Fiscal – seminar 1

Aplicarea legii fiscale in spatiu si timp

Aplicarea in timp – principiile dreptului civil.

Obligatii declarative – se declara in anul fiscal urmator. Poate produce confuzii cu privire la
aplicarea in timp. Obligatiile fiscale raman guvernate de legea la momentul nasterii lor, nu in
momentul declararii – act de administrare fiscala.

Facta praeterita – reglementate de legea veche.

Facta pendentia – ultraactivitate de regula, sub legea veche.

Facta futura – reglementate de legea noua.

Principiile fiscalului
1. Principiul teritorialitatii – aplicarea in spatiu – se aplica tutturor operatiunilor juridice
desfasurate pe teritoriul fiscal al Romaniei, indiferent de persoana
2. Principiul personalitatii – aplicarea asupra persoanei – se aplica toate veniturile
realizate de rezidentii sai fiscali

Rezident fiscal

Persoana fizica:

a. Domiciliul
b. Centrul intereselor fiscale – sa aiba legaturi de rudenie sau sa realizeze majoritatea
veniturilor fiscale
c. Sa stea mai mult de 183 de zile intr-o perioada de 12 luni

Persoana juridica:

a. Sediul social ori sediu permanent (rezidenta fiscala separata pentru fiecare sediu
permanent pentru veniturile din acea tara – rezidenta fiscala fragmentata)

Evitarea dublei impuneri pentru persoanele fizice rezidente fiscal in Romania – prin
conventii internationala, se aloca o parte din impozit unui stat, iar o parte altui stat. Cotele
sunt intermediare intre cotele celor doua state. Obligatiile fiscale se impart in cazul veniturilor
din dividente, din dobanzi si din redevente. Pentru celelalte venituri, obligatiile sunt in
favoarea unui singur stat, conform conventiilor internationale privind evitarea dublei
impuneri.
Paradis fiscal – cota mica de impozitare + lipsa schimbului de informatii cu alte state

Aplicarea legii in timp

OUG 195/2005 – toti operatorii care introduc pe piata ambalaje datoreaza o contributie la
fondul pentru mediu la 1 leu/kg. Modificata in august 2008 pentru 2 lei/kg. Obligatiile se
declarau pana la februarie 2009. Rezolvare: fiind fapte juridice separate, ele producand efecte
juridice separate, operatorii vor datora 2 lei/kg din august 2008.

Situatia cesiunii de creante din patrimoniu personal. Pana in 2013, nu erau considerate
impozabile. In buza precriptiei, ANAF emite decizii de impunere pentru cesiunile trecute,
motivand printr-o norma interpredetiva in normele metodologice. Rezolvare: normele
interpretative nu pot retroactiva.

Ordinul 688/2013 – Comisia Fiscala Centrala. Spune ca deciziile Comisiei se aplica de la

momentul intrarii in vigoare a actului clarificat prin decizie. In baza unei decizii din 2015,
administratiile fiscale locale au emis decizii de impunere pentru obligatii fiscale din 2011, in
baza unei decizii de aplicare a Comisiei. Rezolvare: deciziile Comisiei raman obligatorii
pentru autoritati, dar nu si pentru instanta, care a anulat deciziile de impunere pentru ca legea
a fost neclara pana la momentul deciziei Comisiei.

Deciziile CJUE se aplica cu caracter retroactiv. Exceptie: cand o decizie ar avea un impact
semnificativ asupra bugetelor statelor membre la nivelul intregii Uniuni.
 Fiscal – seminar 2

20.03.2020

Impozit pe profit
Cateogrii de contribuabili (art. 13-14)
Se aplica persoanelor juridice cu rezidenta fiscala in Romania.
Cei cu conducerea in Romania – impozit pentru tot profitul. Daca are doar rezidenta fiscala,
impozit pentru profitul realizat in Romania.

Exceptii:
a. contribuabili exceptati – autoritati publice
b. contibuabili exceptati partial (pentru anumite categorii de venituri) – art. 15, unitati de
invatamant autorizate, cultele, ONG-uri (daca obtin profit mai mic de 15.000 de euro si nu
depasesc 10% din veniturile toatle neimpozabile).

Perioada fiscala (art. 16)

Anul calendaristic
Exceptii: persoana juridica din Romania face parte dintr-un grup international, iar societatile
au anul fiscal diferit.

Cota de impozitare (art. 17)

Cota de 16%

Bonurile cu valoare fixa au valoare de bon fiscal (ex: cartelele de metrou).

Pentru baruri, cluburi de noapte, etc. – trebuie sa plateasca impozit pe minim 5% din venituri.
(art. 18)

Calculul impozitului pe profit

Impozitul pe profit = total venituri - total cheltuieli - venituri neimpozabile + cheltuieli
nedeductibile
Tv si Tc = profitul brut
Venituri neimpozabile (art 23)
a. dividende primite de la o pj romana sau pj straina (straina daca e situat intr-un stat cu care
Romania are un acord de evitare a dublei impuneri si daca persoana are o cota de participare
de minim 10% in capitalul social, mai mare de 1 an)
b. veniturile din lichidarea unor pj romane sau pj straine (aceleasi 3 conditii)
c. despagubiri primite in baza CEDO
d. sumele primite ca restituire a cotelor-parti…

Cheltuieli (art. 25)

Nu orice achizitie de o pj este neaparat o cheltuiala. (valoarea de achizitie mai mare de 2500
de lei si durata de viata mai mult de 1 an) – mijloace fixe. Aici intervine amortizarea fiscala.
Contabil se inregistreaza doar cheltuiala cu amortizarea, nu cu achizitia. Durata de viata e
stabilita printr-un HG (o marja; durata efectiva e stabilita de fiecare pj).

Tipuri de cheltuieli
1. Cheltuieli deductibile integral – regula; orice cheltuiala care are legatura cu activitatea
economica.
2. Cheltuieli cu deductibilitate limitata – ex:
a. cheltuielile de protocol (in limita a 2% din profitul contabil),
b. cheltuieli sociale (in limita a 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu
salariile personalului),
c. cheltuieli privind voucherele de vacanta sau tichetele de masa,
d. pierderile tehnologice (lemn -> cherestea) – exista acte normative pentru
fiecare domeniu de activitate ca valoare maxima
e. amortizarea – cele peste limita
f. aferente vehiculelor rutiere motorizate – destinate exclusiv transportului de
pasageri, maxim 3,5t si nu mai mult de 9 locuri (deductibil 50%). Sunt
deductibil integral daca sunt folosite pentru prestari servicii (taxiuri)
3. Cheltuieli nedeductibile
a. Cele cu impozitul pe profit
b. Dobanzile, majorarile de intarziere, amenzile, penalizarile datorate catre
autoritati romane sau straine, cu exceptia celor izvorate din contract cu aceste
autoritati
c. Cele facute in favoarea asociatilor…
d. Cheltuielile de sponsorizare si mecenat – mai speciale; cuantumul
sponsorizarii se scade char din impozitul pe profit datorat, nu din baza de
calcul. Se scade daca e cuprinsa intre 0,75% din cifra de afaceri si 20% din
impozitul pe profit datorat.
Exemple:
Venituri totale: 100.000
Cheltuieli: 80.000
Venituri din dividende pj romane: 20.000
Cheltuieli cu amenzi rutiere: 5.000

Baza de calcul = 100.000 – 80.000 – 20.000 + 5.000 = 5.000

Impozit = 800 lei (16% din 5.000)

Venituri totale: 100.000

Asociatul cumpara de toti banii haine (100.000 cheltuieli nedeductibile)
Profit contabil: 0
Baza de calcul = 100.000 – 100.000 + 100.000 = 100.000
Impozit = 16.000 lei

Calcularea impozitului (art. 41-42):

Se calculeaza trimestrial. Termenul de declaratie e 25 a lunii urmatoare inchiderii fiecarui
simestru (1, 2 si 3, ca 4 inchide tot anul). Pentru trimestrele 2, 3 si 4 se iau in considerare
datele fiscale din trimestrele anterioare; se face regularizarea, pentru a nu avea diferente prea
mari la sfarsitul anului. E posibil ca contrbuabilul sa faca plata pe venituri estimate in primele
3 trimestre, urmand ca in ultimul trimestru sa faca regularizarea (sa plateasca in plus sau sa
ceara restituirea).

Amortizarea (art. 28)

1. Amortizarea liniara = impartirea valorii la durata, pe an
2. Amoritzare accelerata – doar pentru echipamente tehnologice, masini, computere, etc.
In primul an se amortizeaza 50%, iar in urmatorii se aplica liniar.
3. Amortizare degresiva – doar pentru la fel. In functie de durata de viata, se aplica un
coeficient (1.5, 2.5, etc.).
Art. 36 – rezultatul fiscal al unui sediu permanent
Doar pentru profitul realizat de acest sediu ca o entitate de sine-statatoare. Daca exista
conventie de evitare a dublei impuneri, nu se plateste de doua ori. Daca exista mai multe sedii
permanente in Romania, se plateste de un singur sediu permament desemnat pentru toate.

Art 38
Pentru transferul de drepturi legate de proprietati imobiliare sau pentru transferul de titluri de
participare, se datoreaza in Romania, daca nu exista prevederi prin conventii.

Art. 39 – metode de evitare a dublei impuneri prin conventii

Metoda creditului fiscal – certificat din partea unui stat ca s-a platit impozit acolo
Metoda scutirii – prin conventie, pj e scutita de plata unui impozit intr-un stat

Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

Pj, la momentul infintarii, datoreaza impozit pe microintreprinderi. E obligatoriu. Dar, daca e
mai eficient, se poate opta pentru impozitul pe profit. Daca nu se opteaza, in primul an se
aplica impozitul pe veniturile microintreprinderilor. E un regim simplificat.
Acum, se aplica obligatoriu pentru toate societatile cu cifra de afaceri mai mica de 1 milion
de euro.
Este un calcul la cifra de afaceri/total venituri (ori 1% - pentru cel putin 1 salariat, ori 3% -
pentru fara salariati). Dar, trebuie sa faca si calcul pe registre separate pentru amortizare,
fiindca, desi inutile acum, s-ar putea ca pj sa devina platitoare de impozit pe profit.
Art. 47 – nu pot aplica impozitul pe microintreprinderi (fonduri de garantare, pers care aplica
impozitul specific – ex. cel hotelier, pj unde statul are participatie, etc.)
Se face trimestrial (art. 56).

Contracte de leasing
Elementele de esenta leasingului
1. plata esalonata
2. utilizatorul are un drept de optiune de a cumpara bunul la sfarsitul contractului
La leasingul financiar, utilizatorul si-a exprimat la momentul incheierii optiunea de a
cumpara bunul, dar transferul va avea loc la sfarsitul contractului. Din perspectiva fiscala,
utilizatorul unui bun in leasing financiar este considerat proprietar (deci va putea deduce
cheltuielile cu amortizarea bunurilor).
La leasingul operational, utilizatorul isi exprima optiunea de a cumpara la sfarsitul
contractului, deci din perspectiva fiscala e asimilata unei inchirieri.

Deducerile fiscale – art. 22

 Fiscal – seminar 3

27.03.2020

Procedura fiscala
Organele fiscale
Art. 1 CPF, pct. 30 –
Orice departament al ANAF este un organ fiscal central. Doar Directiile de Impozite si Taxe
Locale sunt organe fiscale locale.

