LICEUL TEHNOLOGIC OCTAVIAN GOGA JIBOU

Mrimi Geometrice Lungimi Mijloace pentru msurarea lungimilor

Rodina Daniel Clasa a XI-a C

LICEUL TEHNOLOGIC OCTAVIAN GOGA JIBOU

Cuprins
1. ARGUMENT ............................................................................................................ 3

2. MIJLOACE PENTRU MSURAREA MRIMILOR TEHNICE CARACTERISTICE PROCESELOR INDUSTRIALE .................................................. 4 2.1. Mijloace pentru masurarea marimilor geometrice ............................................ 4 Lamele plan paralele. .................................................................................. 4 Cale plan paralele........................................................................................ 4 Calibre ........................................................................................................ 6 Lerele .......................................................................................................... 6 Sferele ......................................................................................................... 7

2.1.1. 2.1.2. 2.1.3. 2.1.4. 2.1.5. 2.2.

Msuri de lungime cu repere ............................................................................. 7 Metrul Etalon .............................................................................................. 7 Riglele ......................................................................................................... 8 Ruletele ....................................................................................................... 9 Panglicile de msurare ............................................................................... 9

2.2.1. 2.2.2. 2.2.3. 2.2.4. 2.3.

Instrument cu rigl i cursor pentru msurarea lungimilor. ........................... 10 Cuplele ...................................................................................................... 10 Zoometrele ................................................................................................ 10 Sublerul ..................................................................................................... 11

2.3.1. 2.3.2. 2.3.3. 2.4.

Instrumente cu urub micrometric de msurat lungimi .................................. 12 Micrometrele ............................................................................................. 12

2.4.1. 3. 4.

Concluzie ................................................................................................................ 14 Bibliografie ............................................................................................................. 15

LICEUL TEHNOLOGIC OCTAVIAN GOGA JIBOU

1. ARGUMENT

Reflectarea realitatii si a activitatii umane, a structurii materiale si a legilor in modul de intelegere si de gandire se face cu ajutor unor elemente comune care se pot stabili intre diferite categorii de obiecte sau fenomene. Pe baza lor se creeaza calitati ce pot fi exprimate mai precis prin intermediul marimilor fizice corespunzatoare care pot fi de exemplu: greutatea, temperatura, masa, intesitatea curentului, temperatura termodinamica sau intensitatea luminoasa. Caracteristica prin care se pot exprima variatiile precum si modulul( nr sau intensitatea unei marimi fizice) se numeste valoare. Aceasta valoare se poate stabili prin intermediul unei relatii de raportare la o marime recunoscuta pentru acea caracteristica, rezultand in acest fel o exprimare numerica care asigura aspectul cantitativ al fenomenului sau a marimii fizice. Procesul de masurare este un proces al cunoasterii si necesita reprezentarea sub forma numerica a valorii marimilor fizice, iar operatia practica, experimentala, prin care o marime fizica capata o forma numerica se numeste operatie de masurare. Operatia de masurare a unei marimi fizice consta defapt in compararea marimii date cu o alta marime de aceeasi natura, luata in mod conventional ca unitate de masura. Raportul dintre marimea de masurat (M) si unitatea de masura (m) este o expresie numerica care se numeste valoarea marimii (V) V= M/m Reiese deci ca marimea masurata (M) este egala cu produsul dintre unitatea de masura (m) si valoarea sa numerica (V). M=m x V Lucrarea prezinta mijloacele pentru masurarea lungimilor.

LICEUL TEHNOLOGIC OCTAVIAN GOGA JIBOU

2. MIJLOACE PENTRU MSURAREA MRIMILOR TEHNICE CARACTERISTICE PROCESELOR INDUSTRIALE

Procesul de masurare este parte integranta si absolut necesara a oricarui tip de productie. in functie tipul de productie, se aleg mijloacele de masurare potrivite , pe baza criteriilor mentionate. Controlul trebuie si asigure o productivitate corespunzatoare prelucrarii si executiei produselor si sa fie cat mai economic . Productivitatea inalta se poate realiza pe doua cai: folosirea unor mijloace de control si masurare de inalta productivitate, proiectate si construite special sau adaptate la o anumita productie; aplicarea unor metode de control de inalta productivitate, folosindu-se fie mijloace de masurare universale, fie mijloace speciale. Ambele cai trebuie sa conduca la micsorarea substantiala a numarului de controlori, in raport cu volumul de productie. Astfel, dupa cum s-a constatat practic, controlul cu productivitate inalta reduce, pentru aceeasi cantitate de produse prelucrate, pan la de 10 ori numarul de controlori. Totodata, in pretul de cost al produselor, cota parte care revine controlului se micsoreaz de la cateva procente, la cateva fractiuni de procent.

