Sunteți pe pagina 1din 10

INSTITUII DE DREPT PENAL I DREPT PROCESUAL PENAL N

ACTIVITATEA DE INFORMAII

Dezvoltarea i extinderea formelor organizate ale criminalitii i globalizrii acesteia


impun din partea statelor i organizaiilor interguvernamentale adoptarea unor instrumente
juridice cu caracter internaional care s fac posibil salvgardarea probelor, a elementelor de
prob i transferul rapid al acestora ctre autoritile judiciare care instrumenteaz cauzele
penale, n vederea administrrii mijloacelor de prob i tragerii la rspundere a fptuitorilor.
Prevenirea i reprimarea criminalitii organizate trebuie s aib n vedere conexiunea
ei cu cauzele adiacente, care sunt complementare i nu se exclud reciproc. Studiind aceste
cauze, comunitatea internaional are obligaia s ia msuri n vederea eliminrii lor i s
adopte n continuare msuri practice pentru stoparea flagelului criminalitii organizate.
Romnia, ca oricare alt ar din lume, se confrunt cu diversitatea formelor
criminalitii
organizate respectiv: traficul de persoane, traficul de droguri, migraia ilegal, falsul i traficul
de moned fals, traficul internaional cu autovehicule furate, traficul de materiale strategice
i sp-
larea banilor provenii din aceste activiti ilicite. S-a ajuns la o specializare a gruprilor
criminale n domenii n care profitul este mare, prejudiciind de cele mai multe ori sistemul
economic i social prin: fraudarea banilor publici i trecerea acestora n profitul grupurilor de
interese.
In contextul globalizarii, al intensificarii schimburilor economice, al concurentei fara
precedent in maximizarea profiturilor, asistam in mod evident si la o crestere progresiva a
criminalitatii, in general, si a celei transfrontaliere, organizate, in particular. Statele depun
eforturi sustinute in a implementa politici penale de combatere a fenomenului de criminalitate
organizata, adaptate principiului potrivit caruia pentru forme speciale de criminalitate trebuie
acionat cu mijloace speciale de investigare.
Amploarea i diversificarea fenomenului infracional, n general, a criminalitii
organizate i a terorismului, n special, caracterul transfrontalier al reelelor criminale,
resursele logistice deosebite alocate de acestea pentru consolidarea activitilor ilicite au fcut
ca procedeele investigative clasice folosite de organele de urmrire penal s devin practic
ineficiente i nerealiste. De aceea, societatea modern a im-pus crearea unor instrumente
investigative complexe, dubla-te de adoptarea unor decizii-standard la nivel naional i in-
ternaional, menite a conferi autoritilor statale capaciti sporite de control i combatere a
infracionalitii grave, chiar dac, de multe ori, adoptarea i utilizarea unor astfel de mij-
loace au ridicat serioase controverse n materia nclcrii drepturilor i libertilor
fundamentale ale omului. n abor-darea tehnic a acestei teme de analiz trebuie plecat i de
la ideea c, pentru forme speciale de criminalitate i criminalitatea organizat, ca cea mai
grav form de criminalitate pe care a cunoscut-o vreodat omenirea, are aceast
caracteristic , trebuie gsite forme speciale de combatere. Statul, confruntat cu aceast
revoluie a informaiei, trebuie s identifice noi tipuri de pattern-uri acionale, care s se
plieze pe nevoia de rspuns rapid, flexibilitate i organizare ce s-au impus n lumile
postmoderne.
Toate procedeele investigative circumscrise noiunii generale de tehnici speciale de
investigaie sunt unanim aplicabile, n sensul c utilizarea lor poate avea loc att n comba-
terea infraciunilor grave, aa cum sunt ele definite de dispo-ziiile art. 2 din Legea nr.
39/2003 privind prevenirea i com-baterea criminalitii organizate, dar i n materia
infraciunilor de drept comun; este adevrat c, date fiind implicaiile de ordin cauzal
(caracterul complex al faptelor cercetate), dar i cele ce in de costurile propriu-zise, folosirea
acestor tehnici se realizeaz preponderent n materia instrumentrii infraciunilor de
criminalitate organizat.
Avnd n vedere c, pe de o parte, tehnicile speciale de investigare sunt ingerine n
viaa privat, iar, pe de alt parte, aplicarea lor efectiv atrage costuri bneti semnificative,
utilizarea lor trebuie fcut cu respectarea a dou principii-standard: principiul
proporionalitii (alegerea gradual a uneia sau a unora dintre procedee, prin raportare la
gravi-tatea faptelor svrite), dar i principiul oportunitii (ele tre-buie utilizate doar dac
faptele cercetate sunt de o anumit complexitate).