Calitatea contribuabililor
Orice PF, PJ sau entitate ce are obligatia de a plati taxe/impoizite/obligatii fiscale in
Romania. Pot exista si entitati fara personalitate juridica: ele sunt transparente fiscal, adica
obligatiile fiscale revin direct asociatilor. Ele raman contribuabili fiindca: lor le revin direct
anumite categorii de taxe/impozite (SCA-uri, etc.); trebuie sa existe o monitorizare a
contribuabililor; e importanta in scopul prevenirii evaziunii fiscale;

Contribuabili mici, mijlocii si mari.

Cei mijlocii si mari sunt desemnati prin ordin al Presedintilor ANAF. Nu exista criterii clare,
fiindca exista si reguli interne ANAF. Cei mari sunt in administrarea Directiei speciale. Cei
mijlocii sunt in competenta Directiilor Regionale ANAF. Ceilalti sunt contribuabili mici,
administrati de administartiile obisnuite.

Competenta teritoriala
In functie de domiciliul fiscal (adica domiciliul civil, sediul sau unde isi desfasoara
activitatea).

Obligatia de inregistrare fiscala

Contribuabilii care obtin venituri pentru care nu au calitatea de platitori de impozite. In
registrul contribuabililor, acestia sunt inregistrati doar in baza CNP. Pentru masa patrimoniala
de afectatiune, e nevoie de un cod de inregistrare fiscala (30 de zile, art. 81). Aceste coduri +
CNP alcatuiesc registrul.
Debitor fiscal – contribuabilul, ca regula
Creditorul fiscal – organul fiscal, ca regula
Dar regula se poate schimba, cand contribuabilul are de recuperat taxe/impozite (cand a platit
mai mult decat datora). Este diferita de rambursare.
Nu mereu un debitor fiscal este si un platitor fiscal – in cazul stopajului la sursa
(angajat/angajator, persoane nerezidente, etc.) Nu poate sa fie o reprezentare conventionala,
ci o delegare ope legis.
Diferenta intre declaratia de inregistrare fiscala si declaratia fiscala
Cea de inregistrare se depune la momentul inceperii activitatii. Vectorul fiscal – taxele si
impozitele pe care le vom datora in baza codurilor fiscale (impozit pe profit, platitor de TVA
etc) – e o radiografie a contribuabilului din perspectiva fiscala.

Raspunderea solidara (art. 25 CPF)

Obligatiile fiscale se transmit prin mostenire sau orice operatiune de reoganizare a persoanei
juridice (art. 23 CPF)
Raspunderea solidara este specifica procedurii fiscale. O societate cu raspundere limitata
raspunde fata de creditor in limita activului patrimonial. Nu se aplica ANAF.
In fata ANAF, socitetatile raspund solidar cu asociatii/administratorii, fara a veni in concurs
cu alti creditori, in urmatoarele situatii:
1. In cazul asocierilor fara personaltiate juridica (cand asociatii nu si-au indeplinit cu
rea-credinta obligatiile fiscale; reaua-credinta se prezuma daca, in urma unei inspecii
fiscale, se intocmeste un raport ce constata o obligatie fiscala). Atragerea raspunderii
se face administrativ, fara interventia instantei.
2. Tertii popriti – Poprire fiscala inseamna blocarea conturilor bancarea ale debitorului
fiscal. Poprirea tertilor se refera la o parte care, potrivit informatiilor ANAF, ar datora
o suma de bani debitorului fiscal (clientii avocatului fata de avocatul care nu si-a platit
obligatiile). Prejudiciul este cel determinat de tertul care se sustrage.
3. Reprezentantul legal al contribuabilului care, cu rea credinta, declara bancii ca nu are
disponibilitati banesti

Cand debitorul fiscal e declarat insolvabil de debitorul fiscal (nu se confunda cu insolventa,
care e o procedura judiciara) – raspund solidar asociatii/administratorii sau tertii care au
cumparat/obtinut active, provocand insolvabilitatea.

Raspunde solidar persoana juridica cu debitorul insolvent daca este

controlata/controleaza/sunt controlate de aceeasi entitate si dobandeste titlul de proprietate
sau alt titlu pentru cel putin jumatate din active sau cel putin jumatate din salariati sau cel
putin jumatate din clienti/furnizori (cazul divizarii, spre exemplu).

Ce procedura, organul de executare trebuie mai intai sa identifice asemenea persoane care pot
raspunde solidar si operatiuni care au genera asemenea raspunderi. Apoi, debitorul fiscal
trebuie chemat la o audiere. In baza evaluarii, se emite decizia de poprire.
Declaratia unica
O depun toate PF care sunt si platitori fiscali (adica nu salariati etc. cu stopaj la sursa). Pana
acum se depunea una cu venitul estimat pe anul in curs si alta la sfarsit de an cu venitul
obtinut efectiv. Acum, se depun intr-un singur formular – un capitol pentru veniturile
obtinute in anul trecut si un capitol pentru veniturile estimate pe anul in curs.
Declaratiile fiscale reprezinta titluri de creanta. Nerespectarea termenelor de plata atrage
dobanzi/penalizari. In baza acestora, organul fiscal emite decizii de impunere. Acestea sunt
decizii de impunere aflate sub rezerva verificarii ulterioare (organul fiscal are 5 ani sa
verifice/inspecteze). Dupa verificare, se ridica rezerva si nicio alta inspectie nu mai poate
verifica acel an fiscal – principiul unicitatii inspectiei fiscale.
Deci, exista doua titluri de creanta – declaratia contribuabilului si decizia de impunere (ori
sub rezerva verificarii, ori in urma inspectiei fiscale)
Orice act administartiv fiscal se poate ataca in contencios administrativ, dupa procedura
prealabila.

Declaratiile fiscale se depun si daca s-a efectuat deja plata sau obligatia fiscala este scutita de
plata sau cele neimpozabile in Romania in baza dublei impuneri – e dezavantajos pentru ca
trebuie inregistrat fiscal, tinuta contabilitatea, etc. (art. 101). Misiunea declaratiei fiscale este
si una informativa.

Documentele justificative
Nu este suficient doar un contract, daca e implicata cel putin o persoana impozabila. Trebuie
insotit de factura si de o justificare a efectivei prestari (ex: NIR – note de intrare-receptie).
Documentele justificative sunt verificate de inspectia fiscala.

Etapele:
1. Inregistrarea
2. Conducerea contabilitatii
3. Calculul corect
4. Declararea corecta si la timp
5. Plata
 Fiscal – seminar 4

03.04.2020

Procedura fiscala II
Obligatia fiscala
Pentru a exista obligatia fiscala, trebuie sa existe situatia premisa (a obtine un venit lato sensu
ori a dobandi o proprietate). Obligatia fiscala nu urmareste persoana in sine, desi este
personala, ci propter rem. Tot obligatii fiscale sunt si cele de a te inregistra fiscal, de a tine
contabilitatea, de a declarar bunurile/veniturile, de a plati la termen si de a plati dobanzi si
penalitati cand se datoreaza.
Ele trebuie individualizate intr-un titlu de creanta – declaratia fiscala si decizia de impunere
(cele emise exclusiv in baza declaratiei, cele emise in baza inspectiei fiscale si cele emise prin
estimare, din oficiu). Ambele sunt titluri explicite.
Art. 106 CPF – decizii de impunere emise prin estimare, din oficiu. Se emite cand
contribuabilul nu-si indeplineste obligatia de a declara la timp ori cand declaratia depusa nu
contine suficiente informatii in baza carora organul fiscal sa emita decizia de impunere.
Procedural, organul trebuie sa convoace in 15 zile contribuabilul pentru a depune/completa
declaratia. Daca contribuabilul nu depune/completeaza in termen de 5 zile, organul fiscal
poate stabili din oficiu o obligatie fiscala, prin estimare (raportandu-ne la activitatea fiscala
anterioara sau la industria respectiva, cod CAEN similar). CPF da posibilitatea ca si dupa
aceasta decizie contribuabilul sa depuna declaratia, caz in care decizia de impunere se
anuleaza.
Ambele titluri de creanta sunt de drept executorii, chiar daca se formuleaza contestatii.

Prescriptia dreptului de a stabili obligatii fiscale

Art. 110 – termenul de 5 ani, curge de la 1 iulie a anului urmator celui pentru care se
datoreaza obligatia fiscala. Exceptie: termen de 10 ani in care se pot stabili creante fiscale
daca rezulta din savarsirea unor infractiuni, pedepsite printr-o hotarare definitiva, care curge
de la savarsirea faptei

Prescriptia executarii
Art. 215 CPF – termen de 5 ani, curge de la 1 ianuarie anului urmator celui in care creanta
devine exigibila.
Art. 216-217 – termenul de prescritpie se suspenda ca in civil. Specifice dreptului fiscal: pe
perioada valabilitatii inlesnirii platii sau cand debitorul isi sustrage veniturile sau bunurile de
la executare silita.
Exigibilitatea
Pentru creantele fiscale stabilite prin declaratie, termenul exigibilitatii este cel stabilit de lege
(25 martie a anului urmator, pentru impozitul pe profit). Pentru deciziile de impunere emise
in baza unei inspectii fiscale – daca e comunicata intre 1 si 15 ale lunii, devin exigibile pe
data de 5 a lunii urmatoare. Daca e comunicata intre 15 si 31 devin exihibile pe 20 a lunii
urmatoare comunicarii.

Obligatiile fiscale accesorii

Art. 173 – dobanzile si penalitatile de intarziere pentru neplata la termen a obligatiilor fiscal
principale (adica nu si la amenzi, cheltuieli de executare silita, cheltuieli judiciare, dobanzi la
dobanzi/penalitati, etc.). Pentru declaratiile rectificative, ele curg de la termenul/depunerea
declaratiei initiale.
Incep sa se calculeze din ziua urmatoare scadentei, pana la stingerea obligatiei fiscale (plata,
compensare, dare in plata, executare silita), cu un titlu care constata stingerea (ordinul de
plata – se stinge la momentul cand banii ajung; notificare de compensare; procesul-verbal de
distribuire [pt dare in plata si executare silita])
Art. 174 – dobanzile. Cuantum de 0,02% pe zi de intarziere.
Art. 176 – penalitati de intarizere. Cuantum de 0,01% pe zi de interziere. Cele doua se
calculeaza pentru aceeasi perioada.
Art. 181 – penalitatea de nedeclarare. Pentru obligatiile fiscale principale nedeclarate sau
declarate incorect si stabilite de organul fiscal. Cuantum de 0,08% pe zi. Se calculeaza numai
in cazul inspectiei fiscale. Poti scapa de ea prin declaratie rectificativa. Se pot micsora cu
75% daca cand debitul principal stabilit prin inspectie se achita cand devine exigibil. Se poate
majora cu 100% daca obligatile fiscale au fost rezultatul unei infractiuni constatate ca atare.
Penalitatile de nnedeclrarare exclud penalitatile obisnuite.
Art. 183 – majorari de intarziere, pentru bugete locale. Cuantum de 1% pe luna. Inglobeaza
celelalte forme (dobanzi, penalitati)

Cazurile de restituire/rambursare
Contibuabilul poate socilita doar dobanzi de intarziere, atunci cand el devine creditor.Cea mai
semnificativa ipoteza e cand cere o rambusrade de TVA, e respinsa prin inspectie, dar castiga
contestatia in instanta.

