Sunteți pe pagina 1din 10

D

TEST 1
SUBIECTUL I I.1.
I.1.1. Condiţiile igienice impuse de legislaţia privind sănătatea și securitatea muncii în asigurarea
microclimatului din sectorul industrial vizează:
a. Pauzele de masă ale lucrătorilor b. Iluminatul spațiului de lucru
c. Spălarea echipamentelor d. Memorarea numerelor pentru telefoane de urgență.
I.1.2. Procesul de producţie poate fi abordat şi sub raport cibernetic, fiind definit prin trei
componente:
a. Roboți industriali, calculatoare, brațe flexibile
b. Hard, soft, RAM
c. Intrări sub formă de resurse; realizarea procesului de producţie; ieşiri sub forma de produse
finite
d. producție de serie, de masă, individuală
I.1.3. În figură s-a reprezentat:
a. ungător cu bilă cu cap şi filet conic
b. ungător cu bilă cu cap plat şi filet cilindric
c. o asamblare nedemontabilă cu arc
d. un ungător cu pâlnie
I.1.3
I.1.4. Alezajul este o suprafata:
a. plană
b. circulară exterioara
c. cilindrică interioară
d. fațetată
I.1.5 Debitarea cu plasmă se realizează:
a. prin așchiere
b. prin forfecare
c. criogenic
d. termic

R: 1. b. 2. c. 3. b. 4. c. 5. d.

I.2.Transcrieți pe foaia de examen, litera corespunzătoare fiecarui enunț și notați în dreptul ei litera A, dacă
apreciați ca enunțul este adevărat și litera F, daca apreciați ca enunțul este fals .
a) Dupa principul de funcționare, sistemele hidraulice de acționare de tip volumic se bazează pe
folosirea energiei termice a unui lichid.
b) Planurile de operaţii sunt documente care se întocmesc pentru producţia de serie sau de masă și
conţin descrierea amănunţită a operaţiilor cu fazele componente.
c) Procesele auxiliareau scopul executării unor servicii productive care nu constituie obiectul activităţii
de bază, dar care, prin realizarea lor, condiţionează buna desfăşurare a activităţii de bază.
d) O asamblare demontabilă se distruge în momentul înlocuirii unui element component.
e) Un ajustaj se poate reprezenta tehnic ca o relație între dimensiunile a două piese care se asamblează
prin întrepătrundere.

R: a. - F; b. – A; c. – A; d. – F; e. – A;

1
D

I.3. În coloana A sunt indicate Metode de recondiționare, iar în coloana B, Caracteristici. Scrieţi pe foaia
de examen, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din coloana B.
A. B.
1.Metoda recondiționării pieselor la a. Indreptarea pieselor încovoiate.
dimensiuni nominale
2.Recondiționarea prin utilizarea b.Cromare.
compensatoarelor
3.Recondiționarea prin deformare c. Încărcarea cu diferite materiale de adaos a suprafețelor uzate
plastica ale pieselor și prelucrarea lor, dupa încărcare, la dimensiune.
4.Recondiționarea prin procedee de d.Restabilirea formei geometrice și a calității suprafeței pieselor
acoperiri metalice uzate, fără menținerea dimensiunilor inițiale (nominale).
5.Metode de recondiționare a e. Introducerea unei piese noi care compensează uzura rezultată
pieselor la trepte de reparații în timpul funcționarii
f. Se recomanda Rk

R: 1. – C; 2. – E; 3. – A, 4. - B, 5 - D;

SUBIECTUL II
II.1. Răspundeți următoarelor cerințe:
a) Reprezentaţi graficul variaţiei uzurii mecanice în timp;
b) Indicați cele 3 etape de uzare.

R:
a) Curba evoluției în timp a uzurii
b) Reprezentarea grafică a evoluției în timp a uzurii
sculei se numeste curba de uzură.
Pe curba de uzură, se pot distinge trei domenii
diferite:
- I, domeniul uzurii de rodaj (uzurii inițiale), uA,
caracterizat de o viteză mare de uzură (panta OA a curbei
este mare);
- II , domeniul uzurii normale (de regim), ur caracterizat de
o viteza de uzură mica (aproximativ constantă);
- III, domeniul uzurii catastrofale, în care valoarea
uzurii crește rapid (instantaneu) în comparație cu
domeniul uzurii normale.

