Banii sunt o categorie specială de bunuri care reprezintă echivalentul general al tuturor celorlalte

bunuri, constituie un instrument general al schimbului.

Banii au un caracter proprii naturale fizice independent de voința legiuitorului au însăși caracter juridic
-Titluri de valoare -este un document ce dovedește un drept patrimonial, drept ce nu poate fi
realizat de când nu mai prin prezentarea documentului.
de loterie).
Clasificarea titlurilor de valoare:
 nominative: acţiuni, obligaţiuni, conosament, cec, cambie.
 la ordin: cambia, cecul, conosamentul.
 la purtător: acţiuni, obligaţiuni, cecul, conosamentul, cambia.
Hârtii de valoare:
 băneşti (prin care se cere plata unei sume de bani: cambia, cecul, obligaţiunea).
 ce exprimă dreptul asupra unor bunuri (conosamentul, foaia de trăsură).
 corporative (ce exprimă dreptul de a participa la administrarea unei companii: acţiuni,
certificate).

Act juridic manifestare de către persoanele fizice Și juridice a voinței îndreptate spre nașterea
modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile.
Trăsăturile caracteristice ale actului juridic civil sunt:
 actul juridic civil este o manifestare de voinţă, ce provine de la una sau mai multe persoane
fizice sau juridice,
 manifestarea de voinţă este exprimată cu intenţia de a produce efecte juridice
 efectele juridice urmărite sînt crearea, modificarea sau stingerea unui raport juridic civil
concret, spre deosebire de alte rapoarte juridice civile din alte ramuri de drept.
-după numărul părților și exprimarea voinței lor:
•Act unilateral-În care se exprimă voința numai o singură parte.exempl-eliberarea
procurii,testamentul,acceptarea moștenirii
•Act bilateral- În care se exprimă voința ambele părți ale raportului juridic.exempl-contract vânzare-
cumpărare
•Act multilateral-În care se exprimă voința a trei sau mai multor părți.exempl-contract de activitate in
comun,contractul de societate.
-după scopul urmărit la încheierea lor:
* act juridic cu titlu gratuit-sunt acele acte în care nu mai o parte primește un folos
patrimonial.exempl-testamentul,contractul de donație)
* Act juridic cu titlu oneros-sunt acele acte în care ambele părți primesc un folos patrimonial(exempl-
contract de vânzare-cumpărare,Leasing,arenda )
După importanţa lor în raport cu un bun sau un patrimoniu:
Acte de conservare – actele care reprezintă o măsură de preîntâmpinare a pierderii unui drept.
(exemple: întreruperea unei prescripţii, înscrierea unei ipoteci, somaţia).
Acte de administrare – actele prin care se tinde la o punere în valoare.-- asigurarea unor bunuri.
Acte de dispoziţie – actele care au ca rezultat ieşirea din patrimoniu a unui drept sau grevarea cu
sarcini
reale a unui bun (exemple: vânzarea, donaţia.
După efectele lor:
Acte constitutive sunt acele acte prin care se creează raporturi juridice care au un conţinutul lor
drepturi şi
obligaţii, inexistente anterior
Acte translative sunt acele acte prin care se strămută un drept dintr-un patrimoniu în altul (exemple:
contractul de vânzare-cumpărare.
Actul juridic declarativ-tool prin care părțile se recunosc și confirmă anumite drepturi care au existat
anterior momentului încheierii actului juridic. (exemplul: partajul, tranzacţia)
. După modul de încheiere:
Acte consensuale-Actul care se încheie valabil nu mai prin îndeplinirea unei anumite formalități.
(exemple: vânzarea-cumpărarea, schimbul,mandatul,
actul juridic real-actul pentru a cărui valabilitate se cere pe lângă consimțământ și transmitere a
bunului către dobânditor.
ACTUL juridic consensual-actul care se încheie prin simpla manifestare de voință a părților fără
îndeplinirea vreunei formalități.
. După momentul procedurii efectelor lor:
Acte între vii sunt actele efectele cărora se produc în timpul vieţii subiectelor de drept.
Acte pentru cauză de moarte sunt actele de a căror esenţă este producerea efectelor numai la
moartea autorului lui,
după criteriul afectării sau ne afectării de modalități
Act juridic pur și simplu-actul neafectat de modalități al cărui efecte începe să se producă
imediat.EXEMP-CASATORIA,ADOPTIA
Actul juridic afectat de modalități-Actul al cărui efect depinde de o clauză restrictivă privind un
eveniment viitor care întârzie să se producă.
În dependență dacă sunt sau nu reglementate de legislația civilă
-actul juridic numit-actul prevăzut în codul legislativ.
-actul juridic numit-nu este prevazut in legislație
după modul de încheiere
• actul juridic încheiat personal-actul care nu poate fi încheiat prin reprezentare,este încheiat doar de
pers in cauza.-contractul matrimonial,testamentul
• actul juridic încheiat prin reprezentare-pot fi încheiate atât personal cat și prin neprezentare-
căsătorie,testamentul.
după modul de executare
• aCT juridic cu executare imediată-actul care se execută printr-o singură prestație efectuată de
debitor.exempl-donație
• actul juridic cu executare succesivă-actul care se execută prin mai multe prestații succesive.exempl-
ipoteca.
În dependență de influența cauze asupra valabilității actului
• actul juridic cazual-actul în care se poate identifica ușor scopul
• act juridic abstract-actul juridic a cărui valabilitate nu depinde de existența cauzei.
În baza conținutului economic
• patrimonial actul juridic cu un conținut economic exprimat în bani
• nepatrimonial actul care dă naștere la drepturi și obligații fără caracter patrimonial

