Sunteți pe pagina 1din 2

Asolament

Cereale
Paioase (12 cm)Prasitoare (60 cm)
grau
porumb
orz
sorg
avaz
mei
secara
alac
hrisca
triticale
orez

Leguminoase
Anuale
prasitoare (40 cm)
mazare
fasole
bob
linte
arahide

Plante tehnice
Cartof
Paioase
Prasitoare
(60 cm)
in de ulei
sfecla (40 cm)
floarea soarelui (40 cm)
`Arabil`
Pasune
Fanete
Livada (si liane)
Padure

60 %
22 %
10 %
5%
3%

Furaje (15 cm)


Loboda (40 cm)
varza
spanac (20 cm)
porumb (masa)
salata inalta (30 cm)
ovaz (masa)
mazare (masa)
fasole volubila (masa)
lupin furajer
raigras aristat
sparceta
lucerna

Arabil: Cartof
5 %; Cereale
55 %; Furaje
Loboda, spanac, salata
5 %; Plante tehnice
5%
Cereale
Paioase
Prasitoare

40 %
60 %

Perene
neprasitoare (12 cm)
rapita
lucerna
soia
trifoi
mazariche

Leguminoase
Anuale
50 %
Perene
50 %

10 %; Leguminoase

Plante tehnice
Paioase
20 %
Prasitoare
80 %

20 %;
Furaje
Egal

Pasune, Fanete (rotire la 3 5 ani)


lucerna, trifoi, mazariche, raigras peren, lupin peren, sparceta (la faneata se foloseste o parcela pentru
fiecare planta, iar la pasune se amesteca semintele la plantare)
Livada
Afin
Cires
Crusin
Maces
Mosmon
Paducel
Prun
Visin

soi
1
4
1
1
1
1
4
2

buc.
10; Agris
3; Coacaz
10; Dud
10; Mar
10; Mur
10; Par
4; Scorus
4; Zmeur

soi
1
1
2
4
1
3
1
1

buc
10; Cais
10; Corcodus
4; Gutui
4; Merisor
10; Nectarin
6; Piersic
10; Smochin
10

soi
2
2
1
1
2
2
1

buc
4; Catina
3; Corn
4; Kiwi
10; Migdal
4; Nuc
4; Porumbar
6; Vie

soi
1
1
1
2
2
1
3

buc
10;
10;
10;
3;
4;
10;
30;

Padure
Sub forma de perdele perpendiculare pe directia vanturilor predominante, chiar daca se intersecteaza, cu o
latime de 5 15 m se compun din arbori inalti la mijloc, medii, scunzi si tufe spre margini. Contine:
Salcam 25 30 m, Tei 20 40 m, Castan 20 40 m, Salcie, Rachita, Soc 1 10 m, Paltin 30 m, Salcam
japonez 25 m, Jugastru 15 m, Roscov (gladita) 20 30 m in proportie de 60 70 %, dar si stejari (garnita,
gorun, cer, stejar), carpen 20 25 m, fag 25 35 m, frasin 30 40 m, mesteacan 20 30 m, artar 20 30
m, plop 35 40 m. Se cultiva cam cate 5 15 copaci din fiecare specie, soiurile diferite la distante cat mai
mari posibil.

