O suprafata de teren inierbat cu unele zone cultivate cu: lucerna, trifoi, porumb cultivat ca semanatura (fara randuri sau

distante; semanat prin aruncare cu mana), floarea soarelui, tufe de leustean, patrunjel, marar, salata, loboda, dragavei, grau, secara, ovaz, soia, rapita, cartof, sfecla, pomi de preferat fructiferi si pitici (cires, visin, prun, mar, par, corcodus, dud, gutui, piersic, nuc, prumbar, soc, paducel, maces, mosmon, agris, scorus, afin, porumbar, molid, pin, stejar, salcam, fag, frasin, carpen, tei, zmeur). Se amenajaza o balta, dar si o zona sinuoasa de curgere a apei de la sursa (bazin colectare apa ploaie cu acoperis usor conic). Balta se construieste in cel mai jos punct prin ingroparea unei membrane impermeabile care se acopera total cu pamant. Raul este un sant in care se ingroapa aceeasi membrane impermeabila acoperita cu pamant de 50 90 cm latime si care, la inceput, langa bazin are o latime si o adancime mai mare in care se pun mai multe pietre mari zidite pentru a forma un fel de cascada peste care curge apa din bazinul de colectare cu debit reglabil (debitul curgerii trebuie sa fie egal cu debitul apei pierdute prin evaporare si al celei consummate de vietuitoarele din zona), astfel incat balta sa nu se mareasca, dar nici sa nu scada semnificativ (senzori de minim si maxim in lac care controleaza debitul de apa ce curge din bazinul colector). Limita de evaporare nu trebuie sa depaseasca 75 % din adancimea maxima a baltii (daca se intampla asta se va complete cu apa din alte surse). De-a lungul paraului format se planteaza pietre rotunjite dar si colturoase in albie, iar in aval, inainte de intrarea in balta, se presara pe o anumita lungime nisip; identic, in amonte, dupa cascada, o zona cu pietris. Adancimea paraului de la 5 50 cm, iar a baltii, in mijloc, peste 50 cm. Balta poate avea specii mici de pesti, dar si vegetatie lacustra (lintita, zambile de apa etc). Pe malul apei se planteaza salcii, anini, mesteceni, plopi si plante de mediu umed. Daca terenul e destul de mare se pot admite in interior pisici salbatice sau salbaticite si caini de talie mica sau foarte mica (o singura rasa), dar si enoti (mananca broaste), iepuri domestici rasa mare(o rasa). Se pun adaposturi diferite pentru diverse specii de pasari, alimentatoare cu graunte pentru atragerea de pasari (porumbei salbatici, gugustiuci, mierle, vrabii, cinteze etc), dar se pot lasa si o pereche de fazani (1:6), o pereche potarnichi (1:6), o familie prepelite (1:6) si se poate incerca si o pereche de bibilici domestice (1:5), dar si rate mute (2x 1:3), veverite, popandai, nevastuici, jderi si alte animale de talie mica si foarte mica. Daca se inmultesc prea mult enotii, pisicile cainii sau iepurii se impusca sau se vaneaza pentru a fi tinut sub control numarul lor. Gardul din plasa de sarma inalt de minim 2 m are la baza placi subtiri de beton (max 5 cm) armat cu plasa din fibra de sticla (3 straturi) ingropate intre 80 si 100 cm cu inaltime deasupra solului de minim 20 cm cu gauri la 50 cm una de alta pentru a se putea prinde plasa de sarma. Primul metru de la sol este acoperit de rogojini din trestie, papura sau impletitura din panusi de porumb pentru mascarea interiorului. La partea superioara a gardului, peste plasa de sarma, se prinde plasa de rabitz pe latime, lasandu-se cam 60 % sa se incline la interior.