Executarea silita
Remediu administrativ – cerere de suspendare a executarii la organul fiscal, cu o scrisaore de
garantare bancara
Remediu judiciar – cerere de suspendare a executarii la instanta de cotnencios. Conditii:
prejudiciu iminent (disponibilizari sau insolventa) si indoiala serioasa asupra legalitatii
actului.
Inlesnirea la plata a obligatiilor fiscale
Art. 184 – inlesnirile la plata sunt: scutiri, reduceri, esalonarile si amanarile la plata.
Scutirile si reducerile trebuie sa respecte si conditiile acordarii ajutorului de stat. Rezulta din
acte normative, neputand fi acordate individual. Avem scutiri pentru culte, ONG-uri, etc.
Reducerile apar in acte normative de reglementare a amnistiilor, prin anularea acestor
taxe/impozite (OG 6/2019 – contribuabilii care aveau debite fiscale in sold la 31.12.2018
puteau sa plateasca integral debitele fiscale principale pana la 15.01.2019, urmand ca
accesoriile sa fie anulate).
Esalonarile – plata fractionata. Se poate cere pe o perioada intre 6 luni si 5 ani. Se aplica si o
dobanda de 0,015% pe zi, nu si penalitati. Se poate admite o singura greseala pe perioada
esalonarii. Conditii:
1. sa demonstreze ca nu are capacitatea financiara necesara achitarii intregului debit
fiscal;
2. capacitatea de a achita rata de esalonare stabilita (se dovedeste printr-un plan de
redresare fiscala);
3. garantie prin bunuri care nu-si pierd valoarea in mod semnificativ.
Amanarea la plata – organul fiscal central il poate acorda celor care obtin esalonare.
Penalitatile se amana pe durata esalonarii si pot fi anulate la sfarsitul esalonarii cu bine.
 Fiscal – seminar 5

10.04.2020

Stingerea creantelor fiscale

Obligatiile fiscale accesorii se calculeaza din ziua de dupa cea in care devin exigibile si pana
la stingerea obligatiilor principale.

Plata (art. 163 CPF)

Ca regula, toate platile se fac in contul bugetar unic pentru toti contribuabilii altii decat
persoane fizice. Exista un cont bugetar diferit pentru: bugetele locale, contributiile PF,
obligatiile vamale, etc.
Regula pentru imputatia platii: mai intai cele cu retinere la sursa (pentru ca platitorul e diferit
de contribuabil), apoi toate cele principale, apoi toate cele accesorii. Pana recent, mai intai se
stingea cea mai veche creanta, cu accesoriile sale, trecandu-se apoi la urmatoare principala,
etc.
La bugetele locale, fiindca acolo se inregistreaza si amenzile contraventionale (care nu
genereaza accesorii), mai intai se vor stinge amenzile (indiferent de vointa platitorului).
Platitorul poate fi atat cel stabilit de lege (de regula, chiar contribuabilul), dar si o terta parte,
daca face plata in numele si pe seama platitorului stabilit de lege, daca face imputatia platii.
Momentul platii este cel al debitarii contului platitorului, dar, fiindca bancile au obligatia de a
face viramentul in aceeasi zi, momentul coincide cu cel al creditarii contului bugetar. Daca se
intampla sa nu se faca in aceeasi zi, contribuabilul datoreaza penalitati.

Corectarea erorilor din documentele de plata (art. 164)

Greselile se impart in:
a. cele in care se face plata intr-un cont bugetar gresit – nu se datoreaza
dobanzi/penalitati daca plata este facuta intr-un cont bugetar, daca acesta este
adminstrat de acelasi organ fiscal. Plata trebuie facuta din nou in contul bugetar
corect, apoi ceruta restituirea din contul bugetar gresit.
b. cele in care se indica un cod de inregistare gresit al beneficiarului (se incurca
beneficiarul = contribuabil cu beneficiarul = organul fiscal; sau obligatiile pe CNP vs
cele pe CUI la PFA-uri) – se considera plata nu se datoreaza dobanzi/penaliti, daca pe
acel cod gresit nu exista debite fiscale neachitate. Trebuie facuta o corectia la organul
fiscal.
Compensarea (art. 167)
Trebuie sa existe creante fiscale reciproce, certe, lichide si exigibile.
Prin compensare se sting creantele statului/UAT-urilor, pana la concurenta celei mai mici
sume, cand ambele parti dobandesc in acelasi timp calitate de creditor si debitor. Conditie
speciala – creantele reciproce sa fie administrate de aceeasi autoritate publica.
Exigibilitatea – pentru cele datorate in baza declaratiilor fiscale, termenul e cel prevazut in
CF; pentru cele datorate prin decizii de impunere, termenul e in functie de momentul emiterii
deciziei.
Mai complicata este situatia cand contribuabilul devine creditor (pentru restituiri sau
rambursari).
Art 169 – rambursare de TVA. TVA-ul nu trebuie niciodata suportat de o persoana
impozabila (pentru ca este un impozit pe consumul final). Se ramburseaza atunci cand TVA-
ul deductibil este mai mare decat TVA-ul colectat [???]. Se face printr-o declaratie fiscala
numita decont (care este si ea sub rezerva inspectiei fiscale), care trebuie sa vizeze o suma de
cel putin 5000 de lei. [Ceva cu triaj, too much info] Rambursarea devine exigibila la
momentul depunerii decontului, dar sub conditia rezolutorie a confirmarii de catre inspectia
fiscala.

Darea in plata (art. 263)

Se pot stinge creante fiscale datorate organului fiscal atat central, cat si local. Se face numai
cu acordul creditorului, prin trecerea in proprietate publica doar a imobilelor.

Executarea silita (art 265)

Inainte de inceperea procedurilor efective de executare (somatie de plata + titlu executoriu),
organul fiscal verifica disponibilitatile debitorului prin sistemul informatic. Daca constata ca
nu ar fi suficiente, cere contribuabilului o balanta. Daca si astfel nu are sufiiente
disponibilitati, contribuabilul e trecut ca insolvabil – nu se mai calculeaza dobanzi/penalitati
si se suspenda executarea silita (popririle/gajurile raman, dar nu se mai pun altele).
Ulterior insolvabilitatii, organul fiscal incearca sa traga la raspundere solidara alte persoane.
Daca nu reuseste, organul fiscal poate cere declararea starii de insolventa a contribuabilului.
(Insolvabilitatea este o procedura adminisrativa, dar insolventa este o procedura judiciara).
Insolventa duce catre reorganizarea judiciara sau catre faliment. Prin inregistrarea la masa
credala, se realizeaza executarea colectiva de catre creditori, in ordinea (cei carantati, ANAF,
salariatii, chirografari, asociatii) si proportia creantelor lor.
 Masurile asiguratorii (art. 213)
Se iau numai in cazuri exceptionale: pericolul ca debitorul sa-si ascunda/risipeasca
patrimoniul.
Sunt masuri asiguratorii: popririle
Raman masuri asiguratorii pentru ca, la acel moment, obligatiile nu sunt exigibile. Dupa acel
moment, sunt executorii (devin de drept, daca existau si inainte).
Pot fi luate si inainte de emiterea titlului de creanta (nasterea creantei), daca justifica
pericolul, pe un cuantum al debitului fiscal estimat.
Masurile asiguratorii inceteaza de drept daca titlul de creanta n-a fost comunicat in termen de
6 luni de la aplicarea acestora. Daca exista si o sesizare penala, ele inceteaza daca organul
penal instituie si el masuri asiguratorii.
Sunt acte administrative fiscale sau acte de executare? Sunt acte administrative quasifiscale.
Nu sunt fiscale fiindca nu se aplica procedura prealabila pentru controlul in contencios
administrativ; de asemenea, termenul de atac este de 30 de zile, nu de 45. Nu sunt acte de
executare fiindca se judeca la instanta de contecios competenta sa judece fondul fiscal.
Masurile asiguratorii se pot ridica (nu desfiinta) si pe cale administrativa daca au disparut
motivele ori se suspenda cand debitorul a constituit o garantie (cand garantia e in bani si o
inspectie fiscala ulterioara o confirma, plata se considera efectuata de la momentul primului
virament – nu curg dobanzi/penalitati).
 Fiscal – seminar 6

30.04.2020

Executarea silita

Competent e organul de administrare. Pot insa deveni competente si alte organe. In caz ca
devin competente mai multe, cel care coordoneaza ramane organul de administrare. Situatia
tipica este cu bunuri urmaribile in alt UAT (Sector 2 de domiciliu, bunuri in Bacau –
Bucuresti ramane compentent, inclusiv pt coordonare, dar devine competent si organul de la
Bacau)
Exista pluralitate de organe si in caz de raspundere solidara, cand persoana respectiva e in
jurisdictia altui organ, dar de coordonare se ocupa organul principalului debitor.

Art. 220 alin. 13 CPF

Executarea silita se conexeaza si este de competenta organului fiscal atunci cand debitorul are
mai multe creante (inclusiv civile, etc.) asupra carora se incepe executarea silita. Daca
debitorul are mai multe debite fiscale, sarcina conexarii si coordonarii executarii silite revine
organului care inregistreaza creanta cea mai mare.

Nu se face conexarea cand din analiza patrimoniului se descopera ca patrimoniul nu poate

suporta si creanta fiscala, avand creante cu rang superior.
Nu se face conexarea nici cand una dintre executari este intr-o faza foarte avansata fata de
executarea fiscala.

Art 225 CPF

Asocierile fara PJ - ??????????????????

Procedura
Primul pas – transmiterea unei somatii si a unui titlu executoriu. Se transmit intotdeauna
impreuna. I se spune natura, cuantumul si termenul de 15 zile pana la executarea silita.
Distingem intre titlul executoriu (rezumat al titlului de creanta) si titlul de creanta devenit
executoriu (declaratia fiscala sau deciziile de impunere).

Al doilea pas – achitarea debitului, cererea de esalonare sau contestatia la executare

Al treilea pas – executarea silita propriu-zisa. Se face asupra intregului activ patrimonial al
debitorului, pentru bunurile proprii (care nu sunt in indiviziune).
Se face in cuantum de 150% din creanta fiscala, desi se pot cere si cheltuieli de executare
separat.

Art. 227 CPF indica ordinea executarii:

1. De principiu, poarta asupra bunurilor/creantelor care nu il impeidca pe contribuabil
sa-si desfasoare activitatea.
2. Bunurile care nu sunt nemijlocit predestinate pentru desfasurarea activitatii
3. Bunurile temporar in detinerea altor persoane
4. Bunurile legate de activitate

Procedura executarii fiscale nu se perima.

Executarea silita prin poprire este de doua feluri: porpirea debitorului si porpirea tertilor.
Prima inseamna oprirea conturilor, adica unitatile bancare nu vor mai opera nicio plata
(exceptie: contribuabilul poate initia plati pentru impozite/taxe pt salarii, accize, obligatiile
care mentin inlesnirile). A doua inseamna poprirea creantelor debitorului – tertii sunt
notificati ca trebuie sa faca plata in contul organului fiscal, la scadenta. Daca tertul
nesocoteste poprirea, va fi tinut raspunzator solidar pentru debitul fiscal (totusi, plata facuta
direct debitorului stinge creanta). Tertul poprit trebuie ca, in 5 zile, sa transmita raspuns la
notificare unde sa spuna cuantumul si exigibilitatea creantei.

