunea
de 6 mm2 este 30 A, iar densitatea admisibilă de curent pentru Al, în regim de pornire
δp=20 A/mm2. Ţinându-se seama de încărcarea echilibrată a fazelor şi de un mers
simultan la plină sarcină a tuturor receptoarelor, să se determine secţiunea coloanei.
Se va face verificarea la densitate de curent în regim de pornire şi la cădere de
tensiune.
Indicaţii:Pentru echilibrarea sarcinilor pe cele trei faze, electromotorul monofazat se
conectează la faza L1, cate 10 lămpi se conectează la faza L2, respectiv la faza L3.
Cea mai încărcată va rezulta, în acest caz, faza L1; se va calcula secţiunea coloanei
luînd în considerare curentul total din faza L1,unde este racordat electromotorul
monofazat. +desen
Coloană alimentare
TS
3~ 1~ 20 buc.
4kW 2kW 100W L1
L2
TS L3
N
1~ 3~
2kW 10 buc. 10 buc. 4kW
100W 100W
 Secțiunea coloanei se va determina în funcție de curentul total din faza L1

 Secțiunea pt. electromotorul 3~
 Secțiunea pt. electromotorul 1~
 Secțiunea pt.lămpi = secțiunea pentru L1
Dimensionarea secțiunilor circuitelor de alimentare
Terminologie specifică:
Coloană electrică = circuit electric care alimentează unul sau mai multe TD.
Conductor/ conductă = parte conductoare destinată să conducă un curent electric
specificat.
Bare de distribuție = se considera un ansamblu de materiale si eventual,aparate
electrice destinate realizarii unor conexiuni electrice.
Conductor de linie = conductor sub tensiune în funcţionarea normală şi capabil să
participe la transportul sau la distribuţia energiei electrice, dar care nu este nici un
conductor neutru nici conductor de punct median (punct comun între două elemente
simetrice ale unui circuit, ale cărui extremităţi sunt conectate electric la
conductoarele de linie diferite ale aceluiaşi circuit. ).
Conductor de neutru (N) = conductor conectat electric la punctul neutru şi care
poate contribui la distribuţia energiei electrice.
PE = conductor prevăzut în scopuri de securitate, de exemplu la protecţia împotriva
şocurilor electrice.
PEN = conductor care asigură atât funcţiile de conductor de legare la pământ de
protecţie cât şi de conductorul neutru.
Conductor de legare la pământ = conductor care asigură o cale conductoare între
un punct dat al unei reţele/ instalaţii / echipament şi o priză de pământ.
Identificarea
conductoarelor:
numerotare
culoare
>5
Pentru conductoare izolate

de protecție
şi neizolate,
și neutru:
în curent
Pentru
continuu:
barele și conductoarele
- roşu, pentru conductorul
verde/galben, pozitiv (+); neizolate c.a. se recomandă (pe
pentru conducte
de protecţie (PE); pentru conductorul negativ (-);
- albastru, capete):
- cenuşiu
verde/galben
deschis,
pe toată
pentrulungimea
conductorul  median (0).
roșu pentru L1,
şi în plus marcate albastru deschis la  galben pentru L2,
capete, pentru conductor de protecție și  albastru pentru L3,
neutru (PEN)  negru pentru PEN sau PE
- albastru deschis, pentru  negru cu dungi albe pentru
conducte neutre (N). N.
Pentru conductoare de fază în c.a.:

- maro, negru, gri, roșu, galben, albastru, portocaliu, violet, alb, turcuaz, roz.
Identificarea conductoarelor după simbol
(ex.FY, CYY, MYYMr)
F = instalație fixă și conductor de Cu, dacă nu este precedat de altă literă

A = (la începutul codului) – conductor de Al; (la mijlocul codului) – armătură
de sârmă
B= bandă
Y = izolație din PVC
P = execuție tip punte (ca la PC – pt. SATA)
C = izolație din cauciuc
M = (la începutul codului) – izolație mobilă; (la mijlocul codului) – execuție
mijlocie
r = conductor rotund
p = conductor plat
Exercițiu: FA 1000-6 ?
CYABY-F 4x16mm2 MYYM 3x4mm2 CYABY 2x1.5mm2
Alegerea secţiunii conductoarelor din condiţia de stabilitate termică
în regim permanent sau intermitent
Ic
Anexe ! I7/2011
I ad 1 
ak
a - coeficient de corecţie a regimului de lucru:
În cazul regimurilor de lucru intermitente, a > 1 şi această corecţie se aplică

numai pentru secţiuni de s  10 mm2 - Cu şi s  16 mm2 - Al.
k = k1k2k3… coeficient global de corecţie corespunzător condiţiilor de răcire,
produs al coeficienţilor parţiali k1, k2, k3 … care se dau tabelar:
pentru conductoare neizolate şi izolate cu PVC sau cauciuc, montate în aer
k = k1 (coeficient de corecţie funcţie de natura mediului ambiant)
pentru bare de distribuţie
k = k1k2k3k4k5
pentru cabluri pozate în pământ
k = k1k2k3
pentru cabluri montate în aer
k = k1k2
I rtN
Iad 2  -- la circuite sau coloane prevăzute cu protecţii la suprasarcină
1,5k
I nfN -- la protecție prin siguranțe fuzibile
I ad3 
k
IreN
Iad 4  -- la protecție prin dispozitive electromagnetice
4,5k
o  - coeficient de corecţie funcţie de tipul reţelei şi modul de execuţie al

instalaţiei şi care ia valorile:
o  = 0,33 – pentru circuite de receptor (a = 1), executate cu conductoare în
ţevi sau cu cabluri, în încăperi fără pericol de incendiu sau explozie;
o  = 0,66 – pentru coloane executate în aceleaşi condiţii ca mai sus;
o  = 1 - circuite şi coloane de forţă executate în cablu sau instalaţii de
lumină industriale;
o  = 1,25 - instalaţii de forţă executate cu conducte montate în tuburi sau
instalaţii de lumină din locuinţe, localuri publice, încăperi administrative.
IadN = max(Iad; Iad2; Iad3; Iad4)


3  Ic  l  cos m
Us %  100  Us _ ad %
  sSR  U n
3  I P  l  cos p
U p %  100  U p_ ad %  12%
  sSR U n
Dimensionarea conductoarelor de neutru și de protecție
Conductorul de neutru este din acelaşi material cu conductoarele de fază.

Ele au aceeaşi secţiune:
 în cazul circuitelor monofazate cu 2 conductoare
 în cazul circuitelor trifazate pentru sF < 16mm2Cu / 25mm2Al
 dacă în funcționarea normală nu este asigurată echilibrarea între faze și neutru.
 în cazul circuitelor trifazate care ar putea fi parcurse de curenți cu armonici de

rang 3 și multiplu de 3 cu nivelul cuprins între 15% și 33% (de ex. la iluminatul
fluorescent)
Secţiunea admisibilă şi protecţia conductorului de neutru depind de:
 schema de tratare a neutrului
 existenţa regimului deformant (prezenţa masivă a armonicilor de ordin 3 şi

multiplu de 3 determină alegerea unei secţiuni crescute pentru conductorul de
neutru şi, câteodată pentru toate conductoarele unui cablu)
 asigurarea protecţiei împotriva contactelor accidentale indirecte.
Dacă conductorul neutru are aceeaşi secţiune cu conductoarele de fază, nu se

impune nici o protecţie specială.
Obs.: un neutru nu poate fi comun mai multor circuite.
Observații pentru conductoarele de protecție:
 Dacă sN <sF, N trebuie protejat împotriva supracurenţilor (suprasarcină sau

