Teoria generală a obligațiilor. Grile.

2015 Februarie

18. Culpa gravă asimilată intenției în neexecutarea obligației contractuale: a)

are un regim juridic similar culpei; b) determină ineficiența convenției de
nerăspundere a debitorului în caz de neexecutare; c) niciuna din cele două
variante.

19. În materia rezoluțiunii judiciare: a) este irelevantă gravitatea neexecutării

obligației; b) cererea de chemare în judecată poate valora punere în întârziere a
debitorului; c) contractul încetează numai pentru viitor.

20. În materia excepției de neexecutare: a) este obligatorie recurgerea la

instanță; b) presupune ca debitorul să fi fost pus în întârziere; c) este aplicabilă
regula bunei-credințe pentru verificarea condițiilor de operare a excepției.

21. În materia plății nedatorate: a) este necesară cerința erorii solvens-ului, în

toate situațiile; b) restituirea plății nedatorate urmează regulile de la restituirea
prestațiilor; c) se aplică regulile de la repararea prejudiciului în materia răspunderii
delictuale.

22. Executarea silită în natură a obligațiilor: a) pentru a fi operantă, trebuie

precizată expres în contract; b) poate fi cerută întotdeauna de către creditor, dacă
este posibilă; c) presupune încuviințarea instanței în ipoteza obligațiilor de a face.

23. În materia executării prin echivalent a obligațiilor contractuale: a) la

stabilirea daunelor-interese nu se ține seama niciodată de prejudiciul
nepatrimonial; b) creditorul are dreptul doar la repararea prejudiciului previzibil,
fără nicio excepție; c) creditorul unei obligații bănești nu este ținut să probeze
prejudiciul.

2015 iunie

18. Excepția de neexecutare a contractului: a) odată invocată nu are ca efect

suspendarea executării prestației celui care o invocă; b) are ca și condiție
fundamentală de exercițiu punerea în întârziere a debitorului; c) este inaplicabilă
în cazul în care părțile au stabilit o ordine de executare a obligațiilor potrivit căreia
creditorul trebuie să execute primul.

19. În vederea invocării rezoluțiunii: a) debitorul trebuie întotdeauna pus în

întârziere printr-o notificare; b) printr-un pact comisoriu de cel mai sever grad,
creditorul trebuie întotdeauna să emită declarația unilaterală de rezoluțiune; c)
neexecutarea nu trebuie să fie întotdeauna însemnată.

1
Teoria generală a obligațiilor. Grile.

20. În cazul gestiunii de afaceri: a) se pot aplica regulile de la îmbogățirea fără

justă cauză în cazul inexistenței lui animus gerandi; b) dacă rezultatul nu a fost
atins, geratul va trebuie să restituie gerantului cheltuielile utile, chiar dacă nu
există un spor de valoare; c) dacă gerantul acționează în numele geratului,
gerantul va răspunde față de terți în orice condiții.

21. Nu reprezintă o plată nedatorată: a) predarea unui legat către un legatar

aparent; b) plata unei datorii efectuată a doua oară de către debitorul care a
pierdut chitanța liberatorie; c) executarea de bunăvoie a unei obligații naturale.

22. Executarea silită în natură: a) a obligațiilor de „a face” intuitu personae nu

este posibilă; b) nu poate fi stopată prin invocarea de către debitor a excepției de
neexecutare a contractului; c) în cazul obligațiilor de „a nu face” este posibilă prin
înlăturarea rezultatului neexecutării, fără a se obține încuviințarea instanței.

23. Clauza penală: a) prevăzută pentru neexecutarea obligațiilor se poate cumula

cu daune-interese compensatorii; b) nu trebuie să privească neapărat o prestație
monetară egală cu valoarea prejudiciului încercat de creditor; c) prevăzută pentru
neexecutarea obligațiilor nu poate fi cumulată cu rezoluțiunea contractului.