Potrivit Recomandrii (2005) 10 a Comitetului de Mi-nitri al Consiliului Europei,
prin noiunea de tehnici spe-ciale de investigare se nelege tehnicile aplicate de autoritile
competente n cadrul anchetelor penale, viznd depis-tarea sau anchetarea unor infraciuni
grave i a unor suspeci, n vederea strngerii de informaii, de aa manier nct persoanele n
cauz s nu aib cunotin de acest lucru.
i alte instrumente internaionale fac referire la tehnicile speciale de investigare.
Astfel, prevederile art. 17-19 din cel de-al doilea Protocol adiional la Convenia european de
asisten judiciar n materie penal menioneaz supravegherea transfrontalier, livrrile
supravegheate, anchetele sub acoperire; art. 4 din Convenia european privind sp-larea,
descoperirea, sechestrarea i confiscarea produselor infraciunii vorbete despre competene i
tehnici speciale de investigare; art. 23 din Convenia penal privind corupia prevede msuri
care vizeaz facilitarea strngerii de probe i confiscarea produselor.
Tehnicile speciale de investigare sunt instrumente vi-tale n lupta mpotriva
infraciunilor grave. Acestea presupun, prin modul de realizare, ingerine n dreptul la via
privat, fiind astfel necesar s fie respectate standardele europene de protecie prevzute n
art. 8 din Convenia european pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor
fundamentale i n jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului.
Supravegherea prin intermediul agenilor statului sau prin mijloace tehnice a
activitilor cotidiene ale persoanei, a con-vorbirilor telefonice, a corespondenei constituie o
ingerin n dreptul la via privat i la coresponden. Simpla supraveghere n locuri publice
a activitilor unei persoane, ce se desfoar pe o durat scurt de timp, fr ca autoritile s
nregistreze imagini sau s fac fotografii, nu constituie prin ea nsi o ingerin n viaa
privat.
n activitatea judiciar a organelor de urmrire penal cu competene speciale,
mijloacelor speciale, mai ales interceptrilor i nregistrrilor audio i video, li se acord o
importan deosebit ca mijloace de prob.
n practic, extrem de rar se ntlnesc dosare instrumentate de organele de urmrire
penal specializate fr ca acestea s fie fundamentate i pe interceptri audio sau video, i la
fel de rar se ntlnesc situaii n care aceste probe s nu fie contestate de ctre aprare ntr-o
form sau alta.
Aceste metode fac parte din tehnicile speciale de investigare n justiia penal,
legislaia noastr recunoscndu-le ca atare i acordndu-le importana cuvenit. De altfel,
mijloacele i tehnicile speciale sunt recunosvcute la nivel european, fcnd chiar obiectul unei
recomandri a Comitetului de Minitri al Consiliului Europei-Recomandarea 10/2005 privind
tehnicile speciale de anchet n legtur cu infraciuni grave, inclusiv acte de terorism.
n legtur cu natura juridic a acestor noi instituii viznd tehnicile speciale de
supraveghere reglementate de NCPP profesorul Nicolae Volonciu spunea: Este greu s
conturm de pe acum natura juridic a acestor noi instituii, ntruct ele nu sunt cu siguran
nici probe, nici mijloace de prob. Tehnicile speciale seamn mai degrab cu procedee
probatorii clasice regsite de mult vreme n reglementrile juridice penale. Dar i aici apare o
not specific. O cercetare la faa locului, reconstituire, confruntare, ridicare de obiecte sau
percheziie are loc cu deplina cunoatere a acestei activiti de ctre persoana investigat, pe
cnd n cazul tehnicilor speciale ele rmn oculte pentru subiectul vizat .
Noul Cod de procedur penal enumer n cuprinsul art. 138 metodele speciale de
supraveghere sau cercetare, le definete pe fiecare n parte i explic nelesul unor termeni
folosii n cadrul definiiilor, asigurnd astfel o prezentare general a acestor metode speciale.
Astfel, conform prevederilor art 138 NCPP, constituie metode speciale de
supraveghere
sau cercetare urmtoarele:
a) interceptarea comunicaiilor ori a oricrui tip de comunicare la distan;
b) accesul la un sistem informatic;
c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
d) localizarea sau urmrirea prin mijloace tehnice;
e) obinerea datelor privind tranzaciile financiare ale unei persoane;
f) reinerea, predarea sau percheziionarea trimiterilor potale;
g) utilizarea investigatorilor sub acoperire i a colaboratorilor;
h) participarea autorizat la anumite activiti;
i) livrarea supravegheat;
j) obinerea datelor generate sau prelucrate de ctre furnizorii de reele publice de
comunicaii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaii electronice destinate
publicului, altele dect coninutul comunicaiilor, reinute de ctre acetia n temeiul legii
special privind reinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reele publice de
comunicaii electronice i de furnizorii de servicii de comunicaii electronice destinate
publicului.
Prin interceptarea comunicaiilor ori a oricrui tip de comunicare se nelege
interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea sau nregistrarea comunicrilor efectuate prin
telefon sistem informatic ori prin orice alt mijloc de comunicare.
