3
MIJLOACE PRNTRU MĂSURAREA
MĂRIMILOR TEHNICE
CARACTERISTICE PROCESELOR
INDUSTRIALE
Mijloacele pentru măsurarea mărimilor tehnice
caracteristice proceselor industriale se clasifică după
mărimea măsurată în:
-mijloace pentru măsurarea mărimilor geome-
trice;
3.1. Mijloace pentru măsurarea mărimilor geometrice
Mijloacele pentru mărimi geometrice se clasifică
după mărimea măsurată în:
-mijloace pentru măsurarea lungimilor;
-mijloace pentru măsurarea unghiurilor.
3.1.1. Mijloace pentru măsurarea lungimilor
Măsuri terminale pentru lungimi
Măsurile terminale pentru lungimi sunt măsuri
ale căror valori reprezintă distanţa dintre suprafeţele
terminale perpendiculare pe axa de măsurare. Aceste
suprafeţe se numesc suprafeţe de măsurare.
Grupa măsurilor terminale cuprinde:
- lame plan-paralele;
- cale plan-paralele;
- calibre;
- lere pentru grosimi;
- sfere.
1. Lamele plan-paralele sunt lame confecţio-
nate din sticlă optică, folosite pentru verificarea plani-
tăţii suprafeţelor prelucrate prin lepuire (cale plan-
paralele,calibre); au forma cilindrică, iar cele două baze
sunt perfect plane şi paralele. Sunt păstrate în truse, iar
20
-mijloace pentru măsurarea mărimilor mecanice;
-mijloace pentru măsurarea mărimilor fizico-
chimice;
-mijloace pentru măsurarea mărimilor termice;
-mijloace pentru măsurarea mărimilor electrice.
pentru verificare se pot folosi una sau mai multe lame
plan-paralele.
2. Calele plan-paralele sunt folosite atât pentru
conservarea şi transmiterea unităţii de măsură a lungi-
mii, cât şi pentru verificarea şi reglarea instrumentelor
de măsurare. Au forma paralelipipedică, cu două supra-
feţe de măsurare, plane şi paralele, cu finisare foarte
bună. Se confecţionează din oţel, carburi metalice ce
conţin wolfram sau materiale ceramice, cu coeficient
de dilatare termică liniară mică la temperaturi cuprinse
între 10 şi 30 °C, şi cu duritate de 65 HRC. Suprafeţele de
măsurare au o rugozitate de 0,012 mm. Materialul nu
este magnetic. Elementele caracteristice ale unei cale
plan-paralele sunt prezentate în figura 3.1.
SM ln
SM
Sr
Fig. 3.1. Cale plan-paralele
Tema 3 Mijloace pentru măsurarea mărimilor tehnice caracteristice proceselor industriale
Sm – suprafaţa demăsurare
Sr – suprafaţa de referinţă
ln –lungimea nominală
Principalele abateri ale calelor plan-paralele sunt
prezentate în figura 3.2.
SM
i
l lm
SR
a) b) c) d)
Fig. 3.2. Abaterile calelor plan-paralele
a) cala plan paralelă geometric ideală;
b) abaterea lungimii mediane;
c) abatere de la paralelism;
d) abatere de la perpendicularitate a suprafeţelor
laterale.
Lungimile nominale ale calelor plan-paralele sunt
termeni ai unor progresii aritmetice şi sunt standardizate
şi precizate în tabele.
Calele plan-paralele sunt prezentate în truse, unde
o lungime nominală este cuprinsă o singură dată.
Pentru măsurare, se foloseşte o cală sau construcţii
de cale, numite „blocuri de cale”, formate prin aderare,
constând în apăsarea uşoară a calelor una peste
cealaltă, combinată cu o mişcare de translaţie.