Pentru executarea bunurilor mobile si imobile, ele trebuie mai intai evaluate.
Bunuri mobile care nu pot fi executate (art 238)
1. Studii profesionale
2. Exercitarea profesiei, inclusiv agricole
3. Uz strict casnic
4. …
Urmatorul pas – se instituie un sechestru pe bunuri. Nu inseamna doar sigiliu fizic, ci si
proces-verbal de sechestru (starea lor materiala, interdictia de valorificare, in grija cui au fost
lasate, etc.) Are semnificatia unei ipoteci legale

Bunuri imobile nesupuse executarii (242-3)

1. Spatiul minim de locuit pentru debitor si familia sa. Exceptie: poate fi executat daca
obligatia fiscala rezulta din infractiuni
Art. 247-248 CPF – Valorificarea bunurilor sechestrate
Poate avea loc dupa expirarea termenului de 15 zile de la punerea sechestrului. Daca nu
plateste, se trece la vanzarea silita.
Vanzarea se poate fi:
1. Prin intelegerea partilor – de debitor insusi, cu acordul organului fiscal. Acest acord
nu permite vanzarea la o valoare mai mica decat raportul de evaluare.
2. Prin regim de consignatie – se da unui custode pentru a fi vandut
3. Directa – doar pentru bunuri persiabile
4. La licitate – Se intocmeste un p-v de adjudecare, unde castigatorul e obligat sa
plateasca in 5 zile. Daca nu, pierde beneficiul castigat prin licitatie si se organizeaza
alta licitatie. Daca vrea sa participe la asta, va trebuie s aplateasca prima licitatie si nu
va putea castiga cu o suma mai mica decat initial.
Dupa valorificare, se face o repartizare a sumelor executate pentru fiecare debit fiscal (sau
pentru fiecare creditor fiscal).

Suspendarea executarii (art. 233, 235 CPF)

Poatea avea loc cand e dispusa de instanta (in procedura suspendarii executarii actului fiscal)
sau de creditor (prin scrisoare de garantie bancara cu valabilitate min 6 luni). Ambele au
drept conditie contestarea debitului respectiv.
Apare suspendarea de drept cand se aproba esalonarea la plata.
Se mai suspenda pana la rambursarea …, pentru a face o compensare.

Incetarea executarii
Intervin cand s-au stins debitele fiscale, cand a fost desfiintat titlul executoriu sau cand a fost
desfiintat titlul de creanta.

Contestatia la executare (art. 260)

Se mai numeste contestatia la titlu. Se face impotriva oricarui act de executare, deci titlul
executoriu trimis cu somatia, p-v de sechestru, instituirea unei popriri, etc. Contestatia nu
poate viza niciodata fondul.
Cea mai ampla contestatie ar fi ca nu exista un titlu de creanta devenit executoriu (ca nu i-a
fost comunicat titlu de creanta anterior inceperii executarii).
Alte ex: evaluarea foarte mica a bunului, poprirea unor conturi cu valoare mult mai mare
decat 150% din creanta, etc.
Competenta revine judecatoriei de la domiciliul debitorului, fiindca nu este o contestatie
fiscala (titlul de executare nu are natura fiscala). Cale de atac la tribunal. Termenul initial e de
15 zile de la comunicarea actului de executare silita. Sanctiunea e decaderea. La judecarea
contestatiei se citeaza atat debitorul, cat si toate celelalte organe fiscale competente.
 Fiscal – seminar 7

01.05.2020

Actul administrativ fiscal

Notiune – Art. 46 si urm CPF

Este o specie a actului administrativ, cu doua caracteristici principale: este un act declarativ
de drepturi (fiindca izvorul obligatiilor fiscale se afla in lege) si caracterul executoriu de
drept.
Contestatia nu suspenda.
In principiu, actul administrativ fiscal este emis in suport hartie. Deciziile de impunere se
emit doar pe hartie.
Este acel act unilateral emis de autoritatea publica (organul fiscal), declarativ de drepturi,
care trebuie sa aiba un minim continut pentru a fi valabil – toate datale de identificare are
organului emitent, inclsuiv persoana imputernicita sa semneze actul, toate datele de
identificare ale contribuabilului; obiectul (taxa, contributie, perioada); motivele de fapt;
temeiul de drept; poibilitatea de a fi contestat; termenul de contestatie; mentiuni privind
audierea contribuabilului.
Elementele actului se impart in formale si de fond.

Nulitatea actului administrativ – Art. 49

Avem nulitate absoluta si relativa. E nul absolut cand e incalcata competenta, nu include unul
dintre elementele formale si cand nu cuprinde obiectul actului administrativ. De asemenea,
atunci cand e afectat de o grava si evidenta eroare (cand cauzele care sunt atat de viciate incat
daca ar fi fost inlaturate anterior, ar fi determinat neemiterea sa).
Lipsa motivelor de fapt si de drept au fost calificate de jurisprudenta ca motive de nulitate
relativa, cu consecinta necesitatii dovedirii unui prejudiciu in sarcina contribuabilului.
Erorile formale mici nu duc la nulitate.

Comunicarea – Art. 47
Pentru opozabilitate, orice act adm fiscal trebuie comunicat.
Se imparte in comunicare directa si comunicare prin publicitate (care trebuie sa ramana
ultima optiune a organului fiscal). Pentru a recurge la a doua, trebuie sa dovedeasca ca a
incercat toate posibilitatile de comunicare directa. Comunicarea prin publicitate consta in
publicarea unui anunt pe site-ul ANAF care notifica contribuabilii asupra numarului deciziei
de impunere (pentru a pastra secretul comercial). Se considera comunicat la 15 zile de la
momentul publicarii.
Cea mai curenta forma de comunicare este comunicarea la sediul contribuabilului (prin
depplasare sau prin posta).

Inspectia fiscala
Notiune – 113 si urm. CPF
Este o specie a controlului fiscal, alaturi de controlul inopinat, controlul antifrauda, controlul
incrucisat si verificarea situatiei personale a PF. Din cele 5, doar inspectia fiscala si
verificarea PF se pot solda cu emiterea deciziilor de impunere.
Scopul e de a verifica legalitatea si conformitatea evidentiei contabile contribuabilului si a
declaratiilor acestuia. Adica verifica concordanta intre angajamentele juridice, documentele
financiar-contabile (facturi, chitante), inregistrarile fiscale facute in baza primeor doua si
declaratiile fiscale care trebuie sa reflecte aceste aspecte.
Organul fiscal competent, ca regula, este cel competent cu administrarea contribuabilului. Ca
exceptie, cand organul care administrarea este supraaglomerat/in imposibilitate, poate delega
competenta unui alt organ, nefiind nevoie sa fie ierarhic superioar sau egal.

Formele
Inspectii fiscale generale si partiale. Distingem in raport cu vectorul fiscal, adica in raport cu
taxale/impozitele/contributiile declarate de contribuabil ca datorate. Daca se efectueaza doar
asupra unei fractii (impozit pe pr, TVA, etc.), inspectia e partiala. Se poate face si doar asupra
unui act.
Durata maxim verificata este termenul prescriptiei de a stabili obligatii fiscale.
Sunt dispuse in baza unei analize de risc efectuate intern de administratia fiscala. Criteriile de
risc sunt, spre exemplu, intarzierea in declaratii, corectarea repetata a declaratiilor,
neconcordante intre cele declarate de contribuabil si cele declarate de furnizor, etc. Se
identifica astfel si taxale/impozitele care genereaza risc.
Inspectorii au dreptul sa extinda inspectia fiscala partiala, atat ca durata verificata, cat si ca
taxe verificate.

Avizul de inspectie fiscala – Art. 122 CPF

Sa includa: temeiul juridic, data de incepere, obligatiile fiscale ce vor face obiectul si
posibilitatea de a solicita amanarea datei de incepere. De asemenea, o lista a documentelor ce
trebuie puse la dispozitia inspectorilor.
Este o notificare ce pune in vedere contribuabilului viitoare inspectie fiscala.
Se transmite cu 15 zile inainte de momentul inceperii inspectiei sau cu 30 de zile inainte,
pentru contribuabilii mari. Sunt si situatii cand avizul nu se transmite anterior – situatii cand
in virtutea legii contribuabilul stie ca va urma o inspectie fiscala. Adica: contribuabilul a
intrat in insolventa (legea dispune o inspectie fiscala); refacerea inspectiei fiscale cand
contribuabilul a castigat in contestatie si s-a dispus refacerea; solicitarea de rambursare TVA
(anterior sau ulterior rambursarii).

Amanarea inspectiei fiscala – art. 122, alin. 5 CPF

Contribuabilul poate cere o singura data amanarea inspectiei fiscale, pentru motive justificate.
Se acorda sau respinge de inspectorul coordonator. Astfel de motive pot fi: contabilul in
concediu, administratorul nu e in tara, departamentul contabil e foarte aglomerat, etc.

Suspendarea inspectiei fiscale – art. 127

Daca inspectia fiscala a inceput, nu se mai poate cere amanarea, ci doar suspendarea.
Suspendarea poate fi dispusa din oficiu sau solicitata de contribuabil. Cand e dispusa din
oficiu, maxim 6 luni. Cand e solicitata, maxim 3 luni.
Suspendarea din oficiu poate fi dispusa pentru urmtoarele motive: cand e nevoie pentru
desfasurarea unuia sau mai multor controale incrucisate (cele facute si partenerilor
comerciali); pentru punere la…; pentru emiterea unei decizii a Comisiei fiscale centrale;
efectuarea unei expertize; efectuarea unor cercetari specifice pentru relevarea unor elemente
de fapt; cand se solicita documente de la terti; pentru…; cand se impune inspectia de indata la
un alt contribuabil.
Suspendarea poate fi solicitata de contribuabil pentru urmatoarele motiv: …

Durata inspectie fiscale – Art. 126

Durata legala e de 45 de zile pentru contribuabilii mici, 90 de zile pentru cei mijlocii si 180
de zile pentru cei mari.
Numai in situatia in care inspectia depaseste dublul perioadei legale, organul fiscal e decazut
din dreptul de a emite un act adm fiscal.
Art. 111 – termenul de prescriptie a dreptului de a stabili obigatii fiscale se suspenda de la
inceperea inspectiei, pana la emiterea actului, cu respectarea duratei maxime legale.

Principiul unicitatii inspectiei fiscale

Aceeasi obligatie fiscala poate fi cercetata o singura data. Exista doua exceptii: reverificarea
si refacerea inspectiei fiscale.
Reverificarea (Art. 128) – intervine atunci cand conducatorul organului fiscal ia la cunostinta
ca exista date suplimentare noi care nu au fost cunoscute de echipa de inspectie la data
verificarii. Nu pot reprezenta date suplimentare o revelatie privind o interpretare a unei
dispozitii legale sau o necoroborare ori de-a lungul timpului s-a schimbat modalitatea de
interpretare. Sunt acele informatii/documente obtinute prin alte inspectii sau de la organele
penale sau din orice alta sursa, de natura sa…. Se dispune prin emiterea unei decizii de
reverificare, supusa contestatiei (dar care nu suspenda executarea actului). Reverificarea se
poate dispune o singura data.