2.1.

Mijloace pentru masurarea marimilor geometrice

Sunt msuri ale cror valori reprezint distana dintre suprafeele terminale perpendiculare pe axa de msurare, numite suprafee de msurare. 2.1.1. Lamele plan paralele. Sunt lame confectionate din sticla optica, folosite pentru verificarea planitatii suprafetelor prelucrate prin lepuire (cale paralele, calibre); au forma cilindrica, iar cele doua baze sunt perfect plane si paralele. Sunt pastrate in truse, iar pentru verificare se pot folosi una sau mai multe lame plan-paralele. 2.1.2. Cale plan paralele. Sunt folosite atat pentru conservarea si transmiterea unitatii de masura a lungimii, cat si pentru verificarea si reglarea instrumentelor de masurare. Au forma paralelipipedica, cu doua suprafete de masurare, plane si paralele, cu finisare foarte buna.

LICEUL TEHNOLOGIC OCTAVIAN GOGA JIBOU

Se confectioneaza din otel, carburi metalice ce contin wolfram sau materiale ceramice, cu coeficient de dilatare termica liniara mica la temperaturi cuprinse intre 10 si 30C, si duritate de 65HRC(unitati Rockwell). Suprafetele de masurare au o rugozitate de 0,012 mm. Materialul nu este magnetic. Elementele caracteristice ale unei cale plan-paralele sunt prezentate in fig. 2.1

2.1 Elementele caracteristice ale unei cale plan-paralele SM suprafata deFig. masurare SI suprafata de referinta In lungimea nominala Principalele abateri ale calelor plan-paralele sunt prezentate in fig. 2.2

Fig. 2.2 Principalele abateri ale calelor plan-paralele a) cala plan paralela geometric ideala b) abaterea lungimii mediane c) abatere de la paralelism d) abatere de la perpendicularitate a suprafetelor latarale Calele plan-paralele sunt prezentate in truse, unde o lungime nominala este cuprinsa o singura data. La utilizarea calelor plan-paralele, trebuie sa se tina seama de urmatoarele indicatii:
5

LICEUL TEHNOLOGIC OCTAVIAN GOGA JIBOU

inainte de a fi utilizate, calele se sterg cu o carpa moale calele se verifica periodic inainte de utilizare, se tin in aceeasi incapere cu piesa de masurat, pentru aducere la aceeasi temperatura dupa utilizare, se curata, se sterg,se ung si se reintroduc in trusa se evita utilizarea calelor plan-paralele in incaperi cu umiditate mare cu abrui sau supraincalzite

2.1.3. Calibre

Sunt masuri terminale care se folosesc la controlul dimensiunilor, al formelor si al pozitiei relative a piselor. Ele sunt mijloace de verificare, deoarece nu masoara efectiv dimensiunile, ci verifica daca acestea corespund sau nu prescriptiilor din desenul de executie.

Fig 2.3 Calibre

2.1.4. Lerele Sunt masuri terminale cu valoare unica in forma de lamela metalica flexibila. Se utilizeaza la verificarea interstitiului dintre doua suprafete prelucrate, la reglarea si verficarea reglajului unor mecanisme, la determinarea jocului aparut ca urmarea uzurii mecanismului.

LICEUL TEHNOLOGIC OCTAVIAN GOGA JIBOU

Fig 2.4 Lerele

2.1.5. Sferele Sunt bile calibrate de diametre diferite, utilizate la controlul conicitilor interioare. Ele sunt pstrate n truse

Fig 2.5 Msurarea unui alezaj conic cu bile calibrate

2.2.

