Problemele Republicii Moldova , soluții de îmbunătățire

a nivelului economic în țară

Principalele probleme cu care se confruntă Moldova sînt corupţia şi
şomajul, arată datele Institutului de marketing şi sondajelor IMAS-INC.
Astfel, preşedintele institutului, Doru Petruţi, a spus că 23,3% dintre
respondenți au indicat corupţia ca cea mai acută problemă, 19,5% -
şomajul şi 13,8% - sărăcia. De asemenea, au fost menţionate pensiile şi
salariile mici (7,7%), criza economică (6,6%), instabilitatea politică
(3,3%).
Potrivit opiniei respondenţilor, cea mai mare problemă este crearea
locurilor de muncă. Această idee a fost susţinută de 43% dintre
respondenţi. Un alt aspect important este lupta cu corupţia, indicat de
20% dintre intervievaţi. Apoi urmează majorarea salariilor şi pensiilor –
16%, vectorul de politică externă – 5%, sănătatea şi educaţia – 4%.
În pofida simpatiilor faţă de Uniunea Europeană, 46% dintre cei
chestionaţi sînt împotriva aderării Republicii Moldova la NATO. 11%
nu ar participa la vot, iar 19% au refuzat să răspundă.
Pentru o mai buna funcţionarea a statului Republica Moldova, precum
şi pentru ridicarea bunăstării cetăţeanului este necesar de efectuat
anumite schimbări socio-economice. Reieşind din necesitatea acestei
schimbări, ne propunem analiza evoluţiei răspunsurilor la întrebarea
din Sondajele de Opinie realizate în cadrul Proiectului Barometrele de
opinie Publică 2002-2005 „Ce ar trebui întreprins pentru a îmbunătăţi
situaţia social economică din ţară noastră” Acesta întrebare a fost
adresată respondenţilor în opt sondaje realizate pe eşantioane
independente, în perioade diferite, oferindu-le următoarele variante de
răspuns, vezi tabelul 1 din care urmau să aleagă trei în ordinea priorităţii.
Datele utilizate în tabelul 1 au fost extrase din seria de publicaţii
Barometru de Opinie Publică, construind în baza lor un indicator
sintetic. Pentru o analiză mai profundă vom face comparaţie cu
răspunsurile la aceiaşi întrebare în decembrie 2005, corelată după
anumite criterii cum ar fi; educaţia, mediul rezidenţial şi vârsta.
Cetăţenii Republicii Moldova percep ca soluţie pentru
îmbunătăţirea situaţiei social-economice prin Îmbunătăţirea
mecanismului de funcţionare a legilor; 17,7% cea mai înaltă medie
acumulată în comparaţie cu restul variantelor de răspuns propuse, fapt ce
denotă sesizarea imperfecţiunii mecanismului de funcţionare a legilor
de către cetăţenii ţării.
Evoluţia ponderii răspunsurilor prezentată în graficul din diagrama 1. ne
arată că procentul pe toată perioada de 4 ani pentru varianta respectivă
de răspuns variază în limita marjei de eroare a eşantioanelor sondajelor
±3%, deci prin urmare putem afirma ca cetăţeni RM în perioada
analizată, pentru redresarea situaţiei social economică propun
îmbunătăţirea mecanismului de funcţionare a legilor în mod constant. De
asemenea este remarcabilă diferenţa de 4,4% cu care se distanţează de
următoarele din topul mediilor, ce ne face să afirmăm că primorditatea
acestei soluţii nu este întâmplătoare, şi cetăţenii prin buna funcţionare a
legilor văd soluţionarea situaţiei social-economice. Din perspectiva
educaţiei ponderea celor care propun îmbunătăţirea mecanismului de
funcţionare a legilor, denotă o relaţie directă cu gradul de educaţie, o
dată cu creşterea gradului de educaţie creşte procentul (vezi tabelul 2).