scurtcircuit). Conductorul neutru poate fi întrerupt cu dispozitive de protecţie cu
condiţia ca aceste dispozitive să întrerupă simultan şi conductoarele active.
 Conductoarele de protecţie PE sau PEN nu trebuie întrerupte în nici o situaţie.
 Secţiunea conductorului de protecţie sPE se ia de aceeaşi valoare cu sN atunci
când fazele şi neutrul se execută din Cu. Dacă fazele şi neutrul se execută din Al,
atunci conductorul de protecţie este din cupru cu o secţiune sPE cu o treaptă mai
mică (pe gama de secţiuni) decât secţiunea conductorului neutru sN.
 Secţiunea conductorului comun neutru şi de protecţie sPEN se alege de aceeaşi
valoare cu sPE. În situaţia în care conductorul de protecţie nu face parte din
circuitul de alimentare sau este din Al, secţiunea lui trebuie să fie cel puţin 4 mm2.
 Un conductor de protecţie utilizat în comun pentru mai multe circuite trebuie să
aibă secţiunea dimensionată în funcţie de secţiunea de fază cea mai mare.
 Pentru a asigura o valoare minim posibilă pentru reactanţa buclei de curent în
caz de defect, în schemele IT şi TN se recomandă amplasarea conductorului de
protecţie în imediata vecinătate a conductoarelor active ale circuitului (în acelaşi
tub sau pe acelaşi pat de cabluri).
Dimensionarea postului de transformare – determinarea puterii cerute de consumator.
• Puterea instalată este puterea activă nominală a consumatorului menționată în schema de conectare, pe plăcuța indicatoare
sau cartea tehnică a receptortului cu următoarele precizări:
– pentru majoritatea receptoarelor electrochimice, electrotermice și de iluminat puterea instalată este puterea absorbită de
receptor la Un și fn;
– pentru motoarele electrice puterea în kW înscrisă pe placuță, reprezintă puterea mecanică dezvoltată la arbore: Pn=Pel*η
– pentru receptoarele cu regim de lucru intermitent periodic, puterea nominală în regim de scurtă durată se raportează la
funcționarea în regim de lungă durată cu ajutorul relației:
Pn  Pn / p  DA , DA – durata activă relativă a ciclului
• Puterea instalată a unui grup de receptoare este suma puterilor instalate (nominale) raportate la regimul de lungă durată (DA=1) a
tuturor receptoarelor ce pot funcționa simultan (nu se iau în considerare receptoarele de rezervă).
Preala P
• Puterea absorbită (cerută) pentru consumatorii casnici se determină cu relația: Pa  Pi  k u  k s , unde k u  și k s  sim
Pi Pi
• Pentru consumatorii industriali (inclusiv clădiri comerciale, social-culturale și administrative) cu relația : Pa  Pi  k u

Dimensionarea postului de transformare – determinarea puterii cerute de consumator.
 metoda coeficienților de cerere:

 
s s
Pc  Pi  kc ,unde: Pi   Pnj sau Pi   DA  Pn
j 1 j 1 j
Pc  k c Pi Qc  Pc  tg m Sc  Pc2  Qc2
 metoda formulei binome: Pc  aPx  bPi Qc  Pc  tg c

în care: a, b, x - coeficienţi de calcul caracteristici grupei,
x
Px   Pnj - suma puterilor nominale ale primelor "x" receptoare,
j 1
luate în ordinea descrescătoare a puterilor instalate;
s
Pi   Pnj - puterea instalată a grupei.
j 1
Dacă sunt mai multe grupe de receptoare, atunci:
Pct  aPx max   bPi  j Qct   Qc  j

k k
j 1 j 1
unde (aPx)max este termenul de forma "aPx" cu valoarea cea mai mare.
 metoda analizei directe:
 P 
s
j s
 Pn  j Pfs j 1
s _ max j
Ps _ max
ki k s ks   ki  
kc 
1
s
 Pn  j
s
 m r Pi
 P 
Pi
n j
j 1 j 1
 metodele bazate pe puterea medie și indicatori ai curbelor de sarcină.

Determinarea puterii cerute prin metoda duratei de utilizare
Metoda se recomandă pentru determinarea puterii cerute la nivel de întreprindere sau

platformă industrială, atunci când se cunoaşte consumul specific de energie electrică (es,
[kWh/u.p]) pe unitatea de producţie (u.p).
Dacă A este producţia anuală a întreprinderii, atunci consumul de energie electrică pe
perioada considerată va fi:
Ea = es. A kWh
ceea ce conduce la putere cerută de:
Ea
Pc 
t p _ max
unde: tp max este durata de utilizare a puterii maxime cerute – anexe.
Metodele sunt valabile, în principiu, pentru determinarea puterii cerute de orice categorie
de receptoare. Dar se recomandă totuşi ca pentru receptoarele de iluminat să se utilizeze
numai metoda coeficienţilor de cerere, iar pentru receptoarele de forţă să se adopte una
din cele patru variante corespunzător nivelului la care se urmăreşte determinarea puterii
cerute.
Puterea totală cerută de un consumator este suma puterilor totale cerute de instalaţiile de
forţă şi lumină.
Softuri de proiectare IEJT în conformitate cu standardele UE
• Ecodial (Schneider)
– Construiește schemele monofilare;
– Calculează curenții de scurtcircuit;
– Calculează căderile de tensiune;
– Optimizează secțiunile cablurilor;
– Stabilește calibrele aparatelor de comutație și a siguranțelor fuzibile;
– Evidențiază gradul de selectivitate a protecțiilor;
– Generează rapoarte de calcul și prezintă rezultatele obținute.
– http://www.siear.ro/doc/ecodial.pdf
• Simaris Design (Siemens) – ver.6

- Dimensionează protecția la supratensiuni de trăsnet
Calculează necesarul de materiale, spațiu, buget
Afișează curbele de sarcină
Dimensionează rețele MT și JT
• SEE Electrical Expert (CAD Electric) conține:
– Un modul Kernel (editor de scheme care funcţionează cu sau fără AutoCAD)
– Un modul complex de Cabling (gestiunea cablării);
– Baze de date cu materiale complete: (prezentă majorităţii constructorilor mondiali);
– editor de implantare componente în tablou;
– ERP (SAP…) și alte pachete software profesionale (PLC, programare, etichetare, producție panouri, cabluri,
documentații, arhivare, devize, etc.).
• FINE ELEC (4M) conține:
– Un modul CAD (bazat pe IntelliCAD) cu un sistem performant de generare automată a desenelor (vederi in plan,
diagrame, detalii de executie).
– Un modul de calcul pentru dimensionare, folosind funcționalitatea de desenare în timp real și metodologia complexă
de calcul in fundal.
• Eplan
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ŞI
INFORMATICĂ APLICATĂ
Bd. D.Mangeron 23, Iaşi, RO - 700050, Tel: +232-212483, Fax:+232-237627
SELECȚIE SUBIECTE – NORME TEHNICE

GRADUL II A și B
enunțuri și explicații
1. DOMENIU DE APLICARE
Prevederile pentru instalaţii electrice încăperi cu cadă de baie fixă (cadă de încăperi cu cadă de baie sau duş duşurile de urgenţă utilizate în
în încăperi cu cadă de baie sau duş baie) sau duş şi zonelor învecinate, pentru tratament medical industrie sau laboratoare.
din normativul I 7 se aplică pentru: conform recomandărilor standardului
SR HD 60364 – 7 – 701.
Prevederile normativului I 7 – 2011 se clădirilor cu funcţiuni agroindustriale şi minelor şi carierelor depozitelor de materiale pirotehnice şi
aplică la proiectarea, execuţia şi agrozootehnice explozive
exploatarea instalaţiilor electrice
aferente:
Prevederile normativului I 7 – 2011 se minelor şi carierelor protecţiei clădirilor împotriva depozitelor de materiale pirotehnice şi
aplică la proiectarea, execuţia şi trăsnetelor explozive
aferente:
1. DOMENIU DE APLICARE
Prevederile pentru instalaţii electrice încăperi cu cadă de baie fixă (cadă de încăperi cu cadă de baie sau duş duşurile de urgenţă utilizate în
în încăperi cu cadă de baie sau duş baie) sau duş şi zonelor învecinate, pentru tratament medical industrie sau laboratoare.
din normativul I 7 se aplică pentru: conform recomandărilor standardului
SR HD 60364 – 7 – 701.
Prevederile normativului I 7 – 2011 se clădirilor cu funcţiuni agroindustriale şi minelor şi carierelor depozitelor de materiale pirotehnice şi
aplică la proiectarea, execuţia şi agrozootehnice explozive
aferente:
Prevederile normativului I 7 – 2011 se minelor şi carierelor protecţiei clădirilor împotriva depozitelor de materiale pirotehnice şi
aplică la proiectarea, execuţia şi trăsnetelor explozive
aferente:
Prevederile normativului nu se aplică la:
a. echipamentul electric de tracţiune;

