Biospeologia este stiinta care se ocupa cu studiul ecosistemelor pesterilor; savantul roman Emil Racovita este parintele acestei

stiinte, el explorand aproximativ 1500 de pesteri din tara si din strainatate. Pesterile, ce sunt ecosisteme naturale, subterane se formaza prin infiltrarea apei in substrat, care acumuleaza gaz carbonic; in apa, acest gaz se transforma in acid carbonic, care ataca si dizolva calcarul. Pe masura ce apa patrunde in fisurile rocii, ea le largeste, creand incetul cu incetul goluri sau cavitati, uneori foarte mari. Caracteristici ale biotopului. Temperaturile din interiorul pesterilor sunt constante tot timpul anului, in jur de o 10 C, fiind izolate de variatiile de temperatura ale mediului extern Umiditatea este foarte ridicata, lumina nu patrunde decat foarte putin la intrarea in pestera, iar ventilatia este slaba, pesterile fiind spatii inchise. Componente ale biocenozei. Plantele. In pesteri plantele lipsesc complet. Doar la intrare, unde patrunde putina lumina, se pot vedea niste alge unicelulare, asemanatoare cu verzeala-zidurilor. In pesteri mai exista bacterii si unele ciuperci care se dezvolta mai ales in locurile unde apa de infiltratie aduce materie organica. Lumea animala. Vietuitoarele din pesteri sunt specii nevertebrate care se hranesc si se reproduc numai in conditiile acestui biotop. Acestea se numesc organisme troglobionte (viermi, crustacee, paienjeni si predominant, reprezentanti ai unor ordine de insecte). In apele subterane din pesteri traiesc de asemenea, putine vietuitoare, cum ar fi: larvele de insecte,viermi, crustacee. Adaptarile speciilor ce traiesc in pesteri sunt: pigmentatia slaba a corpului (sau lipsa ei totala), alungirea apendicelor corpului (antene si picioare) care servesc la orientarea in mediul prin miros si pipait si regresul ochilor. Proteus este un amfibian orb, cu pielea decolorata. Se intalneste in pestera Postojna sin Slovenia; traieste in raurile subterane, unde se hraneste cu bacteriile continute de argila. La intrarea in pesteri se gasesc multe specii de lilieci. Acestia se deplaseaza in intuneric datorita unui sistem de orientare care functioneaza ca un radar. Captand ecoul ultrasunetelor pe care le emite, el isi formeaza o imagine exacta a mediului. Cu excrementele si cadavrele acestora se hranesc unele nevertebrate care ajung la intrarile pesterilor prin reteaua de fante sau deschideri ale acestora. Pe timp de iarna, datorita temperaturii din pesteri care este mai ridicata decat cea a mediului exterior, alaturi de lilieci, se retrag pentru hibernare si mamiferele mari, cum ar fi ursii. Cele mai interesante pestri din tara noastra au fost declarate rezervatii speologice, fiind ocrotite prin lege. In unele au fost gasite fosile de hiena, rinocer, mamut etc. In pestera Ursilor (jud. Bihor) si in Pestera Muierilor (jud. Gorj) au fost gasite numeroase urme de viata si resturi fosile ale ursului de caverna Ursus spelaeus, disparut cu mai bine de 15 000 de ani.