NUME/PRENUME __________________________________AN/GRUPĂ _______________ G4

1. Nu produce nici un efect:

a) obligaţia asumată sub condiţie rezolutorie pur potestativă din partea debitorului;
b) obligaţia asumată sub condiţie suspensivă pur potestativă din partea debitorului;
c) obligaţia asumată de debitor sub condiţie potestativă simplă.
2. Nerespectarea formei cerute ad probationem:
a) atrage nevalabilitatea actului juridic astfel încheiat;
b) nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil astfel încheiat, însă actul respectiv nu mai poate fi dovedit cu nici un alt mijloc de probă;
c) poate fi invocată de partea interesată în cel mult 3 ani de la data încheierii actului.
3. Constituie diferenţe între dreptul real şi dreptul de creanţă:
a) spre deosebire de dreptul de creanță, dreptul real poate să fie vechi de câteva sute de ani.
b) spre deosebire de dreptul real accesoriu, dreptul de creanţă principal este însoţit de prerogativa urmăririi şi de cea a preferinţei;
c) drepturile reale sunt limitate ca număr, pe când drepturile de creanţă sunt nelimitate ca număr.
4. Contractul aleatoriu:
a) este cel care prin voința părților, oferă cel puţin uneia dintre ele şansa unui câştig şi o expune totodată la riscul unei pierderi, ce
depind de un eveniment viitor şi incert;
b) nu poate fi anulat pentru leziune și nici nu poate fi adaptat de către instanță în cazul impreviziunii;
c) conferă debitorului dreptul de a alege între mai multe prestaţii pentru a stinge datoria faţă de creditor.
5. Partea care este victima dolului unui terţ:
a) nu poate solicita anularea contractului dacă cealaltă parte nu a cunoscut, ori, după caz, nu ar fi trebuit să cunoască dolul la încheierea
actului;
b) poate solicita anularea contractului, indiferent dacă cealaltă parte ar fi trebuit sau nu să cunoască dolul la încheierea contractului;
c) are la dispoziţie şi o acţiune în despăgubiri împotriva terţului, pentru recuperarea prejudiciilor cauzate prin dolul comis de acesta.
6. Constituie excepţii de la principiul retroactivităţii efectelor nulităţii:
a) cazul încheierii unui contract de vânzare la a cărui încheiere cumpărătorul a fost de bună-credinţă;
b) cazul minorului de bună-credinţă la încheierea căsătoriei, acesta păstrând capacitatea deplină de exerciţiu dobândită, chiar dacă
anularea căsătoriei intervine anterior împlinirii vârstei de 18 ani;
c) cazul declarării nulităţii unei persoane juridice.
7. Instituţia adaptării contractului reglementată în materia viciilor de consimţământ:
a) este incidentă în cazul în care una dintre părţi a omis, în mod fraudulos, să informeze cealaltă parte contractantă cu privire la anumite
împrejurări ce trebuiau dezvăluite;
b) nu poate fi aplicată în cazul în care eroarea esenţială a purtat asupra identităţii persoanei cu care s-a încheiat contractul;
c) poate fi incidentă doar dacă partea care s-a aflat în eroare a introdus cerere de chemare în judecată.
8. Existenţa leziunii, ca viciu de consimţământ:
a) nu poate fi apreciată şi în funcţie de natura şi scopul actului încheiat;
b) este exclusă în cazul contractului de donaţie;
c) presupune, în toate cazurile, indiferent de persoana lezată, atât un element obiectiv, cât şi un element subiectiv.
9. Înainte de împlinirea termenului suspensiv:
a) creditorul nu poate cere plata de la debitor;
b) dacă debitorul execută de bună voie şi în cunoştinţă de cauză obligaţia sa, el face o plată datorată, astfel că nu este îndreptățit la
restituirea ei;
c) în actele juridice translative de proprietate, riscul pieirii fortuite a bunului individual determinat este suportat întotdeauna de către
dobânditor.
10. Au valoare de adevăr următoarele afirmaţii:
a) nulitatea virtuală poate fi absolută;
b) nulitatea expresă este întotdeauna absolută;
c) nulitatea totală poate fi relativă.
11. Nu constituie motiv de anulare a actului juridic:
a) eroarea care priveşte simplele motive ale actului, dacă astfel de motive nu au fost considerate hotărâtoare;
b) eroarea ce poartă asupra calităţii unei persoane, dacă actul s-ar fi încheiat şi în condiţiile în care s-ar fi cunoscut adevărata calitate a
acesteia;
c) error in corpore;
12. Dacă un contract a fost încheiat anterior intrării în vigoare a Codului civil, iar părţile modifică anumite clauze ale acestuia
după intrarea în vigoare a acestui act normativ:
a) modificarea clauzelor contractuale, pentru a fi valabilă, trebuie să se facă cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de
lege la data modificării;
b) modificarea clauzelor contractuale, pentru a fi valabilă, trebuie să se facă cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de
legea în vigoare la data încheierii contractului;
c) după modificarea contractului, toate elementele acestuia (deci şi cele care nu au fost modificate) sunt supuse dispoziţiilor Noului Cod
civil.