Prin acces la un sistem informatic se nelege ptrunderea ntrun sistem informatic sau
mijloc de stocare a datelor informatice fie direct, fie de la distan, prin intermediul unor
programe specializate ori prin intermediul unei reele, n scopul de a identifica probe.
Prin sistem informatic se nelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive
interconectate ori aflate n relaie funcional, dintre care unul sau mai multe asigur
prelucrarea automat a datelor, cu ajutorul unui
program informatic.
Prin date informatice se nelege orice reprezentare de fapte, informaii sau concepte
sub o form adecvat prelucrrii ntr-un sistem informatic, inclusiv un program capabil s
determine executarea unei funcii de ctre un sistem informatic.
Prin supraveghere video, audio sau prin fotografiere se nelege fotografierea
persoanelor, observarea sau nregistrarea conversaiilor, micrilor ori a altor activiti ale
acestora.
Prin localizare sau urmrire prin mijloace tehnice se nelege folosirea unor dispozitive
care determin locul unde se afl persoana sau obiectul la care sunt ataate.
Prin percheziionarea trimiterilor potale se nelege verificarea, prin mijloace fizice
sau tehnice, a scrisorilor, a altor trimiteri potale sau a obiectelor transmise prin orice alt
mijloc.
Prin obinerea datelor privind tranzaciile financiare ale unei persoane se nelege
operaiunile prin care se asigur cunoaterea coninutului tranzaciilor financiare i al altor
operaiuni efectuate sau care urmeaz s fie efectuate prin intermediul unei instituii de credit
ori al altei entiti financiare, precum i obinerea de la o instituie de credit sau de la alt
entitate financiar de nscrisuri ori informaii aflate n posesia acesteia referitoare la
tranzaciile sau operaiunile unei persoane.
Prin utilizarea investigatorilor sub acoperire i a colaboratorilor se nelege folosirea
unei persoane cu o alt identitate dect cea real n scopul obinerii de date i informaii cu
privire la svrirea unei infraciuni.
Prin participarea autorizat la anumite activiti se nelege comiterea unei fapte
similare laturii obiective a unei infraciuni de corupie, efectuarea de tranzacii, operaiuni sau
orice fel de nelegeri privind un bun sau privind o persoan despre care se bnuiete c ar fi
disprut, c este victima traficului de persoane ori a unei rpiri, efectuarea de operaiuni
privind droguri, precum i prestarea unui serviciu, desfurate cu autorizarea organului
judiciar competent, n scopul obinerii de mijloace de prob.
Prin livrare supravegheat se nelege tehnica de supraveghere i cercetare prin care se
permite intrarea, tranzitarea sau ieirea de pe teritoriul rii a unor bunuri n privina crora
exist o suspiciune cu
privire la caracterul ilicit al deinerii sau obinerii acestora, sub supravegherea ori cu
autorizarea autoritilor
competente, n scopul investigrii unei infraciuni sau al identificrii persoanelor implicate n
svrirea acesteia.
Prin supraveghere tehnic se nelege utilizarea uneia dintre metodele prevzute la
alin. (1) lit. a) - e).
Noul Cod de procedur penal instituie norme procedurale mult mai riguroase n
materia
tehnicilor speciale de supraveghere fcnd pentru prima oar o calificare i definire a
acestora.
n legtur cu natura juridic a acestor instituii noi, trebuie precizat c nu sunt nici
probe, nici mijloace de prob. Ele seamn mai degrab cu procedee probatorii clasice
regsite de mult vreme n reglementrile juridice penale. Aici apare o not specific, n
sensul c o cercetare la faa locului, reconstituire, confruntare, ridicare de obiecte sau
percheziie are loc cu deplina cunoatere a acestei activiti de ctre persoana investigat, pe
cnd, n cazul tehnicilor speciale, ele rmn oculte pentru subiectul vizat.
n activitatea procesual penal, tehnicile speciale de investigare constituie ingerine ale
autoritii n exerciiul unor drepturi fundamentale ale individului, avnd, pe cale de
consecin, un caracter de excepie. Introducerea acestor Excepii de la inviolabilitatea
convorbirilor telefonice i a co-municaiilor, de la respectarea vieii private i familiale, a
domiciliului i a corespondenei, dac msurile sunt nece-sare pentru securitatea naional,
sigurana public, ap-rarea ordinii i prevenirea faptelor penale, este prevzut i de
Convenia european a drepturilor omului. n schimb, n materie procesual, tehnicile speciale
de investigare rs-pund funciilor i scopului procesului penal, astfel cum sunt ele artate la
art. 1 alin. (1) C. proc. pen. constatarea la timp i n mod complet a faptelor care constituie
infraciuni, astfel ca orice persoan care a svrit o infraciune s fie pedepsit potrivit
vinoviei sale i nicio persoan nevinovat s nu fie tras la rspundere penal.