Refacerea (art. 129) – intervine cand organul de solutionare a contestatiei constata ca,
comparand documetele inspectiei si cel de la doarul contestatiei, inspectia nu a fost suficient
de diligenta. Se face printr-un act care anuleaza decizia de impunere contestata si dispune o
alta inspectie, in termen de 30 de zile. Refacerea e posibila si daca s-a implinit termenul de
prescriptie.

Raport de inspectie fiscala (art. 130 CPF)

Toate constatarile si concluziile inspectiei fiscale se include intr-un raport de inspectie
fiscala. Acesta se transmite in draft contribuabilului. In baza draftului, va avea loc audierea
contribabilului. In termen de 5 zile lucratoare (7 pentru marii contribuabili), contribuabilii au
dreptul sa depuna in scris un punct de vedere privitor la consecintele draftului. Organul fiscal
il include in raportul de inspectie si trebuie sa raspund la comentariile contribuabilului
Momentul finalizarii inspectiei fiscale este momentul discutiei fiscale cu contribuabilul. Nu
este data emiterii actului administrativ fiscal.
Documentul final poate fi salvat in softul ANAF (adica transmis automat in serverul MFP si
nu mai poate fi modificat), ceea ce genereza automat emiterea decizii de impunere. Raportul
de inspectie e doar un act preparatoriu, care sta la baza decizie ide impunere.
In urma inspectiei se emite un singur act administrativ fiscal – decizia de impunere.
Ele se comunica. Are ca efect opozabilitatea actului.

Se poate constata si ca contribuabilul a procedat corect, caz in care nu se mai emite decizia de
impunere, ci de actul numit decizia de nemodificare a bazei de impozitare.

Sesizarea organelor de urmarire penala (art. 132 CPF)

E obligatorie daca inspectorii constata ca exista indiciile savarsirii unei infractiuni.

Decizii de impunere provizorii (art. 133 CPF)

Cand contribuabilul are interesul de a plati un debit fiscal foarte vechi cat mai repede, pentru
a nu mai curge dobanzi si penalitati, el poate solicita, in timpul inspectiei, sa I se emita decizii
de impunere provizorii. Doar decizia de impunere fiscala este contestabila.
 Contestatia
Notiune – art. 268 CPF
Este indreptatit a face contstatie cel ce se considera lezat in drepturile sale printr-un act
administrativ fiscal sau prin lipsa emiterii unui act.
Termenul e de 45 de zile, pe zile libere. Nu se iau in considerare prima si ultima zi.
Contestatia se indreapta catre organul emitent, desi nu este intotdeauna si organul competent.

Competenta materiala
Daca obligatiile fiscale contestate sunt sub 3 milioane de lei, organul competent este cel
ierarhic superior (directiile regionale). Ca exceptie, daca actul e emis de Directia de
admnistrare a marilor contribuabili, un departament special din cadrul acesteia le
solutioneaza.
Pentru sume mai mari de 3 mil, competenta revine Directiei generale de solutionare a
contestatiilor ANAF.
Pentru contestatiile care nu au un obiect evaluabil in bani (ex, deciziile de anulare a codurilor
de TVA), unde competenta revine organului emitent.

Fluxul
Contestatia intotdeauna se depune la organul emitent, care o parcurge. Apoi, acesta
formuleaza un referat cu privire la solutionarea contestatiei. Referatul si dosarul contestatiei
se transmite organului de solutionare competent. Acesta din urma, dupa parcurgerea
documentelor, da o solutie: fie de admitere, fie de desfiintare cu dispunere de reverificare, fie
de respingere.
Termenul de solutionare e de 45 de zile, dar e de recomandare. Totusi, daca in termen de 6
luni de la depunere nu este comunicata o decizie, are dreptul sa se adreseze direct instantei.
Contestatia nu suspenda executarea.

Suspendarea procedurii de solutionare pe cale administrativa (art. 227)

Organul de solutionare poate suspenda procedura cand organul de control a sesizat organele
in drept cu indicii privind savarsirea unei infractiuni. Indiciile trebuie sa fie in legatura cu
mijloacele de proba si sa aiba o inraurire hotaratoare asupra solutiei.

Suspendarea in contencios
Se poate cere pe cale separata, dupa inceperea procedurii prealabile, cu doua conditii:
indoiala serioasa si prejudiciul iminent. Trebuie depusa o cautiune, per art. 228.
 Fiscal – seminar 8

08.05.2020

Veniturile obtinute de nerezidenti fiscali in Romania

Reglementare: Titlul VI CF
Conditii:
1. Nerezident – definitia de la art. 7 (rezident = persoana fizica ce: are domiciliu in
romania, sta mai mult de 180 de zile in 12 luni sau are centrul intereselor in Romania)
2. Veniturile trebuie sa fie obtinute din Romania – definit la art. 223 CF [GRILE]
a. venituri platite de un rezident fiscal roman
i. dividendele, dobanzile, redevende, comisioanele de la un rezident
ii. vcniturile din prestarea de serviici de management/consultanta, oriunde
ar fi prestate, daca aceste servicii sunt in favoarea unui rezident (pentru
a nu fi transferate profiturile in offshores)
iii. venituri privind remuneratii pentru persoane care actioneaza in calicate
de membru fondator, administrator ai unei PJ romanesti
b. serviciile care au locul efectiv de prestare pe teritorul Romaniei
i. venituri din activitati sportive si de divertisment desfasurate in
Romania
ii. veniturile din servicii prestate in Romania, inclusiv transportul
international
iii. venituri din premii
iv. venituri din….
v. venituri realizate de nerezidenti din lichidarea unei PJ romane
Din perspectiva modalitatii de impozitare, toate aceste venituri se grupeaza in trei categorii:
1. Veniturile obtinute de pj nerezidente – asemanator titlului II (impozit pe profit):
venituri permanente, venituri din cesiunea de participatie si venituri din proprietati
imobiliare situate in Romania
2. Persoane fizice nerezidente – conform titlului IV (impozitul pe venit): venituri din
cesionarea titlurilor de participare, venituri din tarnsferul/exploatarea proprietatilor
imobiliare, veniturile obtinute de artisti, veniturile obtinute din salarii, cele obtinute in
calitate de administrator/Ca, din pensii si din jocuri de noroc.
3. Venituri ale pj/pf reglementate direct prin titlul VI – venituri din comisoane,
redevente, din prestari servicii, etc.

Modalitatea de impozitare din titlul VI

Platitorul veniturilor este mereu un rezident fiscal roman, adica beneficiarul serviciilor. El are
obligatia de a calcula impozitul, de a-l retine la sursa, sa-l declare si sa-l vireze la bugetul de
stat.
Cota (art. 224-4 CF): generala – 16%. Exceptii:
a. dividende – 5%
b. venituri obtinute de nerezident romani, daca plata contravalorii se face intr-un cont
bancar cu care Romania nu are un intrument de schimb de informatii si contravaloarea
este datorata in baza unor operatiuni artificiale – 50%; [GRILE]

Impozitul se retine la sursa, deci beneficiarul va plati doar restul.

Trebuie platit pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care se face efectiv plata, moment
in care se depune si declaratia.
Pentru dobanzi, momentul platii se considera momentul la care dobanda se cumuleaza in
cont.
Plata dividendelor – in cazul in care dividendele sunt distribuite intr-un an fiscal, dar
societatea nu are lichiditati pentru a le plati in acelasi an fiscal, impozitul devine exigibil pana
la data de 25 ianuarie a anului urmator (se considera din perspectiva impozitului ca
dividendele distribuite sunt si platite)

Daca nerezidentul e dintr-un stat cu care Romania are un acord de evitare a dublei impuneri,
trebuie sa vedem daca conventia prevede cote mai favorabile. Insa, numai in conditiile in care
prestatorul transmite beneficiarului pana la momentul platii onorariului sau certificatul de
rezidenta fiscala din statul respectiv. Altfel, ramane aplicabila legisaltia romaneasca. (art. 230
CF)
Daca nerezidentul, ulterior retinerii la sursa, dar inauntru termenului de prescriptie fiscala,
platitorul poate face regularizarea impozitului. Daca platitorul nu poate depune regularizarea,
nerezidentul o poate depune singur.

Pentru a deveni rezident fiscal, nerezidentul trebuie sa depuna un formular (daca se

incadreaza intr-una dintre cele 3 conditii); intrebarile ajuta la stabilirea intereselor fiscale.
Daca autoritatile fiscale considera ca se incadreaza, acestea notifica persoana in cauza si
autoritatile fiscale din statul de rezidenta anterior.

Odata pe an, pana la 31 ianuarie a anului urmator, toti rezidentii fiscali romani care au retinut
impozite pentru nerezidenti trebuie sa depuna o declaratie recapitulativa – o declaratie cu
toate sumele retinute in baza titlului VI.

In baza conventiilor de evitare a dublei impuneri, daca s-au retinut impozite in Romania,
nerezidentul se poate adresa autoritatii fiscale romane pentru a i se elibera un certificat de
atetare a impozitelor, pentru a i se scadea in statul de origine impozitele platite in Romania
Scutirile de la impozitul pe titlul VI [GRILE]
Sunt prevazute la art. 229 CF.
1. Instrumente de datorie publica in lei si valuta (nu ne intereaseaza)
2. Dividendele platite de o PJ romana/cu sediul social in Romania, unei PJ rezidente
intr-u alt stat membru UE, daca beneficiara dividendelor are una dintre formele de
organizare prevazute de anexa 1 (SRL/SA in orice stat UE). Atat beneficiarul, cat si
platitorul sa fie platitor de impozit pe profit (nu pe microintrepinderi, etc), iar
societatea care primeste sa aiba o detinere de minimum 10%, pentru minim o perioada
de 1 an.
3. Veniturile din dobanzi si redevente care intra sub incidenta capitolului 5 (255 si urm
CF) – dovanzile si redeventele platite de o scoietate din Romania, catre o alta
societate UE, sunt scutite daca ambele societati sunt rezidente in state membre, au o
forma de organziare (idem), ambele societati sunt platitoare de impozit pe profit, cu
participatie minima de 20%, pe o perioada minima de 2 ani.
4. Premiile unei pf nerezidente, ca urmare a participarii la festivale artistice, culturale
sau sportive, finantate din fonduri publice
5. Premiile acordare elevilor/studentilor, finantate din fonduri publice
6. Veniturile pj straine pt consultanta gratuita pt proiecte ale guvenrului
7. Jocuri de noroc care…
8. Dividende pensii…
Niciuna dintre aceste scutiri nu se aplica in cazul abuzului de drept (forma nu respecta
substanta juridica) – adica optimizarea fiscala agresiva. In cazul abuzului de drept, nu se
aplica nici dispozitiile favorabile din conventiile de dubla impunere. La fel si in cazul
coruperii fiscale (??)

Impozitul pe reprezentanta
Este reglementat la art. 235 CF.
Reprezentanta este o entitate fara PJ, o prelungire a PJ din strainatate. Infiintarea sa se face
prin autorizarea data de Ministerul economiei. Reprezentantele nu au voie sa desfasoare
activitati economice. Ele doar reprezinta produsele/serviciile entitatii-matca.
Astfel, ea nu obtine venituri, fiind finantata de entitatea-mama. Deci, impozitul este
reglementat in suma fixa de 18.000 lei pe an.
Se datoreaza pentru o reprezentanta care functioneaza 12 luni pe an (deci pentru cele care
functioneaza mai putin, vor datora corespunzator)
Se declara si se plateste in termen de 30 de zile de cand a fost infiintata reprezentanta, pentru
anul ramas. Daca a fost infiintata in anu lfiscal anterior, declaratia de impozit si impozitul se
transmit pana in ultima zi a lunii februarie.
 Impozitul pe venit
Reglementat la titlul Titlul IV.
Exclusiv pentru personele fizice. Pentru PJ, mergem la impozitul pe profit.
Se aplica atat rezidentilor, cat si nerezidentilor.

