Algele

Importana economic i ecologic

Algele sunt organisme vegetale fotosintetizante. Conform clasificrii actuale n cele cinci
regnuri, algele pluricelulare aparin Regnului Plante, iar algele albastre-verzi (cianoficeele)
aparin regnului Monera.
Algele albastre-verzi
Algele albastre- verzi, sunt organisme unicelulare, procariote, rspndite n mediul
acvatic i pe solurile umede. Celula are numai membrana, citoplasma, un nucleu
neindividualizat, si nu prezinta cromatofori. Membrana este celulozo-pectic, avnd calitatea de
a secreta la exterior o teaca gelatinoas care faciliteaz gruparea celulelor n colonii. Culoarea o
datoreaz pigmentului albastru ficocianina, care, mpreun cu clorofila, dau algei culoarea
albastr-verzuie. Citoplasma mai conine granulede amidon. Aceste alge se pot aranja sub form
de lanuri, colonii sau filamente. Fiecare celul din aceste forme multicelulare este identic cu
cealalt. Se reproduc asexuat, prin formarea celulelor n cadrul filamentelor n urma procesului
de diviziune celular.
Importana algelor albastre-verzi din mri i oceane
- sunt componente fundamentale ale ecosistemelor acvatice, prin eliberarea de oxigen n
urma fotosintezei;
- intr n componena fitoplanctonului,
- au importan economic prin coninutul ridicat de proteine, sruri
minerale i vitamine n substana uscat.
Spirulina este alga albastr- verde frecvent utilizat ca supliment alimentar obinut prin
uscare. Printre proprietile sale se numr:
- cele de cretere a imunitii,
- prevenirea cancerului, datorit coninutului ridicat de antioxidani (vitamina E, Zinc),
- prevenirea cataractei i a mbtrnirii pielii datorit coninutului mare de beta-caroten.
Spirulina este una dintre microalgele cultivate n scop terapeutic. Suplimentul alimentar obinut
din alga uscat conine: -proteine -65-70% >decat soia ,porumb;
-vit.B12 de 2 ori mai multa decat in ficat;
-Fe(2+) -de 10 ori mai mult decat in ficat;
- Ca; Mg
-vit.B1,B6,D1,E,PP,A.
Bogat in vitamine, minerale si oligo-elemente, spirulina compenseaza carentele si ajuta
organismul s-i recapete vitalitatea. Fierul continut n spirulina se absoarbe foarte bine in
organism (este biodisponibil), ceea ce o face benefic pentru anemici. Acelasi lucru este valabil
i pentru calciu. Spirulina contine mai mult calciu decat laptele de vaca si este mai usor
asimilabil. Spirulina este si unul dintre alimentele cele mai bogate in magneziu biodisponibil.
Spirulina mai este utilizat i pentru tratamentul diabetului zaharat, pancreatitelor, anemiilor,
ulcerelor gastrice , combaterea obezitii (scade colesterolul).

Spirulina (vzut la microscop)

Pudra Spirulina

tablete

Algocultura este o ocupaie tradiional ( de aproximativ 300 de ani) n Orient, Japonia

find pe primul loc n practicarea acestei ocupaii. Spirulina i alga verde Chlorella sunt algele
cultivate frecvent prin aceast metod.

Diatomeele
Diatomeele sunt un grup de alge unicelulare, eucariote, care cuprind peste 10000
de specii. Sunt rspndite att n apele continentale ct
i n mri i oceane.Au cromatofori bruni , deoarece
pigmentul fucoxantin mascheaz clorofila. Peretele
celular este impregnat cu bioxid de siliciu, care devine
astfel un fel de ,,carapace divers ornamentat. Din
pereii celulari se formeaz, dup moartea diatomeelor,
depozite de siliciu cunoscute sub numele de diatomit,
pe fundul mrilor i oceanelor. Diatomita este
exploatat i folosit ca filtre pentru rafinarea
zahrului, a vopselelor, i hrtiei i la izolarea
materialelor pentru a rezista la temperature extreme.