Fiind procedee probatorii, tehnicile speciale de investigare n materie procesual penal
au rolul de a evidenia probele pe care le conin mijloacele de prob. Or, probele sunt
elemente cu relevan informativ asupra tuturor laturilor cauzei penale, entiti de fapt
extrajudiciare care conin elemente de infor-maie ce pot arunca o lumin asupra infraciunii i
vinoviei participanilor la comiterea faptului penal cu alte cuvinte, informaii.
Pe lng tehnicile speciale de investigare cunoscute n activitatea procesual penal,
exist i tehnici speciale de in-vestigare n materia securitii naionale, att unele, ct i
celelalte fiind apte de a furniza probe n cadrul procesului penal.
n materia securitii naionale sunt considerate tehnici speciale de investigare:
a) interceptarea i nregistrarea comunicrilor;
b)accesul ntr-un loc, la un obiect sau document;
c) ridicarea i repunerea la loc a unui obiect;
d)instalarea de obiecte;
e) reinerea datelor generate sau prelucrate de ctre fur-nizorii de servicii de comunicaii
electronice destinate publi-cului sau de reele publice de comunicaii.
Dup cum rezult din dispoziiile art. 53 din Constituie, tehnicile speciale de
investigare prevzute de art. 20 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea i combaterea
teroris-mului[1] sunt impuse de necesitatea aprrii securitii naio-nale, fiind subsumate
rolului pe care trebuie s l ndepli-neasc n societate serviciile de informaii, ele avnd, prin
urmare, o funcie preponderent preventiv pe linia unor si-tuaii excepionale, care pericliteaz
securitatea naional. Aceste tehnici speciale de investigare prevzute la art. 20 din Legea nr.
535/2004 constituie componente ale activitii de informaii pentru asigurarea securitii
naionale, ele avnd o natur administrativ.
Natura juridic a tehnicilor speciale de investigare utili-zate n materia securitii
naionale constituie o problem doctrinar controversat, majoritatea autorilor apreciind c
aparin procedurii penale, optnd fie pentru ncadrarea lor exclusiv n faza actelor
premergtoare urmririi penale, fie n faza actelor premergtoare sau n cea a urmririi penale,
dup caz. n sprijinul acestor teze se aduc urmtoarele argumente:
majoritatea faptelor calificate de art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind sigurana naional a
Romniei ca ameninri pentru securitatea naional constituie n acelai timp i infraciuni;
din momentul n care se dein date sau indicii privind existena unei ameninri la adresa
securitii naionale (ceea ce constituie i condiia prealabil i obligatorie pentru autorizarea
procedeelor investigative speciale) se nate, erga omnes i de ndat, sub sdanciunea
prevzut la art. 170 C. Pen. obligaia de a denuna fapta organelor. judiciare, acestea urmnd
s nceap, chiar i in rem, ur-mrirea penal;
dispoziiile art. 224 alin. (2) i (3) C. proc. pen., conform crora, n vederea strngerii
datelor necesare organelor de urmrire penal pentru nceperea urmririi penale, pot efectua
acte premergtoare i lucrtorii operativi din Ministerul de Interne, precum i din celelalte
organe de stat cu atribuii n domeniul siguranei naionale, anume desemnai n acest scop,
pentru fapte care constituie, potrivit legii, ameninri la adresa siguranei naionale, procesul-
verbal constatator putnd fi mijloc de prob.
Ali autori au opinat n sensul c procedeele investigative speciale de securitate
naional nu pot fi incluse n sfera procesului penal. Dei majoritatea faptelor prevzute de art.
3 din Legea nr. 51/1991 sunt incriminate, exist i o parte care nu intr n sfera procesului
penal. Spre exemplu, deinerea ilegal de date sau documente secrete de stat, n orice scop
neautorizat de lege, reprezint ameninare pentru securitatea naional, dar constituie
infraciune numai dac este de natur s pun n pericol sigurana statului [art. 169 alin. (2) C.
pen. Tot astfel, sunt calificate ca ameninri pen-tru securitatea naional aciunile care aduc
atingere grav drepturilor i libertilor fundamentale ale cetenilor romni, dei nu
ntotdeauna acestea ntrunesc elementele constitutive ale unei infraciuni. Dei nicio prevedere
legal nu exclude uti-lizarea tehnicilor speciale de investigare n materia securitii naionale
n cadrul actelor premergtoare urmririi penale, totui, acestea constituie o categorie sui
generis de acte sau proceduri administrative, ce pot fi valorificate n condiii strict i limitativ
prevzute de lege n procesul penal.
Domeniul special al combaterii criminalitii organizate, multitudinea de forme i
tipuri sub care se manifest, dar i specificul investigativ propriu fiecrei astfel de infraciuni
trafic de droguri, trafic de persoane, criminalitatea informati-c, terorismul i finanarea
acestuia, criminalitatea afacerilor, fenomenul splrii banilor au determinat, sub aspect
legis-lativ, adoptarea unor reglementri multiple, cele mai multe dintre acestea regsindu-se n
norma cu caracter general Codul de procedur penal.