2016 Februarie

18. În materia îmbogățirii fără justă cauză: a) nu contează buna-credință a

îmbogățitului; b) îmbogățirea este considerată justificată când rezultă din
executarea unei hotărâri judecătorești; c) părțile implicate sunt legate printr-un
contract.

19. În materia daunelor-interese: a) este indiferentă culpa debitorului contractual;

b) prejudiciul creditorului este întotdeauna prezumat; c) se repară, de regulă, doar
prejudiciile previzibile.

20. Gestiunea de afaceri: a) poate avea ca obiect acte sau fapte juridice; b) este
un fapt juridic ilicit care dă naștere la un raport juridic obligațional; c) poate fi
ratificată doar dacă este utilă.

21. În materia clauzei penale: a) instanța poate interveni pentru majorarea

clauzei penale, conform legii civile; b) instanța poate interveni pentru reducerea
clauzei penale, conform legii civile; c) părțile stabilesc condițiile de suspendare a
contractului.

22. În materia rezoluțiunii/rezilierii: a) debitorul poate opta între

rezoluțiune/reziliere și executarea silită; b) contractul reziliat se desființează și
pentru trecut; c) se pot acorda daune-interese.

2
Teoria generală a obligațiilor. Grile.

23. Excepția de neexecutare: a) este invocată obligatoriu în fața instanței de

judecată; b) poate justifica neexecutarea unei obligații contractuale; c) poate fi
invocată și în legătură cu neexecutarea unui contract unilateral.

2016 Iunie

18. Pentru a fi valabilă plata către un creditor aparent: a) este necesar ca

debitorul plătitor să fie de bună credință; b) este necesar ca debitorul plătitor să
fie în eroare comună și invincibilă; c) este necesar ca, creditorul aparent să fie de
bună credință.

19. În materia rezoluțiunii judiciare: a) instanța nu poate acorda un termen

suplimentar de executare, chiar dacă debitorul nu a fost pus în prealabil în
întârziere de către creditor; b) cererea de chemare în judecată nu poate fi
considerată punere în întârziere a debitorului; c) niciuna din cele două variante.

20. În cazul invocării excepției de neexecutare: a) este necesară o clauză

contractuală conținând condițiile invocării excepției; b) nu este necesar ca
debitorul să fi fost pus în întârziere; c) este indiferentă buna-credință pentru
verificarea cerințelor de operare a excepției.

21. În materia gestiunii de afaceri: a) geratul poate ratifica gestiunea doar dacă
este utilă; b) în cazul în care gestiunea nu este ratificată de gerat, se vor aplica
prevederile din Codul civil referitoare la drepturile și obligațiilor subiectelor de
drept implicate în gestiune; c) niciuna din cele două variante.

22*. În materia punerii în întârziere a debitorului: a) creditorul trebuie să

efectueze punerea în întârziere, în mod obligatoriu, prin executor judecătoresc; b)
formalitatea punerii în întârziere trebuie să conțină, sub sancțiunea nulității, un
termen suplimentar determinat pentru executarea în natură a obligației de către
debitor; c) niciuna din cele două variante.

23. În materia executării prin echivalent a obligațiilor contractuale: a)la

stabilirea daunelor-interese se ține seama doar de prejudiciul patrimonial; b)
creditorul are dreptul atât la repararea prejudiciului previzibil, cât și a celui
imprevizibil, în ipoteza intenției în neexecutarea obligației; c) niciuna din cele
două variante.

2017 Februarie

18. În materia plății nedatorate: a) este prevăzută în Codul Civil condiția erorii în
efectuarea plății nedatorate; b) se prezumă relativ că plata s-a făcut cu intenția de
a stinge o datorie proprie; c) nicio variantă corectă.

3
Teoria generală a obligațiilor. Grile.

19. Pentru acordarea daunelor-interese contractuale: a) este necesară întrunirea

condițiilor răspunderii contractuale a debitorului; b) nu este necesară atitudinea
culpabilă a debitorului în neexecutarea obligației contractuale; c) nicio variantă
corectă.