La utilizarea calelor plan-paralele, trebuie să se ţină
seama de următoarele indicaţii:
- înainte de a fi utilizate, calele se şterg cu o cârpă
moale;
- calele se verifică periodic;
- înainte de utilizare, se ţin în aceeaşi încăpere
cu piesa de măsurat, pentru aducere la aceeaşi
temperatură;
- după utilizare, se curăţă, se şterg, se ung şi se
reintroduc în trusă;
- se evită utilizarea calelor plan-paralele în încăperi
cu umiditate mare cu aburi sau supraîncălzite.
3. Calibrele sunt măsuri terminale, care se folosesc
la controlul dimensiunilor, al formelor şi al poziţiei
relative a pieselor. Ele sunt mijloace de verificare,
deoarece nu măsoară efectiv dimensiunile, ci verifică
dacă acestea corespund sau nu prescripţiilor din
desenul de execuţie. Calibrele se folosesc, deci, la
verificarea valorilor extreme admisibile.
4. Lerele pentru grosime sunt măsuri terminale
cu valoare unică, în formă de lamelă metalică flexibilă.
Se utilizează la verificarea interstiţiului dintre două
suprafeţe prelucrate, la reglarea şi apoi la verificarea
reglajului unor mecanisme, la determinarea jocului
apărut ca urmare a uzurii mecanismelor.
5. Sferele sunt bile calibrate de diametre diferite,
utilizate la controlul conicităţilor interioare. Ele sunt
păstrate în truse.
3
Măsuri de lungime cu repere
Măsurile de lungime cu repere sunt măsurile ale
căror valori sunt reprezentate de distanţa dintre două
repere, care sunt trasate perpendicular pe axa de
măsurare. Ele pot fi rigle cu valori unice şi rigle cu valori
multiple.
Metrul etalon - prototip internaţional (Fig.
3.3.) este o bară executată dintr-un aliaj cu 90% Pt şi
10% Ir, cu secţiunea de forma literei „k” înscrisă într-un
pătrat cu latura de 20 mm. La capete, are trasate câte
trei repere, astfel încât distanţa dintre reperele centrale
este de 1 m, la temperatura de 20°C.
Fig. 3.3. Metrul etalon (prototipul internaţional)
Metrul etalon - prototipul naţional este o riglă
confecţionată din acelaşi aliaj ca şi prototipul internaţional,
având în plus un reper trasat la 0,5 m; are simbolul 6c şi este
păstrat la Institutul Naţional de Metrologie, Bucureşti.
1. Riglele sunt confecţionate sub forma de bară
rigidă, putând fi alcătuite dintr-un singur element (rigle
rigide) sau din mai multe elemente (rigle flexibile).
Cele mai utilizate sunt:
- rigle metalice rigide, întâlnite în varianta etalon
sau de lucru; sunt utilizate pentru măsurare sau verifi-
care şi pot fi confecţionate din oţel inoxidabil (rigle de
verificare) sau din oţel carbon (rigle de lucru);
- rigle de contracţie, care sunt rigle flexibile, utilizate
în turnătorii; gradaţiile ţin seama de contracţia pieselor
la răcire. Aceste rigle au valoarea diviziunii mai mare cu
1, 1,5 şi 2%, în funcţie de valoarea contracţiei specifice a
metalelor pentru care se realizează forma;
- metri şi dublu-metri, care se confecţionează din
lemn şi se folosesc la măsurarea ţesăturilor. Ei sunt
21
 Tehnici de măsurare a mărimilor caracteristice proceselor tehnologice