b. echipamentul electric al autovehiculelor;
c. instalaţiile electrice de la bordul navelor; --- doar pentru porturi mici și ambarcațiuni de agrement
d. instalaţiilor electrice ale aeronavelor;
e. instalaţiile în mină;
f. echipamentele de reducere a interferenţelor radio, cu excepţia celor care afectează securitatea instalaţiilor;
g. împrejmuirile electrice;
h. sistemele de producere, distribuţie şi transport pentru consumatorii publici.
i. la depozite de materiale pirotehnice şi explozive.
2. CARACTERISTICI GENERALE ALE INSTALAȚIILOR
TFJP reprezintă abrevierea pentru: tensiunea foarte joasă de protecţie tensiunea foarte joasă de securitate tensiunea foarte joasă pentru panouri
Amplasarea instalaţiilor electrice de este interzisă trebuie evitată este opţiunea proiectantului
joasă tensiune pe trasee comune cu
acelea ale altor instalaţii sau utilaje
care ar putea să le pericliteze în
funcţionare normală sau în caz de
avarie:
este recomandată este permisă condiţionat nu este permisă
Utilizarea conductelor metalice pentru
apă drept conductoare de protecţie:
TFJP reprezintă abrevierea pentru: tensiunea foarte joasă de protecţie tensiunea foarte joasă de securitate tensiunea foarte joasă pentru panouri
Amplasarea instalaţiilor electrice de este interzisă trebuie evitată este opţiunea proiectantului
joasă tensiune pe trasee comune cu
acelea ale altor instalaţii sau utilaje
care ar putea să le pericliteze în
funcţionare normală sau în caz de
avarie:
este recomandată este permisă condiţionat nu este permisă
Utilizarea conductelor metalice pentru
apă drept conductoare de protecţie:
! Nici un dispozitiv de comutație nu trebuie înseriat pe conductorul de protecție, dar trebuie prevăzute îmbinări care pot fi deconectate
în scopuri de încercare.
Este admisă racordarea prin prize la circuitul 0,5 kW 1 kW 2 kW

de alimentare al receptoarelor electrice cu
putere nominala pana la:
Căile de curent ce nu se pot realiza în execuție Cu Al otel

etanșă, în încăperi și în spații din exterior cu
mediu corosiv, pot fi realizate intotdeauna din:
2 2 2
În mod special se prevăd conductoare din 16 mm 25 mm 10 mm
cupru la circuitele electrice pentru alimentarea
de sisteme şi instalaţii de prevenire şi stingere
a incendiilor, atunci când secţiunea
conductoarelor din aluminiu ar rezulta mai
mică de:
2 2 2 2
Secţiunea minimă admisă pentru conductoare 1,5 mm Cu, 2,5 mm Al 4 mm Al 2,5 mm Cu
de fază din circuite pentru prize monofazate în
instalaţiile electrice din interiorul clădirilor este
de:
Este admisă racordarea prin prize la circuitul 0,5 kW 1 kW 2 kW
de alimentare al receptoarelor electrice cu
putere nominală până la:
Căile de curent ce nu se pot realiza în execuție Cu Al Oțel

etanșă, în încăperi și în spații din exterior cu
mediu corosiv, pot fi realizate intotdeauna din:
2 2 2
În mod special se prevăd conductoare din 16 mm 25 mm 10 mm
cupru la circuitele electrice pentru alimentarea
de sisteme şi instalaţii de prevenire şi stingere
a incendiilor, atunci când secţiunea
conductoarelor din aluminiu ar rezulta mai
mică de:
Secţiunea minimă admisă pentru conductoare 1,5 mm2 Cu, 2,5 mm2 Al 4 mm2 Al 2,5 mm2 Cu
de fază din circuite pentru prize monofazate în
instalaţiile electrice din interiorul clădirilor este
de:
 Receptoarele cu Pn ≥2kW se pot racorda prin prize dedicate (numai pentru un singur receptor) sau prin racorduri fixe.
Conductorul neutru (N) trebuie să aibă aceeaşi în circuitele monofazate cu trei în circuitele monofazate cu trei în circuitele monofazate cu trei
secţiune cu conductorul de fază: conductoare şi în circuitele conductoare şi în circuitele conductoare şi în circuitele
polifazate ale căror conductoare de polifazate ale căror conductoare de polifazate indiferent de secţiunea
fază au secţiunea mai mică sau fază au secţiunea mai mică sau conductoarelor de fază
2 2 2 2
egală cu 25 mm Cu sau 35 mm Al egală cu 16 mm Cu sau 25 mm Al
2 2 2 2
Secţiunea minimă admisă a conductorului de 2,5 mm cupru 1,5 mm cupru, 2,5 mm aluminiu 4 mm aluminiu
fază pentru circuitul unui receptor electrocasnic
monofazat cu putere de peste 2 kW este de:
În clădirile de locuit se prevăd în fiecare cel mult două prize prize după necesităţi cel puţin trei prize
încăpere:
În camerele de copii din creşe, grădiniţe, peste 1 m peste 1,5 m peste 2 m

spitale de copii, prizele trebuie montate pe
pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la
axul aparatului la nivelul pardoselii finite:
Coloanele electrice colective pot alimenta cel 10 apartamente 20 apartamente 30 apartamente

mult:
Conductorul neutru (N) trebuie să aibă aceeaşi în circuitele monofazate cu trei în circuitele monofazate cu trei în circuitele monofazate cu trei
secţiune cu conductorul de fază: conductoare şi în circuitele conductoare şi în circuitele conductoare şi în circuitele
polifazate ale căror conductoare de polifazate ale căror conductoare de polifazate indiferent de secţiunea
fază au secţiunea mai mică sau fază au secţiunea mai mică sau conductoarelor de fază
2 2 2 2
egală cu 25 mm Cu sau 35 mm Al egală cu 16 mm Cu sau 25 mm Al
2 2 2 2
Secţiunea minimă admisă a conductorului de 2,5 mm cupru 1,5 mm cupru, 2,5 mm aluminiu 4 mm aluminiu
fază pentru circuitul unui receptor electrocasnic
monofazat cu putere de peste 2 kW este de:
În clădirile de locuit se prevăd în fiecare cel mult două prize prize după necesităţi cel puţin trei prize
încăpere:
În camerele de copii din creşe, grădiniţe, peste 1 m peste 1,5 m peste 2 m

spitale de copii, prizele trebuie montate pe
pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la
axul aparatului la nivelul pardoselii finite:
Coloanele electrice colective pot alimenta cel 10 apartamente 20 apartamente 30 apartamente

mult:
 Secţiunea minimă admisă

 pentru circuite de forţă este 1,5 mm2 Cu sau 4 mm2 Al;
 pentru circuite de iluminat este 1,5 mm2 Cu;
 pentru prize monofazate este 2,5 mm2 Cu;
 coloane monofazate individuale din clădiri de locuit este 4 mm2 Cu sau 6 mm2 Al;
 coloane electrice colective este 10 mm2 Cu sau 16 mm2 Al.
3. INSTALAŢII DE ILUMINAT
Alegerea corpurilor de iluminat şi a surselor de condiţiile de iluminare naturală natura izolaţiei conductoarelor de cerinţele luminotehnice
lumină se face în funcţie de alimentare
Corpurile de iluminat care se instalează în echipate cu lămpi fluorescente prevăzute cu grătar protector prevăzute cu glob, respectiv cu
depozite cu materiale combustibile, categoria difuzor
BE 2, trebuie să fie întotdeauna:
La circuitele electrice pentru iluminat materialul Al Cu sau Al Cu

conductoarelor este:
La stabilirea numărului de circuite pentru 3 kW pe un circuit monofazat şi 8 1 kW pe un circuit monofazat şi 5 5 kW pe un circuit monofazat şi
iluminat normal se recomandă de a nu se kW pe un circuit trifazat kW pe un circuit trifazat 10 kW pe un circuit trifazat
depăşi o putere totală instalată de:
Se admit doze comune pentru circuitele de dacă acestea funcţionează la întotdeauna dacă puterea instalată pe fiecare
iluminat normal, de prize, de comandă şi de aceeaşi tensiune circuit nu depăşeşte 2 kW
semnalizare:
3. INSTALAŢII DE ILUMINAT
Alegerea corpurilor de iluminat şi a surselor de condiţiile de iluminare naturală natura izolaţiei conductoarelor de cerinţele luminotehnice
lumină se face în funcţie de alimentare
Corpurile de iluminat care se instalează în echipate cu lămpi fluorescente prevăzute cu grătar protector prevăzute cu glob, respectiv cu
depozite cu materiale combustibile, categoria difuzor
BE 2, trebuie să fie întotdeauna:
La circuitele electrice pentru iluminat materialul Al Cu sau Al Cu