Consimţământul - condiţia esenţială, de fond, generală ce constă în hotărârea (luarea deciziei

de către persoană) de a încheia un act juridic manifestat.
Pentru a fi valabil consimţământul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 Să emane de la o persoană cu discernământ
• Înseamnă că persoanele care încheia actul juridic trebuie să-și dea seama de acțiunile pe care le
săvârșesc prin încheierea actului juridic.
No discernământ pentru încheierea de acte juridice civile persoanele fie lipsite de capacitate de
exercițiu și minori sub vârsta de șapte ani.
 Să fie făcută cu intenţia de a produce efecte juridice,
Înseamnă că manifestarea de voință trebuie făcută cu intenția de a produce efecte juridice.
În cazul în care manifestarea de voință a fost făcută cu rezervă mintală cunoscută de destinatarul
acestea ,din glumă ,din politețe, le lipsește intenția de a produce efecte juridice.
 Să fie exteriorizată,
Pentru a dobândi valoare juridică de consimţământ, voinţa interioară, psihologică trebuie să se
manifeste în exterior. voința persoanei de a încheia actul juridic trebuie să se manifeste în mod liber,
contrar actul este lovit de nulitate.
 Să nu fie alterată de un viciu.
Viciile de consimţământ sunt acele împrejurări care afectează caracterul conştient şi liber al voinţei de
a
face un act juridic.
Obiectul actului juridic civil este conduita persoanei.
• obiectul actului juridic civil trebuie să fie.
-obiectul trebuie să fie licit— pentru ca actul juridic să fie valabil este necesar ca obiectul lui să nu
contravină legii.
-obiectul trebuie să fie în circuitul civil-nu mai lucrurile puse în circuitul civil pot fi obiecte Ale actelor
juridice.
-obiectul trebuie să fie determinat sau determinabil cel puțin în specia sa-Înseamnă că în actul juridic
civil urmează să se precizeze toate evenimentele care îl individualizează.
-obiectul trebuie să existe.
-obiectul trebuie să fie posibil
Condiţiile de valabilitatea a cauzei: cauza act jurid
Cauza trebuie să existe.
Cauza să fie reală.
Cauza trebuie să fie licită.
-Forma actului J.C-
•Forma Verbala a act J.C-esența forme verbale constă în faptul că nu se întocmește niciun document
fără ca puterea să-și manifeste prin cuvinte voința de a încheia actul juridic.
•Forma scrisă Act J.c-Tu juridic încheiat înscris reprezintă o manifestare de voință înscris într-un
document semnat de părți.
Scrie pentru Olga Dumnazev-Vutcariov
V. Forma actului juridic civil
Forma actului juridic civil este modalitatea de exteriorizare a manifestării de voinţă cu intenţia de a
crea,
modifica sau stinge un raport juridic civil.
Codiţiile de formă ale actului juridic civil se clasifică, în funcţie de consecinţele nerespectării lor, în
următoarele categorii:
- forma cerută pentru valabilitatea actului juridic- în cazul când forma este cerută de
lege ca condiţie a valabilităţii actului juridic civil, nerespectarea ei atrage nulitatea actului.
-forma cerută pentru probarea actului juridic – ; nerespectarea ei nu atrage nulitatea
actului, ci imposibilitatea dovedirii lui prin proba cu martori
-forma cerută pentru opozabilitate faţă de terţi; nerespectarea acestei cerinţe se sancţionează cu
inopozabilitatea,

