Seminar XI

1. Enumerați funcțiile nulității

- functia preventiva – actiunea inhibitorie pe care cunoasterea institutiei nulitatii o exercita asupra subiecteor
de drept civil tentate sa nesocoteasca respectarea conditiilor de validitate cerute la incheierea actelor juridice,
stiind ca un act incheiat in aceasta ipoteza este lipsit de efecte
- functia sanctionatorie – consta in inlaturarea efectiva a efectelor actului civil incheiat cu incalcarea normelor
privind conditiile sale de validitate
- functia de garantare a legalitatii – in domeniul actelor juridice civile, care se realizeaza prin aplicarea
primelor doua functii.

2. Definiți nulitatea
- este o sanctiune de drept civil, care lipseste un act juridic de efectele contrare normelor juridice ce
guverneaza incheierea valabila a acestuia.

3. Explicați pe scurt diferențele între nulitate și rezoluțiune

- daca nulitatea este o sanctiune care lipseste un act civil de efectele contrare normelor juridice ce guverneaza
incheierea valabila a acestuia, rezolutiunea consta in desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare
succesiva, pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti (efectele se produc numai in
viitor)
(rezolutiunea este o sanctiune contractuala ce presupune un act valabil incheiat)

4. Explicați pe scurt diferențele între nulitate și reziliere

- daca nulitatea este o sanctiune care lipseste un act civil de efectele contrare normelor juridice ce guverneaza
incheierea valabila a acestuia, rezilierea consta in incetarea (desfacerea) unui contract sinaagmatic, cu
executare succesiva, pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una dintre parti, efectele se produc
numai pentru viitor
(rezilierea este o sanctiune contractuala aplicabila actelor cu executare succesiva, ce presupun acte valabil
incheiate)

5. Explicați pe scurt diferențele între nulitate și caducitate

- daca nulitatea este o sanctiune care lipseste un act civil de efectele contrare normelor juridice ce guverneaza
incheierea valabila a acestuia, caducitatea este o cauza de ineficacitate a actului juridic, ce consta in lipsirea
actului juridic de orice efecte, din cauza interventiei unor cazue ulterioare si independente de vointa autorului.

6. Explicați pe scurt diferențele între nulitate și revocare

- daca nulitatea este o sanctiune care lipseste un act civil de efectele contrare normelor juridice ce guverneaza
incheierea valabila a acestuia, revocarea este o sanctiune civila ce consta in inlaturarea efectelor actului juridic
civil datorita ingratitudinii gratificantului sau neexecutarii culpabile a unei sarcini.

7. Clasificați și explicați pe scurt nulitățile în funcție de natura interesului juridic ocrotit

- nulitatea absoluta- sanctioneaza nerespectarea la incheierea actului juridic civil a unei norme ce ocroteste
un interes general
- nulitatea relativa – sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic civil, a unei norme ce ocroteste
un interes particula, individual sau personal
8. Clasificați și explicați pe scurt nulitățile în funcție de întinderea efectelor
- nulitatea partiala – desfiinteaza doar o parte a actului juridic civil
- nulitatea totala – desfiinteaza integral actul juridic civil,

9. Clasificați și explicați pe scurt nulitățile în funcție de consacrarea legislativă

- nulitatea expresa – este prevazuta de o norma juridica
- nulitatea virtuala – nu este prevazuta expres de lege, dar rezulta din modul de reglementare a unor conditii
de validitate

10. Clasificați și explicați pe scurt nulitățile în funcție de condiția de validitate nerespectată

- nulitate de fond – intervine in cazul lipsei sau nevalabilitatii unei conditii de fond a actului juridic
- nulitate de forma –intervine in cazul nerespectarii formei cerute ad validitatem

11. Enumerați și exemplificați trei cauze de nulitate absolută

- incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor in cazuri privind nerespectarea unei incapacitati
speciale sau lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridice
- lipsa consimtamantului datorita unei erori obstacol (error in negatio si error in corpore)
(Potrivit articolului 954 din Codul de procedura civila, eroarea nu produce nulitate decât atunci când cade
asupra obiectului conventiei; în cazul erorii obstacol actul juridic este lovit de nulitate absoluta, eroarea fiind
distructiva de vointa).