conductoarelor este:
La stabilirea numărului de circuite pentru 3 kW pe un circuit monofazat şi 8 1 kW pe un circuit monofazat şi 5 5 kW pe un circuit monofazat şi
iluminat normal se recomandă de a nu se kW pe un circuit trifazat kW pe un circuit trifazat 10 kW pe un circuit trifazat
depăşi o putere totală instalată de:
Se admit doze comune pentru circuitele de dacă acestea funcţionează la întotdeauna dacă puterea instalată pe fiecare
iluminat normal, de prize, de comandă şi de aceeaşi tensiune circuit nu depăşeşte 2 kW
semnalizare:
 Pentru instalaţiile industriale monofazate se prevede Pi≤3kW şi se conectează maxim 30 de cdi. Pentru instalaţiile casnice Pi≤1,5kW şi
se conectează maxim 15 cdi (la ap.cu Pi=4kW) sau maxim 12 cdi (la ap. cu Pi≤1kW).
4. PROTECȚII PENTRU ASIGURAREA SECURITĂȚII
2 2 2
Pentru un circuit trifazat cu patru 16 mm 25 mm 35 mm
conductoare de aluminiu cu secţiunea
2
conductoarelor de fază de 35 mm ,
conductorul neutru are secţiunea
minimă de:
Pentru verificarea rezistenţei de cca. 0,5 m cca. 1 m cca. 2 m

izolaţie a pardoselii trebuie efectuate
cel puţin trei măsurări în acelaşi
amplasament; una din aceste
măsurări se efectuează la o distanţă
de orice conductor extern accesibil
din amplasament de:
Prizele cu tensiunea de 230 V sunt în construcţie capsulată cu contact de protecţie în execuţie sub tencuială
întotdeauna:
Protecţia la supracurenţi a bateriilor întreruptoare manuale siguranţe fuzibile separatoare

de condensatoare de joasă tensiune
se realizează prin :
Protecţia la supracurenţi a bateriilor întreruptoare manuale separatoare întreruptoare automate care permit
de condensatoare de joasă tensiune întreruperea curenţilor capacitivi
se realizează prin :
2 2 2
Pentru un circuit trifazat cu patru conductoare de 16 mm 25 mm 35 mm
aluminiu cu secţiunea conductoarelor de fază de 35
2
mm , conductorul neutru are secţiunea minimă de:
Pentru verificarea rezistenţei de izolaţie a pardoselii cca. 0,5 m cca. 1 m cca. 2 m

trebuie efectuate cel puţin trei măsurări în acelaşi
amplasament; una din aceste măsurări se
efectuează la o distanţă de orice conductor extern
accesibil din amplasament de:
Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna: în construcţie capsulată cu contact de protecţie în execuţie sub tencuială
Protecţia la supracurenţi a bateriilor de întreruptoare manuale siguranţe fuzibile separatoare

condensatoare de joasă tensiune se realizează prin :
Protecţia la supracurenţi a bateriilor de întreruptoare manuale separatoare întreruptoare automate care

condensatoare de joasă tensiune se realizează prin : permit întreruperea curenţilor
capacitivi
 Conductorul de neutru este din acelaşi material cu conductoarele de fază. Ele au aceeaşi secţiune:
• în cazul circuitelor monofazate cu 2 conductoare
• în cazul circuitelor trifazate pentru sF < 16mm2Cu / 25mm2Al
• în cazul circuitelor trifazate care ar putea fi parcurse de curenți cu armonici de rang 3 și multiplu de 3 cu nivelul cuprins între 15% și 33%
(de ex. la iluminatul fluorescent).
În circuite trifazate cu sF 16mm2Cu/25mm2Al, neutrul poate avea secţiunea mai mică decât conductorul de fază, dacă în condiţiile de
funcţionare aceasta corespunde intensităţilor maxime de curent posibil.
Protecţia la suprasarcini şi protecţia trebuie asigurate prin dispozitive de pot fi asigurate printr-un singur trebuie asigurate printr-un singur
la scurtcircuit protecţie separate dispozitiv de protecţie dispozitiv de protecţie
Motoarele electrice alimentate prin numai cu dispozitiv de protecţie la numai cu protecţie la suprasarcini, de regulă, cu dispozitive de protecţie
circuite separate trebuie prevăzute scurtcircuit, pentru puteri mai mici de pentru puteri mai mici de 5 kW la scurtcircuit şi dispozitive de
pe toate fazele: 5 kW protecţie la suprasarcină
Pentru asigurarea selectivităţii, două trepte o treaptă trei trepte

între curenţii nominali ai fuzibilelor a
două siguranţe consecutive ,
diferenţa trebuie să fie de cel puţin:
Protecţia la suprasarcini şi protecţia la trebuie asigurate prin dispozitive de pot fi asigurate printr-un singur trebuie asigurate printr-un singur
scurtcircuit protecţie separate dispozitiv de protecţie dispozitiv de protecţie
Motoarele electrice alimentate prin numai cu dispozitiv de protecţie la numai cu protecţie la suprasarcini, de regulă, cu dispozitive de protecţie
circuite separate trebuie prevăzute pe scurtcircuit, pentru puteri mai mici de pentru puteri mai mici de 5 kW la scurtcircuit şi dispozitive de
toate fazele: 5 kW protecţie la suprasarcină
Pentru asigurarea selectivităţii, între două trepte o treaptă trei trepte

curenţii nominali ai fuzibilelor a două
siguranţe consecutive , diferenţa
trebuie să fie de cel puţin:
 Cele două protecții trebuie coordonate astfel încât curentul de sc să nu fie mai mare decât cel de stabilitate dinamică și termică a
protecției la suprasarcină. Pot fi ambele asigurate de disjunctoare echipate cu relee de protecție la supracurenți și cu declanșatoare
rapide la sc., siguranțe fuzibile DACĂ au o putere de rupere cel puțin egală cu ISC
4.1. PROTECȚII PENTRU ASIGURAREA SECURITĂȚII. SCHEME DE PROTECŢIE
Simbolul literar I utilizat pentru izolarea tuturor părţilor active faţă de legarea directă la pământ a unui legarea directă a maselor la punctul
notarea schemei de legare la pământ pământ, sau legarea la pământ a punct activ – neutrul, în cazul în care de alimentare legat la pământ; curent
de tip IT are următoarea semnificaţie: unui punct printr-o impedanţă de acesta este accesibil sau a unui alternativ, punctul de legare la
valoare foarte mare. conductor de fază, în cazul în care pământ este în mod normal punctul
neutrul nu este accesibil; neutru; iar în cazuri speciale, punctul
de legare la pământ poate fi un
conductor de fază.
Simbolul literar T utilizat pentru izolarea tuturor părţilor active faţă de legarea directă la pământ a maselor legarea directă la pământ a unui
notarea schemei de legare la pământ pământ, sau legarea la pământ a instalaţiei punct activ – neutrul, în cazul în care
de tip IT are următoarea semnificaţie: unui punct printr-o impedanţă de acesta este accesibil sau a unui
valoare foarte mare. conductor de fază, în cazul în care
neutrul nu este accesibil;
Simbolul literar T utilizat pentru izolarea tuturor părţilor active faţă de legarea direct la pământ a maselor legarea directă la pământ a unui
notarea schemei de legare la pământ pământ, sau legarea la pământ a instalaţiei, independent de eventuala punct activ – punctul neutru, în cazul
de tip TN are următoarea unui punct printr-o impedanţă de legare la pământ a unui punct al în care acesta este accesibil sau a
semnificaţie: valoare foarte mare. alimentării unui conductor de fază, în cazul în
care pnctul neutru nu este accesibil;
4.1. PROTECȚII PENTRU ASIGURAREA SECURITĂȚII. SCHEME DE PROTECŢIE
Simbolul literar I utilizat pentru izolarea tuturor părţilor active faţă de legarea directă la pământ a unui legarea directă a maselor la punctul
notarea schemei de legare la pământ pământ, sau legarea la pământ a punct activ – neutrul, în cazul în care de alimentare legat la pământ; curent
de tip IT are următoarea semnificaţie: unui punct printr-o impedanţă de acesta este accesibil sau a unui alternativ, punctul de legare la
valoare foarte mare. conductor de fază, în cazul în care pământ este în mod normal punctul
neutrul nu este accesibil; neutru; iar în cazuri speciale, punctul
de legare la pământ poate fi un
conductor de fază.
Simbolul literar T utilizat pentru izolarea tuturor părţilor active faţă de legarea directă la pământ a maselor legarea directă la pământ a unui
notarea schemei de legare la pământ pământ, sau legarea la pământ a instalaţiei punct activ – neutrul, în cazul în care
de tip IT are următoarea semnificaţie: unui punct printr-o impedanţă de acesta este accesibil sau a unui
valoare foarte mare. conductor de fază, în cazul în care
neutrul nu este accesibil;
Simbolul literar T utilizat pentru izolarea tuturor părţilor active faţă de legarea direct la pământ a maselor legarea directă la pământ a unui
notarea schemei de legare la pământ pământ, sau legarea la pământ a instalaţiei, independent de eventuala punct activ – punctul neutru, în cazul
de tip TN are următoarea unui punct printr-o impedanţă de legare la pământ a unui punct al în care acesta este accesibil sau a
semnificaţie: valoare foarte mare. alimentării unui conductor de fază, în cazul în
care pnctul neutru nu este accesibil;
 Alte litere se referă la dispunerea conductorului neutru şi a celui de protecţie în reţeaua TN:
 C (TN-C) – arată că funcţiile neutrului şi a conductorului de protecţie pot fi combinate într-un singur conductor PEN
 S (TN-S) – arată că funcţia de protecţie este asigurată separat printr-un conductor PE legat la pământ (doar în c.a.).
5. TABLOURI DE CONEXIUNI ŞI DISTRIBUŢIE (PE 102/86 republicat 1993)
Tabloul de distribuţie de j.t. trebuie în plan orizontal perfect vertical şi bine fixat nu există recomandări speciale cu
montat: privire la modul de montare
Tablourile de distribuţie din locuinţe 2m 2,3 m 2,5 m