Model orientativ de asolament


Fiecare soi de planta are 5 zone pe cat posibil neinvecinate de cultivare. Folosindu-se cate una pe an soiul
revine in acelasi teren cam o data la 5 ani. Leguminoasele perene se cultiva in primul an ascuns in cultura
de ovaz sau de furaje (porumb furajer, mazare furajera, fasole volubila).Acolo unde asolamentul contine in
aceeasi sola mai multe specii cand revine, la 5 ani, soiul respectiv va folosi alte terenuri din cele alocate
astfel incat, pe cat posibil, o specie de plante sa revina pe acelasi teren cat mai rar posibil.
Aratura se reduce la o trecere cu prasitoarea fara sageata astfel:
La prasitoare se vor forma fasii de 10 20 cm latime pe mijlocul carora se va face insamantarea.
La trecerea prasitoarei la o adancime de 10 15 cm se va incorpora in sol prin cadere libera, cu un furtun
orientat in jos, must de balegar si apa de la spalatul grajdurilor, fara substante de dezinfectare. Ideal ar fi ca
semanatoarea sa fie tractata de prasitoare, caz in care mai apare un furtun care picura apa la 2 5 cm dupa
semanatoare orientat in jos, iar furtunul cu mustul de balegar orientat spre spate se muta cat mai inapoia
dispozitivului de semanare (circa 20 30 cm). In loc de prasila se trece printre randurile formate cu
dispozitive de tuns iarba (atunci cand buruienile sunt mari si tind sa umbreasca plantele) sau se acopera cu
fasii din material opac negru toata zona imburuienata grav sau cu material vegetal vechi (paie, coceni) in
strat destul de gros pentru a umbri eficient plantele nedorite si solul. In cazuri de imburuienare grava se
poate folosi balegar proaspat cu care se acopera in strat consistent vegetatia nedorita. Cocenii de porumb se
recolteaza de la panusi in sus, restul se culca la pamant si ramane pe sol.
La paioase se face o trecere cu prasitoarea fara sageata peste intreaga suprafata de semanat la o
adancime de 5 10 cm.
Fara aratura se folosesc fasii de prelata, inchisa la culoare, cu latimea cat intervalul de cultura (la
prasitoare), iar intre fasii se lasa 5 10 cm, zona in care se insamanteaza. Resturile de plante si vegetatia
ramasa pe sol va fi mulciata si va ingrasa pamantul. Prelata va fi prinsa in tarusi metalici, se ridica dupa
recoltare si se schimba cu alta de alte dimensiuni sau se asaza in alta pozitie pentru o cultura cu acelasi
interval intre randuri. In acest caz la semanatoare se atasaza in fata brazdarului cu seminte un brazdar mic
tip sageata care se lasa la 3 5 cm sub adancimea de insamantare. Brazdarul are latimea de 5 10 cm
intre extremitati si se va folosi si la masinile de plantat (cartofi etc), caz in care are latimea spre maxim, iar
la plantele cu samanta mica latimea va fi spre minim.

Cereale prasitoare, Cartof


Leguminoase anuale, Furaje, Plante tehnice paioase
Cereale paioase, Loboda, spanac, salata, Cartof
Leguminoase perene, Furaje, Plante tehnice prasitoare
Leguminoase perene, Furaje, Plante tehnice paioase, Loboda, spanac, salata

Cultivator (prasitoare) cu 5 sectiuni


Se demonteaza brazdarul, iar cutitelor laterale li se apropie
suportii lor verticali astfel ca intre urmele varfurilor cutitelor sa nu
mai ramana spatiu, iar distanta dintre axele mediane ale sectiilor se
fixeaza in functie de planta (20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90, 100,
120 cm) si se foloseste ca atare pentru culturile prasitoare. Pentru
paioase se elimina distanta dintre sectiuni, iar distanta dintre cutite
in cadrul sectiunii se mareste pana cand capetele subsoliere ale
cutitelor ajung sa fie aliniate pe o axa pentru a se asigura o cat mai
mare suprafata la o singura trecere. Daca se foloseste doar prasitoarea ajung 15 30 CP. Se poate cupla cu
o semanatoare tractata de aceeasi latime pentru puteri mai mari. La puterea ceruta de semanatoare se
adauga 15 20 CP pentru prasitoare si 5 10 CP pentru rezervoare (apa de udare si rezervor de purin).
Prasirea se face intotdeauna pe liniile de nivel, dar se incearca sa nu se repete fasiile de plantare an de an,
iar pe terenurile plane se schimba directia fasiilor anual.

S-ar putea să vă placă și