CURSUL 7

ACTUL JURIDIC
CIVIL.
Condiții de valabilitate
Structura cursului:

 Cauza actului juridic civil

 Forma actului juridic civil
 Modalităţile actului civil
 Termenul
 Cauza actului juridic civil
Noțiune:
Cauza sau scopul actului juridic civil reprezintă
motivul care determină fiecare parte să încheie un act
juridic civil.
Este o condiție:
- de fond
- generală
- de valabilitatea
- esențială
Răspunde la întrebarea:
 „pentru ce s-a încheiat actul juridic civil?”
 Cerințe pentru valabilitatea cauzei actului
juridic civil

Pentru a fi valabilă cauza actului juridic

civil trebuie să îndeplinească cumulativ
următoarele condiții:

1. să existe
2. să fie licită
3. să fie morală
 1. Cauza să existe
- existența cauzei se raportează la momentul
încheierii actului juridic
- lipsa cauzei se poate datora lipsei
discernământului
- cauza nu există atunci când partea nu își poate
prefigura corect faptele sale ori consecințele acestora
- cauza nu se confundă cu discernământul,
împreună cele 2 elemente formează voința juridică
Regula:
Lipsa cauzei atrage nulitatea relativă.
Excepția:
Contractul a fost greșit calificat și poate
produce efecte juridice.
 2. Cauza să fie licită
Cauza este ilicită atunci când este
contrară legii.
Cauza este ilicită și în situația în care
actul juridic este doar mijlocul utilizat de una
dintre părți pentru a eluda aplicarea unei norme
juridice imperative – frauda la lege.
Cauza ilicită atrage nulitatea
absolută a actului juridic civil:
- dacă este comună
- dacă cealaltă parte a cunoscut-o ori
după împrejurări trebuia să o cunoască
 3. Cauza să fie morală
Cauza este imorală atunci când este
contrară bunelor moravuri.
Cauza imorală atrage nulitatea
absolută a actului juridic civil:
- dacă este comună
- dacă cealaltă parte a cunoscut-o ori
după împrejurări trebuia să o cunoască
Prestațiile primite ori executate în
temeiul unei cauzei imorale ori ilicite sunt supuse
restituirii. Obiectul actului juridic, contrar
normelor imperative, ordinii publice ori bunelor
moravuri atrage după sine o cauză ilicită ori imorală.
 Proba cauzei

