Spondilita anchilozanta

Exmaneul obiectiv: 1.Inspectia - capul proiectat anterior, cifoza toracala si flexumul soldurilor 2.Palparea - dureri la palparea regiunii calcaneare sip e articulatiile sacro-iliace 3.Mobilitatea coloanei - indicele degete sol < 0 - indicele cirtometric: 2 cm - indicele barbie stern si occiput perete < decat valorile normale - semnul Mennell pozitiv - semnul trepiedului pozitiv Spondilita anchilozant este o boal cronic progresiv care afecteaz n principal articulaiile sacroiliace i articulaiile coloanei vertebrale, cu evoluie spre anchiloz vertebral. Spondilita anchilozant face parte din categoria bolilor reumatice autoimune, unde mai sunt incluse urmtoarele boli: reumatismul articular (poliartrita cronic), artrita cu psoriazis, artrita idiopatic juvenil, colagenoza, granulomatoza Wegener, vasculita. Simptome Pacientul tipic este tnr, cu vrsta ntre 15 i 30 de ani, cu dureri cronice i rigiditate la partea de jos a coloanei. Se pot prinde si alte articulaii: coxofemurale, umeri, genunchi. La brbai apare de dou ori mai des dect la femei. n 40% din cazuri, boala este asociat de irdociclit i fotofobie (sensibilitate ridicat la lumin). Alte simptome pot fi: afte i oboseal cronic. Durerea poate fluctua dintr-o parte n alta. Simptomele cele mai semnificative sunt: - durere lombar inferioar si redoare, datnd de peste luni, necalmat de repaus - durere i redoare toracic - limitarea micrilor coloanei vertebrale - limitarea expansiunii toracice - irit - rigiditate - modificri radiologice caracteristice sacroiliace

Cauze Nu se cunoate cauza exact a acestei boli. Se presupune c exist o predispoziie genetic i o infecie declanatoare, care mpreun conduc la aceast boal. Unii cercettori cred c microorganisme n mod normal inofensive, care se regsesc n intestinele tuturor persoanelor, provoac aceast reacie autoimun a sistemului imunitar. S-a constatat existenta unei legturi ntre poliartrit (care deformeaz minile femeilor), spondilartrit (care anchilozeaz sira spinrii la brbati) i inflamaia intestinului. Este o asociere frecvent a spondilitei cu diferite suferine intestinale (prin microbi, prin toxinele lor, prin medicamente sau conservani alimentari). Se presupune implicarea mai multor gene, dintre care cea mai cunoscut este HLA-B27 (Human Leucocyte Antigen B27). 90% dintre bolnavii de spondilit anchilozant au gena HLA-B27, dar nu toi care au aceast gen se i mbolnvesc. Obiective: 1. Mentinerea si corectarea posturillor si aliniamentului corpului 2. Mentinerea si ameliorarea mobilitatii articulare 3. Mentinerea si cresterea tonusului muscular 4. Incetinirea evolutiei bolii 5. Prevenirea deformarilor sau instalarii anchilozelor la nivelul vertebrelor, soldurilor si umerilor 6. Mentinerea si cresterea volumelor respiratorii Exercitii:

- mers cu minile la ceaf, coatele trase accentuat napoi 4x50 pasi; - mers cu minile la ceaf, trunchiul la vertical, ridicarea alternativ la 3 pai a unui genunchi la orizontal 4x10 repetari pe fiecare picior; - mers pe clcie cu minile la ceaf i trunchiul n extensie 4x30 pasi; - mers cu minile pe cap, fandare alternativ la 3 pai 4x20 pasi; - pas sltat cu rotarea braelor napoi 4x15 pasi; - stnd deprtat lateral, cu mingea medicinal la piept, apucat cu ambele mini, trunchiul n uoar extensie, mpingere pe vertical urmat de prindere a mingii 4x10 repetari cu minge 1-2 kg;

- stnd deprtat nainte, cu mingea apucat cu ambele mini, coatele nainte, trunchiul n uoar extensie, azvrlire de deasupra capului 3x10 repetari, minge 1-2 kg; - Mers pe vrfuri simultan cu inspiraie i expiraie profund, pe o distan de 50 m; - Alternri de alergare uoar cu mers n tempo moderat pe distana de 150-200m; - Alergare cu genunchii sus pe distana de 100 m, alternnd fazele de alergare pe loc cu cele de deplasare; - Din stand departat cu o stinghie de capete apucat, extensia bratelor si a capului cu arcuire - din decubit ventral, sprijin pe antebrate, extensia capului, cu rezistenta kinetoterapeutului - din DV capul sprijinit pe maini, extensia a cate unui membru inferior, ia kinetoterapeutul opune rezistenta - din DV, mainile intinse sus in prel corpului, extensia concomitenta a membrelor superioare si inferioare cu mentinere - din DL ducerea in lateral a unui membru cu rezistenta - DD cu o minge medicinala pe abdomen, pacientul trebuie sa respire thoracic sis a constientizeze marirea si micsorarea in volum a toracelui - DD pacientul realizeaza o respiratie de tip abdominal ampla, kinetoterapeutul opunandu-i rezistenta - din patrupedie, inspir cu cifozare si expir cu lordozare la nivelul coloanei a pacientului

Referat Atletism

Cristian Stoica RRMSF

Bibliografie
Marius Stoica, Recuperare reeducare prin mijloace atletice, Bucuresti 2009 Creu, A., Boboc, F., Kinetoterapia n afeciuni reumatice. ANEFS, Bucureti, 2003 Cordun, M., Postura corporal, normal i patologic. Editura ANEFS, Bucureti, 1999

0737388523 doina deaconu