Nulitatea actului juridic civil

Tot by Tiri

Definitie

Nulitatea este o sanctiune de drept civil care lipseste actul juridic de efectele contrare normelor edictate
pentru incheierea sa valabila. Cu alte cuvinte, nulitatea este una dintre cele mai importante sanctiuni
civile care afecteaza valabilitatea unui act juridic incheiat cu incalcarea cerintelor de fond sau de forma
prevazute de lege pentru validitatea actului respectiv. In consecinta, efectele pornite de parti la
incheierea actului nu se vor mai produce

Functiile nulitatii

1. Nulitatea are o functie preventiva actionand cu rol inhibitor pentru partile tentate sa incalce
normele juridice edictate pentru incheierea valabila a unui act juridic
2. Functia sanctionatorie care consta in neproducerea efectelor actului juridic afectat de nulitate
3. Functia de garantare a principiului legalitatii, acest principiu fiind inscris in legea fundamentala si
reprezentand unul dintre principiile generale ale sistemului national al dreptului trebuie sa fie
respectat si in cadrul acestei ramuri de drept privat (drept civil) atunci cand subiectele de drept
doresc sa incheie orice act juridic civil numit sau nenumit

Delimitarea nulitatii de alte sanctiuni civile

1. O alta sanctiune civila se numeste Rezilierea

2. O alta sanctiune civila se numeste Rezolutiunea

3. O alta sanctiune civila se numeste Caducitatea

4. Revocarea

5. Inopozabilitatea

Toate cele 5 sanctiuni se mai numesc cauze de ineficacitate deoarece in comparatie cu nulitatea, acele
5 cazuri de ineficacitate afecteaza valoarea actului ci actul devine ineficace pe cand nulitatea nu
afecteaza intotdeauna validitatea actului juridic

1. Nulitatea in comparatie cu rezilierea si rezolutiunea

Nulitatea presupune incalcarea conditiilor de fond sau de forma necesare pentru validitatea
unui act juridic, cu alte cuvinte, nulitatea presupune un act nevalabil incheiat
 Nulitatea poate afecta orice act juridic civil
Nulitatea se aplica inca din momentul incheierii actului (caracter retroactiv) pe cand rezilierea
produce efecte pentru viitor

Nulitatea afecteaza atat actele cu executare dintr-odata cat si actele cu executate excesiva

Rezilierea si rezolutiunea presupun un act valabil incheiat, insa, una dintre parti, de regula cea
care si a asumat obligatiile solicita celeilalte parti incetarea contractului (acte sinalagmatice)
pentru NEEXECUTAREA CULPABILA a obligatiilor contractuale

Sursa nulitatii exista in momentul incheierii actului

Cauzele rezilierii si rezolutiunii intervin dupa momentul incheierii actului

Rezilierea si rezolutiunea intervin doar in cazul actelor sinalagmatice

In timp ce rezilierea se aplica numai actelor cu executare succesiva, iar rezolutiunea numai
actelor cu executare dintr-odata

2. Nulitate versus caducitate

Nulitatea presupune un act nevalabil incheiat, pe cand caducitatea priveste un act valabil
incheiat, insa, efectele juridice nu se mai produc datorita unui eveniment survenit dupa
formarea valabila a actului si indepentent de vointa autorului actului, spre exemplu (pierderea
bonului)

3. Nulitatea versus revocare

Nulitatea presupune un act valabil revocat

Revocarea priveste un act juridic valabil incheiat, insa autorul actului nu mai doreste ca acesta sa
si produca efectele si retracteaza sau revoca actul respectiv
Revocarea priveste actelor juridice unilaterale, spre exemplu art 1031 cod civil care
reglementeaza revocarea donatiilor intre soti sau articolele de la 1051 la 1053 care
reglementeaza revocabilitatea testamentului

4. Nulitate vs inopozabilitate

Inopozabilitatea presupune un act valabil incheiat, insa actul nu va putea fi opus tertilor
datorita incalcarii unor cerinte de publicitate prevazute de lege fata de terti. Tot de inopozabilitate
vorbim si in situatia in care una dintre parti a depasit limitele mandatului conferit si a incheiat un act
juridic fara a avea mandat sau cu depasirea limitelor puterii de a reprezenta

Clasificarea nulitatii

a) Dupa natura interesului ocrotit, prin dispozitia legala incalcata, distingem dintre nulitate
absoluta si nulitate relativa

Nulitatea absoluta reglementata in art 1247 alin 1 cod civil intervine ori de cate ori a fost
incalcata o norma imperativa care ocroteste un interes general ( art 1179 cod civil atunci cand cauza
este ilicita ori imorala sau incalcarea cerintelor privitoare la obiectul actului juridic, incalcarea formei
solemne)