Modalitățile actului juridic civil

-termenul-este un eveniment viitor și sigur care reprezintă efectul actului juridic moment în care
începe ori se stinge efectul
-condiția este un eveniment viitor și nesigur de a cărei realizare depinde naștere sau stingerea unui
drept subiectiv civil.
-sarcina-este obligația de a face sau a nu face ceva impusă de dispunator in actele cu titlu gratuit
Nulitate este o sancțiune civilă care desființează actul juridic în cazul în care acesta a fost încheiat cu
nerespectarea condițiilor de validitate cerute de lege.
•Funcțiile care sunt îndeplinite de nulitate actului juridic
• preventivă-când persoanele care vor să încheie un act juridic cu nerespectarea condițiilor de
valabilitate sunt prevenite.
• represivă-Prin care actul juridic încheiat cu nerespectarea condițiilor de valabilitate este sancționat
cu nulitatea și drept consecință nu produce efecte juridice.
• reparatorie-prin care se asigură repararea prejudiciului și restabilirea ordinii de drept încălcate.

Cauzele nulităţii sunt acele împrejurări care învederează lipsa unui element structural al actului
juridic
sau încălcarea unei condiţii legale de validitate a actului.
Cauzele de nulitate absolută - în mod îndreptăţit în doctrină s-a reţinut că următoarele cauze
antrenează o
nulitate absolută:
- nesocotirea regulilor privind capacitatea;
- lipsa consimţământului;
- ne valabilitatea obiectului actului juridic civil
Cauzele de nulitate relativă. Sunt considerate cauze care atrag nulitatea relativ ă următoarele:
- nerespectarea prevederilor legale privind capacitatea civilă a persoanei atunci când: a) se ignoră
normele privind capacitatea de exerciţiu (de pildă, când actul s-a încheiat de o persoană lipsită de
capacitate de
exerciţiu sau fără încuviinţarea ocrotitorului legal); b) nu sunt observate unele incapacităţi speciale
instituite
pentru protecţia unor interese particulare sau personale;
- lipsa discernământului în momentul încheierii actului juridic civil;
- viciile de consimţământ: eroarea (mai puţin eroarea obstacol), dolul, violenţa şi leziunea
-Clasificarea nulităților actului juridic civil-
Este nul actul juridic care nu corespunde prevederilor legii.
-nulitatea absolută intervine în cazul în care la încheierea actului s-au încălcat normele juridice
imperative care au scop ocrotirea unor interese generale, pe când nulitate relativă intervine în cazul în
care încheierea actului s-au încălcat dispoziții legate care au ca scop ocrotirea unor interese personale.
— nulitatea absoluta poate fi invocată de orice persoană cointeresată,legiuitorul stipulând ca nulitate
absolută poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut și actual.
— nulitate absolută nu poate fi acoperită prin confirmare conform căruia nulitate absolută nu poate fi
înlăturată prin confirmare de către părți a actului lovit de nulitate.
— este nul actul juridic care contravine legii, ordinii publice și bunelor moravuri.
— este nul și actul juridic simulat încheiat cu intenția de a ascunde un alt act.
— sunt nule actele juridice încheiate de persoane fără capacitate de exercițiu.
No capacitate de exercițiu minori sub vârsta de șapte ani și nici persoanele lipsită de capacitate de
exercițiu care sunt incapabile sa conștientizeze ce acte săvârșește.
— este lovit de nulitate absolută și actul juridic încheiat de un minor de vârsta de la șapte la 14 ani.
— sunt nule și actele juridice care nu au fost încheiate în forma cerută de lege.
------nulitatea relativă poate fi invocată doar de un cerc restrâns de persoane.
-nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmarea actului aceasta prevede că nulitate relativă
poate fi acoperită prin voința expresă sau tacită a persoanei în al cărei interes este stabilită nulitatea.