Pe de alt parte, n contextul modificrilor legislative impu-se de necesitatea noii
politici penale a statului, cea mai mare parte a normelor procesual penale din legile speciale
au fost preluate i unificate n dispoziiile noului Cod de procedur pe-nal, lucru cu efecte
pozitive, lesne de anticipat, mai ales pentru practicienii dreptului. Atunci cnd acest lucru nu a
fost posibil, n principal, datorit caracterului complex al reglemen-trilor juridice speciale, s-
a recurs la varianta completrii acestora prin Legea de punere n aplicare a noului cod.
Procedeele investigative speciale utilizate n procesul penal reprezint modaliti
pentru culegerea de informaii.
Aadar, se poate aprecia c procedeele probatorii discutate autorizate potrivit legii
au caracter judiciar si ii gsesc locul inaintea inceperii urmaririi penale, in cadrul actelor
premergatoare reglementate de art. 224 Cod de procedura penala iar dupa inceperea
urmaririi penale, in faza de urmarire penala, intre activitatile specifice acestei faze, alaturi de
constatarile tehnico-stiintifice, constatarile medico-legale, expertize, cercetari la fata locului,
reconstituiri, ridicari de obiecte si inscrisuri, perchezitii, ascultarea unor persoane participante
la procesul penal.
Pe de alta parte, aceste procedee sunt la limita intre ceea ce constitutional este ingradit
si in anumite cazuri si conditii prevazute de lege, este permis, ceea ce ii confera un caracter de
exceptie.
Procedeele probatorii analizate au, datorita complexitatii tehnologice ce o presupun, a
mecanismului concret de realizare, un grad de dificultate in administrare, astfel ca, se recurge
la utilizarea nor numai in situatia in care aflarea adevarului in cauza nu poate fi stabilit cu
usurinta in alte modalitati.
Practica metodologiei de investigare a infractiunilor releva ca utilizarea procedeelor
probatorii analizate este recomandabila in instrumentarea infractiunilor de coruptie (luarea si
darea de mita, traficul de influenta, primirea de foloase necuvenite) datorita specificului de
comitere a acestui gen de infractiuni prin art. 27 al. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, se instituie posibilitatea punerii
sub supraveghere sau sub ascultare a liniilor telefonice in cazul infractiunilor de coruptie, asa
cum sunt acestea definite de lege in cazul infractiunilor circumscrise categoriei de crima
organizata (art. 17 din Legea nr. 26/1994), in cazul infractiunilor grave, nefiind exclusa si in
cazul altor infractiuni, in functie de fapta comisa, de autori, instigatorii, complicii, tainuitorii
ori favorizatorii la acea fapta. In situatia infractiunilor contra sigurantei nationale, utilizarea
acestor procedee probatorii este supusa regulilor stipulate expres in legi speciale (Legea nr.
51/1991, legea nr 14/1992, Legea nr. 191/1998).
Procedeele probatorii analizate sunt utilizate in conditii de confidentialitate fata de
persoanele vizate, deoarece, in caz contrar, ar deveni ineficace, de unde concluzia ca au
caracter confidential. Folosirea acestor procedee este supusa regulilor de secretizare a
activitatilor desfasurate.
Mijloacele i tehnicile speciale indeplinesc in procesul penal aceeasi functiune pe care
o indeplinesc si celelalte mijloace de proba si procedee probatorii reglementate in Codul de
procedura penala si anume, de a procura organelor judiciare date, situatii sau elemente de fapt
ce pot servi ca proba pentru constatarea existenta sau inexistenta unei infractiuni, pentru
identificarea persoanei care a savarsit-o sau pentru cunoasterea unor imprejurari esentiale
cauzei, contribuie direct la aflarea adevarului si, deci, la solutionarea procesului penal.
Aceasta functiune rezulta si din prevederile Codului de procedura penala.
Pot rezulta insa si alte date, situatii, elemente de fapt care exced obiectului cauzei
penale instrumentate in care au fost utilizate si care sa constituie informatii in legatura cu
savarsirea altor infractiuni sau fapte ilicite, ceea ce poate conduce la extinderea procesului
penal (urmarire penala) in legatura cu alte fapte sau persoane, aflata in desfasurare sau la
sesizarea din oficiu, de catre organul de urmarire penala cu privire la infractiunile despre care
a luat la cunostinta. Aceasta imprejurare constituie o alta functiune a procedeelor probatorii
analizate.
In domeniul sigurantei nationale, folosirea procedeelor probatorii in discutie, care pot fi
utilizate si in alte conditii decat cele prevazute Codul de procedura penala si art. 13 din Legea
51/1991 capata functiunea de a putea fi mijloc de prevenire a unor situatii de natura
exceptionala, respectiv de a contribui prin relevarea unor informatii organelor abilitate in
vederea luarii masurilor pentru inlaturarea unor pericole iminente pentru siguranta nationala, a
unor amenintari la adresa sigurantei nationale, asa cum sunt enumerate in art. 3 din Legea
51/1991.