se pot instala astfel încât înălţimea
laturii de sus a tablourilor faţă de
pardoseala finită să nu depăşească:
Se recomandă ca legăturile pentru 50 A 100 A 75 A

curenţi din interiorul tablourilor de
joasă tensiune să fie realizate din
bare pentru curenţi mai mari de:
Distanţa de conturnare reprezintă: distanţa cea mai scurtă de-a lungul distanţa cea mai scurtă în aer liber, distanţa determinată de condiţiile
izolaţiei, între două părţi neizolate fără interpuneri de alte materiale împiedicării apropierii periculoase de
sub tensiune sau între acestea şi izolate, între două părţi neizolate sub părţile sub tensiune ale personalului
părţi legate la pământ tensiune sau între acestea şi părţi de exploatare sau ale utilajelor de
legate la pământ exploatare şi de reparaţii, cu
respectarea normelor de protecţie a
muncii în vigoare pentru instalaţii
electrice.
5. TABLOURI DE CONEXIUNI ŞI DISTRIBUŢIE (PE 102/86 republicat 1993)
Tabloul de distribuţie de j.t. trebuie în plan orizontal perfect vertical şi bine fixat nu există recomandări speciale cu
montat: privire la modul de montare
Tablourile de distribuţie din locuinţe 2m 2,3 m 2,5 m

se pot instala astfel încât înălţimea
laturii de sus a tablourilor faţă de
pardoseala finită să nu depăşească:
Se recomandă ca legăturile pentru 50 A 100 A 75 A

curenţi din interiorul tablourilor de
joasă tensiune să fie realizate din
bare pentru curenţi mai mari de:
Distanţa de conturnare reprezintă: distanţa cea mai scurtă de-a lungul distanţa cea mai scurtă în aer liber, distanţa determinată de condiţiile
izolaţiei, între două părţi neizolate fără interpuneri de alte materiale împiedicării apropierii periculoase de
sub tensiune sau între acestea şi izolate, între două părţi neizolate sub părţile sub tensiune ale personalului
părţi legate la pământ tensiune sau între acestea şi părţi de exploatare sau ale utilajelor de
legate la pământ exploatare şi de reparaţii, cu
respectarea normelor de protecţie a
muncii în vigoare pentru instalaţii
electrice.
6. INSTALAŢII ELECTRICE DE PUTERE
În cazul în care alimentarea 3% pentru receptoarele din instalaţiile 10% pentru toate tipurile de 5% pentru receptoarele din instalaţiile
consumatorului se face din cofretul electrice de lumină şi 5% pentru receptoare electrice de lumină şi 12% pentru
de branşament de joasă tensiune, restul receptoarelor (forţă etc.) restul receptoarelor (forţă etc.)
valorile căderilor de tensiune, în
regim normal de funcţionare faţă de
tensiunea nominală a reţelei, trebuie
să fie de cel mult:
În cazul instalaţiilor electrice de 20% 25% 12%

alimentare a motoarelor electrice,
pierderea de tensiune la pornire, faţă
de tensiunea nominală (dacă nu se
dispune de alte date specificate de
producătorul motorului etc.), trebuie
să fie cel mult egală cu:
În cazul consumatorilor racordaţi 3 kW 4 kW 5,5 kW

direct la reţeaua de joasa tensiune a
distribuitorului, pornirea directa a
motoarelor monofazate se admite
pentru o putere de până la:
La instalaţiile electrice de forţă stabilităţii termice în regim de scurtă tipului circuitului de alimentare secţiunii conductorului de protecţie
secţiunile conductoarelor de fază durată la pornire. (aerian sau subteran)
trebuie să fie corespunzătoare din
punct de vedere al:
6. INSTALAŢII ELECTRICE DE PUTERE
În cazul în care alimentarea consumatorului se 3% pentru receptoarele din 10% pentru toate tipurile 5% pentru receptoarele din instalaţiile
face din cofretul de branşament de joasă instalaţiile electrice de lumină şi 5% de receptoare electrice de lumină şi 12% pentru
tensiune, valorile căderilor de tensiune, în regim pentru restul receptoarelor (forţă restul receptoarelor (forţă etc.)
normal de funcţionare faţă de tensiunea nominală etc.)
a reţelei, trebuie să fie de cel mult:
În cazul instalaţiilor electrice de alimentare a 20% 25% 12%

motoarelor electrice, pierderea de tensiune la
pornire, faţă de tensiunea nominală (dacă nu se
dispune de alte date specificate de producătorul
motorului etc.), trebuie să fie cel mult egală cu:
În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua 3 kW 4 kW 5,5 kW

de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea
directa a motoarelor monofazate se admite
pentru o putere de până la:
La instalaţiile electrice de forţă secţiunile stabilităţii termice în regim de scurtă tipului circuitului de secţiunii conductorului de protecţie
conductoarelor de fază trebuie să fie durată la pornire. alimentare (aerian sau
corespunzătoare din punct de vedere al: subteran)
CALCULUL CURENȚILOR DE SCURTCIRCUIT ÎN
REȚELELE ELECTRICE CU TENSIUNEA SUB 1 kV
Scurtcircuit (I7)– cale conductoare accidentală sau intenţionată între două sau mai
multe părţi conductoare astfel încât diferenţa de potenţial electric între aceste părţi
conductoare să fie zero sau aproximativ zero.
Curent de scurtcircuit – curentul care se închide la locul de scurtcircuit.
Curent de scurtcircuit – curentul care se închide la locul de scurtcircuit.
ip  2U / Z sc  2 2 I k''
Sursa echivalentă de tensiune → Tensiunea sursei ideale, care se aplică în

punctul unde se produce scurtcircuitul, în rețeaua de succesiune pozitivă, ca
singura tensiune activă a sistemului.
Factorul de tensiune (c) este raportul dintre tensiunea sursei echivalente de

tensiune si tensiunea Un/√3.
Recapitulare:
1. IPOTEZE DE CALCUL GENERALE
 sc. este departe de generator și este alimentat într-un singur punct al rețelei;
 IEJT considerată nu este buclată;
 valorile tensiunii de alimentare și impedanțele elementelor componente ale rețelei

se consideră constante;
 nu sunt luate în considerare rezistentele de contact și impedantele de defect;
 un scurtcircuit polifazat este simultan pe toate fazele;
 curentii de scurtcircuit nu sunt calculati pentru defectele interne ale unui cablu
dintr-un ansamblu de cabluri în paralel;
 configuratia retelei nu se modifcă pe durata scurtcircuitului.
 capacitățile liniilor și admitanțele (inversul impedanțelor Z) în paralel cu

elementele pasive sunt neglijate;
 nu sunt luate în considerare dublele puneri la pamânt în puncte diferite;
 se neglijează influența motoarelor dacă nu este mai mare de 5% fata de curentul

de scurtcircuit initial calculat fara influenta motoarelor.
 comutatoarele de prize ale transformatoarelor se considera pe poziția principală;
 se consideră impedanța pozitivă egală cu cea negativă.

2. CALCULUL CURENȚILOR DE SCURTCIRCUIT PRIN METODA

SURSEI ECHIVALENTE DE TENSIUNE
2.1. Calculul curentilor de scurtcircuit trifazat simetric

2.1. Calculul curenților de scurtcircuit trifazat simetric:
c U N
 curentul inițial de scurtcircuit: I k 
''
3Z k
 curentul de scurtcircuit de șoc: i p    2  I k'' , unde factorul   1,02  0,98  e 3R / X
 curentii de scurtcircuit simetric de rupere Ir si permanent Ik sunt egali cu

Ik".