Efectele nulităţii actului juridic. Consideraţii generale. Efectele nulităţii unui act juridic sunt aceleaşi
indiferent că este vorba despre o nulitate absolută sau despre una relativă.
cele trei principii ale efectelor nulităţii şi anume:
a) principiul retroactivităţii,
Caracterul retroactiv al sancţiunii se justifică prin
necesitatea restabilirii ordinii de drept încălcate şi a împiedicării producerii unor efecte contrare legii
b) principiul repunerii în situaţia anterioară
impune ca tot ceea ce s-a executat în temeiul unui act juridic lovit de nulitate, să fie restituit
c) principiul desfiinţării actelor subsecvente ca urmare a anulării actului iniţial
din moment ce s-a desfiinţat actul juridic prin care cineva a dobândit un bun este firesc să fie
desfiinţate şi actele juridice ulterioare prin care acest aparent dobânditor a dispus de acel bun.

Persoana fizică -om individual titular cu drepturi și obligații.

Pentru ca persoanele să poată participa la viața juridică este obligatoriu să posede capacitate juridică.
-Capacitatea juridică este de două tipuri-
• de fapt și de drept•
-de fapt(Capacitatea de Exercițiu) este aptitudinea de a exercita din nume propriu drepturi și obligații.
-de drept(capacitate de folosință) aptitudinea de a avea drepturi și obligații.
-Capacitatea de folosință-apare odată cunoașterea și dispare odată cu moartea ei.
•Excepțiile•
-Conceperea nașterii-
-În cazul capacității de folosință apare în momentul conceperii copilului.
-Moștenirea-
-capacitate de folosință a defunctului se prelungește până când moștenitorii nu acceptă moștenirea.
principalele caractere juridice ale capacității de folosință sunt:
• egalitatea-Se bazează pe principiul egalității în fața legii civile.
• generalitatea-caracter general -nu cunoaște limite.
• legalitatea -creație a legiuitorului in mod legal.
• inalienabilitatea-nimeni nu poate să renunțe la capacitate de folosință.
• Intangibilitate-poate fi limitată sau îngrădită decât în cazuri strict prevăzute de lege.
• universalitatea-această capacitate este atribuită tuturor persoanelor fizice.
legislația civilă distinge următoarele tipuri de îngrădire a capacității de folosință-
• Îngrădiri cu caracter de ocrotire sau protecție•
-tutorul și curatorul
-soțul /soția nu pot să încheie anumite acte ce țin de bunuri.
• Îngrădire cu caracter de sancțiune•
-decăderea din drepturile părintești.
-succesori nedemn.
-Capacitatea de exercițiu-se dobandeste deplin la data împlinirii majoratului și se termină
odată cu decesul sau declararea incapabilității acestuia. Limitarea capacităţii de exerciţiu a persoanei
ce abuzează de alcool sau de droguri
• excepție•
-În cazul căsătoriei.-
Minorul in vârsta de 14 ani se căsătorește cu acordul părinților.
-Caz de emancipare-
Minorul în vârstă de 16 ani este angajat în câmpul muncii cu acordul părinților.

În legislația civilă distingem următoarele tipuri de capacitate de exercițiu.