Importanta acestor procedee rezida in faptul ca efectuarea lor la timp si in bune
conditii asigura procurarea unor probe uneori indispensabile si unice pentru aflarea adevarului
intr-o cauza penala si se reflecta in imprejurarea ca legea ingaduie (in cazuri si situatii
prevazute expres de lege) pentru efectuarea lor restrangerea unor drepturi si libertati
fundamentale ale cetatenilor, prevazute in conventii internationale si Constitutia Romaniei,
cum sunt inviolabilitatea domiciliului, inviolabilitatea secretului comunicatiilor. Astfel de
restrangeri isi gasesc justificarea in interesul major al infaptuirii justitiei, si implicit in rolul pe
care-l pot avea aceste procedee in realizarea justitiei penale.
n ceea ce privete ncadrarea in desfasurarea procesului penal, legea nu face nici o referire cu
privire la fazele procesului penal in care pot fi utilizate interceptarile si inregistrarile audio sau
video, astfel ca s-a ajuns la concluzia ca acestea pot fi folosite atat in faza de urmarire penala,
cat si in faza de judecata.
Utilizarea metodelor avute n vedere, ca procedee probatorii, poate sa aiba loc:
- anterior momentului in care s-a dispus inceperea urmaririi penale in rem sau personam,
intr-o cauza aflata pe rolul organelor insarcinate cu aplicarea legii penale;
- posterior momentului in care s-a dispus inceperea urmaririi penale in
rem sau personam intr-o cauza aflata pe rolul organelor judiciare.
Din perspectiva fazelor de desfasurare a infractiunii, aceste procedee probatorii se pot efectua:
in faza de pregatire pentru savarsirea unei infractiune (acte pregatitoare sau
preparatorii, tentativa);
in faza cand o infractiune tocmai se savarseste (surprindere in flagrant);
in faza de dupa consumarea infractiunii, dar inainte de epuizarea infractiunii;
In aceasta faza, pot aparea 2 situatii distincte:
- s-a dispus inceperea urmaririi penale in rem sau in personam;
- nu s-a inceput urmarirea penala;
In faza de epuizare a infractiunii.
Momentul de la care pot fi utilizate aceste procedee probatorii este mentionat de lege
ca fiind acela in care exista o suspiciune rezonabil privind pregatirea sau savarsirea unei
infractiuni pentru care urmarirea penala se efectueaza din oficiu. Acest moment poate fi
plasat atat inainte, cat si dupa inceperea urmaririi penale.
Cand inainte de inceperea urmaririi penale, dar in vederea inceperii acesteia, se
desfasoara anumite activitati, legiuitorul a denumit respectivele activitati drept efectuarea de
acte premergatoare. In faza de acte premergatoare, organele abilitate se desfasoara activitati
de supraveghere informatica sau de urmarire, de culegere de informatii, unele dintre acestea
avand consacrare in legea procesuala penala, cum ar fi de pilda si procedeele probatorii in
discutie.
Organele raspunzatoare cu aplicarea legii penale desfasoara o activitate ampla de
culegere de informatii pentru a cunoaste daca se deruleaza manifestari care pregatesc
savarsirea unei infractiuni sau daca s-au comis infractiuni, activitate informativ operativa,
supraveghere informativa, etc.
Mijloacele specifice activitatii desfasurate de organele respective constau in diferite
actiuni, cum ar fi:
obtinerea de relatii de la diferite persoane care au cunostinta despre pregatirea savarsirii
unor infractiuni sau despre imprejurarea ca s-a comis o infractiune; aceste persoane pot sa ia
act despre manifestarile respective intamplator sau sa actioneze in acest sens urmare a unei
insarcinari din partea organelor abilitate cu aplicarea legii (este cazul informatorilor sau
surselor acestor organe);
din zvonuri care circula in diferite medii si locuri;
din receptarea informatiilor provenite din mijloace de comunicare in masa (surse
deschise);
urmare a sesizarilor anonime sau semnale provenite de la persoane fizice sau juridice;
din receptarea informatiilor provenite ca urmare a respectarii de catre cetateni a
indatoririi fundamentale de fidelitate de tara, prevazuta constitutional (art. 50 din Constitutia
Romaniei) sau in legea sigurantei nationale (art. 2 al. 2 si art. 17 din Legea nr. 51/1991);
informatii rezultate din observarea directa, prin panda operativa, filaj, razii, filtre,
legitimarea si identificarea unor persoane necunoscute;
informatii rezultate din activitate de cercetare, urmarire penala sau judecata din diferite
cauze penale, sau din activitate de judecata in cauze civile.
