E.I.M.

- LABORATOR 6
Mijloace de măsurat și verificat
Calitatea unui produs este determinată de caracteristicile sale, care sunt evaluate prin măsu-
rare și control. Măsurarea unei mărimi presupune stabilirea valorii acesteia, controlul sau verificarea
prevede în plus față de măsurare și compararea valorii efective stabilită prin măsurare cu valoarea
prescrisă în documentația tehnică a produsului.
Pentru ca rezultatul unei măsurari să fie cât mai apropiat de valoarea reală a caracteristicii
respective, operațiile de măsurare și control tehnic trebuie să se facă corect, folosindu-se instrumen-
te și aparate de măsurat de bună calitate, care să asigure în același timp precizia cerută de tehnolo-
gie.

Mijloace de măsurat lungimi

- Rigla gradată
Se utilizează la măsurarea lungimilor în timpul prelucrării pieselor sau la verificarea finală a
acestora, precum și la operații de trasare.

Fig. 1 Rigle gradate

În funcție de lungime, riglele pot fi:

 normale, cu lungimea L= 500 … 5 000 mm;
 scurte, cu lungimea L= 200 … 400 mm.

- Șublerul
Este un instrument de măsurare cu scară gradată și cu vernier. Cu ajutorul vernierului se
citesc dimensiunile măsurate cu precizii de: 0,1 ; 0,05 ; 0,02 mm.
Vernierul este o scară ajutătoare executată pe cursorul șublerului, acesta putându-se deplasa
în faţa riglei gradate. Rigla este gradată în milimetri, iar vernierul este gradat în funcție de precizia
de măsurare a șublerului.
În tabelul 1:1 este dată corespondența dintre numărul de diviziuni de pe șubler și cel de pe
vernier, precum și mărimea unei diviziuni de pe vernier.
 Tabel 1 Gradarea vernierelor

În figura 2 sunt reprezentate diferite tipuri de verniere, indicându-se și valorile citite cu aju-
torul lor. Citirea dimensiunii măsurate cu șublerul se face astfel: se adaugă, la numărul de milimetri
de pe rigla gradată depășiri de reperul zero de pe vernier, o fracțiune care se stabilește în felul
următor:
 se observă a câta diviziune de pe vernier se aliniază cu una de pe rigla șublerului și se
înmulțeste cu precizia de măsurare a șublerului.

Gradarea vernierului este făcută astfel încât să ușureze citirea fracțiunii de milimetru in-
dicată de vernier.
Citirea la șublere

Fig. 2 Verniere

- Sublerul de exterior si de interior

Așa cum arată și denumirea, este utilizat la măsurarea dimensiunilor exterioare și a celor in-
terioare. Unele tipuri de șublere sunt echipate în plus și cu o tijă pentru măsurarea adâncimii.
 Fig. 3 Șublere de exterior și interior

1 – rigla gradată 6 – șurub de fixare a cursorului

2 – ciocuri solidare cu rigla 7 – dispozitiv de avans
3 – cursor 8 – șurub de fixare
4 – ciocuri solidare cu cursorul 9 – șurub de avans fin
5 – vernier 10 – piuliță

Pentru măsurare se aduc suprafețele măsuratoare în cotact cu suprafețele piesei (fig. 4),
astfel încât să nu existe joc între piesă și ciocuri, se strânge apoi șurubul de fixare al cursorului după
care se citește dimensiunea respectivă.

Fig. 4 Măsurarea cu șublerul de exterior și interior

La măsuratorile interioare se adaugă la dimensiunea citită pe șubler valoarea dimensiunii A

(mărimea ciocurilor șublerului). Valoarea dimensiunii A este dată în funcție de limita superioară de
măsurare L a șublerului (tabelul 2).
Tabel 2 Gradarea ciocurilor șublerelor
 La șublerele de fabricație mai recentă (fig. 5) pentru măsurarea interioarelor nu mai este
necesar să se adauge mărimea ciocurilor, întrucât limita inferioară de măsurare este zero.

Fig. 5 Șubler de interior și exterior cu limita inferioară de măsurare 0

- Șublerul de adâncime
Se utilizeazș la mșsurarea adâncimii canalelor, găurilor infundate, pragurilor etc. Precizia de
măsurare a șublerelor de adâncime este de 0,1; 0,05 și 0,02 mm.