Eroare-obstacol (numită şi distrugătoare de voinţă) – este cea mai gravă eroare, datorită faptului că voinţa
părţilor nici nu se consideră. În cazul erorii-obstacol, falsa reprezentare cade asupra naturii actului juridic
(error in negotium), situaţie în care o parte crede că încheie un anumit act juridic, iar cealaltă crede ca încheie
un altul. De exemplu: o parte crede că încheie un contract de vânzare-cumpărare, iar cealaltă parte crede că
încheie un contract de donaţie. În doctrină mai există un caz de eroare-obstacol, si anume, când cade asupra
identităţii fizice a obiectului (error in corpore), situaţie când o parte crede că s-a negociat cu privire la un bun,
iar cealaltă parte crede că s-a negociat cu privire la alt bun. De exemplu: o parte crede că obiectul actului
juridic este un apartament, iar cealaltă parte crede că obiectul actului juridic este o garsonieră

- nevalabilitatea obiectului sau a cauzei

- lipsa formei impusa as validitatem
- lipsa sau nevalabilitatea autorizatiei administrative
- cand actul juridic s-a incheiat cu incalcarea unei norme imperative sau a ordinii publice
- cand actul juridic s-a incheiat in frauda legii

12. Enumerați și exemplificați trei cauze de nulitate relativă

- cand consimtamantul dat la incheierea unui act juridic a fost viciat prin eoroare de dol, leziune si violenta
- lipsa discernamantului la incheierea actului juridic civil
- nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu a persoanei in cazurile
- cand actul este incheiat de persoana lipsita de capacitatea de exercitiu
- cand actul este incheiat de minorul cu capacitate de exercitiu restransa daca este lezionar pentru
minor sau actul trebuia incuviintat de ocrotitorul legal, nefiind necesara potrivit legii, si incuviintarea
autoritatii tutelare
- cand actul s-a incheiat fara incuviintarea autoritatii tutelare
- cand actul s-a incheiat in lipsa ori cu depasirea puetrilor, pentru persoana juridica.
13. Descrieți pe scurt regimul juridic al nulității absolute
- Nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes (partile, procurorl, instanta din oficiu, etc), in
marea majoritate a cazurilor este imprescriptibila deci poate fi invocata oricand si nu poate fi confirmata nici
tacit nici expres.

14. Descrieți pe scurt regimul juridic al nulității relative

- Nulitatea relativa poate fi invocata numai de persoana al carei interes a fost nesocotit la incheierea actului
juridic (personal de catre persoana vatamata sau de catre reprezentantul acesteia daca este lipsita de
capacitate de exercitiu), este prescriptibila, ceea ce inseamna ca trebuie invocata in termenul de prescriptie
invocat de lege, poate fi confirmata tacit sau expres.

15. Enumerați și explicați pe scurt principiile efectelor nulității

- principiul retroactivitatii – in care nulitatea produce efecte atat pentru trecut (ex tunc) cat si pentru viitor (ex
nunc), cu doua exceptii si anume contractele cu executare succesiva si fructele culese de catre posesorul de
buna credinta.
- principiul repunerii in situatia anterioara (restitutio in integrum) – nulitatea determina restituirea tuturor
prestatiilor executate in baza actului juridic nul/anulat, cu o exceptie si anume cazul incapabilului care este
tinut sa restituie prestatiile numai in masura imbogatirii sale
- principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial (resoluto jure dantis, resolvitur jus
accipientis) – anularea actului initial atrage si anularea actelor subsecvente, urmatoare cu o exceptie si anume
subdobanditorul de buna credinta cu titlul oneros al unui imobil.

16. Enumerați și explicați pe scurt principiile care înlătură regula : Quod nullum est, nullum producit
effectum. (ceea ce este nul produce efecte nule).
- principiul conversiunii actului juridic civil - presupune inlocuirea actului nul cu un act juridic civil valabil dar
cu indeplinirea unor conditii si anume:
- sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil
- unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total
- actul socotit valabil sa indeplineasca toate conditiile de valabilitate
- conditiile de valabilitate sa se regaseasca chiar in cuprinsul actului anulat
- manifestarea de vointa a partilor sa nu excluda posibilitatea conversiunii
- principiul validitatii aparentei in drept (error communis facit jus) – inlatura nulitatea unui act incheiat intr-o
situatie eronata comuna, invincibila
- principiul raspunderii civile delictuale – raspunderea civila delictuala inlatura nulitatea actului pentru
incalcarea de catre minorul parte la act a regulilor privind capacitatea civila, incheierea actului si conduita
permisa partilor. (exista leziune atunci cand una dintre parti profitand de starea de nevoie, de lipsa de
experienta a celeilalte parti stipuleaza in favoarea sa o prestatie de o valoare considerabil mai mare decat
valoarea prorpiei prestatii.

Am gasit in plus in carti:

- principiul validarii contractului – potrivit art. 1262 C.Civ alin (1) contractul afectat de o cauza de nulitate este
validat atunci cand nulitatea este acoperita, alin. (2) nulitatea poate fi acoperita prin confirmare sau prin alte
moduri anume prevazute de lege.