Informatiile obtinute prin mijloace respective enumerate exemplificativ ofera, insa, un
grad de cunoastere diferentiat de la cunoasterea unor date sau indicii care nu ofera nici un
dubiu cu privire la existenta faptei penale pana la date sau indicii de relativa certitudine sau
care nu sunt trunchiate si, in aceasta din urma situatie se impune:
- verificarea veridicitatii informatiei obtinute;
- completarea datelor si indiciilor prin alte procedee, care sa complineasca cunostintele
organelor respective in vederea fundamentarii convingerii daca exista sau nu fapta ilicita
penala, pentru a se putea proceda in consecinta.
Cu alte cuvinte, informatiile de prima mana sufera un proces de prelucrare si
exploatare (prin analiza, sinteza, completare, precizare), utilizandu-se mijloace, procedeele
oferite de lege.
Pentru a se putea utiliza procedeele probatorii prevzute de art. 138 CPP, legea impune
conditia ca datele si indiciile existente in momentul solicitarii autorizarii acestor procedee, sa
fie temeinice. Exista date si indicii temeinice in situatia in care, urmare a examinarii lucide si
juste a informatiilor receptate de organele insarcinate cu aplicarea legii penale si apoi,
organele judiciare, rezulta insistent si cu un grad de dubiu redus ca s-a pregatit savarsirea unei
infractiuni sau a s-a comis o infractiune.
Aceste date sau indicii temeinice pot avea ca obiect informativ si pregatirea savarsirii
unei infractiuni, ceea ce semnifica ca procedeele probatorii analizate pot fi folosite si in afara
actelor preparatorii sau tentativei, deci inaintea consumarii infractiunii.
Noul Cod Penal i de Procedur Penal caut s creioneze instituii noi ori s dea neles unor
termeni juridici pe care unele sisteme penale nu au reuit s-i defineasc, reprezentnd, din
acest punct de vedere, un progres. Se evideniaz, n acest sens, urmtoarele aspecte:
-se d o definiie juridic a crimei organizate, definiie exhaustiv ce cuprinde trsturile i
caracteristicile fenomenului. Prin crim organizat se neleg activitile desfurate de o
organizaie sau asociaie ori de un grupconstituit din cel puin trei persoane, cu o structur
determinat, n scopul realizrii de beneficii materiale sau obinerii altor asemenea foloase ori
realizrii unor interese ilicite, ca urmare a dobndirii i exercitrii controlului acestora asupra
unor localiti, cartiere, zone, piee ori asupra unor sectoare economice, politice sau sociale,
prin folosirea puterii economice de care dispun infractorii sau a forei rezultate din legturile
acestora cu ceilali membrii ai organizaiei, asociaiei sau grupului, ori prin folosirea violenei,
intimidrii, coruperii, antajului sau prin alte asemenea mijloace frauduloase1.
Totodat, n cuprinsul aceluiai articol se d definirea actului de crim organizat,
acesta fiind orice act infracional svrit de un membru al grupului constituit n condiiile
prevzute n alin. 1, dac acel act a fost comis n folosul organizaiei sau asociaiei ori
grupului din care acesta face parte.
Este considerat, de asemenea, act de crim organizat, actul svrit de ctre
acela care, dei nu face parte din organizaia, asociaia sau grupul constituit n condiiile
artate n prezentul articol, prin activitatea sa ajut ori nlesnete comiterea faptei, n vederea
atingerii scopului prevzut n alin. 1. Observm c ntr-un mod explicit se face diferenierea
ntre crima organizat i act de crim organizat.
-este definit n premier un nou subiect al rspunderii penale i anume persoana juridic
ca voin social a membrilor asociai sau acionari, voin ndreptat pentru svrirea unor
fapte penale (exemplu: contrabanda, trafic de stupefiante, arme etc.).
Rspunderea penal a persoanei juridice este un subiect controversat n diferite sisteme
de drept, dei situaia criminologic este aproape identic n majoritatea statelor. Din ce n ce
mai muli indivizi comit delicte n profitul grupurilor, de unde i ideea c pe lng
sancionarea penal a fptuitorului se impune i sancionarea grupului pentru care acesta a
lucrat, deoarece autorul persoan fizic, chiar descoperit i condamnat va putea fi nlocuit de
o alt persoan, astfel c, persoana fizic ca subiect activ al infraciunii se poate modifica
mereu, dar beneficiarul infraciunii, persoana juridic, rmne nesancionat. Specificitatea
acestei criminaliti, care afecteaz domenii de baz, pune n dificultate sistemele i practicile
tradiionale, care, deipedepsesc infractorii persoane fizice, nu pot face nimic mpotriva
adevrailor profitori de pe urma infraciunii, persoanele juridice.
Pe de alt parte, cea mai mare parte a delictelor economico-financiare comise de
persoane fizice nu pot fi realizate fr a se servi de o ntreprindere, de o societate
comercial. Organismele crimei organizate acioneaz n cazuri din ce n ce mai frecvente
sub acoperirea unor societi comerciale. Apariia persoanelor juridice n sfera delictului
economico-financiar nu mai constituie o excepie ci, dimpotriv, tinde s devin o regul.
