6
Fișa nr. 6 – MODALITĂȚILE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ
Proprietatea periodică. Proprietatea comună devălmașă
§1. Întrebări cu variante multiple de răspuns1
1. Proprietatea periodică:
a) nu poate înceta prin partaj judiciar;
b) nu poate înceta prin partaj convențional;
c) permite coproprietarului să închirieze strict pe
durata cotei sale.
2. În materia proprietății periodice, regula
unanimității se aplică actelor:
a) de dispoziție materială;
b) de dispoziție juridică asupra întregului bun;
c) de dispoziție juridică asupra cotei-părți.
3. Coproprietatea forțată:
a) nu are caracter accesoriu atunci când poartă
asupra bunurilor de familie;
b) nu încetează dacă toate spațiile locative dintr-un
bloc sunt dobândite de același proprietar;
c) încetează prin partaj judiciar, care poate fi cerut
oricând.
4. Coproprietatea forțată restrânge dispoziția
juridică asupra locuinței în sensul că nu poate fi
înstrăinată în absența dovezii achitării la zi a
cheltuielilor comune:
a) sub sancțiunea nulității absolute a actului
autentificat de notarul public;
b) sub sancțiunea nulității relative a actului
autentificat de notarul public;
c) cu excepția cazului în care dobânditorul a
consimțit prin clauză expresă să preia datoriile.
5. Există coproprietate forțată în cazul:
a) fântâna folosită de două imobile vecine, chiar
dacă nu e situată pe linia de hotar;
b) fântâna folosită de două imobile vecine, numai
dacă e situată pe linia de hotar;
c) centrala termică afectată utilizării a două sau mai
multe clădiri.
6. Într-un condominium, inspecția și repararea
elementelor comune este permisă:
a) cu preaviz de 5 zile;
b) fără preaviz, în cazurile urgente;
c) cu plata unor despăgubiri (de exemplu, pentru
spargerea ușii), numai dacă a existat preaviz.
1 Pot fi corecte una sau două variante de răspuns.
Drept civil III. Drepturi reale
asist. dr. Anthony Murphy
7. Dispoziția materială asupra spațiilor comune
este permisă:
a) pentru schimbarea aspectului sau destinației,
dacă există acordul asociației de proprietari;
b) pentru schimbarea aspectului sau destinației, și
în lipsa acordului asociației de proprietari;
c) pentru îmbunătățiri și modificări, dacă nu se
periclitează structura de rezistență.
8. Proprietatea comună în devălmășie:
a) presupune diferențierea cantitativă (cote-părți) de
la coproprietate;
b) se exercită asupra bunurilor supuse regimului
matrimonial al comunității legale;
c) permite constituirea ipotecii imobiliare numai cu
acordul ambilor soți.
9. În materia devălmășiei, un soț nu are nevoie de
acordul celuilalt pentru a încheia:
a) acte de conservare;
b) acte prin care afectează folosința locuinței
familiei;
c) un legat privind partea care i s-ar cuveni la
încetarea căsătoriei.
10. În materia devălmășiei, este necesar acordul
ambilor soți pentru:
a) înstrăinarea unui imobil;
b) înstrăinarea unui bun mobil supus formalităților
de publicitate;
c) daruri obișnuite.
11. Proprietatea comună în devălmășie încetează:
a) odată cu încetarea regimului matrimonial;
b) la data începerii lichidării regimului matrimonial;
c) la data finalizării lichidării regimului
matrimonial.
12. Bunurile comune pot fi împărțite prin partaj:
a) la lichidarea regimului matrimonial;
b) convențional sau judiciar, chiar înainte de
lichidarea regimului matrimonial;
c) cu prezumția legală absolută a egalității cotelor-
părți.
§2. Probleme practice

1. La 15 martie 2013, A formulează acțiune în justiție contra vecinului său, B, solicitând obligarea acestuia
la plata a jumătate din valoarea cheltuielilor de reparație a zidului despărțitor dintre curțile lor, precum și la
desființarea lucrărilor de săpături efectuate în apropierea acestuia. Reclamantul arată că a construit zidul
împreună cu X, proprietarul anterior al terenului lui B, în 2005, când au cumpărat cele două parcele, situate
pe un plan foarte înclinat. A și X și-au nivelat fiecare parcela și au construit zidul despărțitor de așa manieră
încât să susțină diferența de nivel între terenuri, împiedicând astfel alunecarea terenului dinspre curtea lui
A spre curtea lui X. Înainte de a-i vinde lui B, X a efectuat săpături la o distanță mai mică de 60 cm de zidul
comun, care au condus la crăparea și prăbușirea parțială a acestuia.
B se opune, aducând un act notarial de renunțare unilaterală la dreptul său de coproprietate asupra
zidului și arătând că necesitatea reparațiilor nu este urmarea faptei sale.
Analizați situația juridică din speță, indicând soluția și motivarea.

2. A, B, C și D locuiesc într-o casă cu patru apartamente de suprafață egală, fiecare fiind proprietarul unuia
dintre acestea. În noiembrie 2011, A, B și C consimt să îi atribuie lui A (proprietarul apartamentului de la
ultimul etaj) în folosință exclusivă podul clădirii, având în vedere că nimeni nu îl mai folosea. În februarie
2012, din cauza căderilor abundente de zăpadă, acoperișul s-a deteriorat, iar zăpada topită a inundat podul
folosit de A.
Solicitarea lui A, adresată lui B, C și D de a contribui la repararea acoperișului și podului este refuzată, pe
motiv că, fiindu-i atribuit podul, A ar trebui să suporte toate cheltuielile legate de acesta. A susține însă că
acoperișul și podul au rămas în coproprietatea forțată a tuturor, astfel încât și cheltuielile sunt comune.
Întrebări:
a) Cum va soluționa instanța cererea de obligare a celor trei la plata, împreună cu A, a costului reparării
podului și acoperișului?
b) Ar putea A să ceară instanței atribuirea podului în proprietate exclusivă?

3. Împotriva regionalei CFR Constanța se pornește procedura executării silite pentru neplata unor datorii
către bugetul statului. Se ajunge la vânzarea la licitație a unui imobil, fost cămin pentru nefamiliști. Fiecare
cumpărător dobândește separat câte o cameră a respectivului cămin (plus cota aferentă din spațiile comune),
pe care o transformă în garsonieră cu destinație de locuință. La fiecare etaj al căminului există câte 2 spații
de 50 mp cu destinația de grup sanitar comun.
Ar putea fi vândute, ulterior, aceste spații de către proprietarii garsonierelor? În ce condiții? Justificați.

4. La 12 septembrie 2012, A formulează împotriva lui B o acțiune în justiție cerând, în baza art. 666 C.civ.,
suplinirea consimțământului pârâtului la cesiunea a ½ din proprietatea asupra zidului despărțitor dintre
terenurile lor, zid care figurează înscris în cartea funciară din decembrie 2011 ca fiind proprietatea exclusivă
a lui B. B se opune, invocând lipsa calității procesuale pasive în ceea ce îl privește, pe motiv că terenul și casa
sunt folosite acum de X, titular al unui drept de superficie. În plus, arată că suma oferită de A este oricum
prea mică.
a) Instanța respinge excepția pârâtului și admite acțiunea, stabilind în același timp obligația lui A de a-i
plăti lui B o anumită sumă de bani. Comentați soluția instanței.
b) În ianuarie 2014, lui Y i se admite o acțiune în revendicare contra lui B și X, cu privire la teren și casă.
Care va fi soarta zidului despărțitor? Va putea A să angajeze răspunderea pentru evicțiune a lui B,
pentru că i-a cesionat un bun care nu era al său?