Rezidentilor se aplica veniturilor care au o reglementare expresa. Art. 59 CF: pentru toate
veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara
Pentru nerezidenti, impozitul se aplica pentru veniturile corespunzatoare biroului din
Romnaia.

Scutirile si veniturile neimpozabile (art. 60, 62 CF)

Scutirile pun accentul mai degraba pentru calitatea subiectului. Veniturile neimpozabile au
caracter obiectiv
Scutiti:
1. PF cu handicap grav sau accentuat, care presteaza munca si obtin venituri din drepturi
de pp intelectuala, salarii, pensii sau din activitati agricole, silvicultura, piscicultura;
2. PF salariate care desfasoara activitate de creare de programe pentru calculator;
3. PF salariate care desfasopare activitate de cercetare, dezvoltare si inovare;
4. PF care obtin venituri din salarii, in baza unor contracte mai lungi de 12 luni,
incheiate cu PK romane care desfasoara activitati sezoniere asemanatoare celor de
hoteluri-restaurante.
5. Venituri din salarii obtinute de persoane care desfasoara activitate in sectorul de
constructii, numai daca veniturile din salarii sunt cuprinse intre 3000 si 30000 de lei
lunar.

Venituri neimpozabile:
1. Ajutoare, indemnizatii si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, de la bugetul de
stat/asig soc/fonduri speciale (Alocatii pt copii, indemnizatia pt insotitor, ajutoare
sociale, etc)
2. Indemnizatiile pentru incapacitate temproara de munca (concediu medical
3. Indemnizatiile pentru risca material sau maternitate
4. Recompense din fonduri publcie
5. Ventiuri de orice fel in bani sau natura la predarea deseurilor din patrimoniul personal
6. Sumele insacatate din asigurari pt despagubiri
7. Sume ca despagubiri pentru calamitat
8. Indemizatii pentru veternari, vaduve etc
9. Sumele ca sponsorizare/mecenat
 10. Sumele pentru transferarea/expoatarea drepturilor imobilire din patrimoniul personal,
cu exceptia veniturilor din investitii (dividende, dobanzi, cesiuni de parti
sociale/actiuni)
11. Orice alt venit provenit din instrainarea oricarui alt bun mobil sau imobil din
patrimoniul personal.
12. Drepturile in bani primite de soldari
13. Bursele primite de persoanele soclarizate
14. Bursele si premiile primite de elevi pe parcursul invatamantului profesional si tehnic
15. Sumele sau bunurile primite ca mostenitre, cu exceptia propr imobiliare
16. Veniturile obtinute de membrii misiunilor diplomatice si consulare
17. Premii obtinute de sportivii medaliati la campionate europee
18. Premii obtinute de elevi la competitii interne si internationale

Cele 10 categorii de venituri cu regim special – art. 64 CF.

Anul fiscal este anul calendaristic pentru PF.
Cota generala este de 10%, cu exceptia dividendelor – 5%.
 Fiscal – seminar 9

15.05.2020

Impozitul pe venit – venituri speciale

Titlul IV

Chiar daca art. 64 le grupeaza in 10 categorii, dupa natura lor, asta nu inseamna ca toate
dintr-o categorie se impoziteaza la fel.
Ne aflam in situatia persoanelor fizice rezidente.
Modalitati de impozitare:
1. Impozitarea prin retinere la sursa
2. Impozitarea pe baza normelor de venit
3. Impozitarea potrivit contabilitatii in sistem real/in partida simpla

Impozitarea prin retinere la sursa

Presupune ca platitorul (bneficiarul) are obligatia de a-l calcula, de a-l retine la sursa, de a
depune declaratia fiscala si de a plati impozitul la bugetul de stat.
Tipuri de venituri: din salarii, din pensii, din dividnede, din proprietate intelectuala, etc.
Impozitul este final, adica contribuabilul nu mai are nicio oblgiatie declarativa si nici de
plata/regularizare a impozitului. Numai platitorul are aceste obligatii.

Impozitarea pe baza normelor de venit

Normele de venit sunt stabilite anual (in ultimul trimestru al anului precedent) de directiile
regionale ale finantelor publice. Ele sunt un tabel cu toate categoriile de activitati (conform
CAEN) pe regiunea respectiva. Prin ele se estimeaza venitul pe care l-ar obtine o persoana in
acea activitate. Cota de impozitare se aplica acestei norme de venit fixe.
Aceste activitati se presupune ca nu sunt inclinate catre contabilitate proprie.
Indiferent daca obtii sau nu respectivul venit, impozitul se calculeaza la acea norma.
Prin declaratia de incetare a activitatii, norma de venit se reduce proportional cu numarul de
luni.
Contribuabilul depune declaratia unica cu precizarea codului normei de venit.
Contribuabilii pot opta pentru sistemul real, dar nu si invers. Optiunea e obligatorie pentru
minim 2 ani.
Impozitarea potrivit contabilitatii in sistem real/in partida simpla
Sunt pentru activitatii unde nu este dificila intelegerea normelor fiscale si tinerea propriei
contabiltiati. Se include aici profesiile liberale: arhitect, notar, avoct, etc.
Este mai usoara decat contabilitatea in partida dubla, pe care o aplica PJ.
Contabilitatea in regim real – inregistrarea veniturilor oblitnute, cu distingerea celor
impozabile/neimpozabile/scutite/taxabile, si cheltuielile, cu distingerea celor
deductivile/nedeductibile/partial deductibile. Este o contabilitate de incasari si plati (venit se
considera obtinut la momentul incasarii facturii)
Contabilitatea in partida dubla – contabilitate de angajamenta (venitu se considera obtinut la
momentul emiterii facturii)
Sunt cam aceleasi reguli ca pentru impozitul pe profit.

Declaratia unica se depune pentru toate categoriile de venituri, pana la 15 martie.

1. Venituri din activitati independente – art. 67 si urm

a. Venituri din productie, comert si prestari servicii – necesita autorizarea
comerciantului la RegCom. Ca regula, se aplica norma de venit. Se depune
DU.
b. Venituri din profesii liberale – necesita autorizare de la forul de organizare. Ca
regula, se aplica sistemul real. Se depune DU.
Veniturile brute cuprind incasarile, echivalentul serviciilor in natura, dobanzile creantelor
comerciale, transferul activelor, veniturile din angajamentul de a nu concura, din anularea sau
scutirea unor datorii si incasarile din memoria caselor fiscale.
Nu sunt venituri impozabile: aporturile in numerar si echivalent facute la inceperea unei
activitati, primirea unui credit (nu reprezinta niciodata un venit, deci nici ratele de restituire
nu sunt cheltuieli), sumele primite ca despagubiri, primite ca sponsorizari
Cheltuielile deductibile: sa fie efectuate in cadrul act independente, sa fie cuprinse in
exercitiul financiar in cursul anului in care au fost platite. Ex: salarii, amortizarea, investitii,
prime de asigurare, etc.
Cheltuieli cu deductibilitate limitata: sponsorizare/mecentat (max 5%), protocol (max 2%),
tichete de masa (max. la 1 tichet pe zi), cheltuieli aferente vehiculelor motorizate (max. 50%)
Cheltuieli nedeductibile: sumele sau bunurile folosite pentru uzul personal sau al familiei
sale, celor corespunzatoare veniturilor neimpozabile, impozitul pe venit, donatiile, dobanzile,
majorarile de intarziere, penalitatile datorate unor autoritati, ratele creditelor angajate, celor
aferente bunurilor constatate lipsa din gestiune sau deteriorate
Formula de calcul a venitului net: baza de calcul = venitul brut impozabil – cheltuielile
deductibile
Cota de impozitare: 10%. Se acopera mai intai pierderile pe ultimii 7 ani.
 2. Venituri din drepturi de proprietate intelectuala – art. 70 si urm.
Toate veniturile din valorificarea sub orce forma a drepturilor de autor. Se aplica impozitarea
cu retinere la sursa.
Ca regula speciala, CF aloca o cota ideala de 40% cheltuiala deductibila. E o struto-camila
intre sistemul real si retinere la sursa. Adica impozitul se plateste la baza de impozitare
diminuata cu 40%.
Se poate opta pentru sistem real, spre ex daca cheltuielile sunt mai mari de 40%. Daca nu a
optat pentru sistem real, nu va trebui sa depuna nicio declaratie unica.
Editura datoreaza 10.000 autorului, aplica 10% asupra 10.000-4000, adica va plati impozit
600 lei si va plati autorului 9400.

Aceste persoane pot dispune de 3.5% din impozitul datorat spre a fi directionat catre anumite
fundatii, biserci, etc., recunoscute in scop fiscal pe site-ul ANAF. – Se aplica veniturilor din
activitati independente, din propr intelecutala si din salarii.

3. Veniturile din salarii si asimilate salariilor

Se aplica impozitarea prin retinere la sursa. Cota de fiscalizare efectiva e de 47.5% (inclusiv
pentru contributii sociale). Cota de impozitare ramane 10%.
Modalitatea de calcul poate fi foarte dificila, din cauza regimurilor juridice specifice ale
concediilor medicale, beneficiilor in natura, etc.
Asimilat slariului brut din contractul de munca mai sunt si:
a. Sumele din profitul net cuvenite administratorilor,
b. sumele privind participarea salariatilor la profit,
c. sumele adminstratorilor prin contract de mandat,
d. remuneratiile primite le presedintele asociatiilor de propreitar,
e. indemnizatiile primite pe perioada detasarii/delegarii in interesul serviciilor
pentru o suma care depaseste un plafon de 2.5 ori plafonul reglementat prin
HG.
f. S
g. Sumele reprezentant solde, diferente de sold, etc.
h. Indemnizatiile lunare platite pe perioada de neconcurenta
i. Remuneratiile primite de activitate de zilier
j. Etc.
Avantajele in natura – beneficii de care salariatii dispun si care se asimileaza veniturilor din
salarii:
a. Autoturismele, sub forma contravalorii folosirii in interes personal
b. Cazarea, hrana, imbracamintea la un pret lai mic decat piata
 c. Creditele nerambursabile
d. Anularea unei creante
e. Abondamentele si costurile telefonice in scop personal
f. Permisele de lacatorie in orice mijloc de trans in scop personal
g. Etc prin normele metodologice

Cheltuieli neimpozabile:
a. Ajutoarele pentru nastere
b. Cadourile si etichetele cadou acordate salariatului sau copiilor salariatului cu
ocazia Pastelui, Craciunului, sarbatorilor legale si 1 iunie, numai in limita a
150 de lei
c. Hrana acordata salariatilor in cantinele din incinta unitatilor
d. Contravaloarea locuintelor de serviciu (strict reglementate, cand locul de
serviciu e foarte inaccesibil)
e. Contravaloarea echipamentelor tehnice si de protectie
f. Contravaloarea cheltuielilor de deplasare intre resedinta si locul de munca
g. Indemnizatia de delegare sub plafonul de 2.5x plafonul de HG

Deducerea personala – numai pentru salarii sub 3600 de lei, salariatii beneficiaza de o
deducere persoana in functie de nr de persoane aflate in intretinere (dupa tabelul de la art.
77).
Cota de deductibilitate personala – cuantumul necesar persoanei de a-si asigura cheltuieli
sociale decente (cheltuieli stomatologice, dobanzi, servicii culturale, etc.). E diferit de cosul
zilnic de alimente.