Societatea comercial poate fi o umbrel juridic sub care se pot comite fapte penale cu
ctiguri extrem de fabuloase, n disproporie cu rspunderea penal individual foarte redus
care revine persoanei fizice.
Mai mult dect att, nici mcar rspunderea civil nu-i atinge pe unii acionari ori
asociai, cum este cazul societilor comerciale pe aciuni, n comandit pe aciuni ori cu
rspundere limitat, unde rspunderea patrimonial se rezum la aportul social adus al
acionarilor, fa de situaia aceleiai forme de rspundere n cazul comanditilor din
societile n comandit i a asociailor din societile n nume colectiv care rspund civil
solidar i nelimitat. Ca urmare, se ivete situaia paradoxal ca unii asociai s nu rspund
nici civil, i nici sub aspect penal. Astfel, de aciunile ilicite ale unor asociai sau acionari, pot
beneficia toi asociaii sau acionarii fr ca acetia s rspund civil sau penal.
De asemenea, chiar administratorii nii pot urmri obinerea unor ctiguri prin
comiterea de fapte n sfera crimei organizate. Mai mult, ctigul servete la mrirea
patrimoniului societii, a forei sale economice, n beneficiul asociailor, a unui grup anume
constituit. Administratorul este singurul care este sancionat sau este sacrificat s rspund
penal, cu att mai mult cu ct pedeapsa complementar a confiscrii averii este abrogat.
Specific persoanelor juridice, n ipoteza tragerii la rspundere penal este faptul c
acestora principiile privind drepturile omului nu le sunt aplicabile. Ca urmare, confiscarea
ntregului patrimoniu, lichidarea societii (un fel de condamnare la moarte) etc. le pot fi
aplicate. Cu att mai mult cu ct aceast rspundere nu se subrog rspunderii penale
individuale a asociailor, acionarilor, administratorilor ori directorilor. Prin modul n care este
definit rspunderea penal a persoanei juridice, iniiatorul legislativ nu are n vedere numai
infraciunile din sfera crimei organizate, ci i alte fapte penale compatibile a fi comise de
acestea.
-aspectul rspunderii penale a persoanei juridice pune cu eviden problema pedepsei
aplicabile persoanei juridice, aspect ce trebuie s dea credibilitate, eficien i concretee
acestei rspunderi.
Dezvoltarea criminalitii transfrontaliere nu a fost contracarat de aciuni de aceeai
rapiditate i competen. Dei majoritatea statelor au legi de combatere a criminalitii i de
pedepsire a autorilor faptelor de natur penal, acestea se dovedesc insuficiente pentru
combaterea eficient i efectiv a fenomenului criminalitii transfrontaliere, deoarece
combaterea criminalitii la nivel naional, orict ar fi de competent, rmne o aciune cu
influen limitat n raport cu caracterul transfrontalier al fenomenului criminalitii
organizate transfrontaliere. Modalitatea eficient de combatere a acestei ameninri trebuie s
implice o dimensiune regional i internaional, pe lng dimensiunea naional, prin
aciunile convergente ale organelor de aplicare a legii din toate rile.
Parlamentul European i Consiliul, n funcie de evoluia criminalitii, pot adopta
decizii care s identifice i alte domenii ale criminalitii transfrontaliere i pot stabili msuri
pentru a ncuraja i s prijini aciunea statelor membre n domeniul prevenirii criminalitii.
Europa trebuie s i fixeze prioritile politicii privind criminalitatea grav de
dimensiuni transfrontaliere prin identificarea tipurilor de criminalitate mpotriva crora va
mobiliza n mod special instrumentele pe care le-
a dezvoltat. Aceste domenii pilot de aciune vor servi drept laborator de idei i de metode.
Lupta mpotriva acestor fenomene infracionale va implica sistematizarea schimbului
de informaii, folosirea deplin a instrumentelor de investigare europene i, dac este cazul,
dezvoltarea unor tehnici comune de anchet i de prevenie. Metodele astfel verificate vor
putea fi ulterior extinse la alte forme de infraciuni deosebit de grave care prezint o
dimensiune transfrontalier, cum ar fi contrabanda, traficul ilicit de vehicule, jocuri i pariuri
clandestine, traficul cu opere de art i alte valori culturale, infraciuni contra patrimoniului
privat sau public, infraciuni contra vieii, integritii corporale sau li bertii persoanei ori
pirateria.
Parlamentul European i Consiliul, hotrnd n conformitate cu procedura legislativ
ordinar, pot stabili msuri pentru a ncuraja i sprijini aciunea statelor membre n domeniul
prevenirii criminalitii, excluznd orice armonizare a actelor cu putere de lege i a normelor
administrative ale statelor membre.