20. Gestiunea de afaceri: a) nu presupune obligația gerantului de a-l înștiința pe

gerat despre gestiunea începută; b) pentru a fi ratificată de gerat trebuie să fie
utilă; c) nicio variantă corectă.

21. În materia răspunderii civile contractuale: a) constituie premisă un contract,

indiferent dacă este valabil sau nul absolut; b) fapta ilicită poate consta în
neexecutarea totală a unei obligații contractuale; c) nicio variantă corectă.

22. Rezoluțiunea/rezilierea unui contract: a) pentru a opera, presupune.printre

altele, și cerința producerii unui prejudiciu: b) contractul rezolvat se desființează
numai pentru viitor; c) nicio variantă corectă.

23. Riscul contractului: a) reprezintă un efect specific contractelor unilaterale;

b)este reglementat. în materia contractelor translative de proprietate, printr-o
normă juridică imperativă; c) nicio variantă corectă.

2017 Iunie

18. Riscul pieirii fortuite a bunului în contractele sinalagmatice translative de

proprietate: a) este suportat de creditorul obligației de predare a bunului,
indiferent de aspectul punerii sale în întârziere, potrivit Codul Civil actual; b) este
reglementat de Codul civil actual printr-o normă juridică imperativă, de la care
părțile nu pot deroga; c) niciuna din cele două variante nu este corectă.

19. Rezoluțiunea unilaterală a unui contract: a) produce efecte între părți din
momentul emiterii de către creditor a declarației de rezoluțiune; b) pe fond,
produce asupra contractului, aceleași efecte ca rezoluțiunea judiciară; c)
presupune în mod necesar o clauză contractuală din care să rezulte dreptul
creditorului de invocare a rezoluțiunii.

20. Excepția de neexecutare: a) reprezintă, în concepția Codului civil actual, o

cauză justificată de neexecutare a obligațiilor contractuale; b) poate fi invocată în
ipoteza în care între părți există două obligații reciproce; c) poate fi invocată
exclusiv în fața instanței de judecată, în cadrul unui litigiu între părți.

21. În materia gestiunii de afaceri: a) dacă este ratificată de gerat, se vor aplica
prevederile din Codul civil actual referitoare Ia drepturile și obligațiilor subiectelor
de drept implicate în gestiune; b) presupune condiția ca geratul să fie absolut
străin de gestiune, conform Codului civil actual; c) niciuna din cele două variante
nu este corectă.

4
Teoria generală a obligațiilor. Grile.

22. În domeniul clauzei penale: a) majorarea clauzei penale de către instanță

este permisă cu titlu de excepție de la obligativitatea contractului, potrivit Codului
civil actual; b) alegerea între invocarea clauzei și executarea silită poate aparține și
debitorului dacă neexecutarea obligației se datorează doar neglijenței și
imprudenței acestuia; c) trebuie îndeplinite condițiile răspunderii contractuale a
debitorului, minus condiția prejudiciului.

23. În materia răspunderii contractuale: a) prejudiciul constând în pierderea unei

șanse se repară potrivit regulii reparării integrale; b) se repară și prejudiciile
imprevizibile, independent de forma sau gradul de vinovăție a debitorului; c) în
ipoteza unei clauze de exonerare, debitorul nu poate fi exonerat de răspundere în
cazul neexecutării intenționate a obligației contractuale.

2018 Februarie

18. În situația îmbogățirii fără justă cauză: a) îmbogățitul săvârșește un fapt

juridic ilicit; b) îmbogățirea este considerată justificată când rezultă din executarea
unei obligații prevăzute de lege; c) niciuna din cele două variante nu este corectă.

19. În materia daunelor-interese contractuale: a) creditorul nu trebuie să

dovedească neexecutarea fără justificare a obligației contractuale; b) creditorul are
dreptul și la repararea prejudiciului nepatrimonial; c) niciuna din cele două
variante nu este corectă.