divizaţi în centimetri, iar reperele 0 şi 100 coincid cu

feţele terminale, care sunt protejate cu colţare de metal.
2. Ruletele sunt măsuri de lungime cu valori multi-
ple, sub formă de benzi de măsurare, divizate în unităţi
3 de lungime. Ele sunt fixate la capătul terminal de axul
unui dispozitiv de înfăşurare, care rulează banda în
interiorul unei casete.
Ruletele se fabrică în următoarele variante:
- rulete obişnuite, folosite la măsurări curente, în
industrie sau în activităţile obişnuite;
- rulete cu lest, utilizate la măsurări în plan vertical,
pentru măsurarea stocurilor din rezervoare;
- rulete din fibră de sticlă, utilizate la măsurări sub
tensiune electrică;
- rulete de buzunar, folosite la măsurări curente.
3. Panglicile de măsurare sunt măsuri cu repere
cu scară unilaterală sau cu valori multiple, confecţio-
nate sub formă de bandă. Ele sunt:
- panglici topografice metalice, utilizate la măsurări
topografice obişnuite;
- panglici din ţesături textile sau din mase plastice,
utilizate în croitorie sau cizmărie;
- benzi de hârtie, utilizate la măsurări informative,
în industria textilă.
Panglicile de croitorie şi de cizmărie sunt confec-
ţionate sub formă de bandă din pânză cauciucată,
prevăzută la capete cu întărituri metalice. Divizarea
panglicilor de croitorie se execută pe ambele părţi, în
centimetri. Panglicile de cizmărie sunt divizate pe o
faţă în centimetri, iar pe cealaltă în „puncte cizmăreşti”
(1 punct cizmăresc este egal cu 6,67 mm).
Instrumente cu riglă şi cursor pentru
măsurarea lungimilor
Instrumentele cu riglă şi cursor folosite la măsura-
rea lungimilor sunt formate dintr-o riglă, care are un
cioc sau un braţ la un capăt, şi un cursor cu braţ. Supra-
feţele de măsurare se află între feţele interioare ale
ciocurilor sau ale braţelor.
Această grupă de instrumente cuprinde instru-
mentele de măsurat fără vernier (clupe, zoometre),
instrumentele cu vernier (şublere) şi compasurile de
măsurat.
1. Clupele sunt instrumente din lemn, folosite
pentru măsurări exterioare, în domeniul forestier şi în
industria de prelucrare a lemnului.
Clupele forestiere (Fig. 3.4) sunt folosite la măsurarea
pe teren a dimensiunilor arborilor şi a trunchiurilor
copacilor tăiaţi.
Fig. 3.4. Clupa forestieră
Clupele forestiere sunt divizate în centimetri şi au
domeniul de măsurare cuprins între 50 şi 100 cm.
Clupele de buzunar se folosesc în industria de
prelucrare a lemnului, la măsurarea grosimii scânduri-
lor (pentru sortare). Ele sunt divizate în milimetri şi au
domeniul de măsurare cuprins între 100 şi 150 mm.
2. Zoometrele (Fig. 3.5) sunt instrumente utilizate
la măsurarea înălţimii, lungimii şi grosimii animalelor.
Fig. 3.5. Zoometru
3. Şublerul este cel mai răspândit mijloc pentru
măsurat lungimi şi este format dintr-o riglă cu scară
gradată şi un cursor cu vernier. Precizia de măsurare
poate fi: 0,1 mm, 0,05 mm, 0,02 mm.
Şublerele sunt caracterizate de: limita superioară
de măsurare (mm), exactitatea de măsurare, grosimea
peste cele două ciocuri, lungimea ciocurilor şi greuta-
tea lor.
Limita superioară de măsurare, notată cu L, poate
avea valori de 150; 200; 300; 500; 800; 1000; 1500; 2000
mm.
Din punct de vedere constructiv, şublerele pot
fi cu o pereche de ciocuri, cu două perechi de ciocuri,
cu două perechi de ciocuri şi cu tijă de adâncime.
Din punctul de vedere al destinaţiei, şublerele pot
fi:
a) şublere de exterior şi de interior (Fig. 3.6) folosite
pentru măsurarea dimensiunilor interioare şi exterioare;
ele pot fi prevăzute şi cu tijă pentru adâncime.