II.2. Scrieţi pe foaia de examen, informaţia corectă care completează spațiile libere. (10 p)
a. Reparația .............(1).............. reprezintă acea lucrare care se efectuează dupa expirarea ciclului de
funcționare prevăzut, având drept scop menținerea parametrilor tehnico-economici inițiali și
preîntâmpinarea ieșirii mijloacelor fixe din funcțiune înainte de termen.
b.Reparaţia ..............(2)................ este intervenţia care se efectuează când funcţionareamaşinii se
întrerupe brusc, ca urmare a unei avarii.

R: (1) – capital; (2) - accidentală

2
D
II.3. Scrieţi pe foaia de examen două tipuri de uzări fizice.

R: Oricare două răspunsuri dintre uzările fizice dintre următoarele tipuri: uzare de adeziune, uzare de
oboseala, uzare de abraziune, uzare de impact, uzare de coroziune.

SUBIECTUL III
III.1. Se prezintă schema asamblării prin nituire.

a. Definiți operația. Identificați tipul de nit reprezentat în desen.


b. Enumerați fazele nituirii manuale.
c. Identificați elementele notate cu 1, 2, 3, 4, 5, pe schema de mai sus.
d. Reprezentați o asamblare nituită, cap la cap cu o eclisă.

R:
a. Nituirea este procedeul tehnologic de îmbinare/asamblare nedemontabilă a două sau
mai multe piese, cu ajutorul niturilor. Nit cu cap semirotund.
b. Fazele nituirii manuale sunt: 1.Pregătirea nituirii; 2.Trasarea centrelor găurilor;
3.Găurirea tablelor; 4. Montarea pieselor pentru nituire şi centrare; 5. Nituirea propriu-
zisă; 6. Debavurarea (dacă este cazul); 7. Ştemuirea.
c. Elementele notate pe schemă sunt: 1 – piese (table) pentru nituit; 2 – nit; 3 - trăgător; 4
– contracăpuitor; 5 – diferite forme de căpuitoare.
d. Schema asamblării cap la cap cu o eclisă.
În figura de mai jos este reprezentată asamblarea nituită cap la cap cu o eclisă.

III.2. Răspundeţi următoarelor cerinţe:


a. Identificați elementul hidraulic din figură și
precizați denumirea părților componente.
b. Definiți acționarea hidraulică, indicând ce fluide
formează mediul hidraulic.
c. Precizati 3 domenii de utilizare a sistemelor
hidraulice.

III.2
R: a. Cilindru hidraulic cu dublu efect. Elementele notate pe schema sunt:
1.Corp element de acţionare; 2.Piston; 3.Tijă de acţionare; 4. Orificiu intrare lichid hydraulic
b. Actionarea hidraulica a mașinilor și utilajelor constă în transmiterea energiei mecanice de la elementul
motor la elementul acționat printr-un sistem hidraulic sub forma de energie a unui fluid (lichid).
Cilindrul hidraulic este un element de executie intr-oinstalatie hidraulica. Acesta serveste la transformarea
energiei fluidului hidraulic in lucru mecanic util.

3
D
Mediul hidraulic este de obicei ulei mineral, in hidraulica este reprezentat de ulei sintetic si de emulsie,
precum si de apa.
c. Domenii de utilizare a sistemelor hidraulice: Comanda hidrostatică a mecanismului de direcție,
basculare, frânare, Mașini Unelte, realizarea poziționării și strângerii semifabricatelor, transportării și
orientării lui, precum și pentru deplasarea diferitelor subansambluri la instalațiile automate.