2.2. Calculul curenților de scurtcircuit bifazat:

-Tensiunea sursei echivalente este: c  U N , aplicată în punctul de sc. K
3
c U N 3 ''
curentul inițial de scurtcircuit: I k'' 2   Ik
2Z  2
3
curentul de scurtcircuit de șoc: i p2  ip
2
2.3. Calculul curenților de scurtcircuit monofazat (fază-pământ):

-idem tensiunea
3 c  U N
 curentul inițial de scurtcircuit: I k''1 
2Z   Z 0
curentul de scurtcircuit de șoc: i p1   2  I k''1

3. CALCULUL CURENȚILOR DE SCURTCIRCUIT TRIFAZAT
PRIN METODA IMPEDANȚELOR
• reactanţele capacitive nu sunt importante pentru calculul curenţilor de sc.

• în cazul a două secţiuni conectate în paralel, se vor lua în calcul numai inductanţele
proprii ale circuitului, nu şi inductanţele mutuale.
U 20
(3)
Isc 
3ZscT
• Se va determina Z pentru fiecare componentă a circuitului:
a) Reţeaua de MT din amonte de transformatorul de alimentare
U 02
Z mt 
Ssc
Rezistenţa reţelei de medie tensiune din amonte Rmt se poate neglija în comparaţie cu
reactanţa inductivă Xmt, astfel că se consideră cu aproximaţie că Rmt0 si XmtZmt .
b) Transformatorul de alimentare
2
U 20 usc % 2
U 20
ZTr  RTr  pCu 2 XTr  ZTr2  RTr2
SnT 100 SnT
Transformatoare în ulei Transformatoare uscate (în răşină)
SnT usc RTr XTr ZTr usc RTr XTr ZTr

[kVA] [%] [m] [m] [m] [%] [m] [m] [m]
100 4 37,9 59,5 70,6 6 37,0 99,1 105,8

160 4 16,2 41 44,1 6 18,6 63,5 66,2
200 4 11,9 33,2 35,3 6 14,1 51 52,9
250 4 9,2 26,7 28,2 6 10,7 41 42,3
315 4 6,2 21,5 22,4 6 8 32,6 33,6
400 4 5,1 16,9 17,6 6 6,1 25,8 26,5
500 4 3,8 13,6 14,1 6 4,6 20,7 21,2
630 4 2,9 10,8 11,2 6 3,5 16,4 16,8
800 6 2,9 12,9 13,2 6 2,6 13 13,2
1000 6 2,3 10,3 10,6 6 1,9 10,4 10,6
1250 6 1,8 8,3 8,5 6 1,5 8,3 8,5
1600 6 1,4 6,5 6,6 6 1,1 6,5 6,6
2000 6 1,1 5,2 5,3 6 0,9 5,2 5,3
c) Întrerupătoare automate
- numai impedanţele întrerupătoarelor din amonte de locul de defect şi se
consideră că valoarea reactanţei este de 0,15 m/întrerupător (pe fază, pol)
- valoarea rezistenţei este neglijabilă.
d) Bare de distribuţie
- rezistenţa sistemului de bare de distribuţie este neglijabilă.
- reactanţa sistemului de bare este considerată în mod convenţional de 0,15 m/m.
e) Conductoare/cabluri ale coloanelor şi circuitelor electrice
- X poate fi neglijată pentru secțiuni sub 50 mm2
- LEA JT – X=0,3/km şi LEA MT/IT – X=0,4/km
Bare de Cablu Cablu unipolar 3 cabluri în strat
distribuţie trifazat distanţat triunghi strâns distanţat distanţat
strâns d = 2r d = 4r
Mod de
Pozare
valori
Reactanţă
0,15 0,08 0,15 0,085 0,095 0,145 0,19

lineică
medii
valori
0,12-0,18 0,06-0,1 0,1-0,2 0,08-0,09 0,09-0,1 0,14-0,15 0,18-0,2
extrem.
f) Motoare electrice
g) Siguranţe fuzibile: catalog→ Pfază → se poate determina Rfază.
La această valoare mai trebuie adăugată rezistenţa introdusă de contacte:
Rtot _ faza  Rfaza  2Rcontact
h) Rezistențele de contact
Rcontact  10 / I nF [m]
i) Rezistenţa arcului electric
- la JT ea determină reducerea curentului de defect cu până la 20%.
- rezistenţa arcului este mult mai mare decât suma celorlalte rezistenţe de pe
circuit, în cazul unui scurtcircuit la bornele TR.
Ea  la
Rarc 
Ik
la=lungimea arcului, egală cu dublul distanței dintre fazele rețelei și punctul de sc.
2.5  S n TR  k 3  320  a
Rtotal 
St
a = distanța dintre faze în punctul de sc [mm],
k = factor dependent de locul de sc. ce ia valoarea: 2 pentru primul nivel al rețelei de
distributie; 3 pentru nivel doi al rețelei (puncte de distribuție și aparate alimentate din
primul nivel); 4 pentru aparate și receptoare alimentate din nivelul doi.
ALEGEREA APARATELOR DE PROTECȚIE ȘI COMUTAȚIE
☻ Protecția împotriva supracurenților electrici
Conductoarele active ale IEJT trebuie protejate împotriva supracurenților

datorați suprasarcinilor sau scurtcircuitelor.
a) protecția la suprasarcină (curent care depășește valoarea lui Imax adm și
care în cazul unei durate prea lungi ar putea produce deteriorarea izolației
conductoarelor) se face prin: relee termice, disjunctoare, relee de protecție
la supracurenți, siguranțe fuzibile.
b) protecția la scurtcircuit se face prin: disjunctoare echipate cu
declanșatoare rapide la sc., siguranțe fuzibile.
c) protecția la curenți de suprasarcină și scurtcircuit se face prin:
disjunctoare echipate cu relee de protecție la supracurenți și cu
declanșatoare rapide la sc., siguranțe fuzibile.
* I7/2011 disjunctor = întreruptor automat

Alegerea aparatelor de protecţie şi comutaţie pentru coloane
a) protecţia la scurtcircuit
Dacă se realizează prin siguranţe fuzibile, atunci
curentul nominal al elementului fuzibil se alege
pe baza condiţiilor: I nf 1  Icol
I pm max
Inf 2  Icol   Icm max
c
Idem pt. coloane principale care alimentează
mai multe grupuri de receptoare.
Se adoptă InfN = max(Inf1, Inf2), iar coeficientul de
siguranţă la pornire: c = 2 sau 2,5.
Dacă protecţia la scurtcircuit se realizează cu
întrerupătoare automate dotate cu
declanşatoare electromagnetice, atunci curentul
de reglaj al acestora va fi:
k
Ire  pe Iv
k re
Alegerea aparatelor de protecţie şi comutaţie pentru coloane
b) protecţia la suprasarcină
- col.cu întrerupătoare automate
Irt  1 1,2Icol

Idem pt. coloane principale care alimentează
mai multe grupuri de receptoare.
 Definitivarea protecţiei coloanelor se poate
face numai după analiza selectivităţii
acestora în raport cu dispozitivele de
protecţie cele mai mari de pe plecările din
TD alimentate prin coloana considerată.
Alegerea aparatelor de protecţie şi comutaţie pentru
circuitele de receptor și utilaj
 Dispozitivele de protecţie se
amplasează, ca regulă generală, la
începutul circuitului protejat.
Siguranţele fuzibile, întrerupătoarele
automate şi separatoarele se dispun pe
TD la care se racordează circuitul
respectiv. Contactoarele cu sau fără
relee şi întrerupătoarele manuale cu rol
de comutaţie se montează de
preferinţă în vecinătatea receptoarelor.
 Utilajele au propriul lor TD, care include
întrerupătoare automate şi/sau
siguranţe fuzibile şi contactoare cu
relee termice pentru fiecare receptor
component.
 Protejarea conductorului - când caract. de declanşare a siguranţei
fuzibile sau a întrerupătorului automat se situează sub caracteristica I2t a
conductorului.
• Alegerea aparatelor speciale de pornire se face la fel ca la aparatele de comutație.