Fig. 6 Șubler de adâncime

- Sublerul de trasare
Este utilizat la lucrări de trasare și de măsurare a înălțimilor. Vârful de trasare este con-
fecționat dintr-un material dur. În vederea trasării sau măsurării, pe masa de trasare se așează atât
piesa cât și talpa de bază a șublerului, se reglează apoi vârful în contact cu suprafața piesei și se de-
plasează șublerul paralel cu piesa pe masa de trasare.

1 – talpă de bază 5 – rigla gradată

2 – cursor 6 – gaură
3 – vernier 7 – dispozitiv de avans
4 – ciocul de trasare 8 – surub de fixare
 Fig. 7 Șubler de trasare

Micrometrele
Sunt aparate de măsurat lungimi bazate constructiv pe folosirea unui mecanism micrometric
format dintr-o asamblare filetată, care transformă mișcarea de rotație a șurubului micrometric într-o
deplasare liniară a tijei micrometrului.
După destinație, micrometrele pot fi: de exterior, de interior, de adâncime și speciale (pentru
table, țevi, filete, roți dințate etc.).
- Micrometrul de exterior
Este reprezentat în fig. 8. Brațul cilindric este gradat din 0,5 în 0,5 mm, diviziunile suc-
cedându-se de o parte și de alta a unei linii generatoare. În interiorul brațului cilindric se află dis-
pozitivul micrometric format dintr-o asamblare filetată cu pasul de 0,5 mm. Piulița este fixă, iar
șurubul este solidar la un capat cu tamburul gradat, iar la celalalt capăt cu tija micrometrului.

Fig. 8 Micrometru de exterior

 1 – potcoavă 5 – tambur
2 – nicovală 6 – dispozitiv de fixare a tijei
3 – braț cilindric 7 – dispozitiv de apăsare
4 – tijă

Tamburul este prevăzut cu o scară circulară cu 50 de diviziuni. La o rotație completă a tam-

burului, întreg ansamblul tambur-șurub micrometric-tijă se deplasează liniar cu un pas, deci cu 0,5
mm. La o rotație a tamburului cu o diviziune pe scară circulară, deplasarea tijei este de 0,5/50 =
0,01 mm, valoare care reprezintă și precizia de măsurare a micrometrului.
Piesa de măsurat este cuprinsă între tijă și nicovală, deplasarea tijei făcându-se prin
acționarea dispozitivului care limitează forța de măsurare.
Micrometrele de exterior se construiesc pentru următoarele dimensiuni de măsurare: 0 – 25
mm; 25 – 50 mm și în continuare din 25 în 25 mm.
- Micrometrul de interior cu fălci
Are șurubul micrometric solidar cu tamburul gradat, iar piulița dispozitivului micrometric
solidara cu cilindrul gradat și cu falca fixă.

Fig. 9 Micrometru de interior cu fălci

Imprimându-se tamburului o mișcare de rotație prin intermediul dispozitivului de limitare a

forței se va deplasa liniar și falca mobilă. Indicațiile sunt inverse decât la micrometrul de exterior.
Domeniul de măsurare este cuprins în intervalul 5 – 30 mm. Grosimea fălcilor fiind egală cu limita
interioară de măsurare (5 mm), dimensiunile interioare se citesc direct, fără a mai adaugă grosimea
fălcilor de măsurare.
- Micrometrul de interior de tip vergea
Are forma unei vergele terminată cu două capete de măsurare semisferice, un capat fiind
solidar cu șurubul, iar celalalt cu piulița unei asamblări filetate. Prin rotirea tamburului, capetele de
măsurare se îndepartează sau se apropie, în funcție de sensul de rotație.
Un capăt de măsurare este fixat pe micrometru iar celalalt se poate demonta, permițând
astfel intercalarea unor prelungitoare de diferite dimensiuni (15; 25; 50; 100; 150; 200 mm) între
micrometru și capătul de măsurare. Limita minimă de măsurare este de 15 mm, însă, prin interme-
diul prelungitoarelor, se poate ajunge la o limită maximă de măsurare de peste 1 000 mm.
 Fig. 10 Micrometru de interior de tip vergea