TEST 2

SUBIECTUL I I.1.
I.1.1. Ce instrumente de masură folosiți pentru controlul unghiurilor?
a. șubler, micrometru b. echer, raportor,
c. cale plan paralele, nivela d. termometru, planimetru
I.1.2. Sculele folosite la filetare sunt:
a. filiere, căpuitoare, b. tarozi, teșitoare c. filiere, tarozi d. compasuri, ac de trasat
I.1.3. O măsură obligatorie de protecţia muncii la utilizarea instalaţiilorşi echipamentelor electrice
este:
a. Ventilația spațiilor și atelierelor.
b. Purtarea încălțămintei din cauciuc.
c. Menținerea temperaturilor în intervalul 5C - 21C.
d. Protecţia prin legarealor la pământ
I.1.4. Aliajele Fe-Fe3C sunt următoarele:
a. Duraluminiu, bauxită b. Alama, bronz c. Fontă, oțel d. Zamak, constantan
I.1.5. Totalitatea spirelor dispuse pe o suprafață cilindrică sau conică formează un:
a. burghiu b. arc elicoidal c. excentric d. filet

R: 1. b. 2. c. 3. d. 4. c. 5. d.

I.2.Transcrieți pe foaie, litera corespunzatoare fiecarui enunt și notați în dreptulei litera A, dacă apreciați ca
enunțul este adevărat și litera F, daca apreciați ca enunțul este fals
a. Flambajul unei osii se poate măsura cu manometrul.
b. Alama este un aliaj neferos.
c. Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează
cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor.
d. Fretarea este un procedeu de sudură cu plasmatronul.
e. 1µm= 10-6 m.
R: a. - F b. – A; c. – A; d. – F; e. – A;

I.3. În coloana A sunt indicate Operații tehnologice, iar în coloana B, Scule și utilaje corespondente.
Scrieţi pe foaia de examen, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din
coloana B.
A B
1.curățarea suprafețelor metalice a) Ghilotina
2. trasarea b) Dispozitiv cu valțuri
3. sudarea c) Dorn punctator
4. debitarea mecanică d) Instalație de sablat
5.îndoirea e) Plasmatron
f) Dispozitiv portcuțit
R I.3: 1. – d); 2. – c); 3. – e), 4. –a), 5 –b);

SUBIECTUL II.

4
D
II.1. Răspundeți următoarelor cerințe:
a. Indicați o metodă de constatare a stării tehnice a maşinilor, utilajelor şiinstalaţiilor.
b. În cadrul sistemului de reparații preventiv planificate, o mare importanță o are Revizia tehnică. Precizează
scopul acesteia.

R:
a)Oricare dintre metodele:
- Metoda examinărilor prin care se verifică starea tehnică a utilajelor observându-se funcţionarea acestora.
Această observare se face de către personalul de specialitate, fără a se opri maşina sau utilajul;
- Metoda testelor, în cadrul căreia se fac măsurări asupra produsului realizat de către maşina respectivă şi se
constată abaterile. O maşină care dă produse cu o abatere mare prezintă uzuri mari;
- Metoda măsurilor, care constă în măsurarea anumitor piese componente ale maşinii, care se compară cu
datele din cartea tehnică, stabilindu-se astfel gradul de uzare. Pentru aplicarea metodei, este necesară
demontarea maşinii, utilajului sau instalaţiei respective ;
- Metoda măsurărilor speciale, care constă în măsurarea unor parametri speciali ai maşinii, cum ar fi:
vibraţiile, temperatura, zgomotele, vitezele de lucru, diverse presiuni etc. Măsurarea acestor parametri
speciali dă o imagine clară a stării utilajului. .
b) Scopul Reviziei tehnice este să se constate starea utilajului şi să se remediaze defecţiunile apărute de la
ultima reparaţie a utilajului.

II.2. Scrieţi pe foaie, informaţia corecta care completează spatiile libere. (10p)
Burghierea este operația tehnologică de prelucrare prin așchiere cu ajutorul unor scule numite .........
(1)............, executată cu scopul de a obține ........(2)........... într-un material compact.

R: 1. Burghiu 2. Un alezaj

II.3.Scrieţi pe foaia de examen pentru şublerul din figură:

a) denumirea părţilor componente, numerotate cu cifrele: 1; 3; 5; 6; 8; (fig.1a).


b) precizia de măsurare (fig.1b);
R:
a. 1-ciocul lung al riglei (de exterior); 3-ciocul scurt al riglei (de interior); 5-cursor; 6-șurub de fixare; 8-
vernier;
b. 0,05 mm;

SUBIECTUL III.