-capacitate deplină.
•Pers majore care au împlinit vârsta de 18 ani.
•Per căsătorite pana la vârsta de 18 ani
•Caz de emancipare
-capacitate restrânsă-
• Minorii in vârstă de 14 și 18 ani.
• Minorii in vârsta de 7 și 14 ani.
•Pers limitate in capacit de exercit datorită abuzului de alcool,droguri etc
-lipsa capacității de exercițiu-
• persoanele care pentru hotărârea instanței judecătorești au fost declarate incapabile.
În dreptul civil atributele care contribuie la identificarea persoanei fizice sunt: - numele, - domiciliul, -
Numele-Element de identificare prin care persoana fizică este identificată în societate.
Numele este forma din numele de familie ,prenumele și patronimic.
numele se caracterizează prin următoarele caractere juridice.
-El este opozabil față de toți.
-numele este inalienabil.
-caracterul imprescriptibil.
numele de familie se schimbă în cazul:
- Adopție
-căsătorie sau divorț
-la cerere-schimbarea 18 ani sau la 16 cu acordul părinților
Preumele este o parte a noțiunii de nume care individualizează persoana fizică în familie și
împreună cu numele de familie în societate.
Pseudonim-Element de identificare pe care îl punem noi(stipulat în legislație).
Pseudonim-Element de identificare pe care îl punem noi(stipulat în legislație).