Msuri de lungime cu repere

Sunt msuri ale cror valori sunt reprezentate de distana dintre dou repere, trasate perpendicular pe axa de msurare (rigle cu valori unice i rigle cu valori multiple). 2.2.1. Metrul Etalon Prototip internaional: este o bar executat dintr-un aliaj cu 90%Pt i 10% Ir, cu seciunea n form de k, nscris ntr-un ptrat cu latura de 20 mm. La capete are trasate cte trei repere, astfel nct distana dintre reperele centrale este de 1 m, la temperatura de 200C

LICEUL TEHNOLOGIC OCTAVIAN GOGA JIBOU

Fig. 2.6 Metrul etalon prototip international Prototip naional: este o rigl confecionat din acelai aliaj ca i prototipul internaional, avnd n plus un reper trasat la 0,5 m; are simbolul 6c i este pstrat la Institutul Naional de Metrologie Bucureti. 2.2.2. Riglele Sunt confecionate sub form de bar rigid, putnd fi alctuite dintr-un singur element (rigle rigide) sau din mai multe elemente (rigle flexibile). Cele mai utilizate sunt: - Rigle metalice rigide (etalon sau de lucru), se utilizeaz la msurare sau verificare i sunt confecionate din oel inoxidabil (de verificare) sau oel carbon (de lucru). - Rigle de contracie, flexibile, utilizate n turntorii; gradaiile in seama de contracia pieselor la rcire; au valoarea diviziunii mai mare cu 1; 1,5 i 2%. - Metrii i dublu-metrii, se confecioneaz din lemn i se folosesc la msurarea esturilor, fiind divizai n cm, cu repere 0 i 100.

LICEUL TEHNOLOGIC OCTAVIAN GOGA JIBOU

Fig 2.7 metru pliant din lemn , rigl , metru metalic articulat 2.2.3. Ruletele Msuri de lungime cu valori multiple, sub form de benzi, divizate n uniti de lungime, fixate la un capt de axul unui dispozitiv i care le ruleaz n interiorul unei carcase. Se fabric n variantele: Rulete obinuite folosite la msurri curente n industrie Rulete cu lest, folosite n plan vertical, pentru msurarea stocurilor din rezervoare; Rulete de buzunar, pentru msurri curente.

Fig 2.8 Rulet 2.2.4. Panglicile de msurare Msuri cu repere cu scar unilateral, sau cu valori multiple, sub form de band. Se fabric n variantele: Panglici topografice metalice, utilizate la msurri topografice obinuite; Panglici din esturi textile sau din mase plastice, utilizate n croitorie; Benzi de hrtie, utilizate la msurri informative n industria textil.

LICEUL TEHNOLOGIC OCTAVIAN GOGA JIBOU

Fig 2.9 Panglic de msurare

2.3.

Instrument cu rigl i cursor pentru msurarea lungimilor.

Sunt formate dintr-o rigl, care are un cioc sau un bra la un capt, i un cursor cu bra. Suprafeele de msurare se afl ntre feele interioare ale ciocurilor sau ale braelor. 2.3.1. Cuplele Sunt instrumente din lemn, folosite la msurri exterioare n domeniul forestier i n industria prelucrrii lemnului; Sunt divizate n cm i au domeniul de msurare cuprins ntre 50 i 100 cm; Cuplele de buzunar, se folosesc la msurarea grosimii scndurilor, fiind divizate n mm i avnd domeniul de msurare ntre 100 i 150 mm.

Fig 2.10 Cuplele 2.3.2. Zoometrele Sunt instrumente utilizate la msurarea nlimii, lungimii i grosimii animalelor.

Fig 2.11 Zoometru

10

LICEUL TEHNOLOGIC OCTAVIAN GOGA JIBOU

2.3.3. Sublerul Este cel mai raspandit mijloc pentru masurat lungimi si este format dintr-o rigla cu scara gradata si un cursor cu vernier. Precizia de masurare poate fi 0,1mm , 0,05mm , 0,02mm. Sublerele sunt caracterizate de limita superioara de masurare(mm) exactitate de masurare, grosimea peste cele doua ciocuri, lungimea ciocurilor si greutatea lor . Limita superioara de masurare notata cu L poate avea valori de 150-200-300-500-8001000-1500-2000 mm. Din punct de vedere constructiv sublerele pot fi: cu o pereche de ciocuri cu doua perechi de ciocuri cu doua perechi de ciocuri si tija de adancime

Din punct de vedere al destinatiei sublerele pot fi : a)sublere de exterior si interior folosite pentru masurarea dimensiunilor interioare si exterioare; pot fi prevazute si cu tije de adancime b)sublere de adancime utilizate numai pentru masurarea adancimilor. c)sublere de trasaj.

