Drept civil IV.

Teoria obligațiilor
FIȘA NR. 4 – Teoria remediilor
§1. Grile
1. Se află de drept în întârziere:
a) vânzătorul care a distrus în mod intenționat bunul individual
determinat pe care trebuia să-l predea cumpărătorului;
b) moștenitorii debitorului unei obligații contractuale de
întreținere devenite scadentă ulterior decesului acestuia;
c) locatorul care nu predă la termen bunul ce formează obiectul
locațiunii, închiriat în vederea prezentării la o expoziție al cărei
termen a expirat.
2. Dacă s-a stipulat o clauză penală:
a) penalitatea nu poate fi cerută dacă executarea obligației a
devenit imposibilă din cauze neimputabile debitorului;
b) instanța poate reduce cuantumul penalității până la valoarea
obligației principale atunci când penalitatea este vădit excesivă
față de prejudiciul ce putea fi prevăzut de către părți la
încheierea contractului;
c) nu este posibil în nicio situație cumulul penalității cu
executarea în natură a obligației principale.
3. Excepția de neexecutare a contractului:
a) ca regulă, poate fi invocată atât în contractele sinalagmatice,
cât și în contractele unilaterale, care nasc obligații reciproce;
b) poate fi invocată chiar dacă obligațiile reciproce și exigibile
ale părților sunt născute din contracte sinalagmatice diferite și
fără legătură între ele;
c) nu poate fi invocată împotriva celui care ar putea opune
beneficiul exclusiv al termenului suspensiv.
4. Prestația prevăzută în cuprinsul clauzei penale:
a) poate fi redusă de către instanță, chiar dacă prin convenția
părților această posibilitate a fost exclusă;
b) privește o obligație divizibilă în toate cazurile;
c) poate fi cerută de către creditor fără a fi ținut să dovedească
vreun prejudiciu.
5. Rezoluțiunea unilaterală a unui contract:
a) produce efecte între părți din momentul emiterii către
creditor a declarației de rezoluțiune;
b) produce asupra contractului, pe fond, aceleași efecte ca
rezoluțiunea judiciară;
c) presupune ca și condiție sine qua non de invocare o clauză
contractuală din care să rezulte dreptul creditorului de invocare
a rezoluțiunii.
asist. dr. A. Murphy
6. Daunele-interese:
a) se pot cumula cu executarea în natură atunci când privesc
întârzierea executării;
b) compensatorii nu pot fi cumulate cu daunele-interese
moratorii;
c) nu presupun punerea în întârziere a debitorului.
7. Executarea silită în natură:
a) nu poate fi cerută dacă debitorul justifică neexecutarea prin
ordinea contractuală a executării obligațiilor;
b) nu presupune punerea în întârziere a debitorului;
c) cuprinde dreptul la repararea sau înlocuirea bunului și orice
alt mijloc pentru a remedia executarea defectuoasă.
8. Pentru ca un pact comisoriu să își producă efectele:
a) este necesară întotdeauna punerea în întârziere a debitorului;
b) ori de câte ori este necesară punerea în întârziere, trebuie să
se indice expres condițiile în care pactul comisoriu operează;
c) trebuie să se prevadă în mod expres obligațiile a căror
neexecutare atrage rezoluțiunea sau rezilierea de drept a
contractului.
9. Pot fi cumulate cu executarea în natură a obligației:
a) atât daunele moratorii, cât și cele cominatorii;
b) despăgubirile moratorii;
c) numai despăgubirile cominatorii.
10. În materie de răspundere civilă contractuală, constituie
cauze de exonerare de răspundere a debitorului:
a) cazul fortuit;
b) forța majoră;
c) fapta unui terț.
11. Arvuna:
a) se restituie dacă contractul încetează din cauze ce nu atrag
răspunderea vreuneia dintre părți;
b) se impută întotdeauna asupra prestației datorate;
c) se pierde chiar dacă în contract părțile nu au stipulat expres
dreptul uneia din părți sau dreptul ambelor părți de a se dezice
de contact.

§2. Problemă practică

La data de 24 ianuarie 2022, A și B au încheiat un contract prin care cel dintâi se obligă să presteze servicii digitale pentru
celălalt în schimbul unei sumei de 5000 RON, care se va achita în două tranșe egale, la data de 10 februarie, respectiv 10
martie. Părțile au prevăzut că „în cazul în care beneficiarul nu va achita serviciile digitale în cuantumul și termenele convenite,
iar întârzierea plății este mai mare de 30 zile, operează pactul comisoriu. Rezilierea contractului rezultă din simplul fapt al
neexecutării, conform art. 1553 alin. (1) Cod civil, nefiind necesară punerea în întârziere a beneficiarului”. În plus, părțile au
mai prevăzut că „pot denunța unilateral contractul prin notificare scrisă, cu respectarea unui termen de preaviz de cel puțin 30
zile. Orice eventuale litigii între părți, exceptând pactul comisoriu, sunt de competența instanțelor de drept comun române”.
B a achitat prima tranșă, însă nu este mulțumit de serviciile digitale prestate de A. Beneficiarul (B) vă cere sfatul: ce
mijloace are pentru a ieși din contractul cu (A)? Stabiliți:
a) valabilitatea pactului comisoriu prevăzut în contract;
b) valabilitatea clauzei privind denunțarea unilaterală a contractului;
c) valabilitatea clauzei care exclude competența instanțelor în litigii privind pactul comisoriu;
d) cum poate B să se retragă din contract?