20. În materia gestiunii de afaceri: a) gerantul trebuie să depună diligența pe

care un bun proprietar o depune în administrarea bunurilor sale; b) suntem în
prezența unui fapt juridic licit; c) niciuna din cele doua variante nu este corectă.

21. În cazul răspunderii contractuale: a) se repară prejudiciile prezente și viitoare

certe; b) se repară doar prejudiciile prezente certe; c) niciuna din cele două
variante nu este corectă.

22. În materia rezoluțiunii judiciare: a) este irelevantă însemnătatea neexecutării

obligației; b) este obligatorie punerea prealabilă în întârziere a debitorului de către
creditor; c) niciuna din cele două variante nu este corectă.

23. Excepția de neexecutare: a) reprezintă, în concepția Codului civil, o cauză

justificată de neexecutare a obligațiilor contractuale; b) conduce la suspendarea
contractului; c) niciuna din cele două variante nu este corectă.

5
Teoria generală a obligațiilor. Grile.

2018 Iunie

18. În domeniul răspunderii contractuale, prejudiciul imprevizibil: a) pentru a fi

reparat nu trebuie dovedit de creditor; b) pentru a fi reparat, este necesară o
clauză contractuală în acest sens; c) niciuna din cele două variante nu este
corectă.

19. Rezilierea unui contract: a) presupune întotdeauna o neexecutare însemnată

a unei obligații contractuale; b) se poate produce în ipoteza unei neexecutări de
mică însemnătate, însă cu caracter repetat; c) produce desființarea cu efect
retroactiv a contractului.

20. Excepția de neexecutare: a) presupune în mod obligatoriu două obligații cu

temei în același contract unilateral; b) nu poate fi invocată dacă există o mică
însemnătate a prestației neexecutate; c) niciuna din cele două variante nu este
corectă.

21. Gestiunea de afaceri: a) reprezintă un fapt juridic ilicit care poate fi

transformat prin ratificare în act juridic; b) presupune întotdeauna un acord de
voință între gerant și gerat, pentru formarea ei valabilă; c) niciuna din cele două
variante nu este corectă.

22. În materia clauzei penale: a) clauza penală nu poate fi cumulată niciodată cu

executarea în natură; b) reducerea clauzei penale de către instanță este permisă
cu titlu de excepție de la obligativitatea contractului, potrivit Codului civil actual; c)
niciuna din cele două variante nu este corectă.

23. În materia răspunderii contractuale, prejudiciul constând în pierderea unei

șanse: a) nu se repară niciodată; b) repararea lui este condiționată de intenția sau
culpa gravă a debitorului; c) niciuna din cele două variante nu este corectă.

2019 Februarie

18. În materia îmbogățirii fără justă cauză: a) îmbogățirea este justificată și

atunci când rezultă din executarea unei obligații nevalabile; b) îmbogățitul este
obligat la restituire în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealalată persoană
(sărăcitul), dar fără a fi ținut dincolo de limita propriei sale îmbogățiri; c)
îmbogățitul este obligat la restituire potrivit unor reguli speciale, prevăzute de
Codul civil în secțiunea consacrată îmbogățirii fără justă cauză.

19. În domeniul daunelor-interese: a) împiedică acordarea daunelor-interese

aplicarea unei convenții sau clauze valabile de exonerare de răspundere a
debitorului; b) creditorul este scutit de dovada prejudiciului, indiferent de natura

6
Teoria generală a obligațiilor. Grile.

sau obiectul obligației neexecutate; c) niciuna dintre cele două variante nu este
corectă.

20. În materia gestiunii de afaceri: a) acțiunea care o însoțește are caracter

subsidiar față de acțiunea care însoțește îmbogățirea fără justă cauză; b) gerantul
nu are, de regulă, obligația de înștiințare a geratului despre începerea gestiunii; c)
niciuna dintre cele două variante nu este corectă.