5
D
III.1. Elaborați un mic eseu urmărind cerințele:
a. Recunoașteți organul de mașini din imagine și operația tehnologică în care este
folosit.
b. Precizați trei domenii de utilizare.
c. Enumerați elementele componente 1, 2, 3 și dimensiunile principale
reprezentate în desen.
d. Numiți 3 materiale din care se poate confecționa organul de mașini.
e. e. Enumerați SDV-urile folosite la operația manuală.

R:
a.Nit, operația de asamblare nedemontabilă prin nituire.
b.Oricare dintre construcțiile și structurile metalice: confecții metalice, carcase și caroserii, recipienți, poduri
metalice, etc.
c. 1 - tija nitului, 2 - cap inițial, 3 - cap de închidere, D capului de nit, d tijei nitului, l lungimea tijeisi h
înălțimea capului
d. Oțeluri: otel carbon obisnuit OL 34, OL 37, materiale neferoase: alama, cupru si aluminiu, materiale
plastice, ș.a.
e. Ciocan, buterola (căpuitor), trăgător, contracăpuitor.

III.2.Identificați elementul pneumatic din figură și răspundeți cerințelor:


a. Precizați denumirea părților componente.
b. Definiți acționarea pneumatică. Indicați tipurile existente din aceste elemente de acționare
și materialele din care se confecționează.
c. Prezentați minim 3 avantaje ale utilizarii sistemelor pneumatice.

III.2
R:
a. Cilindru pneumatic cu simplu efect. Componente: 1.Corp ; 2.Resort(arc); 3.Tijă de acţionare; 4.Piston ;
5.Orificiu intrare aer.
b. Acționarea pneumatică a mașinilor și utilajelor constă în a transforma
energiapneumaticăînenergiemecanicăpe care o furnizeazămecanismuluiacționat. O acționare pneumatică
conține un generator pneumatic (compresorul), antrenat de obicei de un motor electric, care transmite fluidul
energetic (aer comprimat ) motorului pneumatic ce va antrena sarcina (utilajul).Un cilindru pneumatic este
un element de acționare care permite transformarea energiei aerului comprimat într-un lucru mecanic. Din
punct de vedere funcțional se disting doua familii de cilindri: cu simplu efect si cu dublu efect.
Tipuri de cilindri: cilindri cu acțiune simplă, cilindri cu acțiune dublă, cilindri telescopici, cilindri fără piston
(magnetic), cilindri cu sanie, cilindri rotativi, etc. Se executa din țeavă, din oțel sau alamă; se prelucrează
foarte fin pentru a asigura o bună etanșare și se cromează în interior pentru a evita corodarea datorată
umidității aerului.
c. Avantaje: pot funcţiona în medii cu pericol de incendiu sau explozii; pot fi reglate simplu şi în limite largi;
pericol de accidente redus;nu polueaza mediul inconjurator.

6
D
TEST 3
SUBIECTUL I I.1.
I.1. 1. Furnalul este.....
a. Un material metalic pentru turnare
b. Un tip de cuptor metalurgic folosit la la elaborarea fontei
c. Utilaj pentru deformarea plastică la cald
d. Un tratament termochimic
I.1.2. Ambreiajul este cuplajul cu:
a. manșoane
b. flanșa
c. funcționare intermitentă
d. compozit
I.1.3. Solicitările mecanice la care sunt supuşi arborii sunt:
a. încovoiere și presare;
b. întindere și presiune;
c. compresiune şi forjare;
d. torsiune şi încovoiere;
I.1.4. În cadrul transmisiilor prin curele trapeziodale, roata condusă se roteşte:
a. independent de mişcarearoţii conducătoare;
b. în sens opus sensului de rotaţie a roţii conducătoare;
c. în acelaşi sens cu roata conducătoare;
d. nu păstrează același sens de rotaţie.
I.1.5 Mentenanța reprezintă:
a. probabilitatea ca un sistem tehnic să-și îndeplinească funcția intenționată o perioadă de timp
b. un ansamblu complex de organe ce preia, modifica si distribuie momentul motor și cuplul de forțe.
c. un sistem tehnic alcătuit din piese mobile și fixe, angrenate astfel încît să transmită forțe și momente
altor elemente din angrenaj.
d. totalitatea operațiilor de întreținere și reparație ale unui sistem tehnic.