Algele pluricelulare
Algele pluricelulare sunt plante talofite, avnd un corp vegetativ nedifereniat. Peretele
celular este de natur celulozic, n citoplasm exist nucleu, vacuole i cromatofori. Talul poate
fi filamentos sau lamelar. Dup tipul pigmenilor asimilatori , se deosebesc alge verzi, roii,
brune.
Algele verzi formeaz Filumul Chlorophyta i cuprind apoximativ 7000 de specii.
Pigmenii dominani sunt clorofila a i b, alturi de care se mai gsesc xantofila i carotina..
Produsul de asimilaie este amidonul. Reproducerea este asexuat prin zoospori i sexuat prin
fecundaia celulelor sexuale.
Algele brune formeaz filumul Phaeophyta care cuprinde apoximativ 1500 de specii.
Sunt n exclusivitate macroscopice, cu talul cormoid, ajungnd la dimensiuni gigantice. n
cromatofori sunt pigmenii clorofila a i b i fucoxantina care le d culoarea brun. Ele abund n
mri i oceane la adncimi de 30- 50 de metri.
Algele roii formeaz filumul Rhodophyta i cuprind 4000 de specii. Populeaz mrile i
oceanele din zona cald, la adncimi de 30- 40 de metri. n celulele algelor roii exist plastide
denumite rodoplaste, care conin pigmenii ficocianin i ficoeritrin, care masacheaz clorofila ,
dndu-le culoarea roie.

Importana ecologic a algelor:

- sunt principalii productori de oxigen i de substane organice n ecosistemele acvatice,
fiind prima verig a lanurilor trofice.
Importana economic a algelor
Pentru multe dintre popoarele care au ieire la mare sau ocean, algele reprezint o surs
de hran accesibil, existnd o tradiie culinar n acest sens. Algele se utilizeaz de secole n
consum n Japonia, China, Filipine, Malayesia, ins.Hawaii, India , Tara Galilor ,Irlanda,
Canada,America de Nord,tarile fostei URSS. Iat cteva dintre intrebuinrile lor: algele
proaspete sunt folosite pentru salate, ciorbe, iar cele uscate pentru asezonarea mncrurilor
Printre nutrimenii majori intalnii in algele marine sunt acizii grasi omega-3 si omega-6
si o intreaga gama de vitamine si minerale dintre cele mai necesare pentru organismul uman.
Cele mai des intalnite pe piata alimentara sunt algele verzi (ex. Ulva lactuca) si algele
brune. Cele rosii sunt mai greu de procurat si mai rare. Aceste alge cresc sau sunt cultivate de
obicei in apa sarata, nsa exist si sortimente de alge verzi care pot fi intalnite si in apele dulci.

Ulva lactuca

alga rosie Porphyra

Importana economic a algelor brune

Unele se folosesc ca hrana pentru animalele domestice si la prepararea unor produse
alimentare. Din unele se extrag bromura de potasiu si iodul. Cantitati mari de alge sunt folosite
ca ingrasamant pe terenurile agricole.
Algele brune produc un polizaharid-acid numit acid alginic. Alginaii se extrag din
cteva specii de alge brune: Macrocystis pyrifera, Laminaria i Fucus. Alginaii se utilizeaz
pentru prepararea prjiturilor, pinii glazurate, buturilor de fructe, buturi dietetice, prepararea
salatelor, concentrate dietetice, fric.

Macrocystis pyrifera
Laminaria
Fucus
Importana economic a algelor roii
Locuitorii din Hawai folosesc alge rosii n alimentaie. Japonezii le intrebuineaz n
alimentaie, n cosmetic i n industrie, la apretat si pentru a da luciu hrtiei.Unele alge roii
(ex. Gelidium, Gracilaria) produc n pereii lor un polizaharid denumit agar-agar, care se extrage
3

i se utilizeaz pentru prepararea mediului de cultur a microorganismelor n laborator. Din alte

alge roii se extrage un alt polizaharid (carageenan), folosit la prepararea cremelor i
budincilor pentru a le ngroa, ngheatelor i produselor lactate, deoarece formeaz complexe cu
calciu i proteinele din lapte, siropurilor de fructe, ciocolatei.
Produsele extrase din alge sunt aditivi alimentari, iar unii dintre ei au i efecte negative.
Efectele acestora sunt redate n tabelul urmtor.
Tabel nr. 1
Aditivi alimentari naturali i efectele acestora
Surs: www.e-sana.ro
Produs
E400 Acid
alginic