22
Tema 3 Mijloace pentru măsurarea mărimilor tehnice caracteristice proceselor industriale
6 5
1
3
3 4
2 8
Fig. 3.6. Şubler de exterior şi de interior
1, 2 - ciocuri; 3 - suprafeţe de măsurare; 4 – vernier; 5 - riglă;
6 - şurub de fixare.
b) şublere de adâncime, utilizate numai pentru
măsurarea adâncimilor (Fig. 3.7.).
Fig. 3.7. Şubler de adâncime.
La aceste şublere, rigla gradată culisează într-un
suport-traversă, care poartă vernierul, suprafaţa de
sprijin fiind lama. Măsurarea se face aşezând şublerul
pe suprafaţa frontală a găurii care se măsoară.
c) şublere pentru trasaj (Fig. 3.8) sunt compuse din-
tr-o riglă fixată pe o talpă de fontă cu baza plană, care
foloseşte la poziţionare pe masa de trasaj. Pe riglă se
deplasează cursorul cu cioc ascuţit, pentru trasaj (sau,
în unele variante constructive, plat, pentru măsurare).
Fig. 3.8. Şubler pentru trasaj
d) şublere pentru roţi dinţate (Fig. 3.9), format din
două rigle perpendiculare una pe alta, fiecare având
cursor şi vernier. Aceste şublere sunt folosite exclusiv
pentru măsurarea grosimii dinţilor roţilor dinţate.
8
5 3
2
4 7 3 7 6
1
Fig. 3.9. Şubler pentru roţi dinţate
1 - echer cu scala gradată; 2, 3 - cursoare cu vernier;
4 - limitator de înălţime; 5, 6 - cursoare de avans fin;
7, 8 - şuruburi de blocare.
4. Compasurile pentru măsurat sunt compuse
din bare articulate, terminate cu vârfuri utilizate pentru
încadrarea piesei de măsurat. Compasurile sunt prevă-
zute cu un sector circular, divizat în unităţi de lungime.
Instrumente cu şurub micrometric pentru
măsurat lungimi
Instrumentele de măsurat cu şurub micrometric se
mai numesc şi micrometre. Funcţionarea lor se bazează
pe transformarea mişcării de rotaţie a unui şurub
micrometric în mişcare de translaţie. Pasul şurubului
micrometric este de 0,5 mm, deci la o rotaţie completă
a tamburului, deplasarea liniară a tijei este de 0,5mm.
Micrometrele au o precizie de măsurare mai mare
decât a şublerelor, şi anume: 0,01 mm; 0,002 mm;
0,001 mm.
Principalul criteriu de clasificare a micrometrelor
este destinaţia lor. Din acest punct de vedere, micro-
metrele pot fi:
- micrometre de exterior;
- micrometre pentru roţi dinţate;
- micrometre pentru filete;
- micrometre pentru adâncime;
- micrometre de interior;
- micrometre pentru sârme;
- micrometre pentru ţevi;
- micrometre pentru tablă;
- micrometre cu pârghie.
Dintre acestea, prezentăm în continuare câteva
tipuri de micrometre, mai des utilizate.
23
 Tehnici de măsurare a mărimilor caracteristice proceselor tehnologice

1. Micrometre de exterior. La micrometrul de 3.Micrometrele pentru filete sunt folosite pentru

exterior, deschiderea potcoavei reprezintă principalul măsurarea diametrului mediu, a diametrului interior
element determinant al limitei de măsurare. Microme- sau exterior al filetelor (Fig. 3.12).
trul şi elementele sale componente sunt prezentate în
3 figura 3.10.
Domeniile de măsurare ale micrometrelor cresc
1 2

din 25 în 25 de milimetri.
Micrometrele de exterior sunt fabricate în
următoarele dimensiuni: 0–25 mm, 25–50 mm, până la
475–500 mm.