a) dimensionarea protecţiei la suprasarcină
- cu relee termice sau cu declanşatoare
termice existente în componenţa
întrerupătoarelor automate.
- Releele termice se aleg pornind de la
curentul nominal al lamelei (Ist)
I st  I cm sau Ist  In
- Se stabilește curentul de reglaj al protecției
Irt1  (1...1,2)Icm sau In - suprasarcina
admisă de receptor
Irt2  (0,66...1)kIstN - domeniul de reglaj
al protecţiei
unde k - coeficient de corecţie funcţie de
temperatura mediului în care se montează
releul (releele actuale - k = 1 pentru θ între
-20 și 50C). Se stabileşte un curent de reglaj:
   
Irt  Irt 1  Irt 2
a) dimensionarea protecţiei la suprasarcină
- cu relee termice sau cu declanşatoare
termice existente în componenţa
întrerupătoarelor automate.
Declanşatoarele termice ale întrerupătoarelor
automate se aleg pe baza aceloraşi relaţii şi
criterii ca releele termice. Posibilităţile de
reglare diferă în funcţie de tipul aparatului, de
producător şi de temperatura la locul de
montare.
Se întâlnesc domenii de reglaj de la 0,41IstN
până la 11,25IstN.
Ex: La declanşatoarele termice ale
întrerupătoarelor româneşti USOL şi OROMAX
domeniul de reglaj este:
Irt = (0,8....1,25) kIstN
iar pentru declanşatoarele tip H ale
întrerupătoarelor OROMAX:
Irt = (0,5....1) kIstN
b) dimensionarea protecţiei la scurtcircuit
 stabilirea curentului nominal al fuzibilului sau a curenţilor de serviciu şi
reglaj ai releelor (declanşatoarelor) electromagnetice.
Siguranţele fuzibile sunt caracterizate prin curenţii nominali ai elementului fuzibil
(Inf) şi respectiv ai soclului.
- siguranţa fuzibilă trebuie să suporte curentul de calcul al receptorului sau utilajului:
I nf 1  I cm sau Inf 1  Icu
- siguranţa fuzibilă trebuie să suporte, fără a se deteriora, curentul de vârf (pornire)
pe toată durata sa:
I I
I nf 2  vm sau I nf2  vu
c c
c - coeficient de siguranţă în funcție de tipul şi durata tp a pornirii; c = 2,5 - porniri
rare sau uşoare, tp  (510)s; c = 2 - porniri stea-triunghi sau directe grele, 10s  tp 
40s; c = 1,6 - porniri cu reostat sau porniri foarte grele, tp  40 s.
InfN = max (Inf1, Inf2)
 selectivitatea între protecţia prin siguranţe fuzibile şi cea cu relee termice:
InfN  3 IrtN - pentru siguranţe cu putere de rupere medie (LS, LF, Lfi);
InfN  2,5 IrtN - pentru siguranţe cu mare putere de rupere (MPR)
b) dimensionarea protecţiei la scurtcircuit
Declanșatoare electromagnetice asigură caracteristica de protecţie a

întrerupătorului automat.
k pe
Ire  I pm
k re
kpe - coeficient de siguranţă la pornire; kpe = 1,2.....1,6
kre - coeficient al domeniului de reglaj; kre = 2....10
Declanşatoarele electromagnetice pot fi cu reglaj fix sau cu domeniu de reglaj. În

cazul în care curentul de reglaj are o valoare fixă (kre = constant), condiţia de
declanşare la pornire este dată de:
Ire fix  kpe Ipm
c) Alegerea aparatelor de comutație
 Separatoarele se aleg pe baza tensiunii şi curentului lor nominal.
 Întrerupătoarele neautomate (cu pârghie, manetă, came, pachet) se aleg tot pe

baza tensiunii şi curentului lor nominal, dar ţinând seama şi de curenţii de
conectare şi deconectare in regim normal de funcţionare ai circuitului considerat.
**manevrarea acestor aparate este interzisă în timpul unui scurtcircuit!
 Contactoarele au curentul de rupere Irc mult mai mare decât curentul nominal al
întrerupătorului Inc: I  8  10 I
rc nc
 Contactoarele şi întrerupătoarele automate, fără relee, se aleg în funcţie de
valorile nominale ale tensiunii Unc şi curentului Inc contactelor principale, care
trebuie să satisfacă urmatoarele cond.:
Unc  Un
Inc 1,1 *In
 C și f de conectare în regim normal și de avarie, Us, nr. de contacte auxiliare, tipul
de execuție climatică.
c) Alegerea aparatelor de comutație
 Montare: contactele mobile să nu fie sub tensiune când aparatele sunt

deschise şi să nu se poată închide sau deschide sub acţiunea
vibraţiilor, greutăţii proprii a contactelor sau eventualelor şocuri
mecanice.
 Contactele trebuie să întrerupă simultan toate conductoarele de lucru
ale circuitului deservit. Întreruperea conductorului de nul este admisă
numai în instalaţiile în care acesta nu este utilizat şi pentru protecţie.
 Ex: Pentru curenţi sub 63 A se recomandă întrerupătoarele pachet sau
cu pârghie, în funcţie de caracteristicile lor, corelate cu considerente de
gabarit şi protecţie.
Aparatele de conectare utilizate în circuitele iluminatului fluorescent,
trebuie să aibă un curent nominal de minim 10 A.
Măsuri tehnice suplimentare de protecție
 protecția prin deconectarea automată la apariția unui curent de defect

periculos prin utilizarea dispozitivelor de protecție la curent diferențial rezidual
(DDR) de maxim 30mA pentru:
- prize de utilizare generală cu In max=20A
- echipamente mobile cu In max=32A pentru utilizări în exterior.
 protecția folosind legătura de echipotențializare (întotdeanuna cu Z <<):
conductorul legăturilor de echipotențializare trebuie să aibă secțiuni cel puțin egale
cu ½ din secțiunea cea mai mare a conductorului de protecție în instalație, dar
minim 10mm2 Cu.
 protecția folosind legătura locală de echipotențializare nelegată la pământ.
 protecția prin izolarea zonei de manipulare a omului sau prin izolarea
amplasamentului: se realizează dacă rezistența de izolație a pereților și pardoselii
este mai mare de:
- 50kΩ când Un<500V
- 100 kΩ când Un>500V.
 protecția prin deconectarea automată la apariția tensiunii de atingere (vezi UEE).
 protecția prin utilizarea mijloacelor individuale de protecție (manuși, cizme, brățari,
halate cu fir conductor, etc.).
☻ Protecția împotriva supratensiunilor electrice (SPD –uri)
Cauze:
Durata şi amplitudinea supratensiunilor depind de fenomenul care a determinat

apariţia supratensiunii şi de distanţa la care a avut loc evenimentul.
 Supratensiunile datorate loviturilor de trăsnet
 Supratensiunile datorate comutaţiilor
 Supratensiunile induse prin cuplaj inductiv, capacitiv sau rezistiv
 Supratensiunile datorate defectelor - Pentru limitarea efectelor, sistemul de protecţie

trebuie setat la valoarea de 270 V.
Concl.: Supratensiune=orice tensiune apărută între o fază şi pămînt sau între
conductoarele de fază , dependentă de timp, a cărei valoare depăşește valoarea de
vârf Un√2/√3, respectiv Un√2, corespunzătoare tensiunii celei mai ridicate pentru
echipament.
Indiferent de tipul reţelei (aeriene sau subterane), există riscul apariţiei de
supratensiuni de frecvenţă industrială, numai în cazul întreruperii neutrului.
Protecţia instalatiilor electrice din clădiri împotriva supratensiunilor
 în trepte, de la intrarea în clădire şi până la echipamentele sensibile.
 izolaţia echipamentelor conectate direct la reţeaua electrică va fi cea mai
solicitată, iar izolaţia echipamentelor din contur va fi mai puţin solicitată.
 Dimensionarea izolației se face în funcție de tensiunea de ținere.
Tensiunea la frecvenţă industrială şi

scurtă durată – U50HZ
Tensiunea de impuls de comutaţie – UITC
Tensiunea de impuls de trăsnet - UITT
•Unt50Hz=Valoarea efectivă a tensiunii

•UntITT=Valoarea de vârf a tensiunii pe care izolaţia echipamentului trebuie să o
de impuls de trăsnet suporte în timpul unei încercări prescrise şi
•UntITC= Valoarea de vârf a tensiunii pe o durată scurtă (de regulă 1 min).
de impuls de comutaţie
Deci: ceea ce caracterizează fizic izolaţia este tensiunea disruptivă.
Tensiunile de ţinere reprezintă limitele inferioare admise pentru tensiunile disruptive.
Protecţia instalatiilor electrice din clădiri împotriva supratensiunilor
Categoria Caracteristici Observaţii Tensiuni de

echipam. ținere la impuls
prescrise pt.
echip.**
IV Echipamente conectate în imediata apropiere a Ex: bloc de măsurare şi 6 kV
intrării instalaţiei electrice în clădire. Sunt protecţie, sisteme de
caracterizate de un nivel ridicat al tensiunii de telemăsurare
ţinere şi fiabilitate mare.
III Echipamente conectate în instalaţia electrică Ex: dulapuri de distribuţie, 4 kV

fixă, în avalul echipamentelor din clasa IV. Sunt întreruptoare, motoare
caracterizate de un nivel de ţinere mai redus electrice conectate
faţă de echipamentele din categoria de permanent la instalaţia fixă
supratensiuni IV şi au o fiabilitate ridicată.
II Echipamente conectate în avalul instalaţiilor Ex: electrocasnice, scule 2,5 kV
fixe ale clădirii, inclusiv a tabloului de portabile
distribuţie. Au un nivel normal de fiabilitate.
I Echipamente conectate în clădire, dacă Ex: electrocasnice cu 1,5 kV

măsurile de protecţie adecvate sunt adoptate în circuite electronice
exteriorul echipamentului. sensibile la supratensiuni.
** Tensiunea de ținere se referă la izolația dintre fază și conductorul de protecție PE.