Domiciliu-este locul unde persoana fizică își are locuința sa statornică sau principală.
•Locuința statornică-locul permanent de trai unde persoana este stabilită.
•Locuința principala-În cazul în care persoana are mai multe locuințe considerat locul în care
persoana trăiește mai mult decât un an.
-Caracterele juridice ale domiciliului-
•• obligativitatea-trebuie neapărat un domiciliu.
•• unicitatea-domiciliul persoanei trebuie să fie unic.
•• stabilitatea- domiciliul trebuie să fie loc stabil și legal.
Reședința-este un atribut de identitate care ne arată locul unde persoana are o locuință temporară
sau secundară.
Dispariția fără veste-
• declararea persoane care este dispărută fără veste se face prin hotărârea instanței de judecată pe
baza unei cereri venită de la succesori sau creditori.
-Faptele care duc la dispariția persoane fără veste.
• lipsa de la domiciliu(cel puțin un an de zile)
• absență a știrilor despre persoana dată.
• imposibilitatea aflării locul de trai.
-Modul de declarare a dispariției-
Instanța de judecată este unicul organ competent să decid asupra declarării dispariției.
Dreptul de a înainta o asemenea cerere o are orice persoană cointeresată.
Cererea privind declararea persoane dispărute se depune în instanța judecătorească după expirarea a
cel puțin un an din momentul primirii ultimelor știri despre cel dispărut.
În cerere trebuie să fie expus scopul declarării precum și împrejurările care ar confirma dispariția
persoane fizice.Inst de judecată poate declara că persoana este dispărută doar dacă se constată că este
imposibil de aflat locul unde se afla aceasta.
-Efectele declarării dispariție-
Hotărârea instanței judecătorești de declararea dispariție produce efecte juridice doar la domiciliul
dispărut ului și nu influențează asupra capacității juridice a persoanei la locul aflării iei.
-efectele apariției persoane declarate dispărută fără veste-
Dacă persoana declarată dispărută fără veste apare,sau dacă parvin știri despre locul unde se
află,instanța de judecată la cererea persoane interesate anulează hotărârea de declarare a dispariției,
și desființează după caz administrarea fiduciară a patrimoniului celui dispărut.
-Declararea morții-
Declararea morții se face în cazul în care moartea nu poate fi constatată fizică din motiv că lipsește
cadavrul ori că acesta nu poate fi identificat.
Temei pentru declararea persoane declarație poate servi:
• lipsa ei de la domiciliu sau în decursul la trei ani.
• lipsa în decursul a șase luni a știrilor despre ea dacă a dispărut fără veste în împrejurări ce
prezentau primejdia de moarte.
• dispărut fără veste în legătură cu acțiunile militare.
trei situaţii referitor la trecerea bunurilor persoanei declarate decedate:
- au trecut la dobînditor cu titlu gratuit;
- au trecut la dobînditor cu titlu oneros;
- au trecut la stat
Drept data morții persoane declarată de ce dată se consideră ziua în care hotărârea judecătorească de
declarare a decesului a rămas definitivă.
-Starea civilă a pers fizice-
Starea civilă reprezintă un ansamblu de calități personale de care legea atașează anumite consecințe
juridice cu ajutorul cărora persoana fizică se individualizează.
sunt posibile de înregistrare următoarele acte de stare civilă:
-Nașterea - Adopția
-stabilirea paternității
-Încheierea căsătoriei-desfacerea căsătoriei- schimbarea numelui-decesul
Persoana juridică -înțelegem o colectivitate de oamenii care este creată artificial de către legiuitor,
care are un scop bine determinat,organizare proprie și un patrimoniu distinct.
-principalele teorii-
• teoriei ficțiunii persoana juridică este numită fix ție deoarece nu este un individ cu corp și suflet
deoarece produce efecte juridice în urma încheierii actului este considerat ca subiect colectiv din drept.
-Teoria dată are următoarele argumente principale-
• ea recunoaște calitatea de subiect de drept doar oamenilor.
• calitatea de subiect al persoanei juridice este recunoscută artificial de către autoritățile statului.
• teoria proprietății colective
Are următoarele argumente:
• dacă nu există un subiect distinct mie-mi unei colectivități pot avea doar drept patrimoniale comune
nu și personal comune.
• teoria realității concrete-are la bază două teorii teorii organică și teoria voinței colective.
teoria organică presupune că persoana juridică este o realitate deoarece este formată din mai multe
corpuri vii.
-teoria voința colectivă presupune că un colectiv de oameni au o manifestare de voință comună.
• teoria directorului în fruntea fiecare colectiv care formează persoana juridică există un fondator
care exercită conducerea existenței acesteia.
• teoria colectivului presupune că purtătorul capacității juridice a persoanei juridice este colectivul de
oameni care îl formează.
Elementele constitutive-
• organizare proprie(este împărțită în organ suprem(director) și organ executiv(administrator).
• un patrimoniu distinct(drepturi și obligații cu caracter economic).
• un scop bine determinat(scopul persoanei juridice trebuie să fie comun și creiat în interesul
fondatorilor)
-Răspunderea persoanei juridice:
• prevenirea faptelor ilicite și educarea oamenilor în spiritul respectului față de lege.
• restabilirea ordinii de drept
• apărarea interesului public
• Sancționarea a faptelor ilegale
• repararea prejudiciului cauzat prin fapte ilegale.
Tipuri de răspundere:
Civilă-Penală-contravenționala
1) pentru survenirea răspunderii civile este necesar să fie întrunit patru condiții
• existența unui prejudiciu(dauna materială)
• prezența fapte ilegale care a provocat pe județul
• vinovăția persoanei juridice
• legătura fapte ilegale și prejudiciu.
-Clasificarea persoane juridice-