21. Răspunderea contractuală a debitorului față de creditorul său: a) nu

presupune niciodată repararea prejudiciului imprevizibil, acest prejudiciu fiind
reparabil exclusiv în domeniul răspunderii delictuale; b) se activează doar dacă
între creditor și debitor există o clauză penală; c) are la bază, aceleași condiții ca
cele ale răspunderii delictuale, la care se adaugă condiții specifice acestei forme
de răspundere.

22. În domeniul pactelor comisorii: a) creditorul nu trebuie niciodată să-l pună în

întârziere pe debitor, indiferent de felul pactului comisoriu încheiat; b) părțile
urmăresc stabilirea anticipată a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a
neexecutării obligației; c) producerea efectelor pactului este condiționată de
prevederea expresă în pact a obligației sau obligațiilor a cărei sau a căror
neexecutare atrage rezoluțiunea sau rezilierea de drept a contractului.

23. În domeniul clauzei penale: a) creditorul este scutit de dovada neexecutării

obligației; b) natura clauzei penale este a unei convenții principale prin care
debitorul se obligă la o anumită prestație în cazul neexecutării obligației
principale; c) niciuna dintre cele două variante nu este corectă.

2019 Iunie

18. În cazul plății nedatorate: a) este necesară cerința erorii solvens-ului, în toate
situațiile; b) în vederea restituirii se aplică regulile de la repararea prejudiciului în
materia răspunderii delictuale; c) niciuna dintre cele două variante nu este
corectă.

19. În materia executării prin echivalent a obligațiilor: a) se pot acorda și daune

interese reprezentând repararea prejudiciului nepatrimonial suferit de creditor
prin neexecutarea obligației contractuale; b) creditorul are întotdeauna dreptul
doar la repararea prejudiciului previzibil, independent de forma vinovăției
debitorului; c) trebuie dovedită culpa debitorului contractual.

20. În materia gestiunii de afaceri: a) este indiferentă utilitatea gestiunii, pentru

ca geratul să fie obligat la restituirea cheltuielilor avansate de gerant cu prilejul
gestiunii; b) pentru a fi ratificată, trebuie să fie utilă; c) niciuna dintre cele două
variante nu este corectă.

7
Teoria generală a obligațiilor. Grile.

21. În ipoteza clauzei penale: a) părțile urmăresc desființarea contractului; b)

creditorul este scutit de dovada prejudiciului; c) alegerea dintre executarea silită și
clauza penală aparține atât creditorului cât și debitorului.

22. În materia rezoluțiunii: a) creditorul nu poate opta între rezoluțiune și

executarea prin echivalent; b) contractul desființează doar pentru viitor; c) în cazul
neîndeplinirii cerinței referitoare la însemnătatea neexecutării, creditorul are
dreptul la reducerea prestației, dacă o asemenea măsură este posibilă.

23. Executarea silită în natură a obligațiilor: a) pentru a fi solicitată, trebuie

expres stipulată în contract; b) presupune întotdeauna un titlu executoriu,
conform Codului civil; c) poate fi solicitată întotdeauna de către creditor, dacă o
asemenea executare este posibilă.

2020 Februarie

18. În materia plății nedatorate: a)este necesară cerința erorii solvens-ului, în

toate situațiile; b)restituirea plății nedatorate urmează regulile de la restituirea
prestațiilor; c) niciuna dintre cele două variante nu este corectă.

19. În domeniul daunelor-interese contractuale: a)este necesară dovada culpei

debitorului; b)este necesară dovada intenției debitorului, în caz de neexecutare cu
rea-intenție; c) forma vinovăției debitorului nu prezintă nicio importanță pentru
creditor.

20. Gestiunea de afaceri: a) presupune existența unui contract între gerant și

gerat; b) exclude, potrivit Codului civil, posibilitatea ca geratul să cunoască
existența gestiunii; c) niciuna dintre cele două variante nu este corectă.