Dispozitive protecţie la supratensiuni (SPD – surge protection device)
 amplasate în exteriorul echipamentelor de protejat.
 Alegerea şi utilizarea SPD –urilor se face pe baza conceptului de
Zonă de Protecţie împotriva Trăsnetului (ZPT).
 Frontiera unei ZPT este definită prin măsurile de protecţie care se utilizează.
În funcţie caracteristicile şi solicitările la care sunt supuse, dispozitivele de
protecţie SPD sunt împărţite în trei tipuri de încercare:
− tipul 1 (SPD1) − cuprind descărcătoare cu rezistenţă variabilă (DRV-uri),

supuse celor mai intense solicitări şi având capacitatea de a conduce curenţi
electrici datoraţi loviturilor se trăsnet . Limitează pătrunderea în instalaţii a unor
curenţi electrici de impuls datoraţi UITT. DRV-urile sunt conectate între faze (inclusiv
conductorul neutru – dacă există –) şi pământ.
− tipul 2 (SPD2) − cuprind limitatoare de supratensiuni amplasate în aval de

dispozitivele de tipul 1. Ele sunt conectate între conductoarele active (inclusiv
− tipul 3 (SPD3) sunt destinate protejării la supratensiuni a echipamentelor

receptoare care sunt conectate, în general, între o fază şi conductorul neutru.
Limitatoarele de supratensiune sunt conectate între conductoarele active (inclusiv
O atenţie specială va fi acordată coordonării sistemelor de protecţie conectate în

cascadă.
REŢELELE VIITORULUI
Stocare
 Autonomie
 Flexibilitate
 Stabilitate
 Compatibilitate
 Bidirecţionalitate
 Scalabilitate
Pfurnizata  conversiei  ( Pi stocarii  Pstocata )

Microreţele pentru consumatori critici – DATA CENTER
Indicatori de performanţă generali:

Indicatori de -performanţă
Redundanţa energetică:
existenţa unor echipamente Disponibilitatea - asigurarea unui anumit grad
conectate în paralel către care se vor redirecţiona 1
DCIE  a serviciilor
de accesibilitate *100 de rețea într-un
automat serviciile sistemului
Puterea totalaînacaz de defect,
instalatiei fără PUE
interval de timp şi se defineşte ca suma
PUE 
a-i întrerupe funcţionarea.
Puterea echipamentelor IT 45%  Cdedatacenter
probabilităţilor succes Cale
en .elunui
. număr de n
echipamente care solicită simultan acelaşi
 1.6;2 serviciu într-un interval de o secundă.

Curs PIE 2021 - Prezentari

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs PIE 2021 - Prezentari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANRE = Autoritatea Națională de Reglementare

 Segmentul nostru – proiectarea IE se face doar cu atestare ANRE

b) Piața pentru Ziua Următoare;

d) Piața serviciilor de sistem tehnologice.

o Transportul energiei electrice se realizeaza utilizand retele electrice de foarte inalta

 în regim de ultimă instanță (UI), la prețuri determinate în baza

 energia electrică reactivă (~0,1 lei/kVARh)

 certificatele verzi (0,06406592 lei/kWh) --- Preţul mediu ponderat al

 Sistemul electroenergetic se constituie din ansamblul instalaţiilor electrice

C 2,5 - 7,5 30 – 80 110 110 110 / MT

F < 0.03 0,4 0,4

Pentru alegerea soluției de alimentare trebuie luate în considerare următoarele:

 Valoarea tensiunii nominale (230V, 400V, 690V – instalații industriale);

 Valoarea curentului de sc prezumat la originea instalațiilor.

 Limitele de variație admise ale tensiunii de alimentare sunt, conform

 Puterea instalată a unui grup de receptoare este suma puterilor instalate

 Puterea absorbită (cerută) pentru consumatorii casnici se determină cu relația:

iar pentru consumatorii industriali (inclusiv clădiri comerciale, social-culturale și

 metoda formulei binome: Pc  aPx  bPi Qc  Pc  tg c

Pct  aPx max   bPi  j Qct   Qc  j

 metodele bazate pe consumuri specifice cu raportare la unitatea de produs

1. CURENTUL DE CALCUL ŞI DE VÂRF PENTRU CIRCUITELE DE RECEPTOR SAU UTILAJ

Pentru instalaţiile industriale:

Pentru instalaţiile casnice de iluminat:

1. CURENTUL DE CALCUL ŞI DE VÂRF PENTRU CIRCUITELE DE RECEPTOR SAU UTILAJ

cos m  - dacă Pnj este puterea electrică (absorbită)

m1 0.15 0.72 0.58 2700 direct 5.5

Să se determine curentul de pornire al utilajului.

1. Câtă energie electrică consumă o lampă alimentată la o tensiune de 230 V prin

6. Dimensionați un circuit monofazat ce alimentează 10 corpuri de iluminat FIRA

11. Un electromotor trifazat de 1500 W (putere nominală) absoarbe un curent de 4,9 A

16. O linie electrică monofazată, având conductoare de 6 mm2 din aluminiu,

17. Dintr-un post de transformare al unei fabrici se alimentează, printr-un circuit

21. Ce secţiune este necesară pentru conductoarele unui circuit electric

 Dacă alimentarea TD este cu linii

 Dacă alimentarea TD este cu linii

, , coeficienţi daţi tabelar, funcţie de categoria de

• Dacă prin coloana considerată se alimentează mai multe grupe de

iar dacă acest număr nu se cunoaşte, atunci:

unde (Ipm)max, (Icm)max au semnificaţiile cunoscute.

Ivt  Ict  I pm max  Icm max [A]

Valori proprii pentru coeficientul de simultaneitate:

ks = 0,8  0,9 pentru clădiri civile şi industriale;

Un caz particular îl reprezintă coloanele care alimentează tablouri de lumină şi

unde PiL şi PiP reprezintă puterea instalată pe circuitele de lumină şi respectiv

 Secțiunea coloanei se va determina în funcție de curentul total din faza L1

Pentru conductoare izolate

Pentru conductoare de fază în c.a.:

F = instalație fixă și conductor de Cu, dacă nu este precedat de altă literă

În cazul regimurilor de lucru intermitente, a > 1 şi această corecţie se aplică

o  - coeficient de corecţie funcţie de tipul reţelei şi modul de execuţie al

IadN = max(Iad; Iad2; Iad3; Iad4)

Conductorul de neutru este din acelaşi material cu conductoarele de fază.

 în cazul circuitelor trifazate pentru sF < 16mm2Cu / 25mm2Al

 dacă în funcționarea normală nu este asigurată echilibrarea între faze și neutru.

 în cazul circuitelor trifazate care ar putea fi parcurse de curenți cu armonici de

 existenţa regimului deformant (prezenţa masivă a armonicilor de ordin 3 şi

Dacă conductorul neutru are aceeaşi secţiune cu conductoarele de fază, nu se

 Dacă sN <sF, N trebuie protejat împotriva supracurenţilor (suprasarcină sau

• Pentru consumatorii industriali (inclusiv clădiri comerciale, social-culturale și administrative) cu relația : Pa  Pi  k u

 metoda coeficienților de cerere:

 metoda formulei binome: Pc  aPx  bPi Qc  Pc  tg c

Pct  aPx max   bPi  j Qct   Qc  j