R: 1. b. 2. c. 3. d. 4. c. 5. d

I.2.Transcrieți pe foaie, litera corespunzatoare fiecarui enunt și notați în dreptul ei litera A, dacă apreciați ca
enunțul este adevărat și litera F, daca apreciați ca enunțul este fals
a) Reconditionarea pozitronică se aplică pieselor confecționate din aliajele metalelor nobile (Au, Ag, Pt).
b) Osiile nu transmit momente de torsiune deoarece au funcția principala de susținere a altor elemente cu
miscare de rotație;
c) Macaralele, ascensoarele si podurile rulante constituie principalele mijloace utilizate la manevrarea pe
verticala a materialelor.
d) Metoda Drumului Critic calculează costurile unor posibile reparații accidentale dintr-un proces de
producție.
e) Sistem preventiv planificat de revizii tehnice si reparații cuprinde: revizia   tehnica   (Rt); reparatii
curente (Rc1 si Rc2); reparatii capitale (Rk).

R: a. - F b. – A; c. – A; d. – F; e. – A;

I.3.În coloana A sunt indicate Mărimi fizice, iar în coloana B, Unități de măsură fundamentale în
Sistemul Internațional. Scrieţi pe foaia de examen, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele
corespunzătoare din coloana B.
Coloana A. Coloana B.
1. temperatura a) candela
2. intensitatea curentului electric b) Kg
3. cantitatea de substanță c) A
4. intensitatea luminoasă d) K

7
D

5. masa corpurilor e) mol


f) mm

R: 1. – d; 2. – c; 3. – e, 4. - a, 5 - b;

SUBIECTUL II.
II.1.Răspundeți următoarelor cerințe:
a) Enumerați 5 norme și reguli de tehnica securității muncii care trebuie respectate la procedeul de
asamblare prin sudare din figură.
b) Indicaţi un domeniu de utilizare al acestui procedeu de asamblare.

R: a. Oricare cinci reguli dintre:


1. Pentru a evita apariția accidentărilor în timpul lucrului și pentru realizarea operațiilor în condiții
optime de siguranță, trebuie respectate următoarele norme:
2. Sudorii trebuie sa cunoasca modul de manipulare al utilajului de sudare, procesul tehnologic și
normele de protecția muncii;
3. Carcasele aparatelor, dispozitivelor si construcțiilor care se sudează trebuie sa fie legate la
pământ;
4. Nu se vor folosi conductori improvizați, cu contacte si legături slăbite și necorespunzătoare
tensiunii curentului electric;
5. Din zona de lucru vor fi îndepartate materialele inflamabile pentru a îndeparta pericolul
izbucnirii incendiilor;
6. Pentru ochi si pentru piele se va folosi echipament de protecție format din măști și ecrane,
manuși, șorțuri și jambiere din piele sau azbest;
7. Pentru protecția împotriva gazelor nocive și a fumului emis în timpul procesului tehnologic
atelierul trebuie prevăzut cu o buna ventilație și aspirație locală;
8. Carbidul se depoziteaza în încăperi uscate, iluminate și încălzite din afară, evitându-se orice
sursa de apa, umiditate sau foc pentru a evita pericolul de explozie;
9. Buteliile de oxigen se manipulează cu grijă, evitându-se lovirea, trântirea sau încălzirea lor peste
50 C precum și evitarea contactului lor cu orice urmă de grăsime pentru evita pericolul de
explozie;
10. La terminarea lucrului, C2H2 care este formată va fi evacuată în atmosferă;
11. Nu este permisă deplasarea, urcarea sau coborarea cu arzător aprins și cu tuburile de cauciuc
purtate sub braț sau pe umeri;
12. Nu este permisă sudarea pieselor unse cu grăsimi si vopsele pe linia de sudare; se impune curățirea, de
fiecare parte a rostului, pe o lățime de cel putin 100 mm.

b. Procedeul este folosit la:


- sudarea tablelor subţiri cu grosimea sub 4 mm;
- la sudarea metalelor feroaseși neferoase.
- lucrări de sudurăîn domeniul instalațiilor de încălzire ori sanitareși la conducte
- reparații construcții metalice și de tipul garduri, balustrade sau mobilier metalic,
- recondiționări ale pieselor metalice, inclusiv lucrări de tinichigerie auto.