Combaterea criminalităţii în ţară; este a doua variantă de răspuns
din top cu o medie 13,3% în graficul diagramei 1 putem vedea că
acţiunile întreprinse de autorităţi se bucură de anumite succese printr-o
scăderea foarte mica de la 15%- în 2002 până la 11,2% - în 2005, deci
este totuşi o scădere a ponderii celor care propun pentru îmbunătăţirea
situaţiei acesta variantă de răspuns. Dar prezenţa pe locul doi în topului
mediilor nu este decât un semnal oferit de cetăţeni care sunt în
aşteptarea anumitor măsuri concrete de la organele de resort, această
scădere marcată de respondenţi confirmă aşteptările cetăţeanului. Media
destul de mare este un indicator direct ce ţine de securitatea personală a
cetăţenilor, care joacă un rol important în comportamentul şi atitudinile
cetăţeneşti. Educaţia nu este un factor important în stabilirea gradului de
vulnerabilitate vizavi de criminalitatea din ţară.
Dezvoltarea întreprinderilor industriale; lipsa unor politici în
dezvoltarea întreprinderilor industriale este percepută de către cetăţean
ca un lapsus în dezvoltarea social-economică a ţării, plasând-o în topul
mediilor pe locul trei. Această variantă de răspuns în toate cele 8
eşantioane propuse pentru analiză prezintă o pondere stabilă în limita
unui procent. Prezenţa în top pe locul trei cu media -12,7%, ne serveşte
ca fondal pentru formularea următoarelor ipoteze; Cetăţenii RM înţeleg
şi simt gradul redus de dezvoltare a întreprinderilor industriale; În
perioada analizată nu a fost realizat nimic semnificativ în domeniul
dezvoltării întreprinderilor industriale. Mai puţin interesaţi pentru
dezvoltarea întreprinderilor industriale, şi mai puţin antrenaţi în acest
domeniu, sunt cei cu studii incomplete -10,1%; şi liceu şi post liceu
-10,9%.
Mărirea rolului statului in dirijarea economiei; în evoluţia aceste
variante de răspuns putem vedea clar efectul sezonier, care se
caracterizează prin o pondere mai mare primăvara, care noi o explicăm
prin faptul că în această perioadă cetăţenii sunt cei care aşteptă
intervenţia statului pentru stimularea, ajutarea, efectuării lucrărilor
agricole de primăvară care necesită anumite cheltuieli. Dar totuşi în
ansamblu se vede o descreştere de la 14,5% în primăvara 2002 la 9,9%
primăvara 2005. Acesta evoluţie ne face să propunem două ipoteze
pentru eventuale studii; 1-Cetăţenii se învaţă să se descurce singuri şi
nu au nevoie de intervenţia statului; 2- Statul prin modalitatea de
dirijare încurcă dezvoltării economice.
Sprijinirea micului întreprinzător in sectorul agrar; distribuţia
răspunsurilor la această variantă precum şi la răspunsul analizat mai jos,
Oferirea mai multor înlesniri sectorului privat, au evoluţie
asemănătore. Din evoluţiile diagramei 2 se poate observa traseul paralel
al acestor două variante de răspuns. Micile deosebiri sunt în limita erorii,
prin urmare putem afirma că sprijinul aşteptat de sectorul agricol nu a
fost acordat. Această percepţie a cetăţenilor ne face să concluzionăm, că
ţăranii în experienţa lor agricolă, au înţeles că pentru dezvoltarea
social-economică au nevoie de sprijinul sectorului agrar.
Atragerea mai multor investiţii străine; în evoluţia diagramei 1
răspunsurilor acestei întrebări de asemenea se poate observa efectul
sezonier, şi anume primăvară procentul este mai mare. De la rezultatele
sondajului din 2002 până 2005 putem identifica o uşoară creştere, fapt
ce denotă lipsa încrederii în resursele proprii şi ajutorului din partea
statului. Uşoara creştere sesizată se face justificată prin lipsa unor
programe guvernamentale de facilitare a investiţilor străine, lucrul simţit
de cetăţeni.