4. Veniturile din cedarea folosintei bunurilor

Toate veniturile obtinute de proprietari, uzufructuari si alti detinatori legali prin acte precum
arendarea, inchirierea, etc.
a. Arenda – se aplica impozitarea prin retinere la sursa. CF aloca cota ideala de
cheltuieli de 40%.
b. Inchirierea camerelor in scop turistic – se aplica impoztiarea prin norme de
venit pentru cei care inchiriaza 5 sau mai putine camere concomitent. Pentru
mai mult de 5 camere, se considera activitate indemendenta si se aplica
sistemul real. Se depunde DU.
c. Contracte civile de inchirere de imobile – pentru maximul 5 contracte de
inchiriere in vigoare (pe 31.12) se aplica un sistem special: se scade din
venitul realizat o cota ideala de 40%. Pentru mai mult de 5 contracte, se
considera ca desfasoara activitate indemendenta si se aplica sistemul real. Se
depunde DU.
 5. Venituri din investitii
a. Venituri din dividende – retinerea la sursa. Cota de 5%.
b. Venituri din dobanzi – retinerea la sursa.
c. Ventiuri din transferul titlurilor de valoare – fiecare beneficiar de venituri isi
calculeaza singur si depune DU. Ca regula, venitul net se calculeaza ca
diferenta dintre pretul de vanzare si valoarea partilor sociale (valoarea
nominala sau valoarea la care au fost cumparate). Pentru cei care au multe
tranzactii, castigul din transfer se determina la nivel cumulat pe an fiscal, nu
doar la nivel de fiecare transfer in parte. Profitul de la nivelul fiecarul an fiscal
acopera mai intai pierderile financiare ale anilor precedenti, pe o perioada
maxima de 7 ani.
d. Venituri din lichidarea persoanelor juridice – retinerea la sursa. Baza de
impozitare e surplusul pe care asociatul respectiv il obtine in urma valorificarii
activelor societatii, dupa acoperirea pasivului, adica peste aportul la capitalul
social.
e. Venituri din transferul aurului financiar

6. Veniturile din pensii

Se impoziteaza prin retinere la sursa. Exista plafon neimpozabil de 2000 de lei, adica se
impoziteaza numai ce depaseste 2000 de lei

7. Venituri din agricultura, piscicultura, silvicultura

a. Venituri din silvicultura – sistemul real.
b. Venituri din piscicultura – sistemul real.
c. Venituri din activitati agricole – sistemul normelor de venit. Exista un anumit
numar de hectare/animale/etc care generaza venit neimpozabil. Se depune DU.
d. Valorificarea produselor altele decat cele in stare naturala – sistem real.
Prelucrarea cerealelor in faina, spre ex.

8. Venituri din premii si jocuri de noroc

a. Venituri din concursuri – retinere la sursa. Genereaza venituri din premii.
Venit neimpozabil de 600 de lei.
b. Venituri din jocuri de noroc – retinere la sursa. Plafon neimpozabil de 66.650
de lei, care se aplica doar veniturilor obtinute din:
i. Cazino
ii. Cluburi de poker
iii. Slot machines
iv. Lozuri
Pentru alte jocuri de noroc, impozitul e de 1%.
 9. Venituri din transferul bunurilor imobile din patrimoniul personal
Doar prin acte intre vii. Impozitul e de 3% din venituul impozabil. Adica pretul obtinut minus
plafonul de 450.000 de lei. Se face prin retinere la sursa, de catre notar (tot el depune DU).
Pretul instrainarii cu titlu oneros trebuie sa se incadreze intre preturile minime prevazute in
grila notarilor publici. Daca partile solicita autentificarea unei vanzari pentru un pret mai mic,
trebuie sa declare pe propria raspundere ca e pretul real si are obligatia de a notifica ANAF.
Cand transferul se face prin hotarare judecatoreasca ce tine loc de contract, instrainatorul
trebuie sa declare pretul la ANAF, care va emite o decizie de impunere, abia apoi platind
pretul. Instantele terbuie sa notifice ANAF cu privire la aceste hotarari.
La fel si cand transferul se face prin execturare silita.

10. Venituri din alte surse – art. 114 si urm

Intra veniturile identificate in mod expres ca impozabile, fiindca transferul bunurilor mobile
din patrimoniul personal sunt neimpozabile, spre exemplu.
Cota de 10%. De regula, prin retinere la sursa.
Exemple de venituri impozabile
a. Indemnizatii pentru limita de varssa dept si senatori
b. Indemnizatii pentru sefi de stat
c. Venituri din onorarii pentru arbitraj comercial
d. Venituri obtinute din activitati independente, altele decat cele prevazute, cu
caracter ocazional (ex: comision)
e. Bunurile sau serviciile primite de un participant la PJ, de la PJ, in folosul
personal al acestuia – sunt si cheltuieli nedeductibile pentru PJ, ca metoda de
constrangere pentru a distribui dividende si a plati la 5%
f. Venituri obtinute din cesiunea de creanta – nu se aplica retinerea la sursa, ci
trebuie sa depuna DU. Cesionarea la un pret mai mare sau cumpararea la un
pret mai mic decat cel nominal
g. Veniturile din transferul de moneda virtuala – nu se aplica retinerea la sursa, ci
trebuie sa depuna DU. Castigul sub 200 lei pe tranzactie nu se impoziteaza,
daca totalul tranzactiilor pe an nu depaseste 600 de lei.
 Fiscal – seminar 10

22.05.2020

TVA

Este reglementat la nivel european fiindca protejeaza piata comuna de concurenta neloiala si
pentru ca sustine sursele financiare ale Uniunii

Directiva 112/2006 si altele

Titlul VII (art. 275-334) [de luat articole din curs]

Operatiune impozabila (art. 268)

Ne referim doar la TVA. Trebuie sa indeplineasca 5 conditii
1. Livrare de bunuri sau prestare de servicii
2. Sa fie efectuate cu plata
3. Locul de livrare/prestare sa fie in Romania
4. Livrarea/prestarea sa fie efectuata de o persoana impozabila
5. Livrarea/prestarea sa rezolute din cadrul unei activitati impozabile din acceptiunea
TVA

Peroana impozabila (art. 269)

Orice persoana care desfasoara, in mod independent, indiferent de loc, activitati economie de
netura celor ale productatorilor, comerciantilor, prestatarilor, activitati…, profesii liberale,
etc.
Intr-o anumita masura, putem corela cu notiunea de profesionist in NCC,

Livrare (art. 270)

Transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar. Nu este totuna cu vanzarea.
TVA e interesat de continutul economic al operatiunii.
Alin. 3, lit a. – inclusiv predarea efectiva catre o alta persoana care prevede ca plata se
efectueaza in rate sau… (deci inclusiv antecontracte)

TVA-ul este in impozit indirect care vizeaza taxarea consumului, dar care se percepe asupra
fiecarei verigi din lant, proportional.
Alin. 4 – Orice remitere a unui bun catre o persoana impozabila, dar prin asta nu serveste
scopului economic, echivaleaza cu consum si deci trebuie impozitat pe TVA. Ex: prin simpla
remitere unei alte persoane a bunului achizitionat (laptopul unui SCA remis copilului),

Prestare de servicii (art. 271)

Orice operatiune care nu constituie predare de bunuri. Ex: tranzactie judiciara, cesiuna
dreputrilor de autor, etc.

Efectuata cu plata
Fara animus donandi, deci facut cu titlu oneros.

Fiecare livrare de bunuri este format din doua operatiuni. Fie o livrare intracomunitara + o
achizitie intracomunitara, fie un import-export. Criteriul este de unde pleaca si unde ajunge
bunul, nu sediul/domiciliul.
Bunul transmis in aceeasi tara se numeste livrare locala. Bunul transmis in alta tara UE se
numeste livrare intracomunitara. Bunul transmis in afara UE se numeste export.

Nu se taxeaza atat livrarile, cat si achizitiile. Exportul este intotdeauna scutit, tocmai pentru
ca locul taxabil sa fie locul consumului. Deci, se taxeaza doar achizitiile.

Locul de livrare/prestare sa fie in Romania

Orice operatiune, pentru a fi impozabila TVA in alta tara, trebuie sa indeplineasca conditiile
fata de acea tara.

Reguli pentru livrari/prestari (art. 275+)

Livrarea de bunuri:
1. Daca livrarile implica transport, locul livrarii se considera cel in care se afla la
momentul inceperii expedierii. Locul achizitiei se considera cel in care se afla la
momentul incetarii expedierii
2. Daca livrarile nu implica transport, locul livrarii se considera cel in care se gasesc
bunurile cand sunt puse la dispozitia dobanditorului
Reguli specifice:
1. Livrarile cu instalare (de valoare insemnata, ex: turbine eoliene) se considera o
operatiune singulara, care isi ale locul acolo unde se face instalarea
2. Livrarea bunurilor pe aeronave/trenuri/vapoare, etc – locul taxabil este locul de
plecare al aeronavei/etc.
3. Livrarea bunurilor gen gaze – locul beneficiarului.

Locul achizitei (art. 276)

1. Daca livrarile implica transport, locul achizitiei se considera cel in care se afla la
momentul incetarii expedierii

Locul prestarii serviciilor (art. 279)

Daca operatiunea este efectuata catre alt profesionist, regula este ca prestarea isi are locul
acolo unde este stabilit beneficiarul (sediul). Daca se face in beneficiul unui consumator,
locul este acolo unde furnizorul este stabilit.
Serviciile care se desfasoara in deplasari – locul de plecare al aeronavei/trenului etc
Serviciile legate de bunuri imobile – se considera efectuat la locul imobilului (ex: serviciile
notarilor, arhitectilor, etc.)
Activitati culturale/sportive/artistice, etc – la locul evenimentului.

Faptul generator (art. 280)

Evenimentul in urma caruia se considera realizate toate conditiile legale necesare ca TVA-ul
sa devina exigibil. Adica momentul care declanseaza dreptul statului de a cere TVA-u;.
Momentul faptului generator este de fapt momentul livrarii/prestarii.
Consignatia – atribuirea unui bun, de catre propreitar, de catre un profesionist care s eocupa
cu vanzarea in consignatie, care expune bunul respectiv, iar cand se iveste un cumparator,
consignatorul il vinde fara ca el sa-l fi cumparat anterior. Momentul livrarii se considera
imediat anterior momentului in care consignatorul il vinde mai departe.

Stocuri la dispozitia clientului (art. 281 alin. 4) – momentul e cand clientul retrage bunul din
stoc la momentul utilizarii.

Pentru servicii continue – momentul taxabil este momentul exigibilitatii in conformitate cu

contractul (momentul facturarii).
Pentru servicii cu prestare succesiva, dar nu cu aceeas irecurenta (ex: consultanta) – la
momentul la care se transmit sau se receptioneaza situatiile de lucrari (dupa cum au convenit
partile).

