Tema drept civil nr.

1. Capacitatea de a încheia actul juridic civil:

a) este o condiție de fond esențială, de eficacitate și generală a actului juridic
civil;
b) este echivalentul capacității civile a persoanei fizice sau juridice;
c) reunește în structura sa o parte din capacitatea de folosință a persoanei fizice
sau juridice, precum și capacitatea de exercițiu a acesteia.
Rezolvare:
a) Răspuns greșit: conform art. 1179 Cod Civil, capacitatea este o conditie de
fond, esentiala si generala a actului juridic civil, alaturi de consimtamant, obiect si
cauza, fiind cerute oricarui act jurudic, a carei nerespectare se sanctioneaza cu
nulitatea actului juridic civil (este o conditie de validitate, nu de eficacitate)
b) Răspuns corect: Prin capacitatea de a încheia actul juridic civil se înțelege
acea condiție de fond și esențială care constă în aptitudinea subiectului de drept civil
(persoana fizică, persoana juridică) de a deveni titular de drepturi și obligați civile
prin încheierea de acte juridice. Capacitatea de a încheia actul juridic este expresia
fidelă a capacității de exercițiu, pentru că această capacitate, ca element de structură
al capacității civile, înseamnă tocmai aptitudinea persoanei fizice sau persoanei
juridice de a-și exercita drepturi și a-și asuma obligații prin încheierea de acte
juridice.
c) Răspuns corect: Capacitatea de a încheia actul juridic civil este numai o
parte a capacităţii civile, reunind, în structura sa, o parte din capacitatea de folosinţă a
persoanei fizice sau juridice, precum şi capacitatea de exerciţiu a acesteia. Absența
oricăruia dintre aceste capacități împiedică formarea valabilă a actului juridic civil.

2. Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, poate încheia fără

încuviințarea părinților sau după caz a tutorelui: (explicația în Codul Civil)
a) un contract de locațiune (închiriere) a unui imobil (apartament);
b) un contract de donație a unui imobil;
c) un contract de vânzare a unui imobil;
Minorul între 14 și 18 ani are capacitate de exercițiu restrânsă. Cei cu
capacitate de exercițiu restrânsă pot încheia actele singuri, dar numai cu încuviințarea
părinților ori tutorelui.
Rezolvare:
a) Răspuns corect: Conform Art. 40 Cod Civil - Pentru motive temeinice,
instanța de tutelă poate recunoaște minorului care a împlinit vârsta de 16 ani
capacitatea deplină de exercițiu.
De asemenea, minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă poate încheia un
contract de locațiune, în calitate de locatar.
 b) Răspuns greșit:potrivit art.988 alin 1 Cod Civil - Cel lipsit de capacitate de
exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă nu poate dispune de bunurile sale
prin liberalități, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
c) Răspuns greșit: conform Art. 41 Cod Civil
Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercițiu restrânsă se încheie de
către acesta, cu încuviințarea părinților sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile
prevăzute de lege, și cu autorizarea instanței de tutelă. Încuviințarea sau autorizarea
poate fi dată, cel mai târziu, în momentul încheierii actului.
Minorul poate încheia singur acte de conservare, acte de administrare care nu îl
prejudiciază, precum și acte de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și care
se execută la data încheierii lor.
Actele de conservare sunt acele acte care au ca efect menţinerea unui drept în
starea actuală, consolidarea sau împiedicarea pierderii sale. Actele de dispoziție de
mică valoare, curente sunt acele acte care au ca rezultat ieșirea din patrimoniul unei
persoane a unui bun sau a unui drept asupra unui bun, care se execută imediat la
încheierea lor.

3. În legatura cu cerința privind necesitatea provenirii consimțământului

de la o persoană cu discernământ, putem afirma că:
a) decurge din principiul voinței reale;
b) este în strânsă legătură cu condiția capacității putându-se proba că
discernământul există și la o persoană lipsită de capacitatea de exercițiu;
c) nu există nici o legatură cu condiția capacității deoarece actele juridice
încheiate de o persoană lipsită de capacitatea de exercițiu sunt nule prin voința
legiuitorului.
Rezolvare:
a) Răspuns corect: Prin consimțământ se înțelege "acea condiție esențială, de
fond și generală, a actului juridic civil care constă în hotărârea de a încheia un act
juridic civil manifestată în exterior”. Contractul se încheie prin acordul de voințe (de
consimțăminte) al părților.
Principiul voinței reale (interne). Din expunerea formării voinței juridice
rezultă ca această voință este alcătuită din două elemente: elementul intern
(psihologic) și elementul extern (social) constând în voința exteriorizată. Voința
internă este elementul constructiv al actului juridic, declarația de voință nefiind
altceva decât mijlocul de exteriorizare a acelei voințe interne.
Actul juridic este manifestarea de voință făcută cu intenția de a produce efecte
juridice, iar persoana care îl încheie trebuie să aibă discernământ pentru a delibera în
cunoștință de cauză.
b) Răspuns greșit: Condiția de validitate a consimțământului nu trebuie
confundată cu capacitatea, întrucât,capacitatea este o stare de drept-de jure-(asa cum
il vede legea pe om), pe când prezenta sau lipsa discernământului este o stare de fapt
- de facto. Capacitatea are ca izvor numai legea, iar discernământul este de natură
psihologică ce poate exista izolat chiar și la o persoană incapabilă, după cum o
persoană deplin capabilă se poate găsi într-o situație în care, temporar, să nu aibă
discernământ. De asemenea, există o legătură între consimțământ și discernământ în
sensul că lipsa discernământului echivalează practic cu lipsa consimțământului dacă
ne raportăm la momentul încheierii unui act juridic civil. Existența capacității și
discernământului condiționează validitatea actului juridic. În plan probator, o
persoană cu capacitatea de exercițiu deplină trebuie să dovedească lipsa
discernământului la momentul încheierii actului, pe care o invocă, în schimb
persoana incapabilă, este prezumată relativ a fi fără discernământ, iar cel care
pretinde ca a existat discernământ trebuie să facă dovada lui.
c) Răspuns greșit: În ceea ce privește capacitatea unei persoane fizice de a
încheia acte juridice civile, se poate preciza că, persoana fizică cu deplină capacitate
de exercițiu este prezumată că are discernământ juridic pentru a încheia acte juridice
civile, iar persoanele lipsite de capacitatea de exercițiu (minorul sub 14 ani și cel pus
sub interdicție judecătorească) sunt prezumate a nu avea discernământ (vârstă fragedă
sau starea de sănătate mintală). În aceste condiții, lipsa discernământului la momentul
încheierii actului juridic atrage ca sancțiune nulitatea relativă. (art.1205 alin. 1 și 2
Cod Civil - Este anulabil contractul încheiat de o persoană care, la momentul
încheierii acestuia, se afla, fie și numai vremelnic, într-o stare care o punea în
neputință de a-și da seama de urmările faptei sale. Contractul încheiat de o persoană
pusă ulterior sub interdicție poate fi anulat dacă, la momentul când actul a fost făcut,
cauzele punerii sub interdicție existau și erau îndeobște cunoscute.

