BIOTOPUL

Tipuri de desert:
Deserturile se prezinta in patru varietati de baza: subtropical, de
coasta, de interior si in umbra ploii. Cele mai multe deserturi ale lumii
sunt de tip subtropical. Deserturile subtropicale sunt rezultatul
circulatiei aerului din atmosfera pamantului. Aerul cald se ridica langa
ecuator, isi lasa apa sa cada la tropice si se scurge apoi catre zonele
subtropicale. Atunci cand ajunge la tropice aerul este uscat, astfel
incat rareori se formeaza nori si ploua.
Deserturile interioare, asa cum este Desertul Gobi din Asia, se
afla in centrul unui continent. Un desert interior se afla la asa mare
departare de ocean, incat atunci atunci cand ajung la el vanturile
oceanice si-au pierdut de mult umiditatea.
Desertul de coasta:
Desertul Atacama din America de Sud este unul dintre cele
doua deserturi de coasta ale lumii. Celalalt este desertul Namibia din
Africa. Un desert de coasta se formeaza acolo unde curentii reci ai
oceanului produc in apropierea tarmului numai ceata, nu si nori de
ploaie.
Deserturile in umbra ploii, asa cum este desertul Patagoniei din
America de Sud, sunt pozitionate in parte umbrita a muntilor. Cand se
ridica pe panta muntilor, vanturile umede dinspre ocean se racesc si isi
picura umiditatea pe partea dinspre ocean a muntelui. Apoi, vanturile
coboara pe partea cealalta a muntilor, lasand numai aer incins si uscat
pe terenul din calea lor.

Deserturile subtropicale:
 Desertul Sonoran din Amrica de Sud este de tip subtropical si
se intinde din Arizona si California pana in Mexic. Sonoran este
singurul loc in care creste cactusul gigant saguaro.

Pozitia geografica:
Intalnim zone aride sau uscate numite deserturi in Africa, Asia,
Australia, America de Nord, America de Sud. Luate la un loc
deserturile de pe aceste continente acopera aproape o cincime din
suparfata pamantului. Arctica si Antartica primesc atat de putine
precipitatii incat sunt adesea numite deserturi polare. Totusi pentru
ca raman reci pe tot parcursul anului aceste zone nu indeplinesc in
totalitate conditiile unui adevarat desert, care este cald cel putin o
parte a anului.
Cele mai multe deserturi se intind pe doua centre care inconjoara
pamantul pe linile imaginare numite Tropicul Racului si Tropicul
Capricornului. Aceste zone se gasesc la nord si la sud de Ecuator si
sunt numite zone subtropicale.

Tipuri de sol:
Procesele de eroziune care au loc in clima desertica produc forme
de relief specifice, pe scara mica sau mare. Printre formele de relief
mari se numara inselbergurile, dealurile izolate care se ridica
deasupra suprafetei plane a desertului, vestigii ale unor lanturi
muntoase de mult erodate. Uluru,din Australia, e un exemplu celebru.
Mesa si martori de eroziune sunt platforme inalte, cu suprafete plane,
rezistente la eroziune. Acestea marcheaza nivelul din trecut al solului,
formele de relief din jur s-au erodat dupa ce apa a patruns in crusta
rezistenta. Pietrisurile de diverse dimensiuni sunt frecvente in
deserturi, adesea sub forma unor conuride dejectie la poalele
platourilor inalte sau imprastiate peste suprafata padimentelor de
roca. Suprafetele cu pietris sau stanci sub care se afla materia mai
fina sunt numite pavimente desertice. Termenul erg, provine din
Sahara, se refera la o intindere de nisip asemanatoare marii. In unele
bazine desertice plane pot sa existe lacuri, care de obicei sunt secate
o mare parte din an sau chiar mai muti ani .Aceste forme se numesc
,,playas”, iar solurile lor contin o mare cantitate de saruri mixte, mai
ales de calciu si sodium. Unele stanci din desert sunt acoperite de o
patina desertica buna, lucioasa, numita luciu negru, care contine
cantitati mari de oxizi de fier si manga. Nu se stie bine cum se
formeaza aceasta substanta.

