Drept civil IV.
Teoria obligațiilor
FIȘA NR. 3 – Efectele contractului
1. Contractele cu executare instantanee:
a) pot fi revocate prin consimțământ mutual, stingând
drepturile consimțite de dobânditor;
b) pot fi revocate unilateral în măsura în care executarea
nu a început;
c) pot fi revocate unilateral și după începerea executării,
dar fără a produce efecte retroactive.
2. Denunțarea unilaterală este:
a) admisă doar în materia contractelor cu executare
succesivă;
b) condiționată de plata arvunei, dacă părțile convin o
asemenea limitare;
c) mereu posibilă pentru contractele pe durată
nedeterminată.
3. Termenul de preaviz este necesar numai pentru
denunțarea unilaterală a contractelor:
a) cu executare succesivă, indiferent de durata lor;
b) cu executare instantanee;
c) cu executare succesivă pe durată nedeterminată.
4. În teoria impreviziunii, schimbarea excepțională a
împrejurărilor poate fi:
a) anterioară încheierii contractului;
b) simultană încheierii contractului;
c) posterioară încheierii contractului.
5. Riscul impreviziunii:
a) nu poate fi asumat contractual, dispozițiile legii fiind
imperative;
b) poate fi asumat contractual, în temeiul libertății
contractuale;
c) poate fi gestionat prin clauză de hardship.
6. În materia impreviziunii:
a) părțile pot conveni adaptarea contractului pentru
distribuirea echitabilă a pierderilor și beneficiilor;
b) instanța poate dispune încetarea contractului cu efecte
retroactive;
c) arbitrajul e posibil în temeiul unei clauze de hardship.
7. În materia relativității efectelor:
a) moștenitorul legal al unei părți contractuale nu va fi
asimilat acesteia într-un contract intuitu persoane;
b) creditorii chirografari sunt avânzi-cauză, suportând
efectele prin dreptul de gaj general;
c) terții deveniți forțat părți ca efect al aparenței în drept
suportă clauza penală.
8. Succesorii în drepturi ai părților (avânzi-cauză):
a) sunt persoanele care nu au participat, direct sau prin
reprezentant, la încheierea contractului, și față de care
contractul nu produce niciun efect;
asist. dr. Anthony Murphy
b) sunt persoanele fizice sau juridice care au consimțit,
direct sau prin reprezentant, la încheierea contractului;
c) sunt persoanele care nu au consimțit la încheierea
contractului, dar față de care se produc totuși efectele
sale din cauza legăturii sau raportului în care se află cu
părțile.
9. Constituie excepție aparentă de la principiul
relativității efectelor contractului:
a) stipulația pentru altul;
b) contractul colectiv de muncă;
c) promisiunea faptei altuia.
10. Prin promisiunea faptei altuia:
a) debitorul promite în realitate fapta sa proprie de a
determina pe o terță persoană să ratifice sau să încheie un
act juridic;
b) debitorul se angajează față de creditor să garanteze
însăși executarea obligației asumate de debitor;
c) terțul nu este obligat prin voința promitentului, ci doar
dacă își va manifesta voința în acest sens.
11. Stipulația pentru altul:
a) nu poate fi revocată de către creditorii stipulantului;
b) nu poate fi revocată de către stipulant fără acordul
promitentului, dacă acesta din urmă are interesul să o
execute;
c) poate fi revocată de moștenitorii stipulantului.
12. Acțiunea în simulație are ca efect:
a) anularea actului secret;
b) înlăturarea efectelor contractului aparent;
c) validarea contractului secret.
13. Pentru a ne afla în prezența simulației este necesar
ca actul secret să fie încheiat:
a) după actul aparent sau în același timp cu acesta;
b) înaintea actului aparent ori în același timp cu acesta;
c) între aceleași părți ca și actul aparent.
14. În materia simulației, terții:
a) niciodată nu pot fi ținuți de efectele actului secret;
b) nu pot refuza efectele actului secret dacă îi cunoșteau
existența la momentul la care s-au născut interesele lor;
c) pot invoca efectele actului secret împotriva părților,
chiar dacă, la momentul nașterii intereselor lor nu au
cunoscut existența acestui act.
15. Se sancționează cu nulitate relativă:
a) vânzarea ce ascunde o donație încheiată între un medic
în calitate de donatar și pacientul îngrijit pentru boala
care i-a provocat decesul în calitate de donator;
b) vânzarea ce ascunde o liberalitate făcută celuilalt soț;
c) legatul făcut, prin interpunere de persoane, în favoarea
notarului public care a autentificat testamentul.