21. În materia rezoluțiunii: a) dacă este judiciară, instanța va respinge automat

cererea de chemare în judecată pe motiv de nepunere formală prealabilă în
întârziere a debitorului de către creditor; b) vinovăția debitorului în neexecutarea
obligației reprezintă o condiție de fond; c)dacă este unilaterală, va produce efecte
între părți sub condiția comunicării declarației de rezoluțiune către debitor.

22. În domeniul pactelor comisorii: a) acestea reprezintă o clauză contractuală

stipulată exclusiv în favoarea creditorului; b) instanța de judecată pronunță
rezoluțiunea; c) niciuna dintre cele două variante nu este corectă.

23. În domeniul clauzei penale: a) alegerea dintre executarea silită și clauza

penală aparține atât creditorului cât și debitorului; b) dacă este stipulată pentru
întârzierea în neexecutarea obligației poate fi cumulată cu executarea silită; c)
instanța de judecată poate interveni, potrivit Codului civil, în sensul majorării
clauzei penale, la cererea creditorului

8
Teoria generală a obligațiilor. Grile.

2020 Iulie

18. Riscul pieirii fortuite a bunului în contractele sinalagmatice translative de

proprietate: a) este suportat de creditorul obligației de predare a bunului, dacă
acesta a fost pus în întârziere; b) este suportat de debitorului obligației de predare
a bunului, fără posibilitatea de derogare printr-o clauză expresă contrară; c)
niciuna din cele două variante nu este corectă.

19. În materia răspunderii contractuale: a) daunele-interese pot fi acordate

exclusiv cu titlu de sancțiune sau remediu principal; b) o clauză de exonerare de
răspundere produce efecte numai în ipoteza culpei debitorului; c) nu se repară
niciodată prejudiciul imprevizibil.

20. În materia rezoluțiunii: a) caracterul însemnat al neexecutării nu trebuie

îndeplinit întocmai în cazul contractelor cu executare succesivă, dacă
neexecutarea este repetată; b) creditorul este îndreptățit să emită declarația de
rezoluțiune exclusiv în ipoteza unei clauze contractuale exprese în acest sens; c)
niciuna din cele două variante nu este corectă.

21. În ipoteza clauzei penale: a) trebuie verificate condițiile acordării de

daune-interese, mai puțin condiția prejudiciului; b) chiar dacă a fost stipulată
pentru neexecutare obligației la timp, aceasta nu se poate cumula cu executarea
silită în natură; c) niciuna din cele două variante nu este corectă.

22. Pactul comisoriu: a) poate fi invocat fie de creditor, fie de debitor; b)

reprezintă clauza prin care creditorul solicită daune-interese în caz de
neexecutare a obligației; c) poate opera diferit în funcție de necesitatea punerii în
întârziere.

23. Potrivit dispozițiilor Codului civil, îmbogățirea fără justă cauză reprezintă:
a) un principiu de drept, fără reglementare detaliată; b) un fapt juridic ilicit; c) un
izvor de obligații, expres reglementat.

2021 Februarie

18. Punerea în întârziere a debitorului: a) reprezintă o condiție pentru invocarea

excepției de neexecutare; b) poate fi realizată și verbal de către creditor; c) nu este
necesară, în cazul neexecutării obligației de a plăti o sumă de bani asumată în
exercițiul activității unei întreprinderi, deoarece operează de drept.

19. Potrivit Codului civil, care din următoarele afirmații este falsă: a)
rezoluțiunea este aplicabilă în cazul neexecutării fără justificare a unei obligații,
indiferent de natura contractuală sau extra-contractuală a obligației; b) prejudiciul
imprevizibil este reparabil în materie contractuală în caz de intenție sau culpă

9
Teoria generală a obligațiilor. Grile.

gravă în neexecutarea obligației, dar numai în măsura în care acesta este

consecința directă și necesară a neexecutării; c) excepția de neexecutare poate fi
invocată în absența formulării unei cereri de chemare în judecată

20. În materia daunelor-interese contractuale: a) creditorul nu are dreptul la

repararea prejudiciului nepatrimonial; b) creditorul unei obligații bănești nu este
ținut să probeze prejudiciul; c) creditorul beneficiază de prezumția de intenție a
debitorului în neexecutarea obligației.