Cauza nu trebuie să fie în mod expres

prevăzută în conținutul actului juridic.
- existența cauzei se prezumă până la proba
contrarie.
- sarcina probei cade asupra persoanei care
o invocă
- este un fapt juridic strict sensu
- poate fi dovedită cu orice mijloace de
probă
 Forma actului juridic civil
Forma actului juridic civil reprezintă
modalitatea de exteriorizare a manifestării de
voinţă.
Există 3 cerinţe de formă:
- forma cerută pentru valabilitatea actului
juridic – ad validitatem sau ad solemnitatem
- forma cerută pentru probarea actului
juridic – ad probationem
- forma cerută pentru opozabilate faţă de
terţi
 Principiul consensualismului
Forma actului juridic civil este guvernată de
principiul consensualismului.
Definiţie:
Principiul consensualismului reprezintă
regula potrivit căreia simpla manifestare de voinţă
este nu numai necesară ci şi suficientă pentru
valabilitatea actului juridic civil.
Excepţie:
- manifestarea de voinţă va îmbracă o
anumită formă doar în cazurile expres prevăzute
de lege.
 Condiţiile de formă ale actului juridic civil
- nerespectarea formei cerute ad
validitatem sau ad solemnitatem atrage nulitatea
absolută a actului juridic civil
- nerespectarea formei cerute ad probationem
atrage imposibilitatea dovedirii lui prin alt mijloc de
probă
- nerespectarea formei cerute pentru
opozabilitatea faţă de terţi atrage sancţiunea
inopozabilităţii actului juridic faţă de terţi
Calsificarea condiţiilor:
- forma legală – este impusă de lege
- forma convenţională – este impusă de părţi
 Forma ad validitatem
Este o condiţie:
- de validitate
- esenţială
- specială
- constă în necesitatea de a îndeplini
formalităţile prevăzute de lege pentru ca actul
juridic să ia naştere în mod valabil
- este incompatibilă cu manifestarea tacită
de voinţă
 Exemple de acte juridice în cazul cărora
legiuitorul pretinde forma ad validitatem:
- convenţia matrimonială
- contractul de donaţie
- renunţarea expresă la succesiune
- convenţiile ce strămută sau constituie drepturi
reale ce urmează a fi înscrise în cartea funciară
- contractul de întreţinere
- vânzarea unei moşteniri
- renunţarea la dreptul de proprietate asupra unui
imobil
- contractual de arendare
- etc.
 Forma ad probationem
Actul juridic va îmbrăca o anumită formă pentru
probarea actului juridic civil.
- este obligatorie, iar nu facultativă
- nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil
Exemple:
- contractul de societate
- contractul de tranzacţie
- contractul de asigurare
- contractul de comision
- contractul de agenţie
- contractul de sponsorizare
Forma pentru opozabilitate faţă de terţi
Reprezintă formalităţile necesare pentru a face
actul juridic opozabil persoanelor care nu au luat parte
la încheierea acestuia.
Scopul:
- ocrotirii drepturilor şi/sau intereselor terţilor
Exemple:
- ipoteca imobiliară
- convenţia matrimonială
- contractul de arendare
- etc.
Modalităţile actului juridic civil
Prin modalităţi ale actului juridic civil
înţelegem anumite elemente sau împrejurări
viitoare de care influenţează eficacitatea sau
executarea drepturilor şi obligaţiilor ce rezultă din
actul juridic civil.

Modalităţile actului juridic civil sunt:

- termenul
- condiţia
- sarcina
 Categorii de acte juridice
1. Acte juridice pure şi simple, nu pot fi afectate
de modalităţi:
- căsătoria, adopţia, recunoaşterea filiaţiei etc.
2. Acte juridice care nu pot exista decât afectate
de modalităţi:
- închirierea, împrumutul, renta viageră etc.
3. Acte juridice mixte. Ele pot exista atât afectate
de modalităţi cât şi ca acte juridice pure şi
simple:
- donaţia, vânzarea etc.
 Termenul
Termenul este acel eveniment viitor şi
sigur a se produce până la care este amânată
începerea sau după caz stingerea exerciţiului
drepturilor subiective civile şi a executării
obligaţiilor corelative.
- afectează doar executarea actului juridic
civil nu şi existenţa acestuia
- amână începerea exerciţiului drepturilor
respectiv executarea obligaţiilor
- stinge exerciţiul drepturilor ori executarea
obligaţiilor
 Termen suspensiv şi termen extinctiv
Termenul suspensiv amână până la împlinirea lui
începutul exercitării dreptului subiectiv civil şi al
executării obligaţiei civile corelative, fiind astfel amânată
scadenţa obligaţiei.
Exemplu:
- tremenul la care trebuie restituită suma de bani
împrumutată
Termenul extinctiv amână până la împlinirea lui
stingerea exerciţiului dreptului subiectiv civil şi a
executării obligaţiei corelative.
Exemplu: moartea credirentierului
 Efectele termenului
1. Efectele termenului suspensiv