Vanturi si dune:
Dunele sunt acumulari mari de nisip care formeaza dealuri, creste
sau alte forme de relief desertic. Jumatate din toate dunele sunt
dune liniare sau dune seif (creste aproximativ paralele de nisip, intinse
pe distante de 20 km sau chiar mai mult ).Sunt caracteristice
deserturilor Kalahari si Simpson. Barcanele sunt dune curbate, cu doua
brate pe directia vantului, formate adesea la marginile marilor de
nisip. Dunele in forma de stea au trei sau mai multe brate, de obicei
dispuse neregulat. Pot sa ajunga la inaltimi de peste 300 m si se
gasesc mai ales in estul Saharei, in Namib si in deserturile Asiei
Centrale. Dunele parabolice sunt dune mari, cu brate prelungite, si
sunt o caracteristica notabila a desertului Thar si a dunleor de coasta.
Dunele in forma de semiluna formeaza creste cu marigini usor
ondulate. Tind sa se formeze in zone in care vantul nu bate in multe
directii, iar vegetatia este rara .

Apa:
Apa este un alt factor de modelare a peisajului. Rarele torente
navalesc pe solul parjonit si sapa albii numite wadi (ueduri). Odata ce
solul inundat s-a uscat din nou, fragmentele desprinse de apa sunt
uate de vant si contribuie in continuare la procesul de eroziune. In
deserturi se acumuleaza de obicei sare. Adesea din munti coboara
rauri ,care nu ajung la mare, ci isi incheie cursul intr-un lac adanc ,din
care apa se evapora usor.Toate raurile contin urme de sare dizolvata
din solul strabatut, cand lacurile din desert seaca, in urma lor ramane
sarea ce se acumuleaza in decursul anilor.

Temperatura:
Temperatura in desert poate varia dramatic intr-un interval de 24
ore .Pe timpul zilei, soarele arde nestingherit pe cerul lipsit de nori,
atingandu-se peste 55 grade. Noaptea caldura se risipeste fiindca nu
exista nori care sa o impiedice ,si temperatura chiar si in centrul
Saharei poate scadea sub 0 grade.
 BIOCENOZA
Fauna:
Animalele din desert trebuie sa se adapteze la mediul de viata, de
aceea aceasta nu este bogata.
Gasirea apei fin o problema, animalele isi dezvolta modalitati de
viata pentru a le ajuta sa se raceasca si pentru a se mentine sa
utilizeze mai putina apa. Acestea iau apa din seminte (care contin
peste 50% apa) si plante.
Deoarece temperatura este foarte ridicata in timpul zilei, iar in
timpul noptii scazuta, multe animale sunt nocturne. Unele animale
petrec foarte putin timp desupra solului.

Flora:
In general plantele din deserturi sunt de doua tipuri: anuale
efemere, care supravietuiesc conditiilor aride prin seminte, si perene,
care continua sa supravietuiasca si sa reziste in perioade de seceta.
Plantele anuare cresc, infloresc si fac seminte rapid ,in perioade cu
conditii favorabile, de exemplu in urma rarelor ploi, iar unele au un
ciclu de viata de maximum doua saptamani. De obicei, folorile sunt
mari si intens colorate, poate din cauza numarului limitat de potentiali
polenizatori. Plantele perene au strategii diverse de supravietuire pe
timp de seceta: au radacini lungi, cu care ajung la apa din profunzimea
solului; depoziteaza apa in tesuturi umflate, cum fac plantele
suculente si cactusii; sau isi formeaza organe subterane de exemplu
bulbi, din care tulpina si frunzele se dezvolta doar atunci cand
conditiile o permit. Multe plante au frunze tari si mici, pentru a
reduce pierderea de apa prin transpiratie, si ghimpi care sa
descurajeze pascutul. Cactusii sunt specifici deserturilor americane,
in afara speciilor cu ghimpi, exista si specii cu un strat izolator de
ceara sau puf, care limiteaza si mai mult pierderea apei. In deserturile
africane, nisa evolutiva a cactusilor e ocupata de numeroase specii de
Euphorbia, plante suculente, adesea tepoase. De obicei, cactusii si alte
plante suculente au flori mari si atragatoare, polenizate in principal de
insecte, dar exista si specii cum ar fi saguaro polenizate de lilieci. In
deserturile australinene, ierburile spinifex pot juca un rol important
in stabilizare dunelor.