4. În cazul viciilor de consimțământ:

a) acestea decurg din principiul voinței reale;
b) nu există manifestare de voință din partea celui care se obligă;
c) atunci când există, intervine întotdeauna sancțiunea prevăzută de lege.
Rezolvare:
a) Răspuns greșit: Pe lângă cele trei condiții, consimțământul, pentru a fi
valabil, trebuie să îndeplinească și o a patra condiție: să fie pe deplin conștient și
liber. Aceasta condiție nu este îndeplinită atunci când consimțământul este alterat
prin vicii de consimțământ. Viciile de consimțământ afectează caracterul conștient și
liber al voinței de a încheia un act juridic. Deși există manifestare de voință, aceasta
este viciată, fie în caracterul său liber (violența și leziunea), fie în conținutul său
intelectual, conștient. (eroarea și dolul)
b) Răspuns greșit: Specific viciilor de consimțământ este faptul că există
manifestarea de voință (consimțământul), insa aceasta este viciata. Viciile de
consimțământ sunt împrejurări de fapt care împiedică formarea sau darea unui
consimțământ liber și în deplină cunoștință de cauză. Ele trebuie să existe în
momentul încheierii actului juridic; cel care invocă viciul de consimțământ trebuie să
îl dovedească deoarece acesta nu se prezumă.
c) Răspuns corect: Art. 1.206 Cod Civi - (1) Consimțământul este viciat când
este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin violență.
 Ca regulă, sancțiunea care intervine în cazul viciilor de consimțământ
este nulitatea relativă. Cu toate acestea, noua reglementare prevede o modalitate în
care se poate evita anularea contractului pentru eroare (adaptarea contractului) și
leziune (reducerea sau mărirea uneia dintre prestații).

5. Ca urmare a reglementării erorii și dolului, ca vicii de consimțământ, la

momentul încheierii unui act juridic acestea dau naștere:
a) unei acțiuni în anularea actului juridic încheiat;
b) unei acțiuni în răspundere civilă delictuală;
c) unei acțiuni în îmbogățire fără justă cauză în măsura în care s-a realizat o
astfel de îmbogățire.
Rezolvare:
a) Răspuns corect: conform Art. 298 Cod Civil - (1) Căsătoria poate fi anulată la
cererea soțului al cărui consimțământ a fost viciat prin eroare, prin dol sau prin
violență.
Art. 1.214. - (1) Consimțământul este viciat prin dol atunci când partea s-a aflat
într-o eroare provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte părți ori când aceasta
din urmă a omis, în mod fraudulos, să îl informeze pe contractant asupra unor
împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie.
(2) Partea al cărei consimțământ a fost viciat prin dol poate cere anularea
contractului, chiar dacă eroarea în care s-a aflat nu a fost esențială.
(3) Contractul este anulabil și atunci când dolul provine de la reprezentantul,
prepusul ori girantul afacerilor celeilalte părți.
Dolul atrage anularea numai dacă provine de la una din părțile contractante.
Art. 1.207. - (1) Partea care, la momentul încheierii contractului, se află într-o
eroare esențială poate cere anularea acestuia, dacă cealaltă parte știa sau, după caz,
trebuia să știe că faptul asupra căruia a purtat eroarea era esențial pentru încheierea
contractului.
(3) Eroarea de drept este esențială atunci când privește o normă juridică
determinantă, potrivit voinței părților, pentru încheierea contractului.
b) Răspuns corect : Art. 1.257 Cod Civil - În caz de violență sau dol, cel al
cărui consimțământ este viciat are dreptul de a pretinde, în afară de anulare, și daune-
interese sau, dacă preferă menținerea contractului, de a solicita numai reducerea
prestației sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi îndreptățit.
c) Răspuns greșit: Îmbogățirea fără justă cauză este reglementată în Noul Cod
Civil prin art. 1345 – 1348. Potrivit doctrinei, „îmbogățirea fără justă cauză este un
fapt juridic licit prin care patrimoniul unei persoane este mărit pe seama
patrimoniului altei persoane, fără a exista un temei juridic, și care să naștere
îndatoririi de restituire în sarcina îmbogățitului”. Acțiunea pe care o are la îndemână
însărăcitul împotriva persoanei care s-a persoanei care s-a îmbogățit în detrimentul
său se numește actio de in rem verso