Nulitatea relativa

• Este reglementata in articolul 1248 alin 1 Cod Civil care prevede anularea unui contract
incheiat cu incalcarea unei norme juridice dispozitive care ocroteste un interes
particular/privat

b) Dupa intinderea efectelor nulitatii distingem

1. Nulitate totala cand actul este anulabil in intregime
2. Nulitate partiala cand o anumita clauza care este contrara dispozitiilor legale va fi anulata, in
aceasta situatie, clauza respectiva va fi inlocuita de drept cu dispozitiile legale aplicabile in
materie
-situatia clauzelor nescrise
* clauzele nescrise sunt afectate sau li se aplica intotdeauna nulitatea relativa si partiala
adica acea clauza va fi anulata, va fi inlaturata din actul respectiv si se va considera ca nu a
existat niciodata

Optional : Art 218 alin 3, art 1009 alin 2, art 1826 si 2384 alin 2 cod civil

c) Dupa aspectul la care se refera nulitatea sunt

• Nulitati de fond care presupun incalcarea cerintelor de fond prevazute de lege pentru
validitatea actului
• Nulitati de forma care presupun incalcarea cerintelor de forma prevazute de lege pentru
validitatea actului (ex forma atuntica, scrisa )

d) Dupa modul in care e prevazuta in legislatie sunt

• Nulitati exprese
• Nulitati virtuale
e) Dupa procedeul de valorificare a nulitatii sunt
• Nulitati amiabile adica nulitatea este recunoscuta de parti fiind prevazuta expres in contract
si nu mai este necesara interventia instantei de judecata
• Nulitati judiciare cand nu este prevazuta in contract sau partile nu se inteleg si trebuie
introdusa o actiune in constatare a nulitatii sau in declararea acesteia in fata instantei

Nulitatile de drept intervin si produc efecte opelegis (de drept) iar un exemplu este situatia
clauzelor nescrise, in aceasta situatie constatarea nulitatii va fi facuta catre instanta de
judecata.

Cauzele nulitatii actelor juridice

1. Cauze de nulitate absoluta

• Cauza ilicita sau imorala

• Obiectul ilicit sau nedeterminat sau imoral sau care nu exista
2. Cauze nulitate relativa
• Lipsa capacitatii de exercitiu sau incheiera actului juridic in timpul starii minoritatii
• Viciile de consimtamant
• Lipsa discernamantului sau nevalabilitatea acestuia
• Lipsa intentiei si a seriozitatii de a incheia un act juridic civil
• Depasirea limitelor mandatului conferit
• Lipsa cauzei

Regimul juridic al nulitatii

1. Nulitate absoluta
• Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata ( partile actului juridic,
procurorul sau instanta din oficiu ori mostenitorii uneia dintre parti
• Nulitatea absoluta poate fi invocata oricand in timp, adica este inprescriptibila extinctiv
• Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare
 2. Nulitate relativa
• Poate fi invocata numai de catre persoana prejudiciata pe cale de actiune sau pe cale de
exceptie
• Este prescriptibila extinctiv, adica poate fi invocata in termenul de prescriptie extinctiva pe
cale de actiune (invocata prin cererea de chemare in judecata) si este imprescriptibila cand
este invocata pe cale de exceptie (prin intampinare sau cerere reconventionala
• Nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare de catre partea lezata

Regulile generale care guverneaza efectele nulitatii

1. Principiul retroactivitatii ( actul este desfiintat cu caracter retroactiv, considerandu se ca nici nu

a fost incheiat)
2. Principiul repunerii in situatia anterioara (restituirea prestatiilor executate de parti )
3. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial

TEMATICA PENTRU EXAMEN

Actul juridic civil

• Definitia si clasificarea actelor juridice civile

• Conditiile de validitate necesare pentru incheierea actului juridic civil ( capacitate,
consimtamant, obiect si clauza), cunoasterea viciilor in amanunt cu toate conditiile
• Forma actului juridic (forma solemna, ad probationem, forma opozabila fata de terti
• Principiile care guverneaza efectele actului juridic ( principiul obligativitatii, principiul
irevocabilitatii, principiul relativitatii )
• Nulitatea actului juridic ( definitie si functiile nulitatii, obligatoriu delimitarea nulitatii de alte
sanctiuni civile, clasificarea nulitatii, cauzele de nulitate absoluta respectiv relativa, regimul
juridic al nulitatii, principiile care guverneaza efectele nulitatii (principiul retroactivitatii,
repunerii in situatia anterioara si anularii actului subsecvent) )