II.2. Scrieţi pe foaie, informaţia corectă care completează spațiile libere.


Asamblarile prin caneluri fac parte din clasa asamblărilor demontabile. Butucii canelați se execută
prin………(1).........., iar arborii canelați se execută prin…………(2).................

R: 1 – broșare sau mortezare ; 2 - frezare

8
D
II.3. Pentru imaginea următoare: (10p)
a. identificaţi procedeul de asamblare reprezentat.
b. denumiţi elementele numerotate.

II.3
R: a. Procedeul de asamblare reprezentat este sudare cu flacără oxiacetilenică.
b. 1 – flacăra oxiacetilenică; 2 – sârmă de sudură; 3 – cusătură; 4 – piese.

SUBIECTUL III.
III.1.Elaborați un eseu urmarind cerințele:

a. Identificați mașina unealtă din figură și părțile sale componente notate 1, 2, 3, 4.


b. Indicați parametrii de regim și unitățile de măsură corespunzătoare acestora.
c. Identificați mișcările de lucru.

R:
a. Strungul normal este cea mai utilizată mașină unealtă datorită caracterului universal al destinației sale,
fiind denumit și strung universal, paralel sau orizontal. Acesta poate prelucra piese lungi sau scurte, din bară
sau semifabricate individuale, din una sau mai multe prinderi. Principalele părți componente ale strungului
normal, prezentate schematic in figură sunt: 1 - batiul, 2 – păpușa fixă, 3 – păpușa mobilă, 4 – caruciorul.
b. Principalii parametrii ai regimului de așchiere la strunjire sunt adâncimea de așchiere t (mm), avansul s
(mm/rot) și viteza de așchiere (m/min), respectiv turația n (rot/min)
c. Prelucrarea prin așchiere, executată cu cuțitul de strung, la care semifabricatul efectuează mișcarea
principală de rotație I, iar scula efectueaza mișcări de avans longitudinal II. Mișcarea de reglare Mr este acea
mișcare de avans transversal a sculei III prin care se asigură adâncimea stratului de material îndepărtat. Ea se
numește si mișcare de poziționare deoarece aduce scula în poziția care asigură prelucrarea semifabricatului la
o anumita cotă. Aceasta mișcare se efectuează o singura dată la începutul prelucrării sau după fiecare trecere,
atunci când grosimea stratului de material ce urmează a fi îndepartat este mare și nu se poate îndeparta la o
singura trecere.

9
D
III.2.
a) Enumerați 5 tipuri de suprafețe care se pot prelucra pe mașina unealtă din figură.
b) Indicați 5 tipuri de scule corespunzătoare.
c) Descrieți dispozitivele de prindere și centrare a pieselor.

R:
a. Principalele tipuri de suprafete care se prelucreaza pe strung sunt: suprafete cilindrice exterioare si
interioare, suprafete plane frontale, suprafete conice exterioare si interioare, suprafete profilate cu
configuratie de rotatie, canale circulare drepte si profilate, filete exterioare si interioare, gauri axiale realizate
cu burghiul, etc.
b.

c. Dispozitivele folosite sunt în majoritatea cazurilor, dispozitive universale care se livrează ca


accesorii ale mașinilor unelte și anume: mandrine universale cu trei fălci; platouri cu patru fălci; lunete;
menghine; mandrine pentru fixarea sculelor pentru prelucrarea găurilor; diverse plăci pentru fixare: prisme,
reazeme, dornuri și șuruburi. In funcție de forma și dimensiunile pieseice se prelucreaza pe strung, se
folosesc următoarele sisteme de prindere si fixare a pieselor:
- fixarea in consolă (numai în partea dinspre papușa fixă)
- prinderea între vârfuri cu următoarele elemente: doua vârfuri – unul fixat în arborele principal al
strungului, iar celălalt în pinola papușii mobile, antrenoare, lunete, dornuri.
- Piesele scurte, la care lungimea este mai mică decat diametrul (L ≤ D), se fixează în consolă în dispositive
universale montate pe capătul arborelui principal:
- Universalul este un dispozitiv prevăzut cu trei fălci care asigură o stranger concentrică, prin deplasarea
simultana a fălcilor.

10

S-ar putea să vă placă și