3 4 6 2 5 7 Fig. 3.12. Micrometru pentru filete

1, 2 – vârfuri de măsurare

Micrometrele pentru filete se deosebesc de

Fig. 3.10. Micrometru de exterior
1 - potcoavă; 2 - braţ cilindric; 3 - nicovală;
4 - tija şurubului micrometric; 5 - tambur;
6 - dispozitiv de fixare; 7 - dispozitiv de limitare a apăsării
Pentru măsurare, se introduce piesa între supra-
feţele de măsurare. Apoi se realizează contactul dintre
tija şurubului micrometric şi piesă, după care prin
rotire continuă, se realizează forţa de apăsare necesară
măsurării. Citirea indicaţilor constă în citirea milimetri-
lor şi a jumătăţilor de milimetri de pe braţul cilindric şi a
sutimilor de pe tambur.
2. Micrometrele pentru roţi dinţate sunt micro-
metre de exterior, utilizate pentru măsurarea elemen-
telor constructive ale roţilor dinţate. Aceste micrometre
au ca elemente caracteristice dimensiunea suprafeţe-
lor de măsurare, care au forma unor talere (Fig. 3.11).
micrometrele obişnuite prin utilizarea unor vârfuri de
măsurare speciale (Fig. 3.13). Aceste vârfuri se introduc
în alezajele special practicate în tija şi în nicovala micro-
metrului.
Măsurarea elementelor filetului cu acest microme-
tru este o metodă directă de măsurare şi se foloseşte,
în general, la filetele cu precizie scăzută. Limita superi-
oară de măsurare a acestor filete este cuprinsă între 25
şi 200 mm. Micrometrele pentru filete cu limita superi-
oară de măsurare mai mare de 25 mm sunt însoţite de
cale de reglare.
Fig. 3.13. Vârfuri de măsurare
4. Micrometrele de adâncime (Fig. 3.14 şi 3.15) se
folosesc pentru măsurarea adâncimii pragurilor şi a
găurilor înfundate.

Fig. 3.11. Micrometru pentru roţi dinţate

Sunt folosite pentru măsurarea cotei peste dinţi,
la roţile dinţate cilindrice. Diametrul minim al talerelor Fig. 3.14 Micrometru de adâncime
este de 25 mm. Limitele superioare de măsurare sunt
cuprinse între 25 mm şi 100 mm.

24
Tema 3 Mijloace pentru măsurarea mărimilor tehnice caracteristice proceselor industriale
Fig. 3.15. Modul de folosire a micrometrului de adâncime
Domeniul de măsurare al micrometrelor de
adâncime este de 0-25 mm. Pentru mărirea domeniului
de măsurare, se folosesc prelungitoare. Acestea sunt tije
care se asamblează la şurubul micrometric, confecţio-
nate din 25 în 25 mm.
Aparate comparatoare
Aparatele comparatoare sunt aparate cu amplifi-
care care se prezintă în diferite variante constructive.
Ele se folosesc la compararea dimensiunilor liniare ale
piesei măsurate, în raport cu dimensiunea de compa-
raţie.
Din această categorie fac parte:
- comparatoarele cu cadran circular;
- comparatoarele cu pârghie;
- comparatoarele de interior;
- minimetrele;
- ortotestele;
- pasametrele;
- optimetrele.
Cu excepţia optimetrelor, care sunt aparate cu
amplificare optico-mecanică (prezentate la cap. 4,2 din
partea a II-a a manualului) celelalte aparate compara-
toare enumerate sunt cu amplificare mecanică. Dintre
acestea, cele mai utilizate sunt comparatoare cu cadran
circular care pot fi folosite la măsurarea abaterilor
efective dar şi la măsurători absolute ale unor dimensi-
uni mici sau ale unor deformaţii care nu depăşesc limita
superioară de măsurare pe scara gradată.
În figura 3.16 este prezentată schema de principiu
şi aspectul constructiv al unui comparator cu valoarea
diviziunii de 0,01 mm.
1
3
4
7 57 4
3
1
3
6 1
2 2
Fig. 3.16. Comparator cu cadran circular
a - schema de principiu; b - vedere generală;
c - comparator cu suport
Scara gradată a comparatorului cu cadran circu-
lar are 100 de diviziuni, iar deplasarea palpatorului cu
1 mm conduce la rotirea acului indicator cu 360°. Pentru
a putea realiza o măsurare cu ajutorul comparatorului,
acesta se fixează într-un suport, ca în figura 3.16.c.
Pentru a verifica funcţionarea comparatorului,
se ridică şi se coboară uşor tija palpatorului, folosind
butonul 5.
Reglarea la cota nominală (la zero) se face fixând
comparatorul în suport şi punându-1 în contact cu
blocul de cale de reglare, astfel ca tija palpatorului să
se găsească aproximativ la jumătatea cursei. Orienta-
rea pentru aprecierea mărimii cursei se face cu ajutorul
indicatorului de rotaţii 6. În acest fel, acul indicator 7
poate ocupa o poziţie oarecare faţă de scara gradată.
După aceasta, se aduce reperul zero în dreptul
acului indicator, prin desfacerea şurubului 4 şi rotirea
ramei 3 odată cu cadranul circular.
Cu ajutorul indicilor 7, se indică câmpul de toleranţă
stabilit conform documentaţiei constructive.
25
 Tehnici de măsurare a mărimilor caracteristice proceselor tehnologice