Fig.2.12.Subler 1 rigla gradata; 2 capat cu doua ciocuri; 3 ciocurile propriu-zise; 4 capat cu doua ciocuri; 5 vernier; 6 suprafete de masurare; 7,8 piese care se masoara; 9 tija; 10 adancimea gaurii din piesa; 11 surub de fixare;

11

LICEUL TEHNOLOGIC OCTAVIAN GOGA JIBOU

2.4.

Instrumente cu urub micrometric de msurat lungimi

2.4.1. Micrometrele Instrumentele de masurat cu surub micrometric se mai numesc si micrometre. Functionarea lor se bazeaza pe transformarea miscarii de rotatie a unui surub micrometric in miscare de translatie. Pasul surubului micrometric este de 0.5 mm, deci la o rotatie completa a tamburului, deplasarea liniara a tijei este de 0.5 mm. Micrometrele au o precizie de masurare mai mare decat a sublerelor si anume : 0.01mm , 0.002mm si 0.001mm. Micrometrele se pot schimba dupa destinatie astfel: micrometre de exterior micrometre pentru roti dintate micrometre pentru filete micrometre pentru adancime mircometre de interior micrometre pentru tevi micrometre pentru tabla micrometre cu parghie

Micrometre de exterior . Deschiderea potcoavei reprezinta elementul principal(determinant) al limitei de masurare. Elementele componente a unui micrometru de exterior sunt prezentate in fig. 2.12

Fig. 2.12 Micrometru de exterior 1 potcoava; 2 brat cilindric; 3 nicovala; 4 tija surubului micrometric; 5 tambur; 6 dispozitiv de fixare; 7 dispozitiv de limitarea apasarii

12

LICEUL TEHNOLOGIC OCTAVIAN GOGA JIBOU

Pentru masurare se introduce piesa intre suprafetele de masurare, realizandu-se contactul din tija surubului micrometric si piesa. Apoi prin rotire continua se realizeaza forta de apasare necesara masurarii. Citirea indicatiilor consta in citirea milimetrilor si a jumatatilor de milimetri de pe bratul cilindric si al sutimilor de pe tambur. Micrometrul pentru roti dintate este un micrometru de exterior utilizat pentru masurarea elementelor constructive( p pasul; B latimea rotii; m modulul; di diametru interior al rotii dintate) Aceste micrometre au ca elemente caracteristice dimensiunea suprafetelor de masurare care au forma de talere fig. 2.13

Fig. 2.13 Micrometru pentru roti dintate Sunt folosite pentru masurarea cotei peste dinti, la rotile dintate cilindrice. Diametrul minim al talerelor este de 25mm. Limitele superioare de masurare sunt cuprinse intre 25mm si 100mm. Micrometrele pentru filete sunt folosite pentru masurarea diametrului mediu, a diametrului interior sau exterior al filetelor fig. 2.14

1,2 varfuri de masurare

Fig. 2.14 Micrometru pentru filiere

13

LICEUL TEHNOLOGIC OCTAVIAN GOGA JIBOU

Micrometrul pentru filete se deosebeste de micrometrele obisnuite prin utilizarea unor varfuri de masurare(1,2) speciale. Aceste varfuri se introduc in alezajele(gaurile) practicate in tija si in nicovala micrometrului. Aceasta metoda este o metoda directa de masurare si o folosim in general la filetele cu precizie scazuta.

3. Concluzie

14

LICEUL TEHNOLOGIC OCTAVIAN GOGA JIBOU

4. Bibliografie

1. Aurel Ciocarlea, Ion Neagu, Mariana Constantin Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului Editura CD Press 2. Adriana Popescu Manual pentru cultura de specialitate, pentru domeniul mecanic Editura Didactica si Pedagogica 3. C.S. Georgescu Indrumator pentru atelierele mecanice Editura Tehnica Bucuresti 1978 4. Gheorghe Zgura, E. Ariesanu Utilajul si Tehnologia Lucrarilor Mecanice Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1980

15