21. Care dintre următoarele afirmații este adevărată: a) în cazul neexecutării, de

către debitor, a obligației de a face, creditorul poate să o execute el însuși, dar
numai cu aprobarea prealabilă a instanței; b) pactul comisoriu produce efecte
dacă prevede, în mod expres, obligațiile a căror neexecutare atrage rezoluțiunea
de drept a contractului; c) îmbogățirea fără justă cauză poate fi invocată și atunci
când plata a fost efectuată în temeiul unui contract.

22. În materia gestiunii de afaceri: a) gestiunea de afaceri are natura unui

principiu de drept aplicabil ori de câte ori între subiectele implicate nu există o
relație contractuală; b) necunoașterea gestiunii de către gerat nu condiționează
existența mecanismului gestiunii; c) decesul geratului atrage încetarea de drept a
gestiunii.

23. În ipoteza în care se constată nulitatea obligației pentru care a fost

instituită o clauză penală, iar creditorul solicită executarea clauzei penale,
debitorul poate invoca: a) reducerea clauzei penale; b) nulitatea clauzei penale; c)
rezoluțiunea clauzei penale.

2021 Iunie

18. În materia gestiunii de afaceri: a) există gestiune chiar dacă cel care
administrează afacerile altuia acționează cu intenția de a-l gratifica; b) gerantul nu
răspunde decât pentru prejudiciile cauzate geratului cu intenție sau culpă gravă
când gestiunea a urmărit să-l apere pe gerat de o pagubă iminentă; c) gestiunea
încetează la moartea gerantului.

19. În materia daunelor-interese: a) dacă sunt evaluate convențional, creditorul

nu trebuie să dovedească prejudiciul cu prilejul solicitării acestora; b) moratorii
datorate în cazul unei obligații bănești neexecutate la scadență, debitorul are
dreptul să dovedească că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii este
mai mic decât aceste daune interese; c) când sunt evaluate pe cale legală,
legiuitorul stabilește daunele moratorii pentru orice tip de obligație, indiferent de
obiectul acesteia.

10
Teoria generală a obligațiilor. Grile.

20. În domeniul faptului juridic licit: a) restituirea plății nedatorate se face

întotdeauna în limita îmbogățirii determinate de plată; b) restituirea se datorează
și pentru situația în care îmbogățirea fără justă cauză nu subzistă la data sesizării
instanței; c) caracterul necesar sau util al actelor se apreciază la momentul la care
gerantul le-a făcut.

21. Care dintre următoarele afirmații este adevărată: a) pentru a opera excepția
de neexecutare este necesară punerea în întârziere; b) creditorul are dreptul la
rezilierea contractului dacă neexecutarea are caracter însemnat și repetat; c) dacă
creditorul optează pentru rezoluțiunea contractului, acesta nu mai are dreptul la
daune-interese.

22. În materia rezoluțiunii: a) atunci când debitorul încalcă obligația de a nu face,

creditorul nu poate invoca rezoluțiunea unilaterală; b) orice pact comisoriu
produce efecte numai dacă prevede necesitatea punerii prealabile în întârziere a
debitorului; c) rezoluțiunea poate opera de plin drept în cazurile anume prevăzute
de lege sau dacă părțile au convenit astfel.