Oferirea mai multor înlesniri sectorului privat; pe durata
analizată nu se observă anumite schimbări semnificative şi procentul
acumulat este în limita marjei de eroare a eşantioanelor sondajelor ±3%.
Stabilitatea acestei întrebări ne face să conchidem că gradul de simţ al
proprietăţii este redus, cetăţenii chiar de au proprietăţi nu ştiu ale
gestiona şi sunt puţini cei care au nevoie de anumite înlesniri. În analiza
după criteriul educaţional, identificăm că cetăţenii ce au studii generale
şi profesionale, adică meseriaşii şi cei care au studii superiore manifestă
o mai multă nevoie de înlesniri pentru sectorul privat.
Asigurarea protecţiei proprietăţii cetăţenilor; analiza evoluţiei
ponderilor acestei variante de răspuns ne arată o uşoară ameliorare,
adică scăderea procentului celor ce se îngrijorează de proprietăţile
cetăţenilor. Acest lucru ne spune că cetăţeanul RM este mai sigur că sunt
protejate proprietăţile sale, dar totuşi este mare numărul celor care se
îngrijorează cu media 6,4%. Putem concluziona ca măsurile luate de
organele de resort în domeniu protecţiei cetăţeanului au o evoluţie
minimă dar pozitivă. La această întrebare nu se observă deosebiri
sesizabile, indiferent de educaţie, mediu şi vârstă, respondenţii sunt
interesaţi în aceiaşi măsură de protecţia proprietăţii cetăţenilor.
Schimbarea conducerii tarii; această variantă de răspuns a fost
propusă numai în ultimele trei barometre, şi nu avem posibilitatea să
urmărim evoluţia pe toţi patru ani. În aceste trei barometre se observă o
creştere a celor care propun ca soluţie Schimbarea conducerii tarii de la
4,1% la 5,7%. Această creştere are un punct de start comun toamna
2004, precum şi o paralelă în evoluţia cu masurile de ordin economic
Oferirea mai multor înlesniri sectorului privat şi Atragerea mai multor
investiţii străin. Fapt ce ne face să credem că acestea din urma sunt
cauzele creşterii procentului celor care propun schimbarea conducerii
ţării.
Îmbunătăţirea activităţii organelor puterii de stat; media acestui
răspuns 4,4%, o putem utiliza ca indicator care indică un grad redus de
informare a populaţiei despre activităţile organelor puterii de stat, acest
lucru se datorează lipsei de transparenţă în activitatea precum si accesul
limitat al mass-media pentru ulterioară informare a populaţiei. Dacă
urmărim evoluţia grafică a diagramei 2 şi în tabelul 2 putem observa
o paralela dintre această variantă de răspuns şi Asigurarea protecţiei
proprietăţii cetăţenilor fapt ce denotă un credit de încredere acordat de
către cetăţenii, organelor puterii de stat.
Extinderea drepturilor administraţiei locale; ocuparea ultimului
loc în topul mediilor şi în special cu diferenţa de 2,7% de penultima
medie, precum stabilitatea răspunsurilor din toate cele 8 sondaje (vezi
tabelul 3) denotă lipsa cunoaşterii atribuţiilor, funcţiilor APL sau
nivelul foarte scăzut de participare cetăţenească în soluţionarea
problemelor locale. O altă idee care apare reieşind din aceste date este;
că descentralizarea este un proces despre care cetăţenii nu au cunoştinţe.
Sau situaţia este rezultatul politicii promovate de guvern, vizavi de
APL. Nu sunt diferenţe între comparaţiile dintre educaţie, mediu, vârstă,
la acest măsură un indiciu ce denotă că în relaţiile cu APL vre-o una
din categoriile analizate sar bucura sau ar fi neglijate.