TVA deductibil
Este cel aferent tuturor achizitiilor persoanei impozabile, facute in scopul afacerii. Ex: 1000
de lei pe factura + 193 de lei TVA = 1000 de lei cheltuiala deductibila + 193 de lei TVA
deductibil.

TVA colectat
Orice serviciu prestat si impozabil TVA, in baza facturilor. Ex: 100 de lei activitati de
avocatura si 19.3 lei TVA colectat pentru activitati = 119.3 lei
Se face la sfarsitul perioadei contabile (ex luna)
Cand e mai mare decat TVA-ul deductibil, rezulta TVA-ul de plata de bugetul de stat.

TVA de rambursat
Acea diferenta negativa dintre TVA-ul colectat si TVA-ul deductibil??????

TVA de plata la buget

Acea diferenta pozitiva dintre TVA-ul colectat si TVA-ul deductibil.

Baza de impozitare (art. 286)

Contraprestatia pentru acea livrare/prestare. La acesta pot fi aplicate ajustari (ex: cand s-au
facturat mai multe ore decat trebuia; rabaturi, remise, risturne).
Directiva zice ca fiecare stat poate avea numai 3 cote de TVA, din care 2 reduse (cu
aprobarea Comisiei).

Cota in Romania: 19% principala si 5% (restaurante, carti, spectacole culturale etc.) ori 9%
(alimente, proteze, etc.) cote reduse.

Exista si “cota” de 0% (scutire, in Directiva) – se reglementeaza la nivelul UE. Ex: servicii

educationale, ingrijiri medicale, asistenta sociala, etc.
Scutiri fara scop social (art. 292)
Cele la care ar fi dificila stabilirea bazei de impozitare – serviici financiare sau de asigurari,
acordare credite, negociere, etc
Cele cu potential mare de frauda – jocurile de noroc, etc.

Obligatiile administrative ale unei persoane impozabile

Pentru cifra de afaceri mai mare de 300.000 de lei pe an, e obligatorie inregistrarea in scopuri
de TVA. Se pot inregistra si sub acest prag (pot deduce TVA, altfel este considerat
beneficiar).
Depunerea obligatiilor fiscale trebuie depuse in fiecare perioada fiscala (luna sau trimestrul).
Pentru cele sub 100.000 euro pe an – trimestrul (odata la 3 luni). Pentru ceilalti – luna.
Declaratiile fiscale de TVA – decontul de TVA (formularul 300). Se depune pana la 25 a lunii
urmatoare perioadei fiscale.
Declaratii informative (recapitulative) – contin o lista a tuturor operatiunilor efectuate in
cadrul perioadei fiscale respective. Se impar in declaratii cu UE si declaratii pentru operatiuni
interne. Sunt cerute pentru a diminua evaziunea fiscala.
 Fiscal – seminar 11

29.05.2020

Taxe si impozite locale

Titlul IX.

Definitii (art. 453)

Specifice acestui titlu. Cladire – orice constructie…

Impozitul pe cladiri
Destinatia bunului
In materia impozitului pe cladiri, destinatia bunului are preponderenta fata de calitatea
juridica a proprietarului/posesorului. Pe vechea reglementare, timp de 15 ani, impozitul pe
cladiri se datora diferentiat in functie de cine era proprietarul (doua cladiri inchiriate in scop
de afacere, dar cu 20% impozit mai mare pentru cea a persoanei juridice)

Categorii de cladiri
Cladiri rezidentiale – pentru locuit, cu toate dependintele si anexele necesare.
Cladiri nerezidential – in scopul unei activitati economice

Cladiri impozabile (art 455)

Un impozit pe proprietate, cand cladirile sunt situate pe teritoriul Romaniei. Cel care a primit
in folosinta o cladire proprietate publica a statului datoreaza taxa pe cladire, nu impozitul pe
cladire.

Proprietate pe cote-parti – impozitul e datorat proportional. Cand nu se cunoaste cota

(inclusiv propr devalmasa), se considera ca sunt egale.

Scutiri
Scutiri de drept (in virtutea legii)
a. Bunurile in proprietatea fundatiilor instituite prin testament, cu scopul de a ajuta
institutiile de cultura nationala
b. Lacasurile de cult sau componente ale acestora (inclusiv casele preotilor)
c. Toate cladirile utilizate de unitatile de invatamant de stat/confesional/particular sau
care functioneaza sub MEN Min Sportului
 d. Cladirile unitatilor sanitare
e. Cladiri din parcurile industriale (aglomerare care si-au obtinut titlul de parc ind)
f. Cladiri utilizate ca sere/cupercarii/etc
g. Folosite ca domiciliu de persoanele participante la actiuni militare
h. Folosite de regia protocolului
i. Proprietate veteranilor de razboi/vaduvelor
j. Folosite ca domiciliu a persoanelor cetf revolutionar
k. Folosite ca domociliu de pers cu handicap
l. Cladirile monomente istorice/arheologice, etc.

Scutiri de care pot beneficia anumite persoane eligibile

a. Cladirile pentru care s-a instituit un regim de protectie
b. Cladirile destinate serviciilor de protectie sociala
c. Cladirile afectate de calamitati
d. Domiciliu de persoanele cu venit sub salariul minim
e. Claridile pentru care proprietarii au efectuate cu proprie cheltuiala pentru
imbunatatirea energentica
f. Cladirile persoanelor care locuiesc in rezervatiile Mtilor Apuseni si Delta Dunarii
g. Clardirile cooperatiilor mestesugaresti, etc.

Pentru cladirile utizilate in desfasurarea tursimului sezonier (adica cel cu per de derulare sub
6 luni), impozitul se reduce la 50%.

Cota de impozitare (art. 457)

Cladiri rezidentiale in proprietatea unei PF – intre 0.08% si 0.20%. Determinarea exacta
revine fiecarui CL. Se aplica la o valoare fixa pe m2 de constructie, dupa tipul de constructie.
Valoarea impozabila se ajusteaza cu niste coeficienti.
Coeficientii – dupa rangul localitatii (intre 0, cel mai bun, si 5); dupa zona in cadrul
localitatii; vechimea cladirii (10% mai mult de 30 de ani, 20% mai mutl de 50, 30% mai mult
de 100); daca e situat intr-o cladire cu mai mult de 3 etaje; materialul cladirii

Cladiri nerezidentiale – intre 0.20% si 1.30%. Determinarea revine CL. Valoarea impozabila
se apreciaza diferit, adica dupa valoarea contabila a acelei cladiri (cea de la momentul
dobandirii cladirii/construirea cladirii). Valorea contabila se poate aprecia sau deprecia, deci
trebuire reevaluata odata la 3 ani.
Daca cladirea se afla in proprietatea unei PF, proprietarul trebuie sa contracteze o evaluarea
autorizata, pentru stabilirea valorii de piata si valoarea contabila. Trebuie reevaluata.
Daca cladirea e mixta (camere rezidential, camere nerezidentiale) – se insumeaza impozitul
pentru partea rezidentiala si impozitul pentru partea nerezidentiala. Se face pe baza unei
declaratii fiscale. Daca nu se poate defacla suprafata economica de cea in scop de locuinta, e
nerezidential complet daca isi desfasoara efectiv activitatea economica acolo daca are doar
sediu social acolo, se considera exclusiv rezidentiala.

Modalitatea de stabilire a impozitului detinute de PJ (art. 460)

Nu e o diferenta fata de PF. Difera ca, la PJ, cota se aplica la valoarea contabila/evaluarea.

Frecventa (art. 462)

Se plateste annual, in doua rate egale (31 martie si 30 septembrie). Pentru plata cu anticipatie,
integral pana la 31 martie, se cuvinte o bonificatie de 10%.

Contribuabilul (art. 460-461)

Datoreaza impozit proprietarul de la data de 31 decembrie, integral pentru anul viitor, chiar
daca transfera proprietatea. Schimbarea proprietatii trebuie anuntata in 30 de zile la DITL.

Impozitul pe teren (art. 463)

Notiune (art. 463)
Aceleasi reguli. Datorat de orice proprietar al unui teren. Aceeasi regula pentru proprietatea
statului, data in folosinta (taxa, nu impozit).
Scutirile de drept – cam aceleasi.
Scutirile subiective – cam aceleasi.

Calculul (465)
Se au invedere: suprafata terenului, rangul localitatii, zona din localitate, categoria de
folositna a terenului. Exista tabele in cod cu marje de valoare impozabila, pentru ca CL sa
decida.
La valoarea impozabila, se pot aplica coeficienti de ajutare – categoria de folosinta.

Aceleasi reguli privind dobandirea proprietatii si proprietarul la 31 decembrie. Si momentul

platii.
 Impozitul pe mijloace de transport
Notiune
Orice vehicul inmatriculat sau inregistrat in Romania.

Mijloace de transport luate in leasing – utilizatorul e asimilat proprietarului, in materie

fiscala.

Valoarea impozabila – in functie de capacitatea cilindrica sau numarul de axe/tone. Tabele in

cod pentru fractiuni de 200cc/pe axe motor.

Scutirile (art. 469)

Scutiri de drept – cam aceleasi.
a. Luntre pentru transportul PF in Delta.
b. Mijloace de transport ale institutiilor publice
c. Vehicule istorice
d. Mijloace de transport folosite pentru trans copiilor
e. M t folosite in situatii de urgenta
f. Autovehicule actionate electric

Autovehicule hibride – scutire 50%

Aceleasi reguli pentru transferul proprietatii si proprietarul la 31 decembrie. La fel si

momentul platii + bonificatie.

Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor, etc.

Notiune (art. 473)

Sunt veritabile taxe, fiindca reprezinta plata anticipata a unui serviciu public.
Pentru: certificatul de urbanism (6 lei pentru 150mp, 14 lei pentru peste 1000 mp + 0,01%
pentru ce depaseste 1000), autorizarea de construire (1% din valoarea autorizata a lucrarii),
autorizatia de desfiintare, autorizatia de foraje/excavari, autorizatie de santier, autorizatie de
tabere/camping, autorizatie de amplasare tonete/cabine/firme/reclame, autorizatie pentru
racorduri/bransamente, certificat de nomenclatura stradala.
Scutirile sunt doar de natura subiectiva – cam aceleasi. De vazut.

Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama/publicitate

Notiune
Intre 1% si 3% din valoarea serviciilor prestate. Trebuie declarate de societatile prestatoare.
Trebuie platit pana pe data de 10 a lunii urmatoare.

Taxa pentru afisaj

Cei care utilizeaza afise publcititare pe cladiri. In suma fixa pentru m2 de afis. Trebuie
declarate de utilizatori. Se plateste annual in doua rate.

Impozitul pe spectacole

Orice spectacol, manifestare distractiva, etc. Cota e de maxim 2%, pentru spectacole
culturale. Sau maxim 5% pentru alte spectacole. Organizatorul trebuie sa individualizeze
fiecare bilet, sa numere cate vnde, apoi sa declare la sfarsit de luna numarul de bilete vandute.
Si plata se face tot lunar, pana pe 10 a lunii urmatoare.
Scutirile – doar cele organizate in scopuri umanitare.

Autoritatile publice locale au posibilitatea de a stabili si alte taxe/impozite locale, in functie

de specificiul localitatii (taxa de statiune, taxa de poluare)