23. Care din următoarele susțineri este adevărată: a) punerea în întârziere a

debitorului se efectuează prin cererea de chemare în judecată, notificare scrisă
sau înștiințare verbală; b) în cazul neexecutării unei obligații de a face, creditorul
poate, pe cheltuiala debitorului să execute el însuși ori să facă să fie executată
obligația, fără să fie necesară încuviințarea din partea instanței; c) clauza penală
poate fi majorată de către instanță, potrivit dispozițiilor Codului civil.

2022 Februarie

18. În materia faptelor licite: a) îmbogățirea fără justă cauză nu este

reglementată expres ca un izvor de obligații, dar se aplică cu titlu de principiu de
drept; b) există prezumția absolută că o plată este făcută cu intenția de a stinge o
datorie; c) diligența datorată de gerant este cea pe care un bun proprietar o
depune în administrarea bunurilor sale.

19. În materia daunelor-interese: a) acestea se evaluează numai pe cale judiciară

sau convențională, independent de obiectul obligației contractuale neexecutate;
b) clauza penală reprezintă o modalitate de evaluare convențională și anticipată a
daunelor-interese; c) atunci când sunt stabilite pe cale judiciară, instanța aplică
aceeași regulă pentru repararea prejudiciilor previzibile și imprevizibile cauzate
prin neexecutarea unei obligații contractuale.

11
Teoria generală a obligațiilor. Grile.

20. În materia executării obligațiilor: a) creditorul poate, pe cheltuiala

debitorului, să execute el însuși ori să facă să fie executată obligația, indiferent de
felul acesteia; b) constrângerea debitorului de către creditor de a executa obligația
în natură reprezintă, potrivit Codului civil, o manifestare a executării prin
echivalent a debitorului; c) Codul civil nu prevede condiția prejudiciului atunci
când sunt executate silit în natură.

21. Contractul: a) reprezintă acordul de voințe dintre două sau mai multe
persoane fără intenția de a produce efecte juridice; b) este sinalagmatic sau
unilateral în funcție de criteriul scopului pentru care s-a contractat; c) este
unilateral, potrivit Codului civil, dacă presupune obligații reciproce dar nu și
interdependente.

22. Este falsă următoarea susținere: a) excepția de neexecutare a contractului nu

trebuie neapărat invocată în fața instanței de judecată; b) dacă, înainte de
scadență obligației bănești, debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda
legală, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadență; c)
nulitatea clauzei penale atrage și nulitatea convenției principale.

23. Care din următoarele susțineri este adevărată: a) potrivit Codului civil,
prejudiciul reprezintă una din condițiile rezoluțiunii, indiferent de modalitatea de
operare a acesteia; b) rezoluțiunea este subordonată întotdeauna punerii în
întârziere a debitorului; c) în privința actelor juridice, gestiunea de afaceri ratificată
produce, de la data când a fost începută, efectele unui mandat.

12
Teoria generală a obligațiilor. Grile.

Barem

februarie 2015 iunie 2017 februarie 2020

18 B 18 C 18 B
19 B 19 B 19 B
20 C 20 A 20 C
21 B 21 C 21 C
22 B 22 C 22 A
23 C 23 C 23 B
iunie 2015 februarie 2018 iulie 2020
18 C 18 B 18 A
19 B 19 B 19 B
20 A 20 A 20 A
21 C 21 A 21 A
22 A 22 C 22 C
23 B 23 A 23 C
februarie 2016 iunie 2018 februarie 2021
18 B 18 C 18 C
19 C 19 B 19 A
20 A 20 B 20 B
21 B 21 C 21 B
22 C 22 B 22 B
23 B 23 C 23 B
iunie 2016 februarie 2019 iunie 2021
18 A 18 B 18 B
19 C 19 A 19 A
20 B 20 C 20 C
21 B 21 C 21 B
22 C 22 C 22 C
23 B 23 C 23 B
februarie 2017 iunie 2019 februarie 2022
18 B 18 C 18 C
19 A 19 A 19 B
20 C 20 C 20 C
21 B 21 B 21 C
22 C 22 A 22 C
23 C 23 C 23 C

13