• persoane juridice de drept public și de drept privat.
—D.public-statul,unitățile Administrativ -teritoriale,banca naționala a MD, serviciul de stat cu privire
la pază și securitate.
—-drept privat sunt de drept privat persoanele juridice alcătuite din persoane private care urmăresc
un scop particular iar acest scop este înscris în actul de constituire.
•• soarele juridice de drept privat se împart în două scopuri.
1) scop lucrativ(care au un venit)
-Societățile comerciale-cooperativele-Intreprinderile de stat și municipale.
2) scopul nelucrativ(nu produc venituri)
-asociațiile-partidele politice-teatre-muzee-organizațiile religioase
persoanele juridice se deosebesc între ele prin anumite elemente proprii de indentificare:
• denumirea
• sediul
• naționalitatea
• emblema
• marca
• numărul de identitate
• e-mail ,telefon
denumirea persoanei jurid dispune doar de o singură denumire care este înscrisă în actele de
constituire și înregistrată în registrul de stat.
-cerințele față de denumirile persoanei juridice-
• denumirea trebuie să fie scris în limba de stat și ea trebuie să reflecte genul de activitate a persoanei
juridice.
Denumirea persoanei juridice are trei principii.
•P.exclusivități ; faptul că ea trebuie să fie atribuită doar unei persoane juridice)
•P.veridicității-(deoarece denumirea trebuie să reflecte strict forma juridică de organizare)
•P.stabilității-(denumirea trebuie să fie păstrată de la înființare până la desființare).
-denumirea persoane este formată din două părți-
•• corpul(partea principala)-trebuie să delimiteze persoana în circuitul civil în dependență de faptul
dacă este persoană juridică cu răspundere limitată.exempl SRL,SA.
•Accesoriul-diferențiază persoana juridică cu aceeași formă și cu aceeași gen de activitate.
-denumirea firmei nu trebuie să conțină următoarele-
•• cuvinte ori sintagme care contravin normelor morale și prevederilor legale.
•• nume proprii de persoane în care persoana nu este de acord
•• cuvinte care ar induce în eroare consumatorul.
Sediul este locul unde persoana juridică este considerată permanent prezentă. setul trebuie să fie unic
și stabil.
naționalitate determină statutul juridic al persoanei juridice.
emblema este obiectul sau imaginea care poartă în mod convențional un anumit înțeles.
marca este un semn de succes Tibil de reprezentare grafică care face ca produsele și serviciile unor
persoane juridice să se deosebească de produsele și serviciile similare ale altor persoane.
numărul de înregistrare reprezintă numărul special înscris în registrul de stat cu privire la apariția
pers jurid.
Capacitatea civilă a persoanei juridice trebuie să dispună de capacitate juridică pentru a putea
participa la circuitul civil. Capacitatea civilă a persoanei juridice reprezintă aptitudinea subiectului
colectiv de drept civil de a avea drepturi şi obligaţii civile (capacitatea de folosinţă) şi aptitudinea de a
dobîndi şi a exercita drepturi subiective civile şi de a-şi asuma şi îndeplini obligaţii civile, încheind acte
juridice de către organele sale de conducere (capacitatea de exerciţiu).
Începutul capacității de folosință și sfârșitul.Pers juridică dobândește capacitatea de folosință la data
înregistrării și încetează la data radierii persoanei juridice din registrul de stat.
Începutul capacității de exercițiu și sfârșitul. capacitate de exercițiu a persoanei juridice apare fie
împreună cu capacitate de folosință fie la momentul desemnării organului de conducere și încetează la
radierea persoane juridice din registru.
Înfiinţarea persoanei juridice
•Crearea directă a persoanelor juridice de către stat prin efectul legii (înregistrarea într-un
registru de stat certifică începutul activității:
Acest mod de constituire este prevăzut expres de lege pentru anumite persoane juridice.
•recunoașterea actelor constitutive de către autoritatea publică competentă (majoritatea persoanelor
juridice) acesta este cel mai răspândit mod de constituire a persoanelor juridice inclusiv majorităților
persoanelor juridice de drept privat. procedura de construire a persoanelor juridice indicând:
-cerințele stabilite față de cuprinsul acestuia
-calități pe care fondatorii urmează a le îndeplini și care trebuie să le îndeplinească persoană cu
funcție de răspundere a organului de drept competent. formarea persoane juridice prin recunoaștere
actelor constitutive de către autoritatea publică este cunoscută pentru majoritatea persoanelor juridice
cu scop lucrati
•autorizarea prealabilă de către o autoritate publică a înființării persoanelor juridice și recunoașterea
ulterioară a actelor ei constitutive de către o altă autoritate publică.
 •• reorganizarea persoane juridice este o operațiune juridică complexă de transmitere a
drepturilor și obligațiilor prin succesiune de la persoana juridică existentă la persoana juridică
succesoare.
-Reorganizarea se face prin fuziune și dezmembrare.
• fuziunea este de două forme:contopire și absorbția.
-Absorbție-are ca efect operațiunea juridică prin care o persoană juridică absoarbe una sau mai multe
persoane juridice care în consecință se dizolvă și este radiată în registrul de stat.
•• contopire-este Operațiunea juridică prin care două sau mai multe persoane juridice se unesc pentru
a constitui o nouă persoană juridică.
Dezmembrarea -este operațiune juridică potrivit căreia dintr-o persoană juridică apar două sau
mai multe persoane juridice.
- Dezmembrarea se face prin mai divizare și separare.
— prin divizare persoana juridică și pierde calitatea de subiect de drept și se împarte în două sau mai
multe persoane juridice.
— prin separare-are ca efect desprinderea unei părți care nu își încetează existența și transmiterea ei
către una sau mai multe persoane juridice.