- are ca efect întârzierea începutului

exercitării dreptului subiectiv civil ţi a executarea
obligaţiei civile corelative, dreptulu subiectiv
civil şi obligaţia corelativă au o existenţă certă
- dacă termenul a fost stipulat în favoarea
debitorului şi acesta execută obligaţia înainte de
împlinirea acestuia plata este valabilă (nu este o
plată nedatorată şi debitorul nu poate solicita
restituirea ei)
 - dacă termenul este stipulat în favoarea
creditorului sau în favoarea ambelor părţi
executarea obligaţiei înainte de împlinirea
termenului se poate realiza doar dacă există şi
acordul creditorului
- termenul suspensiv nu amână trensferul
drepturilor reale în cazul bunurilor individual
determinate
- riscul pieirii în cazul actelor juridice
translative de proprietate ce au ca obiect un bun
determinat este suportat de către înstrăinător
până la momentul împlinirii termenului
suspensiv
 - prescripţia extinctivă începe să curgă de la
data împlinirii termenului suspensiv sau de data
renunţării la beneficiul termenului stabilit
exclusiv în favoarea creditorului
- până la împlinirea termenului suspensiv
creditorul nu poate cere efectuarea plăţii
- până la împlinirea termenului suspensiv
creditorul nu poate opune compensaţia
- înainte de împlinirea termenului titularul
dreptului poate lua măsuri conservatorii asupra
patrimoniului debitorului
2. Efectele termenului extinctiv
- are ca efect stingerea exerciţiului dreptului
subiectiv civil şi a executării obligaţiei civile corelative
- până la împlinirea termenului extinctiv
raportului juridici civil concret îşi produce efectele, iar
după împlinirea termenului acestea încetează.
Exemplu:
- moartea credirentierului marchează momentul
la care ia sfârşit dreptul de a pretinde renta viageră dar şi
obligaţia de a o plăti
- expirarea termenului pentru care a fost încheiat
contractul de locaţiune are ca efect stingerea dreptului
de folosinţă al locatarului dar şi a dreptului de a pretinde
chiria al proprietarului
Termen în favoarea debitorului, termen în favoarea
creditorului, termen în favoarea ambelor părţi
În raport cu persoana care beneficiază de termen:
Regula:
- termen stabilit în favoarea debitorului
Excepţii:
- termen stabilit în favoarea creditorului (în
cazul depozitului)
- termen stabilit în favoarea ambelor părţi (în
cazul contractului de asigurare)
Doar cel în favoarea căruia curge termenul
poate renunţa la el.
 Termen voluntar, termen legal, termen
jurisdicţional

După izvorul său distingem între:

- termen voluntar sau convenţional, stabilit prin
act juridic (poate fi prevăzut în mod expres în
cuprinsul actului juridic ori poate fi tacit
desprinzându-se din natura sau din alte
împrejurări ale actului juridic);
- termen legal, instituit printr-o normă juridică;
- termen jurisdicţional sau judiciar, acordat
debitorului de către instanţa de judecată.
 Termen cu scadenţă certă şi termen cu
scadenţă incertă
După criteriul cunoaşterii datei la care
termenul se împlineşte distingem:
- termen cert: este termenul a cărui dată de
împlinire se cunoaşte încă de la momentul
încheierii actului jurdic
- termen incert: este termenul a cărui dată
de împlinire nu se cunoaşte la momentul
încheierii actului juridic, deşi împlinirea lui este
sigură (moartea credirentierului din contractul
de rentă viageră).
 Renunțarea la termen

- doar cel în favoarea căruia este stabilit

termenul poate renunța la el
- dacă termenul este comun, atât în
favoarea debitorului cât și a creditorului
renunțarea poate avea loc doar prin acordul
comun al acestora
- renunțarea la termen nu se prezumă
- debitorul nu poate renunța la termen în
frauda celorlalți creditori ai săi
 Decăderea din beneficiul termenului
Intervine:
- în caz de insolvabilitate a debitorului
- în cazul în care debitorul în mod
intenționat sau din culpă gravă prin fapta sa
micșorează garanțiile constituite în favoarea
creditorului sau nu constituie garanțiile promise.
Exemplu:
- debitorul este decăzut din beneficiul
termenului dacă după ce a ipotecat casa o
dărâmă sau o lasă să se ruineze
 Temă de studiu individual

Descoperiţi în doctrina de specialitate

alte tipuri de termene.