E406 Agaragar

E407
Carrageenan

E421 Manitol

Folosire
Agent de ingrosare, rasina
vegetala, derivat din alge
marine; utilizat in amestecuri
pentru budinci, lapte
aromatizat, smantana groasa,
iaurt.
Agent de ingrosare, rasina
vegetala, derivat din alge
marine rosii; se foloseste
uneori ca laxativ; se
intrebuinteaza la carne si
inghetata.
Fibra extrasa din alge marine

Efecte nocive
Nu se cunosc reactii adverse la dozele mici. Cantitatile
mari pot inhiba absorbtia unor substante nutritive.

Indulcitor artificial si
umidifiant; derivat din alge
marine sau din frasin.

Posibil alergen. Nu este permis in alimentatia copiilor,

pentru ca poate provoca diaree si disfunctii renale.
Poate provoca greata, varsaturi.

Nu se cunosc.

Recent s-a constatat o legatura cu cresterea riscului de

cancer, deoarece aditivul poate fi contaminat atunci
cand se adauga oxid de etilen, la produsele inferioare,
dand nastere la etilen clorohidrin, substanta puternic
cancerigena; este si toxic, putand provoca ulcer; cele
mai mari motive de ingrijorare sunt legate de aditivul
degradat.

Sintez
Algele
--sursa pentru-hrana omului
-hrana animalelor
-ngraminte
-deoarece contin : -proteine(7,5%), glucide lipide,lecitina
-vitaminele A,B,D,E
-elemente minerale:Ca,P,Mg,Na,K,Cl,S,Fe,I

Algocultura
(cultura algelor)

ocupatie traditionala in Orient(de peste 300 de ani)

--Japonia primul loc

Se cultiva: -microalge ex.Chlorela

-ex.Spirulina
( ca supliment nutritiv in terapeutica)

sursa de proteine
-diabet zaharat
-pancreatite
-anemii
-ulcere gastrice
-combaterea obezitatii

Din substanta uscata a spirulinei -proteine -65-70% >decat soia ,porumb

-vit.B12 de 2 ori mai multa decat in ficat
-Fe(2+) -de 10 ori mai mult decat in ficat
-vit.B1,B6,D1,E,PP,A
Alge marine utilizate de om: - alga verde

Ulva lactuca (salata marii)

-Caulerpa

-alge brune
-alge rosii:

(Laminaria,Cystoteira,Sargassum,Fucus,Macrocystis)

(Phylophora,Gelidium)

Tari in care se utilizeaza alge

-in consum: -Japonia China FilipineMalaysia,ins.Hawaii,India Scotia,
Tara Galilor ,Irlanda, Canada,America de Nord,tarile fostei URSS.

Sub ce forma se utilizeaza algele: -proaspete

-salate ciorbe,
- uscate
-faina =>,,paine
-din alge rosii
=>agarul (gel format din
polizaharide)
- pentru prepararea unor alimente(marmelada,gemuri conserve)
-in laborator ca mediu de cultura
-din algele brune =>alginatul -pentru jeleuri,marmelade
conserve

Bibliografie:
1) Ionescu Al., Pterfi L. t., 1981- Tratat de algologie, vol. IV, Editura Academiei R.S.R.,
Bucureti.
2) Huanu E, 2008 Biologie, manual pentru clasda a IX-a, Editura didactic i pedagogic,
Bucureti.
3) Toma N., Gavril L., 1999, Biologie manual pentru clasa a IX-a, Editura didactic i
pedagogic, Bucureti
4) www.e-sana.ro