1 – șurubul micrometric 5 – piuliță de strângere a tamburului

2 – capul șurubului micrometric 6 – capul bucșă
3 – vârf de măsurare sferic 7 – vârf de măsurare sferic
4 – tambur gradat 8 – mecanismul de blocare

Pentru măsurare, micrometrul se introduce în interiorul alezajului și, prin rotirea tamburului
gradat, se aduc suprafețele capetelor de măsurare în contact cu pereții piesei. Micrometrul tip vergea
nu este prevăzut cu dispozitiv de limitare a forței de măsurare.
- Micrometrul de adâncime
Se deosebește din punct de vedere constructiv de celelalte micrometre prin aceea că este
prevăzut cu o talpă, iar scările de pe cilindru și tambur sunt inverse decât la micrometrul de exterior.

Fig. 11 Micrometru de adâncime

- Micrometre speciale
Cum le spune și numele, sunt destinate unor măsuratori speciale. Pot fi: pentru țevi, pentru
table, pentru filet și pentru roți dințate.
 Dimensiunea măsurata cu micometrul se citește în punctul de intersecție dintre linia genera-
toare trasată pe cilindrul gradat și marginea tamburului . Pe cilindru se citesc dimensiunile din 0,5 în
0,5 mm, la care se adaugă sutimile de milimetru citite pe tambur. Exemplele de citire la micrometre
cu scară directă sunt date în figura 12, iar la cele cu scară inversă în figura 13.

Fig. 12 Citirea la micrometrele cu scară directă Fig. 13 Citirea la micrometrele cu scară inversă

Comparatoarele
Comparatoarele sunt mijloace de măsurare cu ajutorul cărora se efectuează măsuri relative,
adică se determină abaterile dimensiunilor efective față de dimensiunile nominale ale pieselor. De
asemenea, cu comparatoarele se pot determina abaterile de formă și abaterile de poziție ale pieselor
(abateri de la: circularitate, planeitate, rectilinitate, cilindricitate, paralelism, perpendicularitate etc.)
După construcție, comparatoarele pot fi:
 mecanice
 optice
 electrice
 pneumatice

În mod frecvent în atelierele de lăcătușerie-montaj se utilizează comparatoarele mecanice

dintre care se menționează:
 comparatorul cu cadran circuar, cu valoarea diviziunii de 0,01 mm
 minimetrul, ortotestul, milimessul, cu valoarea diviziunii de 0,001 mm
 pasametrul, cu valoarea diviziunii de 0,02 mm

Elementele principale ale unui comparator sunt: palpatorul, mecanismul de amplificare ș

mecanismul indicator.
Palpatorul vine în contact cu piesa în timpul măsurării.
 Mecanismul de amplificare este format dintr-un sistem de pârghii și roti dințate și are rolul
de a amplifica, de un număr oarecare de ori, deplasarea palpatorului și de a transmite această de-
plasare la mecanismul indicator.
Mecanismul indicator redă, pe o scară gradată pe cadran, prin intermediul unui ac indicator,
deplasarea palpatorului, și deci abaterea piesei care se controlează.
Fiecare comparator este caracterizat printr-un raport de amplificare egal cu raportul dintre
valorile deplasărilor acului indicator respectiv a palpatorului. Raportul de amplificare se notează cu
R.
- Comparatorul cu cadran circular

Are cea mai largă utilizare în industria constructoare de mașini.

Domeniul de măsurare este de la 0 la 10 mm, acul indicator putând executa zece rotații la
100 de diviziuni.

Fig. 14 Comparator cu cadran circular

Minimetrul
Este un aparat la care amplificarea se realizează numai printr-un sistem de pârghii. Datorită
distanței mici între cele două cuțite (a=0,1 mm), minimetrele au un domeniu restrâns de măsurare și
anume +/- 10 μm la minimetrele cu scări înguste și de +/- 30 μm la minimetrele cu scări largi.

Fig. 15 Schema unui minimetru

https://melindanemeth25.wordpress.com/2016/10/17/mecanica-mijloace-de-masurat-si-verificat/