Fişă de evaluare. Mijloace pentru măsurarea lungimilor

3
1 Alege varianta de răspuns corectă:
1. În grupa instrumentelor pentru măsurat lungimi cu riglă şi cursor intră:
a) şublerele şi micrometrele;
b) şublerele şi compasurile;
c) şublerul de exterior şi calele;
d) şublerele şi zoometrele.
2. Caracteristicile roţilor dinţate se măsoară cu:
a) calibre pentru roţi dinţate;
b) şubler pentru exterior;
c) micrometre cu pârghie;
d) şublere pentru roţi dinţate.
3. Mijloacele pentru măsurat lungimi, confecţionate sub formă de bară rigidă dintr-unul sau mai multe
elemente, se numesc:
a) rulete; b) rigle; c) panglici; d) şublere.
4. Măsurile de lungime care au valori multiple sub formă de benzi de măsurare divizate în unităţi de lungime
şi care sunt fixate la capătul terminal de axul unui dispozitiv de înfăşurare, se numesc:
a) panglici; b) fire geodezice; c) rulete; d) panglici de croitorie.
5. Ruletele folosite pentru măsurări sub tensiune electrică sunt:
a) rulete de buzunar; b) rulete cu lest;
c) rulete din fibră de sticlă; d) rulete din ţesături textile.

2 Completează spaţiile libere:

1. Şublerele sunt instrumente pentru măsurat lungimi cu precizia de ...................................
2. Din grupa măsurilor terminale pentru lungimi fac parte: .................................................
3. Lamele plan-paralele sunt lame confecţionate din sticlă optică, folosite pentru verificarea planităţii supra-
feţelor prelucrate prin ....................................
4. Calele plan-paralele se confecţionează din ........................., carburi metalice ce conţin wolfram sau materiale
ceramice; la temperaturi cuprinse între 10–30 °C, au coeficient de dilatare termică liniară mică, iar duritatea materi-
alului este de 65 HRC.

3 Precizează modul de reglare la zero a comparatorului cu cadran.

4 Explică în ce constă pregătirea calelor plan-paralele înainte de utilizare.

Aplicaţie practică:
1. Alege din laboratorul tehnologic sau din atelierul de instruire practică o piesă.
2. Stabileşte mijloacele de măsurare adecvate.
3. Măsoară dimensiunile piesei.
4. Calculează aria suprafeţei piesei, folosind metoda geometrică.
5. Controlează una din dimensiunile tolerate cu ajutorul comparatorului.

26